AFECIUNI TRAUMATICE ALE MAINII

Biomecanica mainii ultimele 4 degete, coloanei policelui. Gatul maini este const din cele
8 oase scurte al ecarpului angrenate prin art de tip angronie, intregul masiv carpian se
angreneaza cu antebr prin art radiocarpiana si distal cu metacarp cu art
La niv gatului se real flex, ext add abd si circumduc, mis a caror amplit se real prin
insumarea mis in art mici ale gatului mainii. Rolul cel mai imp func in aceasta zona il
joaca cele 2 art radiocarp cu 2 grade de libertate si art mediocarp tot cu 2 gr de libertate.
Mis st de deplasare in etaje a segmentelor. Primul rand de oase carpiene, care este intepus
intre antebr si al 2 lea rand de oase carp functioneaza asemene unu menisc si se mai num
meniscul carpian. Este vb de 3 oase scafoid semilunar si se st art prin ele prin 2 artrotii
iar mis lor se real in jurul unui centru rep de osul mare care este considerat pivot central.
Amplitudinea norm de mis pt flex 0-90 gr, pt ext 0-75 si 0-85 activ, inlinarea lat 0-35
0-45,
Flex ext se real transversal in jurul osului mare, axul clinic al mis trece prin tabachera
anatomica. Abd add se real in jurul unui ax ant, axul clinic trece prin baza metacarp 3.
Prin comb acesto mis se produce circumductia flex abd ext add.
Biomecanica ultimelor 4 degete.
Miscarea de lateralitate si circumductia. Art metacarpofalangiana. Permit 2 axe de
miscare, fiind posibila flex ext si lateralitatea. Au un sg grad de libertate.
La niv metacarpofalang amplitudinile norm 0-90 0-110, inclinarea lat 30-30. in
interfalangiene amplit este intre 0-20 si falanga interdist 0-90.
Flex est degete evaluarea se face izolat pt fiecare art in pare sau simultan. .Muschii
interososi si lumbricali..
Flex degete 2-5 se real intr-un mod elastic cursiv, dat tendoanelorcomun care
actioneaza sinergic antrenand o trec prin niste canale oteofibroase in care beneficiaza
de un aparat de alunecare care asigura aceasta sinergie.
Extensia degetelor se real printr-uncomplex num aparatul extensor al degetelor- insertiile
extens com al deget, benzile sagitale, tend interos dorsali, tend limbricalilor si lig
rectinaculre. Din amestecarea acestor elemente se form aponevroza degetellor.
Insertile extens com ale deget. Se falangei unu unde adera de capsula art
metacrpofalang. Insertia pt fiecare deget are 3 parti, o parte centrala si dual lat.
La parea centr adera benzile lat ale mus interososi si impreuna form tendonul medial
extern. Aest tend trece pste interfalangiana proximala care are o structura ca o rotula si se
insera pe partea prox a falangei 2.
prezinta si 2 parti lat. Acestea form lamele laterometacarpiene care mentin directia de
miscare.
Lumbricali st flex ai falan 1 si ext ai falan 2 si 3. functia lumbrilalilor depinde de poz
degetelor. Functioneaza ca niste fibre nerv terminale care coord actinile antagoniste dintre
flexori si extensori. Func ca niste fusuri neuromusculare, st elemente contrctile dar si
proprioceptori. Actioneaza pana la un punct ca extensorii interfalangieni.

Lig retinaculare provin din tendoanele flexorilor. Acest elig incruciseaza art proximala pe
fata volara. Fibrele se dirijeaza oblic de la fata palmara catre cea dorsala. Insertiile osoase
la baza falangei 1 ale elementelor aponevrose fac diferit.
Acesta insertie dif asigura stabilitatea degetelor in cursul dif miscari. Astfel indexul
sustinut de medius se opune mai bineeminentei hipotenare.
Biomecanica policelui.
Structura coloanei policelui. Este ct din 5 piese osoase, 2 falang, metacarp 1 trepz si
scafoid. 5 art form intre piesele osoase. Col policelui are o rasucire in ax de 45 de gr a.i.
fetele post au devenit posteroexterne. Miscarea specifica mainii- opozitia, sta la baza
prehensiunii apucarea. Apropiere coloaneii policelui de ultimele 4 degete si comporta 3
miscari. Pleaca din abd si ext max si merge in add si flex max. miscarea unghiulara care
descrie un arc de cerc de 120 gr miscare pe care o fac e vf degetului, mis de rot de 90 gr
pe care o face policele in jurl axului sau longit iar a treia este mis de flex a falangei 2 pe
falanga 1 si afalangei 1 pe metacarpian. Opozitai aest eacea miscare prin care f dorsala a
policelui ajunge perpendic pe f dors a mainii. Muschii: lungul departeaza degetul la
maxim, lungul flex si partapropie policele de unul din cele 4 degete, opozitia
accentuata spre degetul 5 o sigura Opozitia policeluio pp miscarea combinata a mai
multor muschi inervata de oti cei 3 nervi periferici care actioneaza la niv manii.
Prehensiunea pp 4 conditii:
- existenta a doua brate de pensa rigida care sa fie art intre ele
- o art sau un sir de art care sa permita deschiderea sau inchiderea acestei pense
- un apareat musculotend intact care cu cat este mai puternic asigura o forta mai
mare
- acoperirea cu tegument sau tesuturi moi mobile sa fie suficienta
tip 2. o realizeaza flex comuni, profund pt inetrfalag dist si .. pt interfalang proximala si
este prehensiuniea care face mana carlig, agata.
tip 3. cea mai complexa in care este implicata si opozitia.
Dpdv func muschii maine se impart in 2 cat: muschii de atitudine, ext degetelor, abd
policelui si opozantii, st mus care deschid mana pt a asigura prindere. A doua cat, mus de
forta.
In evaluarea manii trebuie sa avem in vedere cele 6 tipuri de prehensiune din mis test.
-poz terminala pt obiectele fine, in car epulpa policelui atinge pulpa ltui deget.
Implicat flex progund al degetelori si
- prin opozitie prin subterminala. Apucarea unui creion. Pulpa police si suprafata
altui deget.
- prin opozitie subterminolaterala, numararea banilor.
- palmara, cilindrica. Cele 4 degete se ruleaza pe un cilindru. Prehensiune de forta.
Putem cara obiecte mari si voluminoase.
- Opozitie digitopalmara. Ti obiecte subtiri fara interventia policelui
- Interdigitala laterolaterala.

MANA POSTTRAUMATICA
Suporta greu imobilizarile, chiar daca acestea st scurte.
Este extrem de vulnerabila si form repede redori si retracturi greu reductibile.
Mana traumatica se imparte in 4 categ:
1. lez de tendon
St rupturi partiale sau sectionari complete in are st cimplicate fe numai tendonul fie
zona de insertie pe os, smulgeri de fragment osos. Se impune intaii un tratamet
ortopedic sau chirurgical.
Lex tendoanelor flexorilor. In func de cat de penetrante st plagile, lez pot sa
intereseze: tendoanele flexorilor superficiali, sau tend flex superficiali si profunzi si
nervul median sau cubital. Lezarea flex in zona distala a degetelor.
Lezarea tend flex in zona pumnului. Necesitatea unei suturi. Se imobil in poz de
usoara flex, iar degetele ai caror tend nu st afect nu se imobilizeaza.
Daca lez st sp imobil este mai scurta. Lez sp implica aplicatii de terapie fiz, ultrasunet
care impiedica formarea tir.. prog kt incepe in apa, se continua la sala si se mentine cu
masaj.
Daca lez st complicate, implicarea mai multor tendoane, lez intinse, ranile infectate,
aceste conditii creaza aparitie a aderentelor.

Se urmareste refacerea aliniamentului pumn, palma, degete, dupa care se urm

tonifierea mus, apoi recasticarea coord misc.
Lezarea tend in palme. Este o localizare frecventa. In plagi complicate pp o
succesiune de proceduri ca cea ant.
Lez tend in zona distala a palmei si radacina degetelor. In acesta zona nu se sutureaza
deoarece prognosticul in cazut suturilor este nefavorabil. Sutura in ac loc det
tumefieri, fluxul sanguin scade, rez necroza consecutiva. Se agreaza plastiile, cu
grefon de tendon. Plastiile se fac prrecoce sau tardive. In plagi taiate, neinfectate
beneficiaza de tratament prin sutura directa. Nu se fac mobilizari precoce si nici
pasive pt evitarea ruperii platiilor. 10 zile nu se face miscare. Daca interventia
chirurgicala este tardiva exista posib recup func si plastia se face ulterior.
Schema poate incepe cu mobil pasive pregatite si sustinute cu masaj strat cu strat si se
imobilizeaza pe atele corectoare. Cu cat recup preoperatorie e mai buna cu atat recup
post reparatorie este mai scurta.
Dupa imobilizare, recup lez operate, cu plastii in plaagi in zona tecilor, recup este de
durata. in acest interval se pot construi complicatii. Aderanta grefonului, se instituie o
redoarea la niv art, apare o incapacitate motorie pt flexie. Rece in caz de inflamatie,
cald in absenta inflamatiei si doreriea obtinerii unui grad mai mare de elasticitate.
Se incepe cu mobil active pt a vedea limitele de miscari dupa care se continua cu
pasivo active, active analitice pt a putea creste gradual unghiurile de miscare. Nu se
lucreaza cu rezistenta. Dormi mobilipate maxima.

Montaj cu capastru in combaterea redorii art si se incerca antrenarea celor doua raze.
Este cind ca in primele 5-6sap dupa interv chirurc mis pasive si nici contrarezit, se
aplica terapie fiz de vascularizatie si de combatere de aderente, duap 3 sap se pot
introdupe prog de th. ocupationala. Dupa 5-6 sap se pot intoduce ex cu rezistenta care
urm tonif mus. esentiale st ex analitice pt degetele afectate, important sa se acorde
atentie si extensorilor. Mobil pasive de intindere care urm corectia deformarilor si
eventualelor contracturi, precedat ede masaj si pozitonari pe orteze mulate pt
conservarea unghiurilor de mobilitate casteigate. In acest interval dupa ce am reusit sa
castigam unghiuri mari de miscare, elasticitate a structurilor putem introduce sub intrun prog de th ocupationala. Recastigarea abilitatii gestuale.
Lez o sp sutura sau necesitatea unei reimplantari. Daca se fac ereimplant a
capatului prox al tendonului exista riscul scurtarii tendonului. 1,3 cm nu afecteaza
functionarea normala.
Leziunile tendoaneler extensorilor
2. paraliziile de n periferici
3. mana rigida (stiff hand)
Cauze: fracturi, leziuni de tesuturi moi, sindrom de distrofie simpatica reflexa. Avem
in vedere trepiedul tonifiere musculara, coordonare, forta musculara, abilitare
gestica
4. amputatiile.

REFERAT.
PROG. KINETIC IN : redori de cot post fract cu sau
fara interesare nervoasa.
-

introducere patologie, particularitati de profilul dat. Treumatism ne legm de

metodica sportului respectiv. Sportul influenteaza afectiunea.
obiective pe etape
mijloace terapeutice pe car le folosim pt atingerea fiecarui obiectiv in functie de
etapa
programul de exercictii si derularea acestuia.
minim 5 pagini
bibliografie

Mana arsa
Depinde de intinderea, gradul arsurii si agentul vulnerabil. Arsura fiz, chimica sau
combinata.
Ce caracterizeaza mana este retractia cicatriciala. Cicatricila la mana pe fetele ext sau int
mai ales la pliul palmar sunt de regula cicatrici retractile. Nu poate fi intotdeuna
controlata. Daca aceste retracturi sunt importante ele det deformari car educ la pozitii
vicioase, det blocarea ireductbila a art cu pierderea sensibilitatii tactile.
Pt a evita aceste sechele regulile recuperarle mainii sunt:
- se face cat mai precoce- in perioada de regenerare tegumentara. Modul in care va
fi structurat noul tegument conteaza
- imobilizarea se face 23 de ore/zi mana poz in postura func cu degetele departate,
police abd art in usoara flex. Se mobil in a 24 a ora in apa sterila
- mobil doar active in apa calduta sterila in care se pune xilina
- lupta contra edemului. Membrul se tine mai sus si se fac mobil active la celelalte
art adiacente, umar, cot. Doar activ.
Mobil active sunt cele mai benefice dar cu atentie pt ca pot aparea rapid hemoragii, st
cind mobil pasive, intinderile mai ales cu positionara pe atele sau orteze fixe. Cind
termoterapia.
- manevre de masaj bland
- aplicatii de manevre de cicatrizare, curenti de inalta frecventa pulsati
Se aplica pana la cicatrizarea completa. Cand cicatrizarea este completa se poate trece
la recuperarea propriu-zisa dar tegumentul este destul de sensibil.
Recuperarea propriu-zisa
-Corectia retracturilor tesuturilor moi
-Reeducarea func tendoanelor
-Refacerea prehensiuni
-Refacerea abilitatii
Recup se bazeaza pe un masaj superficial de pregatire si de leg care se aplica de 4-6 ori
pe zi, incepe prin a fi superficiala dar pe masura ce se consolideaza devine din ce in ce
mai profund.
Mobilizari cu intinderi pasive pana la limita durerii. Flexia in metacarpofalang.
Asuplizarea tegumentelor si se lucreaza mult intre police si index.
Exercitii cu rezistenta at cand structura si densitatea structurii permit aplicarea ex cu
rezist.
Mana se fixeaza pe orteze de posturare pt a se pastra amplitudinea castigata in urma ex.
Terapie ocupationala, poz centrala in prog de recuperare, se concentraza pe ingrijirea
personala, se orienteaza pe cresterea amplitudinii si fortei mus.
Este imp alegerea metodologiei de terapie, activit nu trebuie sa aduca elemente
periculoase care pot sa lezeze structura mainii.
Pe zonele nou formate sau grefe se cind electroterapia. Aceste zone st vulnerabile inclusiv
la factori iradianti- se poarta manusa. Au o vascularizatie afectata si mai vulnerabile la
frig si soare. Are o culoare diferita.

Retractura Volkmann
Cea mai complexa sechela. Se prod dat fenom de garou exercitat in treimea sup a antebr a
arterei atriale. Imobilizarea e prea stransa.
Scade masa musculara a flerorilor lungi ai degetelor si pumnului, antreneaza o flexie
palmara a mainii. Tendinta de extensie este imposibila.
In forme medii, se face masaj progresiv al zonei dupa care se fac intinderi pe atele
corectoare succesive, kt pasiva si activa, prog susutinut de terapie fizica adaptat.
Este imp ca afectarea flexorilor lungi ai pumnului si degetelor si mainii. Determina
afectarea mus mici ai mainii. Se constata o scadere a fortei.
Ex active cu rezist apoi ex izometrice. Daca nu se intervine in timp suficient mus se
reractureaza. Conduce la o rigiditate.

Algoneurodistrofia, distrofie simpatica reflexa regionala.

Redoare a articulatiilor mainii.
Hipesimpaticopatie. Suferinta neurologica vegetativa.
Apare in urma unei suferinte dureroase si in caz de fond spiho. labil.
Datorita durerii se produce o vasoconstrictie brutala. Dupa aceasta vasoconstrictie de un
animit interval urmeaza o vasodilatatie cu abundenta de sange. De la zona afectata spre
distal, membrul apare tumefiat, dureros. Tumefactia se retrage, dar partial.
Recup mainii rigide, indiferent de cauza trebuie sa urm 3 ob
- remobil art
- corectarea deform
- cresterea fortei mus
Tehnici de recup a mainii:
Recup trebuie sa dureze 6 ore pe zi.
Prog de recu trebuie sa inceapa prin gim generala care se dureze de la 10 min la o ora in
care se lucreaza toate sgm, ob pe care la urmarim st:
-asuplizarea art cu carcter analitic
-cresterea vitezi de executie a mis
-crest indemanarii
-dezv rabdarii
-crest fortei si rezist mus.
Exer specifice:
-posturi. St de mai multe feluri. Post antideclive cu poz de esarfa, prastie, cotiera.
Posturari seriate in atele- atele seriate la unghiuri diferite indicate pt mentinerea catigului
de amplitudine, post de repaus nocturne care pot mana in poz cea mai putin dureroasa si
care nu tensioneaza structurile afectate ale mainii. Atele preventive, previn aparitia unor
deformatii, ajuta utilizarea mainii.

-intinderile. Pasive, continue. Se face pe toata amplitudinea de miscare posibila iar la

cursa maxima se fac tractiuni pt intinderea tisulara a apidermei. Intinderile se fac in
sensul de miscare. Se asociaza cu caldura si masaj. Se fac progresiv, st blande, durata
max a unei sedinte nu depaseste 10 min.
- manipularile. St cind dar depinde de patologie, cand se cunosc manevrele st utile in
redoarea pumnului. Se preteaza pt manipulari .radiocubitala, flexi radiocarpiana cu
intindere si cu tractiune in ax. Cele pasive, st precedate de caldura si masaj, se
deruleaza analitic, pt mana se fac de la distal spre proximal si se lucreaza pe toate
planurile. Sesiunile de mobil pasive se pot face in func de patologie si de 6 ori pe zi.
Folosim mobilizarile pasivo-ative at cand forta mus este slaba ca sa real miscarea pe taota
amplitudinea, sau at cand mis activa sg nu se desfasoara pe sensul dorit.
- mobilizarile active. Elementul central al prog, se pot desfasura in apa sau asec sau
folosind diverse instalatii. Ex libere apoi cu rezistenta, mobilizandu-se in ordine, intai
pumnul, degete, mobil police. Reed prizelor care se face analitic.
Ex de facilitare neuromus se fac conform princip iradierii excitatiei, se lucreaza intai
mus puternici apoi cei slabi. Ideal este sa se lucreze pe diagonalele memb sup. Dupa care
se blocheaza umarl si se lucreaza de la cot in jos apoi se blocheaza si cotul si se lucreaza
de la pumn in joi apoi degete.
Manevre de hold relax, pt tonif mus slabi si se lucreaza pe diagonalele de facilitare. In
leziuni ale degetelor sa lucreze in tandem 2-3 4-5. pt antrenarea maini fol mecanoterapia
cu instrumete de antrenare analitica.
-terapia ocupationala.
Terapia fizica utila pt derularea prog de kt. Masaj cu ulei incalzit adecvat si progresiv in
func de starea pielii. Pregateste mobilizarile si intinderile, stimuleaza indepartarea
edemului, faciliteaza indepartarea aderentelor, configurarea cicatricilor si scaderea
aparitiei retracturilor, activarea circulatiei locale.
Ordinea este pumn-degete-metacarpiene-falange.

Mana. Extensori
Lez la niv falangei distle se produc prin .. care antreneaza atat lezarea tendonului ext
cat si smulgerea unui fragment osos. Lez la acest niv st sanctionate printr-o cu fereastra
pt art cu sptiu pt unghie. Poz de imobilizare este cu interfalang dist pe hiperxtenzie si
interfalang prox in usoara flex. Imob e de lunga durata. dupa imob incepe prog
recupareator, dar inca o luna este util sa se poarte o atela de extensie.
Recup pp mobil active prin masaj, terapie ocupationala- mobil active.
La niv falangei II lezarea extens se produce dat unei loviri directe. Imobil pe o orteza cu
arc care sa mentina interfalang in ext. imobil va fi intrerupta at cand interfalang dist poate
face flexie completa.
Rupturile grave trebuiesc sanctionate chirurgical. La acest niv tecile tend st foarte
stramte. Daca se inceartca suturarea se deschid tecile, se produce edem.
Reeducarea extensorilor este mai grea decat a flexorilor. Redoarea art interfalangiene
foarte rapid.
In primul rand recuperarea flexiei. Mobilizarile pasive in apa cada. Mobilizarile active,
masaj, aplicatie de caldura, aplicati de ultrasunet pe fata dorsala a leziunii.
Dupa recastigarea fortei se incep ex de extensie. Electrostimulare, este aciva si da
rezultate doar pe extensori. Prog se bazeaza pe mobilizarile active facilitate si se
utilizaza mis pe diagonala si speirala a intregului memb sup.
Maximul de extens se ob in miscare de cot- pumn- degete.
Miscarile active- intai cu pumnul din flex in extensie, apoi cu
Dupa 4 sap se pot incepe ex cu rezistenta. Pt inceput cu propria mana apoi cu benzi
elastice, arcuri..
Extensorul ucreaza e tot lantul digital.

Leziunile narvilor periferici

Lez n care intereseaza func mainii se pot produce prin: lez traumatice directe sau
indirecte, compresii ale n in urma unei complicatiei unui traumatism. Sindr de canal
carpian si sindr de m rotund pt n medial, sindr jgheabului, diverse compresiuni la niv
cervical, afectari ale ramurilor la niv axilei.
Recup in cazul neuropatilor de incarcerare este similara ca in cazul traumatismelor.
..Se exprima prin caderea mainii, ext si abd este 0 reflexul stiloradial este abolit,
reflexul tricipital de asemenea.
In lez n median tabloul clinicadd police este pierduta.

Miscari trucate- intretin functionalitatea mainii. Se identific dpdvd clinic, in momentul

reeducarii si a reinervarii aceste misc trucate trebuiesc evitate. Raman utile daca lez nerv
este definitiva.
Substitutia misc cu alti muschi, diverse interv prin care se utilizaza .. sau se fac scurtari
de tendoane care sa antreneze mai repede muschiul.
Princip de baza in recup paralizia mainii il const persevrenta si
Principiile recup:
- prevenirea diformitatilor si deviatilor
Dezechilibre musculare preponderenta antagonistilor, necorectat acet dezechibru
conduce la retractura mus tendinoasa. Corectie pe orteze fixe dar mai ales dinamice.
- cresterea func a fortei mus neafectata
La niv umarului si cotului se urmareste prevenirea tendintei de blocaj, masaj aplicatii
calde, mobilizari active cu rezistenta, pasive analitice pt fiecare deget si miscare care
sa mentina supletea tegumetelor la acel nivel. Daca suturile se fac tardiv at nu putem
face intinderi tendomusc decat dupa 6 sap.
- ameliorarea permanenta a circulatiei si troficitatii locale.
- reed fun motorii in mus afectata
necestistea mentinerii troficit si circ. Doua perioade distincte- etapap tratamentului in
fazza de paralizie si at de trat in faza de revenire.
O lez integrala a nerv, la 3 sap dupa sutura poate incepe prog de reeducare mus.
In lezare doar a axonului atitudinea este identica.
In neuroaprexie (compresie alingita) refacerae se poate produce spontat, reeducarea
grabeste recuperearea si functionalitatea.
-

reed sensibilitatii

*In paralizia de nerv radial se utilizeaza mis pasive pe amplit max la capatul cursei se fac
2-3 intinderi pt mentinerea troficitatii, deficitul de ext si supinatie trebuiesc compensate
pasiv. Misc care nu se pot realiza se fac pasiv.
Dupa refacerea inervatiei incepem cu ex analitice pe fiecare muschi in parte, la inceput
mis se face liber dupa care cu reszistenta progresiva.
Brahioradial- se lucresza din semipronatie, face ridicarea mainii
Radialii 1 si 2 - se lucreaza laterodeviatia a mainii cu deschiderea pumnului.
Cubitalu post- deviatia cubitala a mainii
Extens com al deget- mana stransa pe masa se deschide.
Estens lung si scut al policelui- se lucreaza liber apoi cu rezistenta, se fac pense cu fiecare
deget, contra gravitatiei.
Lungul abd al policelui- palma pe masa, lucreaza liber apoi ne opunem. In final mana cu
palma pe masa, se ridica toate art in extensie.
*Paralizaia de nerv cubital
Reeducarea analitica se refera la fiecare muschi. Se lucreza a flex com al degetelor,
cubitalul ant, pumnul flectat si se face deviatie cubitala.
Se lucreza grupul hipotenar (deget 5) se lucreaza cu degetele flectate, 4-5 sustinute,
ridicarea metacarpienlor. Se ntreneaza pensa police-auricular. Se prinde cu mana supinata
un baston si kt incearca sa il traga.
Add police- prinde intre police si index obiecte din ce in ce mai subtiri, kt le trage.
Interososi abd add cu palma pe masa si metacarpienele fixate. Extensia exploziva cu
departarea degetelor.
Pt lumbricali- palma la marg mesei, metacrpofalang la 90 gr si interfalang extinse, se face
extensi degete fara rezist apoi cu rezist.
Se exerseaza mana cupa cu degetele cat mai stranse si din acesta poz extensi brusca cu
rasfirarea degetelor.
Antrenarea opozabilitatii policelui cu fiecare deget presand cat mai mult. Stoarcerea
mingii. Miscarea unei monezi pe dosul degetelor.
Paralizia de nerv median.
Compromite flexia pumnului si degetelor si pronatia.
Cei mai afectati- mus tenara. Se lucreaza abd scurt al policelui si
Se lucreaza pensa plolicelui cu fiecare deget kt incerca se desfaca pensa.
Pt flex scurt- flex metacarpofalang spre inelar, cu vf police cu interfalangiana extinsa.
Orteze active care dirijeaza miscarea pe directiile corecte.
Terapia ocupationala.
N median. Se incepe la 3-4 sap, mentinut pe orteza. Corectia pensei tripulpara si
antrenarea prin scris, cusut cu acul, pictat. Pensa police cu fiecare deget.
Dupa 5 sap trecem la activ mai grele. Broderie, impletituri, innodat- deznodat, treforaj.
Jocuri adaptate- sah, aruncatul cu greutati, golf, volei.

N cubital. se antreneaza cu activ din domeniul slefuituu, taiatul cu forfece, desn tehnic,
olarit cu mainile simetrice, tastatul, cantatul l pian si vioara, puzzle, benminghton,
gradinarit, croitorie. Dupa sap poate lucra cu obiecte grele, lustruit, slefuit, dulgherie.
In acest interval se urmareste combaterea miscarilor trucate. Vopsitul cu pensula, sapatul,
greblatul, cositul.
Reeducarea func senzitive.
Pot sa persiste si dupa sutura, raman sechele. Pierderea func senzit afecteaza si domeniul
motor.
Prevenirea leziunilor care apar in perioada de anestezie sau hipoestezie. Evitarea
procedurilor cu diferente mari de intensitate. Tulburarile de circulatie periferica pe timpul
iernii sunt mari.
Reeducarea pp: stereognozia si
Reed incepe at cand reapare sensibilitatea grosiera
Refacerea stereognoziei (forma volum greutate consistenta) se face progresiv, se lucreaza
cu obiecte dela mare la mic, de la ob comune la ob particulare, se lucreaza fara contol
vizual, nu se schimba de pe o mana pe alta, timpui identificaraii nu dureaza mai mult de
60 sec.