Articulatiile piciorului continuare ..

Art piciorului sunt formatiuni multiple care din punct de vedere anatomofunctional si regional se impart in 4 etaje : -Art talo-crurala -Art inter-tarsiene -Art tarso-metatarsiene -Art inter-metatarsiene

Ca si la mana putem distinge 2 mari articulatii : -Art superioara talo-crurala -Art inferioara talo-tarsala

Art talo-crurala este realizata de oasele gambei cu talusul , este o trohleartroza sau ginglim . Suprafetele articulare din partea gambei , suprafata articulara e comparata cu o scoapa , formata din e tremitatiile inf ale tibiei si fibulei . !a formarea fetei articulare iau parte : -"ata art inf a tibiei # formeaza partea sup a suprafetei art . $recum si fata art inf a tibiei in prelungire cu fetele art ale maleolelor medial si lateral pe cele 2 lat .

%rohleea talusului : e mai laraga in partea anterioara decat in partea posterioara &ijloacele de unire : -Capsula -2 lig puternice ' medial si lateral (

Capsula se insera la marg cartilajului articular , cele 2 maleole ramanand e tra-capsulare . Capsula e subtire si foarte aderenta , medial si lateral , este mult mai la a dar mai rezistenta anterior si posterior .

%endoanele senzorilor adera de capsula impiedicand prinderea capsule intre oase in timpul miscarilor .

!igamentul collateral lateral : pleaca de la maleola laterala , la oasele tarsului si este compus din ) fascicule : -!ig talo-fibular anterior -!ig calcaneo-fibular -!ig talo-fibular posterior .

"asciculul anterior : pleaca de la marg anterioara a maleolei lateral la fata laterala a colului talusului .

"asciculul posterior : se afla pe fata posterioara a articulatiei . $leaca de la foseta maleolei lateral , orizontal inapoi inauntru si se termina pe tuberculul posterior al talusului . *l e profund fiind acoperit de tendoanele muschilor peronieni se afunda in capsula .

"asciculul mijlociu : pleaca de la vf maleolei laterale , oblic inapoi si in jos si se insera pe partea laterala a calcaneului .

!ig colateral medial : e mai puternic , are forma unei lame triunghiulare din care cauza se mai num lig deltoidian . $leaca de la vf si marginile maleolei interne sau mediale si se resfira inserandu-se pe talus , calcaneu si navicular .

Are 4 fascicule : -tibio-talar anterior -tibio navicular -tibio-calcanean

-tibio-talar posterior

!ig colateral medial : este gros si e dispus in 2 planuri : superficial si posterior . $lanul posterior e in cea mai mare parte acoperit de stratul superficial indentificandu-se doar posterior sub forma fasciculului tibio talar posterior .

Art inter-tarsiene :

-Art subtalara : uneste cele 2 fete articulare , prin fatetele art posterioare ale celor 2 oase . $rin partea calcaneului fateta talara e conve a . "ateta calcaneana a talusului e concava .

&ijloacele de unire : -+ capsula si ) ligamente

Capsula se insera la periferia suprafetelor articulare .

!igametele sunt : !ig talo-calcanean inter-osos !ig talo-calcanean lateral !ig talo-calcanean medial

!ig , e cel mai imp dintre acestea . *l ocupa sinus-tarsi si separa art talo-calcaneo-naviculara . !ig are 2 planuri : posterior si anterior . $lanul posterior apartine art subtalare , planul anterior apartine art talo-calcaneo-naviculare . *ste ligamentul care limiteaza torsiunile piciorului asigurand articulatiei si piciorului soliditate si elasticitate , favorizand mersul .

!ig talo-calcanean lateral : este paralel cu lig calcaneo-fibular sub care se afla . $leca de la fata laterala a talusului si merge la fata lat a calcaneului .

!ig talo-calcanean-medial : este scurt , pleaca de la tuberculul medial a procesului posterior al talusului si merge la sustentaculum-tali .

Art talo-calcaneo-naviculara : este o art sferoidala , suprafetele art sunt reprez de un cap si o cavitate de receptie . Capul apartine talusului . Cavitatea e formata din calcaneu si osul navicular unite intre ele printrun lig puternic .

%alusul are ) fatete articulare : -Anterioara -2 inferioare

-avicularul se art prin fata sa posterioara

Calcaneul are 2 fatete art : -Anterioara -&ijlocie

.ntre sustentaculum-tali si navicular ramane un spatiu triunghiular in care se afla lig calcaneonavicular plantar . Acest lig e gros , lat , rezistent pe el sprijinidu-se capul talusului . /atorita acestei config , greutatea corpului se transmite prin ligament boltii plantare .

0ela area acestui lig , determina coborarea capului talusului , bolta plantara se reduce putand chiar sa dispara .

$e sub fata plantara a ligamentului trec tendoanele muschiului tibial posterior si a muschilor fle ori care contribuie activ la sustinerea capului talusului si a boltii plantare .

&ijloacele de unire : -Capsula subtire -!igamente

Capsula se insera la marg suprafetelor art . $rinc lig de intarire sunt : talo-calcanean inter-osos , lig calcaneo clavicular plantar , lig bifurcate in 1 si lig talo navicular

!ig talo-calcanean inter-osos : a fost descris la art subtalara acestei art apartinand planul sau anterior .

!ig bifurcat : este numit si cheia art lui Chopard . S-a constatat ca daca acest lig bifurcate se sectioneaza , art Chopard se poate desface . Are 2 ramuri divergente in 2 sau 1 . Se insera cu un capat in partea ant a fetei superiorare a calcaneului si apoi se imparte in 2 parti : -mediala care merge spre navicular -laterala care merge spre cuboid

!ig talo navicular : pleaca de la partea dorsala a colului si merge la fata sup a navicularului .

Art calcaneo-huboidiana este o articulatie in sa prin dubla imbucare . Suprafetele art sunt : -"ata ant a calcaneului de forma triunghiulara , concava de sus in joss i conve a transveral si fata posterioara a osului cuboid cu conformatie inversa . Sunt unite printr-o capsula si 2 lig . Capsula se insera la marginea suprafetelor marg art .

333333333333333333333333333333333333333333 333333 * format din 2 straturi : -superficial -profund Care pornesc de pe partea ant a calcaneului . Se insera partial pe cuboid , trece peste santul peronierului lung si se termina prin ) sau 4 fascicule pe ultimele ) sau 4 metatarsiene . *l transf santul lungului peronier intr-un canal osteo-fibros si contribuie la mentinerea boltii longitudinale plantare . Stratul profund este mai lat si mai scurt . $leaca de la calcaneu si se insera in spatele tuberozitatii de pe fata inf a cuboidului .

Art transversala a tarsului : intre cele 4 oase ale tarsului posterior e ista o art comple a , art transversa a tarsului sau art lui Chopard . .n aceasta articulatie sunt reunite 4 oase : talusul cu navicularul si calcaneul cu cuboidul .

!inia art transveral de forma S italic rasturnat # partea talo-naviculara este concavo inapoi # calcaneo-cuboidiana este concav inainte .

!ig princ al acestei art este lig bifurcat .

Art cuneo-naviculara : se realizeaza intre osul navicular si cele ) cuneiforme . *ste o art plana intre cele ) fatete art ale osului navicular si fatetele art posterioara ale fiecarui cuneiform . Art e consolidate de o capsula si ligament . !igamente cuneo-naviculare dorsale in nr de ) , cuneo-naviculare plantare tot in nr ) si lig intern gros , care pleaca de la tuberculul navicularului la primul cuneiform .

Art inter-cunene si art cuneo-cuboidiana sunt articulatii plane intre fatetele articulare invecinate si sunt consolidate de un ligament inter-osos , un lig dorsal si unul plantar .

Articulatiile tarso-metatarsiene : se realizeaza intre cuboid si cele ) cuneiforme pe de o parte si oasele metatarsului pe de alta parte . Sunt articulatii plane si impreuna se recunosc sub denumirea de articulatia !isfram . /e regula sunt ) articulatii 33333

!inia articulara e o linie curba cu conve itatea anterior intinzandu-se de la tuberozitatea metatars , la tuberozitatea metatars 4 .

Ca mijloace de unire recunoastem capsulele art intarite de cele ) tipuri de lig : -dorsale -planare -

5iomecanica cotului
Art humero-cubito-radiala , este o trohleartroza consolidata de o capsula articulara si 4 lig , are un grad de libertate . .n aceasta art sunt miscari posibile in planul sagital , miscari de fle ie , e tensie , in jurul unui a transversal care trece prin linia bi-epicondiliana . .n mod normal , miscarea are o amplitudine intre zero si ,46 grade , iar pasiv poate sa mearga pana la ,76 de grade .

.n faza finala a fle iei mana se orienteaza spre torace , datorita faptului ca a ul antebratului este dirijat inauntrul a ului bratului , datorita directiei jgheabului trohleei humerale care e in sus si inauntru .

.n lant cinematic deschis 8 atunci cand capatul lantului este liber . /eci in aceste conditii antebratul functioneaza ca o parghie de gradul ... , in care sprijinul este la un capat si e reprez de art cotului , la captul opus se gaseste rezistenta care este reprez de greutatea antebratului si la mijloc este forta care este reprez de contractia muschilor biceps si brahial anterior .

.n conditiile in care membrul superior lucreaza in lant cinematic inchis , de e in stand pe maini , antebratul functioneaza ca o parghie de gradul . , adica o parghie de sprijin in care sprijinul este la mijloc , rezistenta si forta actionand la capetele parghiei .

.n cazul in care antebratul actioneaza ca o parghie de gr . ... , fle ia se realizeaza liber si fle ia este oprita de intrarea conoidei in foseta corespunzatoare , de contactul intre tesuturile moi si de tensionarea lig posterior al cotului .

.n conditiile in care cotul si antebratul funcioneaza ca o parghie de gr. ... , parado al fle ia cotului e controlata de contractia izometrica a e tenzorilor .

* tensia cotului este limitata de vf olecranului si de lig anterior care este tensionat si care defapt prin directia si functia sa , impreuna cu jgheabul trohleei humerale determina valgul fiziologic al cotului .

.n ortostatism , fle ia este activa , e tensia e pasiva fiind insa controlata de contractia izometrica a fle orilor care gradeaza miscarea . .n aceste conditii e tensia poate deveni active doar daca bratul e adus la 96 de grade si cotul este flectat .

.n conditiile in care subiectul e in stand pe maini musculature e activa atat la fle ie cat si le e tensie .

Antebratul e cuprins intre cele 2 art radio-cubitale si include si lig inter-osos radio-cubital , respectiv membrana inter-osoasa .

Art radio-cubitala superioara este o art cilindroida de tip trohoid cu un grad de libertate . Suprafetele art sunt reprez de capul radial care reprez cilindrul plin si mica cavitate sigmoida de pe e tremiatea superioara a cubitusului care insa reprez doar o cincime din circumferinta completa si atunci e completata de lig inelar al radiusului . Acest lig are dublu rol , pe deoparte creste suprafata si pe de alta parte mentine contactul intre suprafetele art .

Art radio cubitala e o trohoida . Supraftele art sunt reprez de e tremitatea distala cubitala ' cil indrul plin ( si e tremitatea radiala care reprez un segment din un cilindru scobit .

Antebratul e structurat pt miscarile de prono-supinatie . .n supinatie antebratul apare rasucit in afara iar in pronatie inauntru ,

$t realizarea acestor functii structurile s-au adaptat : 0adiusul e mai lung in jos ceea ce permite ca epifiza s-a distala sa faca o rotatie in jurul e tremitatii cubitusului si in al doilea rand , a 2 a adaptare este ca osul radius este bicudat de prezenta tuberozitatii bicipitale .

$ana la tuberozitate , osul e oblic in jos si inauntru si da insertie muschilor supinatori , iar sub tuberozitate este oblic in jos si in afara si da insertie muschilor pronatori . .n pronatie 8 supinatie , cele 2 articulatii actioneaza concomitent , functional o sg art , este ceea ce numim legea omologiei celor 2 articulatii radio-cubitale

&embrana interosoasa : este o structura fibro-elastica care are prop . de a-si modifica functional dimensiunile , in asa fel incat in pozitie intermediara si in pozitie de supinatie ma ima , dimensiunile sunt mai mari decat in pozitiile contrare .

&embrana inter-osoasa e considerata un lig e tra-articular care are o mecano-structura proprie datorita faptului ca : superioare sunt oblice in jos de la radius catre cubitus , iar patrimea inf e oblica in sens invers . $rin aceasta structura se realizeaza 2 lucruri :

-"ortele de tractiune si compresiune care se transimit uniform asupra celor 2 oase ale antebratului permanent in orice pozitie

-Aceasta config . apare ca o adaptare la faptul ca oasele umane sunt supuse si actioneaza mai frecvent sub presiune decat sub tractiune .

A ul biomecanic al miscarii de pronosupinatie : clasic se considera ca pronosupinatia e o miscare de rotatie in jurul unui a vertical care trece prin cupula radiala si ajunge la baza metacarpianului 4 dupa altii la baza metacarpianului ) .

.n aceata teorie doar radiusul se roteste si cubitusul ramane fi , e tremitatea superioara a radiosului se roteste iar cea inf aluneca in jurul cubitusului care functioneaza ca pivot fi .

;isselbach a fost cel care a descris ) tipuri de miscare posibil de realizat la nivelul antebratului :

A. *ste rotatia pura a radiusului fata de a ul imobil al cubitusului # este modelul de miscare care respecta teoria clasica . 5. 0eprez o rotatie libera fata de a ul biomecanic variabil care include toate miscarile isolate ale antebratului in aceste conditii a ul se deplaseaza pe diagonala in afara si atunci el va trece de la nivelul cupulei radiale , succesiv la captul celalalt de la metacarpianul , catre metacarpianul ) . C. *ste modelul de rotatie libera # fata de un a biomecanic variabil care include miscarile rotatorii ale intregului membru superior . Acest model de miscare e cel mai frecvent . .n acest model , a ele sunt variabile , sunt globale si sunt longitudinale pt ca urmaresc directia segmentelor .

Acestea sunt cele ) modele de pronosupinatie , dintre care ultimul e cel mai frecvent . "ata de aceste miscari ale antebratului e ista si miscari complementare ale cubitusului si miscari complementare ale humerusului .

&iscarile complementare ale cubitusului : se misca doar radiusul , cubitusul sta pe loc , nu e ista miscare complementara a acestuia ' A ( in modelele 5 si C cubitusul se deplaseaza frontal si sagital . %oate aceste modele de miscare au fost confirmate prin studii cinematografice si s-a constatat ca de la pronatia ma la supinatia ma , cubitusul trece din pozitia de e tenzie si inauntru la poz de fle ie si in afara . &ai mult decat atat , in cursul miscarii , cubitusul face o miscare de lateralitate de circa ,6 grade .

&iscarile complementare ale humerusului : daca miscarea de prono-supinatie se face cu cotul la 96 de grade , supinatia asociaza o rotatie interna a humerusului iar pronatia asociaz o roatie e terna a humerusului de circa 9 pana la ,2 grade datorita orientarii jgheabului trohleei humerale .

Se pot practic combina deci , miscarile de rotatie interna humerus asociata supinatiei antebratului care det. adductia cubitusului si rotatia e terna a humerusului asociata pronatiei care det. abductia cubitusului .

5iomecanica mainii : la mana discutam despre gatul mainii si biomecanica degetelor :

5iomecanica gatului mainii : scheletul e format din < oase scurte , articulate intre ele prin artrodii . .ntregul masiv se art pro imal cu antebratul formand art radio-carpiana iar distal se art cu metacarpienele formand articulatia carpo-metacarpiana .

!a nivelul gatului mainii miscarile posibile sunt de fle ie e tensie , abductie adductie si circumductie . Amplitudinea miscarilor este defapt insumarea miscarilor din fiecare articulatie .

Cel mai imp rol din punct de vedere functional , il au pe deoparte art radio-carpiana care este o art condiliana cu 2 gr. de libertate si in al doilea rand art medio-carpiana care este tot o condiliana cu 2 gr. de libertate .

&iscarile se realizeaza prin deplasarea in etaje a segmentelor . $rimul rand de oase carpiene se gaseste intre antebrat si cel de-al doilea rand de oase carpiene asemeni unui menisc .

&iscarile acestui rand de oase se fac in jurul unui centru prin care trece pivotul central al miscarii si anume osul mare .

Amplitudinele normale ale acestor miscari sunt pentru fle ie , active intre zero si 96 grade , pasiv la fel .

.ar pt e tensie , activ 6-=4 gr pasiv 6-<4 gr .

.nclinarea cubitala , active 6-46 gr iar pasiv intre 6-44 gr .

.nclinarea radiala , activ 6-,4 si pasiv 6-26 gr.

&iscarea de fle ie e tensie se realizeaza in jurul unui a transversal care trece prin osul mare . A ul clinic trece prin tabachera anatomica .

&iscarea de abductie adductie se face in jurul unui a antero-posterior care trece prin osul mare , iar a ul clinic se gaseste la baza metacarp ) .

.n miscare de fle ie-e tensie , daca le insumam , amplitudinea miscarii este de ,=6 gr . fata de cele 2 art imporatante .

.n art radio-carpiana se fac 46 gr de fle ie si doar )6 gr. de e tensie . .n medio-carpiana avem )4 gr fle ie si 46 gr. e tensie .

Amplitudinea miscarilor de fle ie 8 e tensie depinde de poz . mainii fata de antebrat si de poz. /egetelor . "le ia e ma daca degetele sunt e tinse si mana e inclinata usor cubital iar e tenzia ma daca degetele usor flectata si mana inclinata usor radial .

.n cursul inclinarilor cubitala si radiala , oasele basculeaza in jurul a ului antero-posterior care trece prin osul mare .

Circumductia este o miscare care combina fle ia 8 e tensia cu abductia 8 adductia .

"ace fle ie-abductie si e tensie adductie si invers . %raiectoria pe care o realizeaza mana nu e un cerc , e o elipsa . $t ca amplitudinea fle iei e tenziei e mai mare .

5iomecanica ultimelor 4 degete :

Se refera la art metecarpo-falangiene si33.. Art ultimelor 4 degete sunt art condiliene , adica au 2 gr. de libertate .

Suma acestor miscari de circumductia

.n metacarpo-falangiene , amplitudinile normale , pt fle ie e tensie sunt active 6-96 gr si pasiv 6-,,6 gr .

.nclinarile laterale sunt cate )6 gr de fiecare parte ale a ei , impreuna 76 gr active , iar pasiv 46 gr . impreuna ,66 gr.

333333333333333333333333333333333333333333 333.

.nterfalangienele sunt trohle-artroze deci permit practic un sg grad de libertate adica miscarile de fle ie e tensie si se realizeaza in jurul unui a transversal care trece prin trohlee .

Ca amplitudine prin inter-falangiana pro imala amplitudinea ma e de ,26 gr iar interfalangian distala e de 96 .

.nclinarea lat a degetului presupune alunecarea lat a falangei , pe condilii capeteleor metacarpienele . Aceasta miscare apropie sau indeparteaza raza digitala respectiva de a ul mainii .

Aceasta miscare e realizata de muschii inter-ososi .

/ate posibile e emen Sidenco : joi 2) , si 7 februrarie .

5iomecanica

>marul /in punct de vedere bio-mecanic , art umarului e compusa din 4 art , ) art ale centurii scapulare si 2 articulatii ale umarului .

Scapulo-humerala si spatiul sub-acromio-deltoidian

Steno-claviculare : diartroza , intarita de 4 ligamente plus lig costo-clavicular est insect . .ntre fetele art este un menisc articular .

Art scapulo-toracica : este o sissarcoza , ea se formeaza intre fata ant a omoplatului cu muschiul sub-scapular inserat pee a si fata posterioara a toracelui cu muschii inter-costali . .ntre cele 2 suprafete se gaseste muschiul marele dintat . $rezenta acestui muschi imparte spatiul articular in 2 .

Art scapulo-humerala : este o enartroza , superior avem lig coraco humeral care intareste tendonul portiunii lungi al bicepsului brahial si sustine capul humeral . iar ant sunr ) lig glenohumerale .

!ig supra-gleno-supra-humeral 333 333

.ntre primele 2 se creeaza o zona de min rezistenta , foramen ovale , ?eitbreath

/eltoidul mentine contactul articular , lucru dovedit de faptul ca paralizia muschiul delotoid determina lu atia paralitica a umarului ,

Spatiul sub-acromio-deltoidian este o sissarcoza intre fata inf acromion plus deltoid si capsula art 333..

.n dinamica art scapulo-humerale , disparitia acestui spatiu scade mobilitatea intrgii articulatii la sub 46@ aparand umar inghetat .

5iomecanica art sterno-claviculare : Art are 2 grade de libertate , a ul de miscare al art trece prin lig costo-clavicular , miscarile fiind in 2 planuri : ridicare 8 coborare clavicula # proiectie inainte-inapoi .

5iomecanica art acromio-claviculara : miscarile se fac prin alunecare de amplitudine mica dar prin aceasta miscare , omoplatul poate face basculari mari pe torace . A ul art trece prin lig coraco-claviculare

!ig trapezoid limiteaza miscarea claviculei in sus si inainte . 333333333333333333333333333333333333333333 333333333333333333 5iomecanica art scapulo-toracice : art permite miscarile omoplatului , discutam despre deplasari laterale si basculari astfel incat unghiul supero-e tern al omoplatului se ridica si este proiectat inainte iar unghiul inferior se departeaza de coloana pana la 44 de grade .

5iomecanica art scapulo-humerale : art e cea mai mobila art a corpului uman , e o enartroza cu ) grade de libertate . Abductia , adductia : miscarea se face pana in momentul in care marea tuberozitate loveste bureletele glenoid .

.n acest moment cea mai mare parte a capului humeral e in afara cavitatii glenoide fiind in contact cu capsula articulara . A ul in jurul careia se face miscarea nu e fi . 0eprez o zona oboida .

Adductia este miscarea inversa , ea theoretic nu necesita activitate musculara , se poate realiza sub actiunea gravitatiei , insa e controlata prin muschii abductori prin contractie izometrica . $roiectia inainte inapoi se face in jurul unui a transveral care trece prin cavitatea glenoida si centrul marei tuberozitati , in timpul miscarii basculeaza invers proiectiei bratelor . 0otatia interna si e terna se face in jurul unu a vertical care trece prin capul humerusului .

.n rotatia interna , capul humerusului , aluneca din inainte 8 inapoi iar cele 2 tuberozitati se deplaseaza inainte si inauntru . .n rotatie e terna capul humeral aluneca din inapoi inainte iar cele 2 tuberozitati se deplaseaza in afara si inapoi .

5iomecanica de ansamblu a centurii umarului :

-Clavicula se misca un sus facand un unghi cu orizontala de pana la )6 -46 grade si in jos de pana la <-,6 grade . &iscarie claviculei se fac in sus si in jos , anterior si posterior si pot e ista miscari de rotatie e treme de discrete in jurul a ului .

Clavicula e sg sprijin direct pe torace al intregului comple articular . Clavicula protejeaza organele subclaviculare .

&iscarile care se realizeaza in centura scapula-humerala se realizeaza pe mai multe planuri : -e ista o fle ie anatomica care se realizeaza strict in plan sagital si alta e strict functionala care se realizeaza intr-un plan perpendicular pe planul omoplatului . "le ia functionala se face cu adductie de )6 de grade .

Abductia : e ista o abductie anatomica strict in plan frontal si daca discutam de scapulahumerala se opreste la 96 . Abductia are ) miscari posibile

>!-A sau C>5.%>S>! A +0.*-%A0*. Se pune in sus e tremitatea mai voluminoasa, anterior scobitura acestei e tremitati, iar lateral marginea cea mai ascutita a osului. A *ste un os lung si pereche situat in partea mediala a antebratului, in prelungirea degetului mi )))h=2d c. $e scheletul articulat el este putin oblic de sus in jos si mediolateral, formand cu humerusul un unghi cu deschiderea laterala. $rezinta de studiat corpul si doua epifize. A o o o B B B o B B C+0$>! este putin concav inainte# prezinta trei fete si trei margini. "ata anterioara prezinta: gaura nutritiva, in partea superioara a fetei se insera muschiul fle or profund al degetelor, in partea inferioara muschiul patrat pronator. "ata posterioara este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica in jos si medial# suprafata- triunghiulara, deasupra liniei oblice, pentru insertia muschiului anconeu#

B portiunea inferioara este impartita, la randul ei, printr-o linie verticala, intr-o fasie mediala si alta laterala. $e fasia mediala a fetei posterioare se insera muschiul e tensor ulnar al carpului# pe cea laterala, se insera sus muschiul supinator, iar mai jos muschii: lung abductor al policelui, scurt e tensor al policelui, lung e tensor al policelui si e tensorul indicelui. o "ata mediala - este larga in portiunea superioara si se ingusteaza in partea inferioara, unde este de altfel palpabila sub piele. o o B &arginea anterioara - incepe la procesul coronoidian si se termina la cel stiloidian. &arginea posterioara : proemina sub piele.

B pleaca de pe olecran, descinde sub forma unei creste sinuoase si dispare apoi in treimea inferioara a diafizei.

o B

&arginea laterala sau interosoasa . da insertie membranei interosoase ce uneste corpurile celor doua oase ale antebratului#

B in sus se bifurca si delimiteaza o suprafata triunghiulara in care este situata incizura radiala a epifizei pro imale. B 0amura de bifurcatie posterioara poarta numele de creasta muschiului supinator pentru insertia muschiului omonim.

*C%0*&.%A%*A sau *$.".DA S>$*0.+A0A.

o este formata din doua proeminente osoase: una verticala, numita olecran si alta orizontala, numita procesul coronoidian . o cele doua proeminente formeaza intre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara ce priveste anterior, numita scobitura trohleara ce se articuleaza cu trohleea humerusului. o pe partea laterala a procesului coronoidian se gaseste o fetisoara articulara semilunara, numita scobitura sauincizura radiala care se articuleaza cu capul radiusului. o /edesubtul procesului coronoidian se gaseste tuberozitatea ulnei pe care se insera muschiul brahial. o +lecranul se palpeaza cu usurinta pe fata posterioara a articulatiei cotului. $e olecran se insera muschiul triceps brahial. A o o o B *C%0*&.%A%*A sau *$.".DA .-"*0.+A0A. prezinta doua formatiuni: capul si procesul stiloidian# aceste doua formatiuni se palpeaEza usor sub piele. Capul 0eprezinta un segment de cilindru.

B Suprafata laterala a capului este articulara, pentru incizura ulnara a radiusului# de asemenea este articulara si fata lui inferioara. B B B $rocesul stiloidian este, situat pe partea mediala a capului. este o prelungire conoida, cu varful in jos

o .ntre cap si procesul stiloidian se formeaza, pe fata posterioara a osului, un sant prin care trece tendonul muschiului e tensor ulnar al carpului.

A0%.C>!A%..

/upa nr a elor , in jurul carora se e ecuta miscarile deosebim Art unia ilae , acare permit miscari opuse intrun sg plan : ginglimul care permite fle ie e tensie . Art cu 2 a e sau bia iale , cele 2 a e sunt perpendiculare intre ele , deci permit miscari in 2 planuri cum ar fi art eli oide sau un sa . Art cu ) a e care permit miscari in toate planurile spatiului spre e art sferoide .

Articulatiile coloanei vertebrale : Coloana vertebrala reprez un principal segment al aparatului locomotor piesele sale fiind legate intre ele prin ligamente . Coloana se continua superior cu capul , inainte cu coastele si in jos cu oasele co ale . /atorita acestor relatii functionale art coloanei se impart in : Art propiu-zise ale coloanei Art ale coloanei cu oasele invecinate ' art e triseci (

Art corpurilor vertebrale sunt incadrate in art de tip simfize , suprafetele articulare sunt reprez de fetele superioare si inferioare ale corpurilor vertebrale care au forma usor eliptica si delimiteaza un spatiu eliptic in care se gaseste discul intervertebral . &ijloacele de unire sunt : /iscurile intervertebrale !ig intervertebrale longitudinale anterior si posterior

/iscurile au forma unor lentile diconve e , sunt constituite din fibrocartilaj si adera de lig vertebrale longitudinale . .naltimea variaza in functie de zona , fiind mai mica in zona cervicala in jur de )mm si ma in zona lombara circa 9mm.

"iecarui disc intervertebral i se descriu 2 portiuni : una periferica numita inel fibros constituita din fibrocartilaj si una centrala numita nucleu pulpos care poate hernia strabatand inelul fibros si e teriorizandu-se la suprafata discului sub forma herniei de disc .

.nelul fibros e constituita din fibre conjuctive incrucisate care se opun in departarii corpului vertebral in cursul miscarilor . Asigura stabilitatea coloanei protejand-o de miscarile e agerate .

$ortiunea centrala ' nucleul pulpos ( e elastica . $e acest nucleu , se aseaza corpul vertebrei de deasupra alfat in echilibru . -ucleul se deplaseaza in totdeauna in directie opusa directiei pe care o ia coloana .

.nervatia dicurilor intervertebrale provine din nervul sinuvertebral .

!igament vertebral longitudinal anterior : are aspect de panglica lunga , fibroconjuctiva , pe fata anterioara a coloanei si se intinde de la portiunea bazilara a osului occipital pana la vertebra a 2 a sacrata . !atimea sa e variabila in functie de amplitudinea miscarilor de e tensie pe care le realizeaza diversele segmente vertebrale . Acest lig avand rol frenator fata de e tensie . !igamentul longitudinal anterior adera intim de corpurile vertebrale si ma slab de discurile intervertebrale . .ntre lig si vertebra se creeaza un spatiu in care intr-o atmosfera de tesut conjunctiv la se gasesc ple uri venoase si terminatiuni nervoase senzitive .

!igamentul vertebral longitudinal posterior : "ibroconjunctiv are si el aspect de panglica , aplicata pe fata posterioara a corpurilor vertebrale dar in interiorul canalului rahidian respectiv inainte maduvei si a invelisurilor sale .

Se intinde de la portiunea endocraniana , bazilara a osului occipital pana la baza coccigelui .

Art proceselor articulare : .n regiunea cervicala si toracica sunt articulatii plane . .n regiunea lombara sunt trohoide . Suprafetele sunt acoperite cu cartilaj hialin , iar ca mijloace de unire au o capsula fibroasa care in zona cervicala e mai la a si mai subtire . .n interior sunt tapetate cu un strat sinovial ' capsulele (

>nirea lamelor vertebrale : se realizeaza prin ligamente numite lig galbene . Sunt drepunghiulare , se intind de la procesul articular pana la baza procesului spinos si inchid partea posterioara a canalului rahidian .

0olul lig galbene e multiplu : prin elasticitatea lor readuc coloana in pozitia normala , dupa o miscare oarecare . .mpiedica miscarile bruste , e agerate , protejand astfel discurile . &entin coloana in poztie verticala .

>nirea proceselor spinoase : se face prin 2 tipuri de ligamente : !ig interspinoase !ig supraspinos

!ig interspinoase : sunt in nr egal cu nr spatiilor interspinoase . Se intind in spatiul dintre 2 procese spinoase invecinate . Sunt mai putin dezvolatate cervical , sunt latite si de forma patrulater lombar .

!ig supraspinos : apare ca un cordon fibros , puternic , intins pe toata lungimea coloanei . *l uneste varfurile proceselor spinoase . &a ima lui dezvoltare e in regiunea cervicala unde se mai numeste ligament nucal . !a acest nivel se prezinta ca o formatiune triunghiulara dispusa sagital , separand muschii cefei . $rin baza sa se insera pe protuberanta occipitala e terna , iar prin marginea anterioara se insera pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale .

>nirea proceselor trasverse : se realizeaza printr-o serie de formatiuni fibroase numite ligamente intertransversale . Sunt mai reduse in regiunea cervicala si toracica si foarte dezvoltate lombar .

Art vertebrelor false : includem : art lombo-sacrata # art sacro-coccigiana # art mediococcigiana .

Art capului cu coloana vertebrala : primele 2 vertebre cervicale : atlasul si a isul sunt unite cu craniul printr-un aparat ligamentar comple e trem de puternic .

Articularea capului cu coloana se face prin 2 articulatii : una superioara intre atlas si occipital # si alta inferioara intre atlas si a is .

Articulatia superioara a capului sau atlanto-occipitala : atlasul e unit cu occipitalul prin 2 art condiliene si prin 2 formatiuni numite membrane atlanto-occipitale . Cele 2 articulatii formeaza o unitate functionala .

Suprafetele articulare sunt reprez de : condilii occipitali si de cavitatile articulare ale atlasului .

&ijloacele de unire : sunt reprezentate de capsula articulara si de 2 membrane . Capsula articulara are forma de manson , . mentine supratele articulare in contact , in partea superioara se insera la periferia condililor occipitali iar in partea inf pe marginile cavitatilor articulare ale atlasului .

&embrana atlanto-occipitala anterioara : inchide spatiul dintre arcul anterior al atlasului si occipitalul . Se insera in sus , pe partea anterioara a gaurii occipitale , iar in jos pe marginea superioara a arcului anterior al atlasului .

.mediat inaintea ei se gaseste lig vertebral long anterior .

&embrana atlanto ... : inchide spatiul dintre occipital si arcul anterior al atlasului . Se insera in sus pe marg superioara a arcului posterior al atlasului si are valoare de ligament , delimitand impreuna cu arcul atlasului de fiecare parte cate un orificiu de trecere pt artera vertebrala .

Art inf a capului : atlasul se art cu a isul prin 2 art atlanto-a oidiene laterale si o art atlantoa oidiana mediana . %oate ) constituie o unitate functionala .

Art atlanto-a oidiene laterale : sunt art plane . suprafetle art la nivelul atlasului , ele ocupa fata inf a maselor laterale pe a is , sunt reprezentate de fatetele articulare ale proceselor art superioare .

Suprafetele art sunt usor conve e , acoperite cu cartilaj hialin mai gros in partea centrala .

&ijloacele de unire : sunt capsula articulara si membranele atlanto-a oidiene . Capsula este la a . &embranele atlanto-a oidiene sunt fibroconjunctive una fiind anterioara cealalta posterioara . Se intind de la marginea inf a arcurilor anterior respectiv posterior al atlasului , pana la fata anterioara respectiv posterioara a corpului a isului .

Art atlanto-a oidiana mediana : *ste o art trohoida . Suprafetele articulare sunt reprez de un inel osteo-fibros atlanto-idian pe de o parte si de proeminenta verticala a a isului numita dinte sau odontoida pe de alta parte .

.nelul atlanto-idian : e compus din 2 portiuni : inainte de arcul anterior al atlasului care are pe fata sa posterioara o fateta articulara circulara si mediana # inapoi inelul e format de o pandeleta fibroasa ca se intinde transversal intre cele 2 mase laterale ale atlasului si se numeste ligament transvers al atlasului .

"ata anterioara a acestui ligament , vine in raport cu dintele a isului . "ata posterioara e acoperita de membrana pectoria . Aceasta membrana il separa de ligamentul vertebral longitudinal posterior .

/intele a isului : prezinta o fateta articulara anterioara , pentru arcul anterior al atlasului si alta posterioara pentru ligamentul transvers .

&ijloacele de unire : -!ig apical al dintelui -!ig alare -&embrana pectoria

Articulatiile membrului superior liber

Articulatia scapulo-humerala ' umarului ( : aceasta art uneste capul humeral si cavitatea glenoidala a scapulei , formand o art sfenoidala .

Suprafetle articulare de partea humerusului , capul humeral : acoperit de cartilaj hialin care se intinde pana la buza mediala a colului anatomic . Are grosime uniforma de circa 2mm .

/e partea scapulei : suprafata art e reprez de cavitatea glenoida de forma ovala , limitata de o spranceana osoasa , glenoidala . .n centrul cavitatii se gaseste un tubercul glenoidal , cavitatea e acoperita de cartilaj hialin mai gros spre periferie .

.ntre cele 2 suprafete e ista o disproportie evidenta , cavitatea glenoidala reprezentand doar un sfert din suprafata capului humeral . !a periferia cavitatii glenoidale s-a dezvoltat un cadru fibro-cartilaginos care nu impiedica amplitudinea si varietatea miscarilor . Acest cadru este un cordon fibro-cartilaginos pe sectiune prismatic triunghiular care prezinta ) fete :

-+ fata adera de periferia cavitatii glenoide -+ fata e terna continua suprafata colului scapulei -+ fata interna in continuarea suprafetei glenoidala

&ijloacele de unire : reprezentate de capsula , o serie de ligamente si muschii peri-articulari .

Capsula articulara : are forma unui manson , e constituita din 2 straturi : unul e tern fibros , altul intern sinovial . Stratul fibros se insera la periferia cavitatii glenoidale pe fata e terna a cadrului glenoidal si pe colul scapulei # iar marginea opusa se insera pe colul humerusului . .n partea superioara capsula depaseste cadrul glenoidal si de aceea insertia lungi portiunii a bicepsului brahial este intraarticulara pe cand cea a lungii portiuni a tricepsului e e traarticulara .

.nsertia humerala a capsulei : coboara pana la colul chirurgical . .n portiunea superioara , capul fibros al capsulei ....... !a nivelul santului intertubercular , stratul fibros trece ca o punte transformand santul in canal .

Capsula este la a , putin rezistenta , favorizand miscari ample dar in acelasi timp fiind vulnerabila , la nivelul ei producandu-se frecvent lu atii .

!ig coraco-humeral : este cel mai imp lig al acestei articulatii . Se insera pe baza si pe marginea e terna a procesului coracoid , iar cu celalalt capat pe tuberculul mare al humerusului si pe capsula articulara , trecand ca o punte peste santul intertubercular .

!igamentel gleno-humerale sunt ) fascicule fibroase care intaresc capsula # ele ocupa partea antero-superioara a capsulei . .ntre lig superior si cel mij e ista un spatiu..........

Aceste ligamente se insera cu un capat pe capul glenoidal iar cu celalalt pe colul anatomic al humerusului . *le au rolul de a limita miscarile de e tensie , rotatie interna si aductie . Capsula are un rol minor in mentinerea raporturilor normale intre suprafete. Cel mai important rol il joaca presiunea atm si muschii peri-articulari care sunt dispusi ca un col cu baza spre scapula si varful spre humerus . muschii subscapulari , supraspinos , rotund mic ,

0aporturile articulatie scapulo-humerale : Conul musculo-tendinos format # inainte de muschiul subscapular # inapoi de muschiul subspinos , in sus ...... # in jos de lunga portiune a muschiului triceps

/easupra art : se alfa bolta acromio-coracoidiana , acoperita de muschiul deltoid .

&edial , art are raporturi , cu organele din cavitatea a ilara

Art e strabatuta de tendonul lungii portiuni a muschiului biceps brahial .

Art cotului : la formarea art , participa ) oase : humerus , ulna si radius . !a acest nivel se descriu ) art :

-Art humero-ulnara -Fumero-radiala -0adio-ulnara pro imala

%oate aceste art au o sg capsula si o sg sinoviala . "unctional , e ista 2 art : una in raport cu miscarile se prono-supinatie si alta in raport cu miscarile de fle ie-e tensie .

Art radio-ulnara pro imala : este o trohoida fiind in raport cu miscarile de rotatie .

Art humero-ulnara : care este o trohleartroza si humero-radiala care e o elipsoida sunt in raport cu miscarile de fle ie-e tensie . /efapt de descriu in cadrul art cotului : -Art humerusului , oasele antebratului -Art dintre e tremitatiile pro imale ale radiusului si ulnei

Suprafetele art sunt reprezentate de : -$e partea humerusului , fata art a epifizei distale -$e partea oaselor antebratului , fetele art ale epifizelor pro imale ale ulnei si radiusului .

Suprafata art humerala : este compusa din : trohlee , capit si santul intermedial . *pifiza pro imala a ulnei prezinta incizura trohleara , iar epifiza pro imala a radiusului prezinta fosete capului radial . %oate aceste suprafete sunt acoperite cu cartilaj hialin iar corespondenta intre suprafetle articulare se face astfel : incizura trohleara coresp astfel..........

&ijloacele de unire : sunt reprez de capsula articulara intarita de ligamente . Capsula articulara e constituita din 2 straturi : -* tern fibros

-.ntern sinovial

Stratul fibros : prezinta o insertie humerala si o insertie brahiala .nsertia humerala : se face de-a lungul unei linii care trece inainte deasupra fosei coronoide si deasupra fosei radiale , iar inapoi la marginea fosei olecraniene . !ateral si medial coboara pe partea inferioara a epicondillior care raman astfel liberi pentru insertiile musculare .

2arfurile olecranului si procesului coronoid raman in interiorul capsulei . Capsula e intarita de mai multe ligamente : -!ig colateral ulnar : pleaca de la epicondilul medial si radiaza spre fata mediala a epifizei pro imale a ulnei pe marginea incizurii trohleare . *ste un lig puternic triunghiular si e format din 2 fascicule : un fascicul humero-coronoidian si unul humero-olecranian

!ig colateral radial : porneste de pe fata interna si inferioara a epicondilului lateral si da 2 fascicule divergente care trec inaintea si in spatele capului radial si se fi eaza la e tremitatea coresp a incizurii radiale a ulnei . *le sunt legate strans de fibrele lig inelar al radiusului .

!ig colaterale , ulnar si radial sunt e trem de rezistente . Ceea ce face ca uneori in cursul unor traumatisme prin intermediul lor sa se produca smulgeri ale epicondililor .

0aporturi : fata anterioara a art reprez planul profund al plicii cotului . "ata posterioara face parte din regiunea olecraniana , cartilajele de conjugare ale e tremitati inf a humerusului si cele superioare ale radiusului si ulnei se gasesc in raporturi imediate cu stratul intern sinovial .

A0%.C>!A%.. 2

Art artculare se realizeaza inte epifizele pro imale si distale ale oaselor antebratului , sunt 2 art trohoide , iar intre ele e ista o art de tip sindesmoza realizata intre diafizele celor 2 oase .

%ot acest comple realizeaza o unit functionala legata de miscarea de pronosupinatie . Art radioulnara sau radiocubitala pro imala : este o art trohoida . Ca suprafete art de la nivelul ulnei , suprafata art e reprez de incizura radial care reprez segmentul de cilindru gol . 0adiusul prez ca suprafata art jumatatea mediala a cirucumferintei capului radial care reprez sementul plin . /eci trohoida inseamna articulatie in balama . Art realizandu-se intre un cilindru plin care se invarteste intr-un cilindru gol . .n cazul nostrum cil plin e reprez de circumferinta radiusului iar cilindru gol e reprez de incizura radiala ulnei . Ambele suprafete sunt acoperite de cartilaj hialin . .ntre suprafete e ista o mare disproportie . Suprafata ulnara reprez a 4 a parte din circumferinta ulnara . /e aceea suprafata ulnara e completata de lig inelar .

&ijloacele de unire : Aceasta art face parte din regiunea anatomica cotului . Capsula sa fiind orientata . .n partea laterala a cotului e intarita de lig colateral radial . !ig inelar : reprez principalul mijloc de unire al oaselor , el pleaca de la e tremitatea anterioara a incizurii radiale , inconjura capul radial si se insera pe partea posterioara a acestuia . .n cea mai mare parte el este acoperit de partea laterala a articulatiei de un aparat fibros numit ligament colateral radial al cotului . .n afara ligamentului inelar , radiusul e unit cu ulna prin ligamentul patrat care este o lama fibroasa patrulatera orizontala intre marginea inferioara a incizurii radiale si fata mediala a colului radial . !ig patrat e tensionat in pronatie sau supinatie si e rela at in pozitie intermediara . Art radioulnara distala : este o trohoida . >lna prezina 2 fatete articulare la nivelul capului : ->na laterala reprez jumatate de cilindru -Alta inferioara .ntre cele 2 fete formandu-se un unghi diedru Sunt acoperite de cartilaj hialin .

"atetele articulare ulnare patrund si se art cu o cavitate formata din incizura ulnara a radiusului completata de un fibrocartilaj triunghiular numit disc articular . /iscul articular se fi eaza prin varf in scobitura dintre procesul stiloid si capul ulnei /in marignea sa se insera pe marginea inferioara a incizurii ulnare a radiusului . /iscul articular : are raport prin fata superioara cu : ->lna Si prin fata inferioara cu : -+sul piramidal &arginile anterioara si posterioara ale discului piramidal adera de capsula articulara .

&ijloacele de unire : -Capsula articulara -/iscul articular

Capsula articulara : se insera in sus pe marginile superioare ale fatetelor articulare ale radiusului si ulnei , iar in jos de discul art . Capsula e intarita de fibre care formeaza asa numitele ligamente radioulnare anterior si posterior . /iscul articular : joaca si el rol de ligament , jucand un rol triplu : -Completeaza suprafetele articulare -&entine contactul intre suprafetele articulare -!imiteaza miscarile de pronatie si supinatie

&embrana interosoasa : ocupa spatiul dintre cele 2 diafize ale oaselor antebratului . Se insera pe marginile interosoase ale acestor oase . .n jos coboara pana la articulatia radioulnara distala , in sus se termina la cativa cm sub tuberozitatea radial . Spatiul ramas liber este ocupat de o alta formatiune fibroasa numita G coarda oblica G . &embrana interosoasa e strabatuta prin orificii dedicate de vasele care trec din partea anterioara in partea posterioara . 0olul membrane este acela de a transmite fortele de la

e tremitatea cubital voluminoasa pro imal catre e tremitatea voluminoasa distal radial . /in prezenta membranei interosoase distributia presiunilor si a fortelor este echilibrata pe unitatea de suprafata a ambelor oase . Coarda oblica : este un fascicul fibros cu directie oblica si pleaca de la baza procesului coronoid al ulnei pana la fata anterioara a radiusului sub tuberozitatea radiala .

Articulatiile mainii : discutam despre art intre oasele care formeaza mana propiu-zisa ' oasele carpului si metacarpului ( Art mainii in acest conte t sunt : -Art radiocarpiana -Art intercarpiene -Art carpometacarpiene -Art intermetacarpiene

/in punct de vedere functional , e ista o art pro imala : art radiocarpiana si alta distala in care intra toate celelalte .

Art radiocarpiana : face parte din art elipsoidale . >neste radiusul cu primul rand al carpului . >lna nu ia parte la art cu carpul . *a este separate de oasele carpului prin discul articular al art radioulnare distale . Suprafetele articulare : sunt reprezentate la nivelul antebratului de o cavitate de receptie de forma ovalara , a ul lung orientat transversal . Aceasta cavitate e constituita din : -"ata inferioara a epifizei distale a radiusuli -"ata articulara carpiana -"ata distala a discului articular /in partea carpului suprafata art e reprez de o proeminenta elipsoidala formata din oasele scafoid , semilunar , piramidal , solidarizate intre ele prin lig interosoase . "ata art carpiana a radiusului : este impartita printr-o creasta antero-posterioara in 2 fatete articulare . -+ fateta lateral apt scafoid -+ fateta mediala care impreuna cu discul articular se art cu semilunarul .

$iramidalul se art numai cu discul articular .

&ijloacele de unire : capsula articulara -!ig palmare -!ig radio-carpian-dorsal -!ig colaterale

Capsula art : are ca orice capsula 2 straturi : fibros la e terior , sinovial la interior . Stratul fibros are forma unui manson si se insera in sus la periferia suprafetelor art radiale si a discului articular . .ar in jos la periferia suprafetei art carpiene , la limita cartilajului articular al oaselor carpiene .

!ig palmare : au forma literei G2 G fiind constituite din 2 fascicule si anume : lig radiocarpian si ulnocarpian . !ig radiocarpian se insera in partea superioara , pe marg anterioara a suprafetei art radiale si a procesului stiloid radial .

$artea inferioara se insera pe oasele semilunar , piramidal si osul capitat .

!ig ulnocarpian : pleaca de la marginea anterioara a discului articular si a fosetei care se afla intre cap si procesul stiloid al ulnei . Se insera pe oasele carpiene : semilunar , piramidal si osul capitat .

!ig radiocarpiandorsal : *ste un ligament mai slab , mai la decat lig palmare . .n partea superioara se insera pe marginea posterioara a fetei articulare radiale , iar in partea inferioara , pe fata posterioara a osului piramidal .

!ig colateral radial : se insera pe vf procesului stiloid la radiusului si cu celalalt pe scaphoid . !ig colateral ulnar , pleaca de la procesul stiloid al ulnei si se insera pe oasele piramial si pisiform .

Articulatiile membrului inferior :

-Articulatiile centurii membrului inferior : centura pelvina : e formata din cele 2 oase co ale impreuna cu osul sacru .

.n partea anterioara din articularea celor 2 oase co ale ia nastere simfiza pubiana .

.n partea posterioara median , interpunerea osului sacru intre cele 2 co ale , conduce la formarea articulatiilor sacroiliace .

!igamentele iliolombare : fi eaza oasele co ale de coloana lombara ligamentele scaroischiace le solidarizeza de partile laterale ale sacruluisi partial de coccige .

Astfel ia nastere o unitate functionala osteofibroasa completata de prezenta membranei obturatorii care inchide gaura obturata a co alului .

Art sacroiliaca : suprafetele art sunt reprez de suprafetele art co al si fetele art ale osului scaru . Sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin care la randul lui o acoperit de o lama fibrocartilaginoasa , mai groasa pe sacru decat pe co al .

Cele 2 suprafete articulare se angreneaza datorita pozitiei sacrului , care are o baza voluminoasa si care are o parte dorasa mai lata decat cea ventrala , facand imposibila patrunderea osului din inapoi inainte in bazin . /atorita aceste config , sacrul preia si transmite greutatea partii superioare a corpului spre bazin si apoi spre membrele inferioare .

&ijloacele de unire :

-Capsula articulare : formata ca un manson , pleaca de la periferia suprafetelor articulare , de la co ale catre sacru . *ste scurta dorsal si este inlocuita de ligamentele sacroiliace interosoase .

!ig sacroiliace ventrale : sunt subtiri , se intend de la aripioara sacrului si fata pelvina a sacrului , mergand in afara lateral , la nivelul celor 2 gauri sacrate si continuate lateral pana la osul co al . Se fi eaza aproape de linia menumita .

!ig sacroiliace co ale : sunt oblice , unesc spina iliaca postero-superioara cu creasta sacrata laterala , fibrele inferioare sunt lungi si se amesteca cu fibrele superioare ale ligamentului sacrotuberal .

"ibrele superioare ale lig sunt scurte aproape orizontale .

!igamentul sacroiliac interosos : e cel mai important mijlod de unire intre cele 2 oase . *ste foarte puternic , este acoperita de lig sacroiliace dorsale , e format din fibre scurte intre cele 2 tuberozitati : iliaca si sacrata .

!ig iliolombar : este un lig puternic , aflat in spatiul unghiular care separa coloana lombara de creasta iliaca . Se insera pe procesele transverse ale vertebrelor a 4 a si a 4 a lombara de unde pleaca spre creasta iliaca si fosa iliaca desupra fetei auriculare . Acest ligament e format din fibre transversale si oblice .

0aporturile articulatiei sacroiliace :

-Anterior : vasele iliace interne si e terne # muschiul ilio-psoas # muschiul piramidal

-$osterior : muschii e tenzorii ai coloanei vertebrale

-Superior : patratul lombelor

-.nferior : marea incizura ischiatica prin care trece manunchiul vasculo-nervos fesier superior .

Simfiza pubiana : rezulta din unirea celor 2 oase co ale in parte anterioara pe linia mediana , este o simfiza .

Suprafetele articulare : /in parte fiecarui os 33333

"atetele33333333333333333333333333

&ijloacele de unire : sunt reprez de un disc fibrocartilaginos numit inter-pubian si 2 ligamente periferice .

/iscul interpubian : e un fibro-cartilaj format dintr-o zona periferica mai densa si mai rezistenta si o zona centrala mai moale , dezvoltand uneori o cavitate interioara .

.n conditiile in care aceasta cavitate creste in dimensiuni art devine plana .

!igamentele periferice : adera de suprafata pericondrului si sunt in numar de 2 :

-!ig pubian superior

-!ig pubian arcuat

!igamentul pubian superior : este format dintr-un fascicul fibros , transversal dezvolatat intre linia alba si simfiza. Se intinde de la tuberculul pubian de o parte si de alta .

!igamentul pubian arcuat : are aspect de lamela semilunara cu concavitatea in jos si inapoi situate imediat sub simfiza . *ste e trem de rezistent . $rin marginea sa superioara adera la discul interpubian , iar prin marginile laterale adera la ramurile interdescendete pubiene .

Aceasta arcada pubiana formata de ligamentul pubian arcuat este importanta datorita rolului pe care-l joaca in timpul nasterii . *ste atat de puternic incat uneori in unele traumatisme poate strivi uretra .

0aporturile simfizei pubiene :

-.nainte cu corpii carvernosi

-/upa se ai penisului sau clitorisului

-.napoi cu vezica de care este separate prin spatiu prevezical

-.n sus cu muschii abdominali

.n jos lig arcuat se continua cu fascia perineala mijlocie care e strabatuta de uretra

!ig sacroischatice :

-!ig sacrotuberal : are forma unei lame triunghiulare cu baza pe sacru si varful pe tuberozitatea ischiatica . .nsertiile superioare sunt pe cele 2 spine iliace superioare si pe partea posterioara a suprafetei gluteale a osului co al . .n plus se insera pe marg laterale alea sacrului si ale coccigelui si de la aceste pct fibrele converg in joss i se fi eaza pe partea postero-mediala a tuberoziatii ischiatice . + mica parte din fibre merg de-a lungul ramurii inferioare a ischionului formand o plica cu concavitate superioara , numita plica falciforma pe care se insera fascia muschiului obturator intern .

!ig sacrospinos : se alfa anterior , are forma unei lame triunghiulare , se insera prin baza pe marg laterale ale sacrului si coccigelui iar prin varf prin spina ischiatica .

Aceste ligamente completeaza peretele lateral al pelvisului osos catre marg posterioara a osului co al si marginea laterala a sacrului . .ntre cele 2 se formeaza un orificiu mare inchis prin marele ligament sacrotuberal . Acest orificiu e impartit in 2 orificii secundare prin ligamentul sacrospinos si are un orificiu superior in raport cu marea scobitura ischiatica si un orificiu inferior in raport cu mica scobitura ischiatica . $rin aceste orificii putand trece diverse procese patologice din bazin in fesa sau se pot produce hernii .

+rificiul ischiatic mare : e delimitat medial de lig sacrotuberal , superolateral de mare incizura ischiatica , inferior de ligamentul supraspinos . $rin acest orificiu trec muschiul piliform &anunschiu vasculo-nervos fesier superior

&arele nerv sciatic -ervul feurocutanat superior 2asele ischiatice &anunchiu vasculornervos rusinos intern

+rificiul intern mic : se afla inferior , e delimitat de lig sacrotuberal , superior de lig sacrospinos , lateral de mica incizura ischiatica . $rin acest orifice trec : -&uschiu obturator intern -&anunchiul vasculonervos intern care iese prin orificul mare , ocoleste spina ischiatica si intra in fosa ischiorectala a perineului .

CURS 8
&emebrana obturatoare este o formatiune fibroasa care inchide gaura obturatorie , in dreptul canalului obturator ramanand un spatiu , pe fata e terna a memebranei e ista o zona fibroasa densificata numita lig subpbian . Canalul obturator e un canal osteofibros delimitat intre santul obturator , membrana obuturatoare si lig subpubian . $rin acest canal trec nervul , artera si vena obturatoare .

Art membrului inf liber : -Art soldului H este o art sfenoida cu ) a e de miscare , configurata pt static si locomotie . Suprafetele art sunt : -+ parte din capul femural care prez o depresiune fosta capului si acetabulul , care prez o foseta art cu suprafata art semilunara si o foseta patrulatera .

-!abrul sau cadrul acetabular , este o formatiune fibrocartilaginoasa care inconjura ca un inel marginea acetabulului in scopul de a mari suprafata art de contact . Astfel marit acetabulul cuprinde circa 2 marimi din capul femural. Ca si la umar pe sectiune labrul are forma triunghiulara prezentand ) fete : -5aza se insera pe spranceana cotilodiana sau acetabulara -"ata e terna laterala este in raport cu capsula articulara , iar fata interna vine in contact cu capul femural . Are rol contentie H contentia capului femural in cavitatea de receptie . .n dreptul incizurii acetabulului , labrul formeaza o punte care delimiteaza un orificiu , aceasta zona din labru numindu-se lig transvers al acetabulului .

&ijloace de unire : -Capsula intarita de lig . >nul din lig este intraarticular respectiv lig capului femural . 0elatia dintre suprafetele art e mentinuta si prin participarea labrului , muschii periarticulari si prin presiunea atm.

-Capsula art are forma conoida cu baza mare inserata pe co al si baza mica pe femur . .nsertia pe co al se face pe marg e terna a labrului acetabular si la periferia sprancenei acetabulare , iar nivelul colului femural se face inainte , pe linia intertrohanteriana , inapoi pe fata posterioara a colului la unirea treimii laterale cu 2 treimi mediale ale colului , in sus si in jos pe linile de unire dintre insertiile anterioare si posterioare . Capsula e foarte rezistenta fiind formata din 2 feluri de fibre : -!ongitudinale superficiale -Circulare profunde "asciculele superficiale se grupeaza formand fascicule de intarire ale capsulei iar cele profunde se condeseaza intru-un fascilcul circular numit zona orbiculara .

!igamentele articulare H sunt in nr de ) si reprez densificari ale capsulei . !igamentul iliofemural e cel mai puternic lig al art , se afla pe fata anterioara , avand forma de evantai . $orneste de la spina iliaca antero-inf si de pe linia intertrohanteriana . .n grosimea sa se disting 2 fascicule : -!ateral oblic ' ilio pretrohanterian ( -&edial ' ilio-pretrohantinian (

.ntre fascicule capsula e relative subtire . !ig iliofemural limiteaza miscarile de e tensie , rotatie e terna si adductie . .n ortostatism , cu coapsa e tinsa cele 2 fascicule apasa colul femural , mentinand capul femural in acetabul . "unctionalitatea acestui lig e esentiala pt ortostatism , de aceea se mai num lig pozitiei in picioare . !igamentul pubo-femural H se afla tot pe fata ant , porneste de la eminenta ilio-pubiana , creasta pertineala si ramura superioara a pubelui si se termina pe femur inaintea trohanterului mic . !imiteaza miscarile de abductie si rotatie e terna .

!igamentul ischio-femural H se afla pe fata posterioara a art , se insera pe ischion , inapoia si dedesubtul acetabulului . * orientat in sus si in afara spre femur . + parte din fibrele sale se continua cu zona orbiculara , formand fasciculul ischio-zonular . Alte fibre se fi eaza la baza trohanterului mare H fasciculul ischio-supra-cervical . !ig ischio-femural limiteaza rotatia interna si adductia .

Dona orbiculara H ocupa fata profunda a capsulei , are 2 cat de fibre , unele cu insertie osoasa altele proprii .

!ig capului femural H este intra-articular , se prez ca o lama fibroasa triunghiulara cu vf pe foseta capului . . se atribuie ) functii : -Contine vase nutritive pt capul femural in perioada de osteogeneza fiind inconjurat de sinoviala . .i mareste acesteia suprafata de secretie , iar prin miscarile sale , contribuie la dispresia lichidului sinovial pe suprafetele art .

Ienunchiul H este cea mai mare art a corpului uman . *ste mai putin acoperit si deci mai putin protejat de structurile moi , fiind e pus la factori e terior . *ste e treme de solictiat in statica si locomotie ceea ce ii accelereaza uzura . .n plus are implicatii comple e in f multe domenii de patologie . .n general , genunchiul e o art condiliana .

Suprafetele articulare : tin de epifiza inf a femurului , epifiza superioara a tibiei si patela . "ibula nu ia parte la alcatuirea articulatiei . Se constata ca suprafata art a epifizei inf a femurului reprezentata prin cei 2 condili este recurbata inapoi , partea cea mai mare aflandu-se in spatele a ului osului . "iecare condil , este orientat oblic , a ul de rotatie al sau fiind oblic de sus in jos si din spatiul intercondilian catre suprafata cutanata . Condilul medial este mai proeminent decat cel lateral si mai coborat . $e sectiune sagitala , raza de curbura a celor 2 condili descreste din inainte , inapoi . /e aceea suprafata art are aspect de spirala . Condilul medial e mai ingust si mai lung . Cei doi condili converg inapoi catre inainte , astfel ca diametrul transversal e mai mare posterior decat anterior .

*pifiza superioara a tibiei H prezinta fata superioara articulare cu 2 fose art numite cavitati glenoide separate prin eminenta intercondiliana numita si spina tibiei .

Cartilajul articular e mai subtire in partea periferica a foselor art . * elastic si are rol de amortizor .

Corespondenta intre suprafetele art se face astfel : -"ata patelara a femurului coresp fetei posterioare a patelei -"etele art a condililor coresp foselor art ale platoului tibiei . -*minenta intercondiliana continua creasta patelei $entru atenuarea incongruentei dintre suprafetele articulare , au luat nastere fibrocartilaje semilunare ' menisc ( iar lig si muschii peri-articulari contribuie la solidarizarea articulatiei . &eniscurile intra-articulare sunt 2 fibro-cartilaje dezvolatate la periferia fosetelor articulare tibiale , avand ca rol realizarea unei mai bune congruente intre suprafetele articulare . $e sectiune verticala fiecare menisc are 2 fete : una superioara concava care coresp condilului femural , alta inferioara plana care coresp fosei art coresp a tibiei . $rezinta o baza ' circum laterala ( si o creasta ' circum mediala ( . $rez 2 e tremitati numite coarne unul anterior si unul posterior .

&eniscurile adera pe platoul tibiei si se insera e clusive prin coarne . *le sunt mobile pe platoul tibial , in timpul miscarilor .

&eniscul lateral are forma unui cerc , aproape complet , inserandu-se prin coarnele anterior si posterior la nivelul eminentei intercondiliene .

&eniscul medial are forma literei C cu intrerupere medial mult mai mare . .nseritile sunt mai indepartate , conul anterior pe marg anterioara a platoului tibial , conul posterior in zona intercondiliana posterioara .

&eniscurile sunt unite in partea anterioara prin lig transvers al genunchiului care este o bandeleta fibroasa transversala

&ij de unire : -Capsula si lig H capsula se prez ca un mason , care uneste cele ) oase : femurul tibia si patella . Anterior e perforata de rotula si se insera pe marg acestuia . $e femur pleaca de la nivelul superior fetei patelare , merge pe laturile condililor pana sub eticondili . Coboara in fosa intercondiliana , continandu-se cu lig incrucisate care reprez deci portiunea profunda intercondiliana a capsule . $e tibie se insera pe conturul condililor tibiali , incepand din zona anterioara pana in aria intercondiliana posterioara unde se continua cu lig incrucisate . -u cuprinde articulatie tibio-fibulara . Stratul fibros al capsulei prez 2 orificii mari unul anterior patelar si altul posterior care coresp scobiturii intercondiliene unde capsula se continua cu lig incrucisate . *a adera de baza meniscurilor fiind astfel impartita in 2 portiuni : -Supra-meniscala -Sub-meniscala * constituita din fibre longitudinale mai evident marginal , fibre transversale si oblice . Se ingroasa posterior . !a acest nivel e intarita de 2 calote fibroase mulate pe condilii femurali .

!ig patelar H este formatiune fibroasa puternica , lunga de 4-7 cm lata de 2-) cm , aflata inaintea articulatiei . Are forma triunghiulara cu baza pe vf patelei si vf pe partea inf a tuberozitatii tibiei , care e considerat tendon terminal al muschiului cvadriceps , patela poate fi considerata os sesamoid . !ig patelar are 2 fete si 2 margini . "ata ant coresp fasciei femurale , fata posterioara coresp corpului adipos infra-patelar si mai jos bursei infra-patelare profunde . &arg lig vin in raport cu formatiunile de intarire ale capsulei . !ig posterioare H pe partea posterioara se gasete un plan fibros care se intinde ca o punte peste scobitura inter-condiliana , fiind formata din ) parti : una la mijloc si 2 laterale . $artile laterale sunt calotele fibroase , in afara lor e ista lig popliteu oblic si arcuat . !ig popliteu oblic e o e pansiune mai lata care coresp condilului lateral . *l porneste din tendonul muschiului semi-membranos . Se indreapta in sus si in afara si se termina in calota condilului lateral . !ig popliteu arcuat prezina f multe variante anatomice , fiind de obicei o bandeleta fibroasa cu concavitate superioara intins intre condiulul lateral si fosa intercondiliana si trece pe sub lig popliteu oblic. Are o marg sup concave , iar de pe marg inf pleaca o banda fibroasa numita retinaculul ligamentului arcuat care se insera pe capul fibulei .

!ig colaterale H -!ig colateral tibial -!ig colateral fibular

!ig colateral fibular H se insera superior pe epicondilul lat al condilului iar inf pe partea anterolaterala a capului fibulei . .n e tensia genunchiului e tensiont iar in fle ie rela at . -u adera la capsula , prin fata sa profunda vine in raport cu tendonul muschiului popliteu si artera articulara superoe terna . $rin fata superfic vine in rap cu fascia femurala .

'( Acest lig e o formatiune mai fibrosa in mai mare parte confundandu-se cu capsula . Se insera sup pe epicondil iar inf pe fata mediala a tibiei . Are ) tipuri de fibre : vertical ant de la femur la tibie , oblice descendente care pleaca de la femur si se insera pe meniscul medial si oblice ascendente de la tibie si de la meniscul medial . $e fata profunda vine in raport cu meniscul art , cu tendonul orizontal al muschiului semimembranos si cu artera articular infero-interna .

"ata superficiala vine in raport cu fascia femurala si cu tendoanele formatiunii aponegrotice numit laba de gasca .

!ig lateral fibular si tibial asigura stabilitatea articulara in e tensia genunchiului . !ig incrucisate sunt 2 : posterior se afla in fosa inter-condiliana . Se insera pe o parte pe fetele inter-condiliene ale femurului , iar pe de alta parte pe aripile inter-condiliene ale tibiei , fiind in afara membranei sinoviale sunt defapt e tra-articulare .

!ig incrucisat anterior H se insera prin capul inferior , pe aria inter-condiliana anterioara a tibiei iar prin capul superior pe fata inter-condiliana a condilului lateral respectiv pe fata posterioara . Are o directie oblica in sus , inapoi si in afara .

!ig incrucisat posterior H pleaca de pe aria inte-condiliana posterioara a tibiei in spatele insertiei meniscurilor , se indreapta in sus , inainte si inauntru si se fi eaza pe condilul medial pe fata inter-condiliana , partea ei anterioara . Anterior si posterior de acest ligament incrucisat posterior e ista cate un fascicul denumit lig menisco-femural respective anterior , posterior . Ambele lig se desprind de pe colul posterior al meniscului lateral , merg cu ligamentul posterior cu care in final se unesc .

0aporturile lig incrucisate : -*le prez o dubla incrucisare H una antero-posterioara si alta frontala . !ig anterior este ant prin insertia tibiala si e tern prin insertia femurala . !ig posterior e posterior prin insertia tibiala si intern prin inserita femurala .

!ig incrucisate se ating prin marg a iale , iar marg laterale dau insertie capsule .

"ormatiunile de intarire ale capsule H formatiune apro-nevrotice . .n partea ant capsula art e intarita de ) formatiuni apro-nevrotice care dinainte-inapoi sunt : -"ascia genunchiului -* pansiunea cvadricipitala cu retinaculele patelei

-Aripioarele patelei

Articulatiile tibio-fibulare H cele 2 oase ale gambei sunt unite prin epifizele lor , cele superioare print-o articulatie sinoviala , cele inf printr-o sindesmoza . .ntre diafizele celor 2 oase se gaseste un spatiu ocupat de membrana inter-osoasa crurala .

Art tibio-fibulara ca suprafete art , la nivelul tibiei e ista o fateta rotunjita plana pe partea superioara a condilului lateral . "ibula prez pe epifiza ei superioara o suprafata similara . Suprafetele fiind aproape plane formeaza o art plana .

&ij de unire : o capsula si 2 lig J -Capsula se insera pe marg suprafetelor art . !ig care intaresc capsula sunt : lig ant si lig posterior al capului fibulei . !ig ant al capului e foarte rezistent , are o directie aproape orizontala fiind intins , de la condilul lateral al tibiei la partea ant a capului fibulei . !ig posterior al capului fibulei e mai putin rezistent decat primul , e oblic , din partea posterioara a capului fibulei spre partea posterioara a condilului lateral al tibiei . *ste acoperit de tendonul muschiului popliteu .

Sindesmoza tibio-fibulara H suprafetele art : pe tibie , incizura fibulara . o fateta triunghiulara usor concave . $e fibula pe fata mediala a maleolei lateral o fateta plana sau usor concave . Suprafetele sunt acopertie de cartilaj dar cel mai adesea de un strat fin de periost . 2in in contact prin marginile lor , lasand un spatiu ocupat de ligamente

&ij de unire : -!ig tibio-fibular anterior -!ig tibio-fibular posterior -!ig inter-osos

!ig tibio-fibular anterior are aspectul unei paglici fiind patrulater , oblic , intre matg ant a fetei tibile si marg coresp a maleolei fibulare .

!ig tibio-fibular posterior se insera pe marg posterioara 33

!ig inter-osos H se continua in sus cu memebrana interHosoasa crurala . * format din fascicule puternice care trec intre fetle invecinate ale tibiei si fibulei . *ste considera principala legatura intre e tremitatile inferioare ale oaselor . >neori portiunile distale ale suprafetelor art de pe tibie si fibula sunt acoperite de cartilaj si marginesc intre ele o fisura prin care se comunica cu art talo-crurala