CLASIFICAREA ARTICULAŢIILOR

Din punct de vedere al structurilor / mijloacelor de unire ale capetelor osoase:

1. SINARTROZELE (ARTICULAŢII FIBROASE):

a) sindesmoze - membrane interosoase - ligamente - ex: art. acromio-claviculară
b) suturi
- plane s. internazală
- scuamoase s. temporo-parietală
- dințate s. interparietală
c) gomfoze - între dinte și alveola dentară

2. AMFIARTROZELE (ARTICULAŢII CARTILAGINOASE):

a) sincondroze - oasele sunt unite prin cartilaj hialin - ex: art. manubrio-sternală
b) simfize - oasele sunt unite prin cartilaj fibros - ex: simfiza pubiană, discurile intervertebrale
c) sinostoze - sincondroze și simfize osificate în timp

3. DIARTROZELE (ARTICULAŢII SINOVIALE):

a) simple - sunt unite 2 oase
b) complexe - sunt unite > 2 oase
 Structura articulației sinoviale
• Suprafețele osoase
– fețele articulare = părțile osoase prin care 2 / > oase vin în contact
– pot fi congruente sau incongruente
– sunt acoperite de un cartilaj ce are grosimea d.p. cu presiunea exercitată asupra lui -
cartilajele sunt lipsite de vase de sânge => hrănesc prin imbibiție din lichidul
sinovial, deci leziunile cartilajelor sunt de obicei ireversibile
– cartilajele articulare participă la completarea congruenței dintre capetele osoase
• fibrocartilaje de mărire - depășesc suprafața osoasă => realizează un cadru articular-labrum
• discurile intraarticulare - ex: art. temporo-mandibulară
• meniscurile – ex art. genunchiului
• Mijloacele de unire
– capsula articulară = membrana fibroasă care acoperă capetele osoase și conținutul
articular
• se inseră la marginile suprafețelor osoase
• puternic inervată
• mai groasă (gradul de mobilitate) / mai subțire - mai laxă / mai rigidă
– ligamentele - de 3 tipuri capsulare
• îngroșări ale capsulei
• interosoase
• la distanță
– mușchii din jur
– presiunea atmosferică - prenegativă => menține osul în articulație
• Mijloacele de alunecare
– cartilajul articular - participă datorită suprafeței lui netede,
lucioase
– membrana sinovială - acoperă capsula și se termină la
marginile suprafețelor osoase - are vascularizație și
inervație proprie - poate trimite prelungiri = burse
(vilozități sinoviale) - participă la delimitarea cavității
articulare
– cavitatea articulară - spațiul virtual ocupat de o peliculă
fină de lichid sinovial - cavitatea poate deveni reală,
ocupată cu
• puroi => piartroză
• sânge => hemartroză
• lichid in cantitate mare => hidrartoză
– lichidul sinovial = un transsudat - conține și detritusuri
(resturi celulare) din celulele membranei sinoviale
• - 95% apă + 5% proteine,
• acid hialuronic
 Mișcările în articulațiile sinoviale
• Conducere osoasă - forma suprafețelor osoase impune sensul și amplitudinea
mișcării - ex: art. cotului
• Conducere ligamentară - forma, grosimea capsulei și ligamentul articulației
impun mișcarea - ex: art. șoldului
• Conducere musculară - doar mușchii se opun amplitudinii mișcării - ex: art.
umărului
• ff
• Axul mișcării: = linia imaginară în jurul căreia are loc un cuplu de mișcări
– transversal pentru flexie - extensie
– sagital pentru abducție - adducție
– vertical pentru rotație internă - externă - există și un
– ax de compromis-pentru mişcari compuse
• După numărul axelor:
– uniaxiale
• trohleară - art. cotului
• trohoidă - art. atlanto-axoidiană
– biaxiale
• în șa - art. trapez - baza metacarpianului I
• elipsoidală - art. radio-carpiană
– triaxiale
• sfenoidale - art. umărului, art. șoldului
 După numărul axelor
– uniaxiale
• trohleară - art. cotului
• trohoidă - art. atlanto-axoidiană
– biaxiale
• în șa - art. trapez - baza metacarpianului I
• elipsoidală - art. radio-carpiană
– triaxiale
• sfenoidale - art. umărului, art. șoldului
 ARTICULAŢIILE TRUNCHIULUI

• ARTICULAŢIILE INTERVERTEBRALE
• ARTICULAŢIILE CRANIOVERTEBRALE
• ARTICULAŢIILE COSTOVERTEBRALE
• ARTICULAŢIILE STERNULUI
 ARTICULAŢIILE INTERVERTEBRALE
• Verebra toracală
 ARTICULAŢIILE INTERVERTEBRALE
Art. Intrinseci-proporiu-zise (vertebrele intre ele)
Art extrinseci- prin care coloane se uneste in sus cu capul, anterior cu coastele, si inferior pe ambele
laturi cu coxalele.
Art. intrinseci
Art corpurilor vertebrale: sunt simfize şi prezintă:
a) suprafete articulare - fetele superioare si inferioare - fetele superioare si inferioare ale
corpurilor vertebrale; deoarece aceste fete sunt usor concave rezulta intre ele se delimiteaza un spatiu
un care se interpune discul intervertebral. Acesta are forma unei lentile biconvexe si prezinta 2 portiuni:
periferica=inel fibros şi centrala= nucleul pulpos
b) mijloace de unire -capsula articulara -ligamentul vertebral longitudinale (anterioar=LVLA
si posterior=LVLP) LVLA situat pe fata anterioara a corpurilor vertebrale si se intinde de la partea bazilara
a occipitalului pana la vertebra II S LVLP situat pe fata posterioara a corpurilor în interiorul canalului
rahidian inaintea maduvei spinarii si a durei mater. Se intind de la partea bazilara a occipitalului pana la
baza coccisului.
Articulaţiile proceselor articulare sunt articulaţii plane:
a) suprafete articulare – procesele articulare superioare şi inferioare
b) mijloace de unire – capsula articulara subtire
- în regiunea toracala si lombara este întărită de un ligament
posterior
Lamele vertebrale sunt unite prin ligamente galbene care închid posterior canalul vertebral.
Procesele spinoase sunt unite prin 2 tipuri de ligamente:
-ligamente interspinoase care sunt intre procesele spinoase
-ligamente supraspinoase care se intind de-a lungul intregii coloane vertebrale, unind
varfurile proceselor spinoase.
Procesele transverse sunt unite prin ligamentele intertransversare
 Biomecanica articulaţiilor
intervertebrale
• Flexie-extensie
• Flexie laterală
• Rotaţie
 ARTICULAŢIILE
CRANIOVERTEBRALE
 ARTICULAŢIILE CRANIOVERTEBRALE
1) Articulatia atlanto-occipitala
suprafeţe articulare – condilii occipitali şi feţele
articulare superioare de pe masele laterale ale
atlasului
mijloace de unire -capsula articulara
-doua membrane atlanto-occipitale - anterioara
si posterioara
Predominant miscari de flexie -extensie
2) Articulatia atlanto-axoidiana mediana:
a)Feţele articulare
-inelul osteofibros al atlasului
-dintele axisului
Inelul osteofibros al atlasului este format din arcul anterior
atlasului si ligamente transverse;mai e format din 2 fascicule
longitudinale care pleaca de pe marginile ligamentelor
transversale. Ligamentele transversale se impart in ascendent
– transverso-occipital si descendent – transverse-axoidian.
Ligamentele transverse si cele 2 fascicule formeaza ligamentul
cruciform al atlasului.
b)mijloace de unire reprezentate de:
-ligamentul apical al dintelui care leaga inferior dintele de
partea bazala a occipitalului,
-ligamentele alare care leaga partea laterala a dintelui de
condilii occipitaluilui
-membrana tectoria care se afla intre occipital si axis ,are
forma de patrulater acoperind ligamentele precedente
In sens antero-posterior, dispozitia ligamentelor este
urmatoarea :
-ligament vertebral longitudinal anterior
-membranele anterioare atlanto-occipitala si atlanto-
axoidiana
-ligament apical al dintelui si ligament alar
-ligament cruciform
-membrana tectoria
-membrane posterioare atlanto-occipitala si atlanto-
axoidiana
-ligament vertebral longitudinal posterior
ARICULAŢIILE COSTOVERTEBRALE
• IV.Articulatia toracelui Se clasifica in:
– -articulatii costo-vertebrale
– -articulatii costo-transversale
– -articulatii condro-costale
– -articulatii condro-sternale

Articulatiile costo-vertebrale -sunt articulatii plane

a) Suprafata articulatiei formata din: -fetele articulare ale capetelor
costale -fetele articulare costale de pe corpurile vertebrelor toracale
b) b)Mijloace de unire formate din:
a) -capsula articulara
b) -ligamentul radiat al capului coastei(in afara capsulei articulare)
c) -ligament intraarticular al capului coastei(in interiorul articulatiei)
 Articulatiile costo-transversale
a)Feţele articulare
-fetele articulare ale tuberozitatilor costale
-fetele articulare ale apofizelor transverse
b)Mijloace de unire:
-capsula articulara
-4 ligamente costo-transversale
-ligament lombo-costal intre coasta a 12a si apofizele
costiforme ale primelor 2 vertebre lombare
Articulatiile costo-condrale: -sunt articulatii fixe (sincrondroze)
Articulatiile condro-sternale: -sunt articulatii plane a) Suprafata
articulatiei formata din: -cartilagiile costale -incizurile costale ale
marginilor sternale b)Mijloace de unire formate din: -capsula articulara
-2 ligamente condro-sternale care sunt : anterioare si posterioare -
ligament interosos(intraarticular)
ARTICULAŢIILE
STERNULUI
 Articulatiile condro-sternale:
• articulaţii plane
• a) Feţele articulare
– cartilajele costale
– incizurile costale ale marginilor sternale
• b)Mijloace de unire :
– capsula articulara
– 2 ligamente condro-sternale care sunt : anterioare
si posterioare
 ARTICULAŢIILE
MEMBRULUI SUPERIOR
• A.Articulatia centurii scapulare:
– articulatie sterno-claviculara
– articulatia acromio-claviculara
• B.Articulatia membrului superior propriu-zis
– Articulatia scapulo-humerala
– Articulatia cotului
• - Humero-ulnara
• - Humero-radiala
• - Radio-ulnara proximală
– Articulatiile radio-ulnare
– Articulaţia radiocarpiană
– Articulaţiile mâinii
 A.Articulaţiile centurii scapulare
• Articulatia sterno-claviculara(sterno-costo-claviculara)
a)Feţe articulare:
– marginea laterala a manubriului sternal
– cartilajul I coaste -fata articulara sternala a claviculei
Suprafetele articulare sunt incongruente => astfel incat
intre ele se interpune un disc articular
b)Mijloace de unire:
-capsula articulara
-Ligamente sterno-claviculare anterioare si posterioare
-Ligament interclavicular
-Ligament costo-clavicular
 A.Articulaţiile centurii scapulare
Articulatia acromio-claviculara

– Feţe articulare:
• -fata articulară a extremitatii acromiale a claviculei
• - fata articulară acromiala

• b)Mijloace de unire:
– capsula articulara
– ligament acromio-clavicular
ART. SCAPULOHUMERALĂ
 Articulatia scapulo-humerala
• Feţele articulare:
– capul humeral
– cavitatea glenoida a scapulei
• este mai mica decat capul humeral si prezinta la periferie labrumul
glenoidal
• Mijloacele de unire :
– capsula articulara. Se insera pe circumferinta cavitatii glenoide,
pe fata externa a bureletului glenoidal si pe colul anatomic al
humerusului.
– ligamentele gleno-humerale întăresc capsula articulară în partea
anterioara (superior, mijlociu şi inferior).
– ligamentul coraco-humeral - este situat superior de ligamentele
gleno-humerale, tot pe faţa anterioară a capsulei
• V.Articulatiile membrului superior -sunt formate din: -articulatiile centurii scapulare -articulatiile membrelor superioare propriu-zise care se impart in
: 1)articulatii scapulo-humerale 2)articulatiile cotului 3) articulatiile radio-ulnare 4)articulatiile mainii 5)articulatiile degetelor
• A.Articulatia centurii scapulare -formata din: - articulatie sterno-claviculara - articulatia acromio-claviculara Articulatia sterno-claviculara(correct >>
sterno-costo-claviculara) a)Suprafata articulatiei formata din: -marginea laterala a manubriului sternal - cartilajul I coaste -fata articulara sternala a
claviculei Suprafetele articulare sunt incongruente => astfel incat intre ele se interpune un disc articular b)Mijloace de unire: -capsula articulara -mai
multe ligamente si anume: 1)Ligamente sterno-claviculare anterioare si posterioare 2)Ligament interclavicular situate in partea superioara a a
articulatiei si uneste claviculele intre ele 3)Ligament costo-clavicular Articulatia acromio-claviculara a)Suprafata articulara formata din: -fata articulara
a extremitatii acromiale a claviculei -acromionul b)Mijloace de unire: -capsula articulara -ligament acromio-clavicular B.Articulatia membrului
superior propriu-zis Articulatia scapulo-humerala a)Suprafata articulatiei formata din: -capul humeral -cavitatea glenoida a scapului Cavitatea
glenoida este mai mica decat capul humeral si prezinta la periferie burenetul glenoidal (labrum glenoidal) Mijloacele de unire : - capsula articulara. Se
insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa a bureletului glenoidal sip e colul anatomic al humerusului. Ligamentele : - ligamntele
gleno-humerale se afla intre glena si epifiza proximala a humerusului. Ele intaresc capsula articulara in partea anterioara . sunt in numar de 3
(superior, mijlociu si inferior). - Ligamentul coraco-humeral. Se afla intre apofiza coracoida si apofiza porximala a humerusului. Este situat superior de
ligamentele gleno-humerale. Articulatia cotului. Este o articulatie complexa la formarea careia participa trei oase (humerus, ulna si radius), de aceea
se descriu trei articulatii: - Humero-ulnara - Humero-radiala(ambele in raport cu miscarile de flexie-extensie a antebratului pe brat.) - Radio-ulnara
proximala. Aceasta in raport cu miscarile de rotatie( pronatie si supinatie). Suprafetele articulare. - Pentru articulatia humer-ulnara sunt reprezentate
de trohleia humerala si incizura trohleiara a ulnei - Pentru articulatia humero-radiala sunt reprezentate de condilul humeral si capul radiusului
Mijloacele de unire - Capsula articulara care este comuna pentru toate cele 3 articulatii. Este intarita de ligamente si anume: o Ligamentul colateral
ulnar intre epicondilul medial humeral si fata mediala a epifizei proximale a ulnei o Ligamentul colateral radial pleaca de pe epicondilul lateral
humeral si se imparte in doua fascicule (anterior si posterior) ,care inconjoara corpul radiusului si se fixeaza la partea respectiva a incizurii radiale a
ulnei (cel anterior in partea anterioara si cel posterior la partea posterioara a incizurii radiale a ulnei). Articulatiile radio-ulnare. Radiusul si ulna sunt
unite la nivelul epifizelor proximale si distale prin articulatii (proximala si distala) iar la nivelul diafizelor printr-o sindesmoza. 1Articulatia radio-ulnara
proximala. Suprafete articulare: - Incizura radiala a ulnei - Fata articulara mediala a capului radial Mijloace de unire: - Ligamentul inelar al radiusului
este strans legat de ligamentul colateral radial, inconjoara capul radial, plecand de la partera anterioara a incizurii radiale a ulnei si se termina la
partea posterioara a ei. - Ligamentul patrat asezat orizontal intre incizura radiala a ulnei si colul radial. 2Articulatia radio-ulnara distala . Suprafete
articulare: - Capul ulnei - Incizura ulnara a radiusului. Intre ele se afla un disc articular Mijloacele de unire: - Capsula articulara - Doua ligamente radio-
ulnare (anterior si posterior) 3membrana interosoasa este o formatiune membranoasa care se insera pe marginile interosoase ale diafizelor,
radiusului si ulnei (marginea anterioara a radiusului si marginea laterala a ulnei). Ea coboara pana la articulatia radio-ulnara distala iar in sus se
termina sub tuberozitatea radiala, spatiul ramas liber fiind ocupat de coarda oblica. Articulatiile mainii: 1 articulatia radio-carpiana 2 articulatiile
carpului 3 articulatiile carpo-metacarpiene 4 articulatiile intermetacarpiene 1 articulatia radio-carpiana este articulatia dintre epifiza distala a
radiusului si carpienele din primul rand. Suprafete articulare: - Fateta articulara a epifizei distale a radiusului care este concava si orientata inferior si
suprafata articulara a oaselor carpiene din primul rand, care privite in totalitatea lor au o suprafata convexa. Mijloacele de unire: - Capsula articulara
intarita de ligamente extra- capsulare: o Ligamentul colateral radial al carpului(lateral) intre stiloida radiala si fata laterala a scafoidului o Ligamentul
colateral ulnar al carpului (medial) intre stiloida ulnara si piramidal si pisiform o Ligamentul radio-carpian palmar pe fata plamara a capsulei o
Ligamentul radio-carpian dorsal situtat pe fata dorsala a capsulei
(humerus, ulna si radius), de aceea se descriu
trei articulatii: - Humero-ulnara - Humero-
radiala(ambele in raport cu miscarile de flexie-
extensie a antebratului pe brat.) - Radio-ulnara
proximala. Aceasta in raport cu miscarile de
rotatie( pronatie si supinatie). Suprafetele
articulare. - Pentru articulatia humer-ulnara
sunt reprezentate de trohleia humerala si
incizura trohleiara a ulnei - Pentru articulatia
humero-radiala sunt reprezentate de condilul
humeral si capul radiusului Mijloacele de unire
- Capsula articulara care este comuna pentru
toate cele 3 articulatii. Este intarita de
ligamente si anume: o Ligamentul colateral
ulnar intre epicondilul medial humeral si fata
mediala a epifizei proximale a ulnei o
Ligamentul colateral radial pleaca de pe
epicondilul lateral humeral si se imparte in
doua fascicule (anterior si posterior) ,care
inconjoara corpul radiusului si se fixeaza la
partea respectiva a incizurii radiale a ulnei (cel
anterior in partea anterioara si cel posterior la
partea posterioara a incizurii radiale a ulnei).
Articulatiile radio-ulnare. Radiusul si ulna sunt
unite la nivelul epifizelor proximale si distale
• 1. RTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR Pot fi impartite in doua mari grupe: articulatiile centurii scapulare; articulatiile membrului liber sau propriu-zis. 1 ARTICULATIILE CENTURII
SCAPULARE Articulatiile centurii scapulare se grupeaza, din punct de vedere functional, alaturi de articulatia scapulo-humerala, intr-o entitate complexa, numita umar. Conceptul de
'centura scapulara' inglobeaza doar articulatiile claviculei cu sternul si scapula, la care se adauga o sissartroza, o 'articulatie' fara elemente articulare. Sunt reprezentate de doua articulatii
adevarate si doua articulatii false. Articulatiile adevarate sunt: articulatia acromioclaviculara; articulatia sternoclaviculara; Articulatiile false sunt: articulatia scapulotoracica;
articulatia subdeltoidiana. 1.1 ARTICULATIILE ADEVARATE a) Articulatia acromioclaviculara face parte din grupul articulatiilor e (artrodie). Elementele componente ale articulatiei sunt: -
suprafetele articulare: fetisoara articulara ovalara, usor convexa de pe extremitatea acromiala a claviculei si fetisoara opozanta, usor concava, de pe extremitatea acromionului. -
mijloacele de unire: sunt reprezentate de o capsula intarita de un ligament acromioclavicular care se afla pe partea superioara a acesteia.
• 2. - miscarile: in aceasta articulatie se produc miscari de alunecare. Scapula urmeaza deplasarile claviculei in articulatia sternoclaviculara, dar ramane alipita de torace. b) Sindesmoza
coracoclaviculara (.85) reprezinta legatura dintre clavicula si procesul coracoid al scapulei. Unii autori o includ in articulatia acromioclaviculara, altii o descriu individual. Prin ligamentele
sale, aceasta sindesmoza face ca greutatea membrului superior sa fie suportata in mai mare masura de clavicula si in mai mica masura de acromion. In acelasi timp, aceste ligamente au si
rolul de a limita miscarile dintre scapula si clavicula.Ligamentele sindesmozei coracoclaviculare sunt: - ligamentul trapezoid- lama fibroasa patrulatera (trapez) intre fata superioara a
procesului coracoid si fata inferioara a claviculei; - ligamentul conoid (forma de con) cu varful pe baza procesului coracoid si baza pe tuberculul conoidian. c) Articulatia sternoclaviculara:
uneste extremitatea sternala a claviculei cu sternul si primul cartilaj costal. Tip -este o articulatie in sa. Suprafetele articulare sunt inegale ca forma si dimensiuni. De partea toracelui
participa marginea laterala a manubriului sternal si primul cartilaj costal, care formeaza intre ele un unghi diedru. De partea claviculei exista doua fetisoare articulare, una verticala si alta
orizontala, care determina intre ele un unghi diedru proeminent ce patrunde in deschizatura celui precedent. Cele doua suprafete articulare sunt acoperite de fibrocartilaj. Sub clavicula,
intre ea si coasta I, se afla vasele subclaviculare si plexul brahial. In cazul unor traumatisme ale regiunii respective, aceste elemente pot fi comprimate determinand paralizii ale plexului.
Acelasi lucru se intampla in urma ridicarii exagerate a bratelor in timpul anesteziei. Pentru asigurarea unei congruente mai bune, intre cele doua suprafete articulare se gaseste un disc.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula si ligamente. Trei din ligamente sunt considerate intrinsece, de intarire si unul extrinsec. Ligamentele extrinsece sunt: ligamentele
sternoclaviculare- anterior si posterior, ligamentul interclavicular- uneste extremitatile sternale ale celor doua clavicule. Ligamentul extrinsec este ligamentul costoclavicular si ocupa
unghiul format de clavicula si primul cartilaj costal. Este foarte puternic si permite ridicarea primei coaste deasupra ului orizontal. Contribuie la miscarile de abductie si flexie a bratului.
Miscarile in aceste articulatii sunt posibile in jurul a trei axe, la fel ca intr-o articulatie sferoidala. Clavicula se poate misca odata cu membrul superior, datorita posibilitatilor de miscare pe
stern: ea poate fi dusa inainte si inapoi, in sus si in jos. Totodata ea executa si miscari de circumductie. In toate aceste miscari, cele doua extremitati ale claviculei se deplaseaza in sens
invers. o Miscarea de ridicare si coborare se executa in jurul unui ax orizontal si sagital, care trece prin ligamentul costoclavicular, prin extremitatea sternala a claviculei,
• 3. nu prin articulatie. In miscarea de ridicare, extremitatea acromiala a claviculei se ridica, iar cea sternala coboara. In miscarea de coborare, fenomenul este invers. Miscarea de ridicare
este limitata de ligamentul costoclavicular. Miscarea de coborare este oprita de coasta I, ligamentul sternoclavicular si interclavicular. o Miscarea de proiectie inainte si inapoi a claviculei
se executa imprejurul unui ax vertical, care trece, ca si la miscarile precedente, prin extremitatea sternala a claviculei (nu prin articulatie). Cand extremitatea acromiala este dusa inainte
(proiectia anterioara), cea sternala se deplaseaza inapoi. Aceste miscari sunt oprite prin ligamentele sternoclaviculare. Distanta dintre punctele extreme ale acestei miscari este de 7-l0
cm. o Miscarea de circumductie provine din succesiunea alternativa a miscarilor precedente. In aceasta miscare, clavicula descrie, prin extremitatea ei acromiala un con a carui baza este
o elipsa, cu axa mica orientata dinainte-inapoi si axa mare, verticala, orientata de sus in jos. 1.2 ARTICULATIILE FALSE: a) Articulatia scapulotoracica este o sissartroza (articulatie fara
elemente articulare) formata intre fata anterioara a scapulei, cu muschiul subscapular si fata externa a coastelor, cu muschii intercostali. Intre cele doua fete 'articulare' se intinde marele
dintat (serratus lateralis), delimitand doua spatii de alunecare: interseratosubscapular si interseratotoracic. Acestea permit miscarea de 'bascula' a scapulei (maxim 450) care asigura
amplitudinile mari de miscare ale bratului, mai ales in abductia peste 720, ca si in miscarile de flexie peste 600 sau de extensie. b) Articulatia subdeltoidiana este de fapt un de alunecare
(bursa) intre fata profunda a deltoidului si mansonul rotatorilor. Bursa permite alunecarea tesuturilor moi, care in acest fel nu blocheaza amploarea miscarilor umarului. In afara acestor
articulatii, scapula are si ligamente proprii, formatiuni fibroase, asemanatoare unor benzi, care se insera exclusiv pe scapula: - ligamentul coracoacromial (. 84,85) se prezinta ca un
evantai fibros, de forma triunghiulara, care se prinde pe varful acromionului, iar prin baza, pe toata marginea laterala a procesului coracoid. El este dispus ca o bolta ce protejeaza epifiza
superioara a humerusului cu muschii ce se insera pe ea. - ligamentul transvers superior al scapulei sau ligamentul coracoidian trece ca o punte peste scobitura coracoidiana,
transformand-o intr-un orificiu. Prin acesta trece nervul suprascapular. Ligamentul se insera pe marginile scobiturii coracoide. Miscarile centurii scapulare Centura scapulara are ea insasi
o miscare in raport cu toracele, realizand miscarile proprii ale umarului:
• 4. Miscari de proiectie anterioara (antepulsie)si posterioara (retropulsie), realizeaza deplasari de 10-l2 cm. In aceste miscari scapula se transleaza, indepartandu-se sau apropiindu-se de
coloana vertebrala si in acelasi timp basculeaza cu 40-450. Aceste miscari ale umarului vor insoti miscarile de flexie-extensie ale bratului; Miscari de ridicare si coborare a centurii pe o
distanta de 12-l3 cm (3 cm pentru ridicare si 9-l0 cm pentru coborare). Scapula joaca si aici rolul principal, prin deplasare verticala si rotare. 2 ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER
In aceasta categorie se incadreaza: articulatia scapulohumerala; articulatia cotului; articulatiile radio-ulnare; articulatiile mainii; articulatiile degetelor. 2.1 ARTICULATIA
SCAPULO-HUMERALA .89 Articula]ia scapulohumeral;capsula articular - vedere anterioar
• 5. Uneste capul humeral si cavitatea glenoidala a scapulei, formand o enartroza (articulatie sferoidala). Suprafetele articulare sunt reprezentate de capul humeral, acoperit de cartilaj
hialin care se intinde pana la buza mediala a colului anatomic. si are o grosime uniforma (2 mm). De partea scapulei, gasim cavitatea glenoida care are o forma ovala si este limitata de o
spranceana osoasa glenoidala. Cavitatea glenoida reprezinta doar un sfert din suprafata capului humeral. Din aceasta cauza, pentru stabilirea unei concordante mai bune, la periferia
cavitatii s-a dezvoltat un cadru constituit din dintr-un fibrocartilaj care nu impiedica totusi amplitudinea si varietatea miscarilor.
• 6. Mijloacele de unire care contribuie lamentinereaincontacta suprafetelorarticulare suntcapsula, ligamentele si muschii periarticulari. o Capsulaarticularaare aspectul unui mansoncu
douastraturi:unul intern,sinovial si unul extern,fibros.Insertiacapsulei se face,inparteasuperioara,pe ointindere ce depaseste cadrul glenoidal si de
aceea,insertialungiiportiuniabicepsuluieste intraarticulara,pe cand cea a lungii portiuni atricepsului este extraarticulara.Inparteainferioara,pe margineaei mediala,capsulacoboarasi se
indeparteazade cartilajul articular,pentruase inserape colul chirurgical.Prinurmare,o portiune dincolul chirurgical se aflaininteriorularticulatiei. Capsulaare o
structuralaxa,permitandrealizareaunormiscari mai ample dar,inacelasi timp,face posibilaproducereamai frecventaaluxatiilor.Totdatoritalaxitatii sale,aceasta capsulaprezintaoserie de
plici.Prindereaacestoraintre suprafetele articulareeste evitata de actiuneafasc iculelormusculareale muschilorvecini(triceps,supraspinos,subspinos, subscapular).
• 7. o Sinovialacapsuleitrimite inafaradouaprelungiri constantecare trecprinorificiilecapsulei: primapoarta denumireade prelungireasaubursasubscapularului (desprecare amamintit mai
sus- articulatiascapulo-toracica);adouapoarta denumireade prelungireasaubursa bicipitala,deoarece insoteste tendonul corpului lungal bicepsului. o Ligamentele sunt: ligamentul
coracohumeral- se inserape baza si pe margineaexternaaprocesului coracoidcuun capat, iar cu celalalt,se fixeazape tubercululmare al humerusului si capsulaarticulara,dupace a trecutca
o punte peste santul intertubercular.Limiteazarotatiaexterna. ligamentele glenohumerale sunttrei fascicule fibroase (superior,mijlociusi inferior) care intaresc capsula.Aceste ligamente
ocupaparteaanterosuperioaraacapsulei si se inseracuun capat pe cadrul glenoidal,iarcucelalaltpe colul anatomical humerusului.Ele aurolul de alimitamiscarile de extensie,rotatie
internasi abductie si de mentine capul inglenadupacumurmeaza: ligamentul glenohumeral superioractioneazacaunsistemde suspensie,impiedicandsubluxatia inferioaraahumerusului;
ligamentul glenohumeral mijlociu limiteazamiscareade rotatie externainpozitiede adductie a bratului; ligamentul glenohumeral inferioreste consideratprincipalul elementde stabilizare
anterioaraaumarului, ruptura lui fiindfrecventasociataculuxatiaanterioaraaarticulatiei. Capsulaeste intaritainexteriorprinfuzionareaei cutendoanelesubscapularului,supraspinosuluisi
micului rotund,avandposibilitateade a reglastareade tensiune acapsulei.(tendoanelefunctioneaza
• 8. ca veritabile 'ligamente').Ansamblul acestortendoane estecunoscutsubdenumireade coiful rotatorilor sau mansonul rotatorilor. Miscarile articulatiei
scapulohumerale(glenohumerale) sunt: o Abductia -adductia: abductiaeste miscareaprincare bratul se indeparteazade corp.Adductia este miscareainsensopus.Aceste miscari se
executainjurul unui ax anteroposterior,ce trece prinpartea inferioaraacapului humeral,infrontal.Abductiapanalapozitiaorizontalase realizeazadinarticulatiaglenohumerala.Peste
orizontala,tubercululmare impiedicamiscarea, pentruca ajunge inraport cu partea superioaraacadrului glenoidian.Prinurmare,miscareanu se mai petrece