Disfuncții sexuale feminine

Simona Juliette Mogoș

08 01 2021
 Generalități
• Comportamentul sexual feminin este controlat de o
rețea neuronală care este responsivă la stimuli
hormonali, deși femeia manifestă o anumită
independență fată de acești stimuli.

• Diferite zone cerebrale implicate în sexualitate prezintă o

densitate mare a receptorilor pentru steroizi.

• Nucleul ventro medial din hipotalamus

 DIMORFISMUL SEXUAL AL CREIERULUI
Rezultă din dezvoltarea unor structuri similare sub
influenţe hormonale diferite în timpul vieţii
prenatale, iar consecinţa este răspunsul sexual
diferit la stimuli diferiţi

Dimorfismul sexual explică:

 Diferenţele de manifestare ale dorinţei sexuale
 Utilizarea şi coloratura fanteziilor sexuale
 Nivelul de percepţie al excitaţiei subiective
 Cantitatea şi calitatea răspunsului sexual
 Transmiterea diferită a aferenţelor excitaţiei sexuale
din zona genitală şi trăirea diferită a orgasmului
 Rezonanţa emoţională a orgasmului
 Generalități
Stimularea sexuală vizuală realizează activarea unor zone
din creier care sunt diferite de cele care se activează când
se prezintă un material documentar. Studiul activității
cerebrale în cursul actului sexual se poate realiza prin

• Tomografia cu emisie pozitronică – PET

• MRI funcțional fMRI
• Stimularea vizuală este mai eficientă cand bărbatul și
femeia urmăresc materialul erotic împreună
 Generalități
În timpul stimulării clitoridiene
• Activarea cortexului somato-senzorial stâng
• Cresterea fluxului sanguin în zona parietală
• Reducerea fluxului în cortexul temporal și în amigdala
Orgasmul
• Reducerea fluxului sanguin în cortexul prefrontal
• Excitația sexuală este asociată cu activarea nucleului striat ventral
• Cortexul orbito -frontal stâng este asociat cu autocontrolul –se
dezactivează în timpul orgasmului (reducerea fluxului sanguin pe fMRI sau
PET) in care există o anumită pierdere a controlului și se reactivează dacă
nu s-a produs orgasmul

• NB activarea anumitor zone cerebrale este diferită pentru bărbat și

pentru femeie în perioada excitației și similară în perioada orgasmului.
 Generalități
Reactivitatea cerebrală în timpul stimulării sexuale este modulată de:
1.Orientarea sexuală care la rândul său depinde de amigdală, hipocamp și
cortexul prefrontal
• Pentru heterosexuali emisferele cerebrale au volum similar. Pentru barbații
heterosexuali activarea circuitelor depinde de expunerea la excitant feminin
• Pentru homosexuali există o lateralizare dreapta pentru volumul emisferelor
• Femeile heterosexuale pot reacționa la materiale sexual explicite care
prezintă alte femei
2. Influențe hormonale: activitatea cerebrală demonstrată prin fMRI este
maximă în timpul fazei foliculare precoce. Semnalul identificat prin PET este
mai intens în premenopauză decât după menopauză
• La femeile cu dorință sexuală hipoactivă, activitatea cerebrală este mai
importantă decât la femeile cu dorința conservată dar se activează mai
mult alte zone care au probabil rol inhibitor: lobul frontal si putamen
 Particularităţi ale activităţii sexuale feminine
• Faptul că se presupune că bărbatul şi femeia au exact acelaşi
model de răspuns în cadrul ciclului de răspuns sexual poate crea o
falsă patologie sexuală pentru aceasta
• Femeia poate experimenta dorinţa, excitaţia şi orgasmul, sau poate
trece direct de la excitaţie la orgasm, sau poate avea dorinţă şi
excitaţie fără a avea orgasm
• Din acest motiv s-a realizat o nouă analiză a ciclului de răspuns
sexual al femeii ajungându-se la ideea “modelului circular” care a
fost propus de Reed, modificat de Whipple şi Brash-Mc Carey.
• Modelul se bazează pe 4 stadii
– Seducţie (dorinţa)
– Senzaţie (excitaţie şi platou)
– Abandon (orgasm)
– Reflecţie (rezoluţie)
Dacă în perioada de reflecţie femeia constată că experienţa nu a
fost satisfăcătoare va evita ulterior o alta de acelaşi tip.
 Particularităţi ale activităţii sexuale feminine
• Modelul propus de Basson demonstrează că răspunsul
sexual feminin este mult mai complex decât cel masculin
şi poate fi afectat de diferite probleme psihologice
• Femeia caută:
– intimitatea emoţională,
– stimularea sexuală
– satisfacţia relaţiei

• Răspunsul femeii poate fi afectat de

– Satisfacţia cu relaţia
– Imaginea corporală
– Experinţe sexuale negative
 Particularităţi ale activităţii sexuale feminine
După modelul Basson, femeia se poate angaja în activitatea sexuală din
diferite motive
• Unele femei o fac din “pură dorinţă”, după o separaţie prelungită de
partener sau când sunt angajate într-o nouă relaţie
• Majoritatea femeilor care sunt angajate într-o relaţie stabilă se
gândesc mai rar la sex şi nu experimentează spontan dorinţa
sexuală intensă – foamea sexuală.
• Femeia îşi doreşte mai mult intimitatea cu partenerul şi aceasta o
predispune la apariţia excitaţiei sexuale
• Iniţial femeia se află într-un punct de neutralitate sexuală în care
poate apare dorinţa de a fi excitată sexual direct, prin apropierea de
partener, prin gesturi, cuvinte, muzică, expunere la material erotic
explicit sau stimulare directă.
• După ce este excitată poate apare dorinţa de a continua activitatea
sexuală
• Pe parcursul de la începutul activităţii sexuale până la obţinerea
satisfacţiei femeia poate fi distrasă de diferiţi stimuli negativi
• Obiectivele activităţii sexuale feminine nu sunt legate întotdeauna
de obţinerea satisfacţiei fizice (orgasm) ci de obţinerea satisfacţiei
emoţionale – intimitatea cu partenerul.
 CLASIFICAREA DISFUNCŢIILOR SEXUALE FEMININE
(DSM IV)

• Dorinţa sexuală hipoactivă (redusă)

• Aversiunea sexuală
• Dezordini ale excitaţiei sexuale
• Dezordini ale orgasmului
• Dezordini asociate cu durerea sexuală
Definiţii revizuite ale disfuncţiilor sexuale feminine

a. Dorinţa hipoactivă / interesul sexual hipoactiv

Sentimentul absent sau diminuat al interesului sau

dorinţei sexuale, absenţa gândurilor sau
fanteziilor sexuale şi absenţa dorinţei ca răspuns
la excitaţia sexuală. Motivaţia definită ca raţiune,
de a tenta să devină excitată sexual este redusă
sau absentă. Există o reducere a interesului
pentru sex care este dincolo de normele admise
pentru momentul vieţii şi durata relaţiei
 Definiţii revizuite ale disfuncţiilor sexuale feminine

Dezordini ale excitaţiei sexuale

 Dezordinea excitaţiei subiective:
Absenţa sau diminuarea marcată a sentimentului de excitaţie sexuală
(excitaţie sau plăcere) la orice tip de stimulare sexuală. Excitaţia
subiectivă apare din stimuli non-genitali (film erotic, sărut, stimularea
sânului). Lubrifierea ca semn de excitaţie obiectivă poate să apară
 Dezordinea excitaţiei genitale
Acuze de absenţa sau tulburare a excitaţiei genitale. Se raportează de
către femeie minimă congestie ( umflare) labială sau lubrifiere
vaginală la orice fel de stimulare sexuală sau reducerea marcată a
senzaţiei sexuale la stimularea genitală. De cele mai multe ori nu
este o veritabilă absenţă a reacţiilor genitale ci incapacitatea femeii
de a le simţi
 Dezordinea combinată a excitaţiei subiective şi genitale: absenţa
sau diminuarea marcată a sentimentului de excitaţie sexuală cu
orice tip de stimulare genitală şi absenţa excitaţiei genitale
(congestia labială sau lubrifiere)
Definiţii revizuite ale disfuncţiilor sexuale feminine

Dezordini ale excitaţiei sexuale

• Sindromul de excitaţie sexuală persistentă:
Apariţia spontană, neaşteptată şi nedorită a
excitaţiei sexuale (congestie, pulsaţii genitale) în
absenţa dorinţei sau interesului sexual.
Conştientizarea excitaţiei subiective este tipică
dar nu invariabil neplăcută. Excitaţia nu dispare
după unul sau mai multe orgasme şi sentimentul
de excitaţie poate persista pentru ore sau zile
Definiţii revizuite ale disfuncţiilor sexuale feminine

Vaginismul
Dificultatea persistentă şi recurentă a femeii de a
permite inserţia vaginală a penisului, degetului sau
oricărui alt obiect cu toate că femeia îşi exprimă
dorinţa de a fi penetrată

Este o evitare cu caracter fobic a penetraţiei,

asociată cu contracţia involuntară a musculaturii
planşeului pelvin cu anticiparea senzaţiei de frică
sau durere. Trebuie eliminate sau diagnosticate şi
tratate orice alte anomalii ale tractusului genital
inferior.
Definiţii revizuite ale disfuncţiilor sexuale feminine

Aversiunea sexuală
• Anxietatea extremă şi/sau dezgust la anticiparea
sau tentativa de a avea orice fel de activitate
sexuală

• Pentru unii psihologi este o reacţie extremă de

panică, cu caracter fobic-exclusa din DSM V
 DSM V (Parish 2016 ,Worsley R et al J Sex Med 2019 )

1. Combină Hypoactive Sexual desire Disorder (HSDD) cu

tulburarea excitației (Female Sexual Arousal Disorder FSAD ) in
Female Sexual Interest /Arousal Disorder (FSIAD)
caracterizată prin trei sau mai multe din următoarele tulburări:

• Interes redus sau absența interesului pentru activitatea sexuală

• Reducerea fanteziilor și gândurilor sexuale
• Reducerea inițierii activității sexuale
• Reducerea răspunsului la inițiativa sexuală a partenerului
• Reducerea excitației sexuale și plăcerii actului sexual
• Reducerea răspunsului la semnalele sexuale interne și externe
• Reducerea reacțiilor genitale și nongenitale în cursul actului sexual
 DSM V (Parish 2016 ,Worsley R et al J Sex Med 2019)

2. DSM V Menține Female Orgasmic Disorder

(FOD)
• Interval remarcabil de crescut până la apariția
orgasmului
• Frecvența scăzută a orgasmelor sau absența
acestora
• Reducerea marcată a intensității orgasmului
• Tulburarea se manifestă în peste 75% până la
100% dintre actele sexuale
 DSM V (Parish 2016 ,Worsley R et al J Sex Med 2019)

3. DSM V înlocuiește Female Sexual Pain Disorder cu

Genito Pelvic Pain / Penetration Disorder (GPPD) –
dificultate persistentă sau recurentă manifestată în
timpul penetrației vaginale
• durere vaginală sau vulvo-vaginală în cursul actului
sexual sau a tentativelor de penetrație
• Contracție marcată a musculaturii planșeului pelvin în
timpul tentativelor de penetrație vaginală
• Pentru toate disfuncțiile criteriul de timp este de cel
puțin 6 luni. Pentru GPPD criteriul se reduce la trei luni
(McCabe MR 2015)
 Forme DSM 4 TR si DSM 5 Parish 2016:

• Life long: fără istoric de funcție sexuală normală

• Câștigate: cu antecedente de funcție sexuală normală
• Generalizată: pentru orice partener, activitate, forme de
expresie și practici sexuale
• Situatională: limitată la anumiți parteneri și anumite
practici sexuale
• Pentru formele câștigate se impune o durată a
manifestărilor de cel puțin 6 luni, exceptând durerea
sexuală
• DSM 5 accentuează asupra existenței suferinței
personale determinate de FSIAD care poate fi ușoară,
moderată sau severă
 Prevalenta disfunctiilor sexuale feminine (Parish 2016)

Preside Study cu evaluare prin Female Sexual Distress Scale – De

Rogatis
• 31-43.1 % dintre femei au probleme sexuale
• Dorinta sexuala hipoactiva: 37.7%
• Excitatie redusa: 23.5%
• Orgasm slab sau absent:21.1%
• Suferinta asociata durerii sexuale: 22.2 %
 Prevalenta HSDD (Parish 2016)
Female Hypoactive Sexual Desire Disorder

• Dorinta sexuala redusa: 38.7 %

• Excitatie sexuala redusa: 26.1 %
• 30 % dintre cele care raporteaza FSIAD raporteaza si suferinta
(Distress)
• Alte studii: (Worsley 2019): prevalenta FSIAD: 30% - 42.9% de
2 ori mai frecventa la femeile care au partener ( 47.7 %) decat
cele care nu au partener (23.5%).
• Prevalenta FSIAD creste cu varsta:
• 18-44 ani: 22.7%
• 45-64 ani: 44.6 %
• > 65 ani: 80.1 %
 Prevalenta FSIAD (Parish 2016)

Prevalenta FSIAD ( Clayton 2018):

• 36-79% din care HSDD 88 %. Prevalenta creste cu varsta
• Distress asociat: 15% Prevalenta
• Goldstein 2017: 8-19% distress asociat
FSIAD (Goldstein
2017)
Gradul de suferinta antrenat de FSIAD se reduce cu varsta
Europa: 6-15 %
• Femei tinere: 25.5%
USA: 12-19 %
• Femei intre 45-65 ani: 26.4 %
• Femei peste 65 ani: 12.6 %

Aspecte demografice ale prevalentei FSIAD (Studiul WISHES):

• Franta: 21 %
• Italia : 21%
• Germania: 36 %
• UK: 34%
• Finlanda: 45%
 Rezultanta FSIAD (Parish 2016)
• Reducerea relatiei romantice
• Reducerea satisfactiei sexuale
• Afectarea partenerului
• Reducerea comunicarii

Goldstein 2017: FSIAD se asociaza cu reducerea calitatii vietii prin:

• Insatisfactia cu partenerul si cu relatia ( casatoria)
• Stare emotionala negativa
• Sentimentul lipsei de speranta
• Furie
• Scaderea respectului de sine
• Sentimental de pierdere a feminitatii
• Femeile cu partener resimt mai acut aceste tulburari si au o stare de distress
( suferinta) mai accentuat. La randul sau suferinta se asociaza cu: depresie,
anxietate, dar se reduce cu inaintarea in varsta
 Etiopatogenia HSDD Dorinta sexuala hipoactiva
Goldstein 2017, Clayton 2018):

Factorii care mediaza cerebral dorinta si excitatia actionand la

nivleul cortexului, a sistemului limbic, hipotalamus pentru
integrarea stimulilor sexuali:
• Excitatori: dopamine, norepinefrina, oxitocina, melanocortina,
vasopresina
• Inhibitori: serotonina, opioizii endogeni, endocanabinoizii.
Acesti mediatori se activeaza in timpul perioadei refractare,
dar o activare inadecvata poate sta la baza aversiunii sexuale
primare sau evitarii secundare a activitatii sexuale.
• Experimental dorinta si excitatia sexuala sunt reduse de
inhibitorii de dopamina si facilitate de inhibitorii serotoninei.
• Dorinta si excitatia pot fi crescute prin cresterea dopaminei in
hipotalamus si sistemul mezolimbic si reducerea serotoninei
sau recaptarii acesteia in cortexul frontal (Goldstein 2017).
 Etiopatogenia HSDD ( Goldstein 2017, Clayton 2018):

• La nivel cerebral poate apare reducerea actvitatii zonelor care

mediaza excitatia (cortexul fronto-orbitar medial, substanta
cenusie periductala), lipsa de inhibitie a zonelor care
controleaza procesele cognitive (creierul stang). Ambele zone
mentionate reduc excitatia, congestia pelvina si calitatea
orgasmului.
 Etiopatogenia HSDD ( Goldstein 2017, Clayton 2018):

• Ar exista o predispozitie catre un pattern inhibitor dominant la

nivelul creierului sau o alterare a dinamicii cerebrale modulate de
experientele anterioare individuale.Pattern-ul inhibitor predominant
poate fi demonstrat prin efectuare PET functional la femei cu HSDD
expuse la Erotica. Femeile cu HSDD au raspuns prin activarea mai
redusa a cortexului drept (stimulator, facilitator) si dezactivarea mai
redusa a cortexului stang care este inhibitor ( Goldstein 2017)
• Recent se contureaza ipoteza fascinanta a neuroplasticitatii creierului
bazata pe experientele individuale anterioare. Neuroplasticiatea
consta in capacitatea dezvoltarii unor circuite cerebrale care nu sunt
preformate si care determina comportamente, modulate de factorii
de mediu, sociali si culturali. Neurplasticitatea poate fi studiata prin
PET dynamic la primate si la om. (Kingsberg 2017)
• Hormonal dorinta si excitatia sunt facilitate de estradiol si de
testosteron. Testosteronul reduce SHBG si creste biodisponibilitatea
estradiolului.
Goldstein I et al, Hypoactive
Sexual Desire Disorder:
International Society for the
Study of Women’s Sexual
Health (ISSWSH) Expert
Consensus Panel
ReviewMayo Clin Proc. n
January 2017;92(1):114-128
Clayton AH, Kingsberg SA, Goldstein I. Evaluation and Management of Hypoactive
Sexual Desire Disorder. Sex Med 2018;6:59e74.
 Explorarea disfunctiilor sexuale feminine
• Decreased Sexual Desire Screener
• FSFI: Female Sexual Function Inventory (Index), dezvoltat de
Rosen. Validat, administrat in 15 minute, nu necesita un
antrenament deosebit penru investigator. Are 19 itemi care
evalueaza : dorinta, excitatia, lubrifierea, orgasmul , durerea si
satisfactia. Scorul poate evolua intre 6-36, cutoff pentru
disfunctie sexuala este 26.55
• Female Sexual Dstress Scale – revised 13 itemi
• Monash Female Sexual Satisfaction Questionnaire, adminstrat
in numai 5 minute. Tinta: femei pre si post menopauza
• Sexual Function Quetionnaire ( SFQ) (Querk), adminstrabil in15
minute. Tinta femei care au avut activitate sexuala in ultima luna
Goldstein I et al, Hypoactive Sexual Desire Disorder: International Society for the Study of Women’s Sexual Health (ISSWSH) Expert
Consensus Panel ReviewMayo Clin Proc. n January 2017;92(1):114-128
 Diagnosticul HSDD
Se exploreaza in continuare:
• activitatea sexuala anterioara
• prezenta sau absenta partenerului
• calitatea experientelor sexuale anterioare
• intrebari legate de disfunctia care se
contureaza: dorinta, ganduri, motivatie,
fantezii sexuale,
• participarea la activitatea sexuala din obligatie
sau teama de a nu pierde partenerul.
Clayton AH et al. The International Society for the Study of Women’s Sexual Health
Process of Care for Management of Hypoactive Sexual Desire Disorder in Women.
Mayo Clin Proc. 2018;93(4):467-487
Clayton AH et al. The International Society for the Study of Women’s Sexual Health Process of Care for
Management of Hypoactive Sexual Desire Disorder in Women. Mayo Clin Proc. 2018;93(4):467-487
 Tratamentul HSDD
• Consilierea sexuala – Modelul PLISSIT (Goldstein 2017,
Kingsberg 2017):

• P –permission. Discutarea problemei sexuale

sau lasarea pacienei sa stie ca poate aborda mai
tarziu acest subiect

• L – limited information. Explicarea fiziologiei

raspunsului sexual

• SS – specific suggestions. Utilizarea de material

informative asupra tehnicilor pe care le poate
utiliza partenerul

• IT – intensive therapy. Trimiterea la specialist

care poate oferi terapie comportamentala,
cognitiv- comportamentala, interventie
Kingsberg SA, Althof S, Simon JA, et al. Female Sexual Dysfunction—Medical and
farmacologica
Psychological Treatments, Committee 14. J Sex Med 2017;14:1463e1491
 Tratamentul HSDD -Terapia sexuala
Sensate focus ( concentrarea asupra senzatiilor):
ameliorarea comunicarii, cresterea intimitatii,
introducerea progresiva a activtatii sexuale. Dureaza
aproximativ 3 luni
• Atingeri non genitale ( prin haine) care nu implica
aparitia raspunsului sexual
• Atingeri genitale, stimulare clitoridiana fara penetratie
• Penetratie cu stimulare clitoridiana simultana (pozitia
“femeia deasupra” sau “in lingurite”
Sensate focus ajuta in cazurile cu dificultati legate de
penetrare urmate de un comportament de evitare
 Tratamentul HSDD -Terapia sexuala
Terapia cognitiv comportamentala ( Parish 2016, Goldstein 2017)
poate creste procesele excitatorii si reduce procesele
inhibitorii. Programul acestei terapii merge mult mai bine
pentru dificultatile de excitatie si de orgasm decat pentru
dorinta sexuala hipoactiva.
• Componenta cognitiva: identificarea gandurilor si credintelor
care au caracter inhibitor
• Componenta comportamentala: concentrarea asupra senzatiei
de placere prin autoexplorare si acceptarea stimularii de catre
partener
• Eficienta 44 %
Mindfulness – ajuta femeia sa recunoasca gandurile si credintele
care se opun interesului si motivatiei sexuale
 Tratamentul HSDD –
Terapia farmacologica

Flibanserina.
Doza 100 mg. seara
• Rezultate: cresterea dorintei si a satisfactiei cu actul sexual. Este
bine tolerat. Studii pentru flibanserina: VIOLET, PLUMERIA, DAISY,
BEGONIA, SUNFLOWER, SNOWDROP,
Efecte adverse serioase (SAE): 0.7% - < 2%
• Goldstein 2017 – efecte secundare:
• Ameteli : 9.2 %
• Somnolenta : 8.3 %
• Greata : 6.5 %
• Oboseala : 3.7 %
• Poate produce sincope daca se administeraza impreuna cu alcoolul
• Discontinuitate datorata tratamentului 13% pentru flibanserina si
10.1 % pentru placebo (Parish 2016)
 Tratamentul HSDD
Terapia farmacologică

Bupropiona.
• Inhibitor de recaptare pentru dopamină si norepinefrină,
parțial agonist pe receptorii de serotonină 1A crește
concentrația acestora în fanta sinaptică și prelungește
acțiunea acestor mediatori pe receptor.
• Doza: 300-400 mg/zi. Crește dorința, excitația și calitatea
orgasmului la 29 % dintre cazurile studiate ( Clayton 2018)
• Efecte secundare ( Goldstein2017): tremor 13%, agitație
9.7%, gură uscată: 9.2 %, constipație: 8.7%, transpirații
excesive: 7.7 %, amețeli: 6.1%,
Trazodona asociată bupropionei dă rezultate superioare
administrării bupropionei și permite reducerea dozei de
bupropionă ( Clayton 2018)
 Tratamentul HSDD
-Terapia farmacologică

• Buspirona: 30-60 mg.zi

• Bremelanotide: agonist al receptorilor de melanocortină
(încă în studiu și în trialuri pentru bărbați). Doza este de
1.25-1.75 mg. Ameliorează scorul FSFI. Efecte secundare:
flushuri, greață, cefalee ( Clayton 2018)
• Mai ales pentru FSD induse de SSRI (Parish 2016,
Clayton 2018.
• Testosteron + sildenafil (sublingual), crește dorința și
excitația > efecte secundare flushuri, cefalee ( Clayton
2018)
• Testosteron + bupropiona (sublingual): crește dorința și
excitația
• Exractul de tribulus terestris: crește nivelul testosteronului
liber
 Tratamentul HSDD - Tratamente hormonale

• Ospemifene SERM (selective Estrogen

Receptor Modulator) cu efecte exclusive
vaginale, fără efecte pe endomentru și sân.
Eficient și pentru femeile cu dispareunie
datorată deficitului de estrogeni ( Parish 2016)
• Testosteronul: efecte contradictorii. Nu este
acceptat de FDA
• Eros clitoral device- util
• Tratamente locale:
• Crème vaginale hidratante si lubrifiante
• Estrogeni în tablete vaginale sau inel vaginal
 Female Sexual Arousal Disorders- FSAD
(tulburarea excitatiei sexuale)

• Excitatia psihologica - subiectiva este perceptia femeii asupra raspunsului

genital, este asociata in principal cu elemente emotionale si este cea mai
importanta pentru femeie
• Excitatia genitala- obiectiva activarea mecanismelor fiziologice ale excitatiei:
lubrifiere si angorjare genitala.
Factori implicati in aparitia FSAD ( female sexual arousal disorder – disfunctia
excitatiei):
• Factori culturali: femeile din culturile vestice au un nivel de satisfactie foarte
important dar considera viata sexuala mai putin importanta. Femeile din
culturile Orientului mijlociu au un nivel de satisfactie mai redus dar considera
viata sexuala importanta. In unele civilizatii lubrifierea vaginala este
perceputa de partener ca un semnal pozitiv de excitatie. In altele este vazuta
ca un semn de infidelitate si este combatuta prin preparate astringente.
 
 Female Sexual Arousal Disorders- FSAD
(tulburarea excitatiei sexuale)

• Sentimentul de vina sexuala ( pacat)

• Calitatea relatiei de cuplu
• Factori care tin de concentrarea atentiei asupra activitatii sexuale:
– Elemente de suferinta: imaginea corporala
– Lipsa de atractivitate
– Presiunea de a avea performanta sexuala
– Teama de sarcina
– Femeile care au o atitudine pozitiva despre sex au mai mare sansa de a avea
excitatie sexuala
– Elemente de atasament si tulburari de dispozitie. Incapacitatea de a rupe
legaturile parentale
– Personaliate anhedonica
– Exisenta unei componente genetice- polimorfismul genei pentru receptorul
de glutamat pare sa fie asociat cu disfunctiile de excitatie si de orgasm.
•  
 Terapia FSAD
Identificarea cauzei: factori emotionali sau religiosi, legati de
partener, elemente cognitive care interfera cu activitatea
sexuala (insecuritatea relative la atractivitatea sa , traume
sexuale in antecedente, stress, legaturi parentale nerezolvate,
varsta femeii si a partenerului
• Terapia sexuala:
• Sensate focus
• Terapia cognitive comportamentala
• Mindfulness
• + reducerea stressului, ameliorarea imaginii corporeale (dieta,e
xercitiu) terapia tulburarilor de atasament si a tulburarilor de
dispozitie
 Terapia FSAD Terapia medicala:

• Hormonala: tibolone agonist estrogenic si androgenic

• Terapia hormonala de substitutie la menopauza
 Terapia FSAD Terapia medicala:
• Oxitocina. Stimuleaza excitatia si orgasmul
• Zestra (Irons Pharmaceuticals). Contine extracted Angelica,
ulei de Borago Oficinalis (limba mielului), ulei de Luminita
( evening primrose oil), extract de Coleus, vitamin C si vitamin
E. creste fluxul sanguin vaginal (excitatia genital), fluxul
clitoridian, labial si vaginal. Aceste plante contin:
• Borago oficinalis: acid Gamma linoleic care se metabolizeaza
in prostagandina E1
• Angelica pubescens: contine Osthole care este implicat in
neuroprotective, neuromodulator si care creste c AMP si
cGMP ( vasodilatatie)
• Coleus extract: stimulator al adenilat ciclazei
 Terapia FSAD Terapia medicală:
• Sildenafil: crește excitația genitală și ameliorează excitația
subiectivă
• L arginine ca donor de monoxid de azot (NO). Arginina în
combinație cu Yohimbina ( extras de Corinthe Yohimbe) un
antagonist al receptorilor alpha adrenergici
• Arginin Max: supliment alimentar cu arginine, ginseng, gingo
biloba, Damiana si vitamine crește excitația subiectivă,
ameliorează calitatea orgasmului, crește frecvența activității
sexuale fără nici un fel de efecte secundare
• Alprostadilul:cremă cu prostaglandina E1.4% crește excitația
și reduce durerea sexuală
• Fentolamina: antagonist al receptorilor alpha adrenergici>
crește excitația subiectivă și genitală
• Agonistii de dopamină: apomorfina agonist de receptor de
dopamină D2
• Bupropiona
 Alte medicatii utilizabile pentru HSDD si /sau FSIAD

• ALISTA: alprostadil Pg E1 ( prostaglandina E1) (Vivus OInc)

• Adrenosorb: testosteron crema (Novomax)
• EROS Clitoral Device – clitoral therapy device. Creste fluxul sanguine
clitoridian (Urmetrics)
• Intrinsa: testosterone crema ( procter &Gamble)
• MM1-870 – tablete cu Yohimbina si donor de NO ( alpha blocant si
NO)
• Uprima – apomorfina

• Vagifem – estradiol aplicatii intravaginale ( Pharmacia Upjohn)

• Vasotem ( inhitor de pDE5)
• Viagra – inhibitor de PDE5 ( Pfizer)
 FOD – Female Orgasmic Disorders
• Orgasmul repezinta o senzatie de placere intensa care se asociaza cu
senzatia de bine, uneori cu alterarea starii de constienta,contractii
involuntare ale musculaturii striate pelvine, contractii uterine si
anale, reducerea vasocongestiei pelvine si eliberarea tuturor
tensiunilor accumulate anterior.Poate fi obtinut prin stimulare
genitala, fantezii, somn faza de REM, vise, hipnoza. MRI functional
demonstreaza ca in faza de orgasm se activeaza substanta cerebrala
din hipocamp, periductala si periventriculara si se inactiveaza zona
frontala stanga in special ( zona controlului reactiilor). Se pare ca
atingerea orgasmului are un determinism genetic ( polimorfismul
receptorului cerebral pentru glutamate este asociat cu reducerea
capacitatii de perceptie a excitatiei (excitatia subiectiva).
• DSM 5: incapacitatea de a obtine orgasmul in pofida unei stari de
excitatie normale. Include deasemeni reducerea intensitatii si
frecventei orgasmului
 FOD – Female Orgasmic Disorders
Forme( Kingsberg 2017):
• Lifelong, generalizata, primara
• Castigata, situationala: dependent de un anumit partener, de
o activitate specifica sexuala, mai ales pentru coitul vaginal.
• Dificultatea de a ajunge la orgasm antreneaza alte dificultati
sexuale
• De orgasm si de nivelul de distress antrenat de absenta
orgasmului depinde in mare masura satisfactia femeii cu
relatia si satisfactia generala
• Important: delimitrea orgasmului vaginal de cel clioridian nu
mai este de actualitate. Daca femeia are orgams clitoridian se
exclude FOD
 FOD – Female Orgasmic Disorders

• Prevalenta FOD (Clayton 2019) 46 % ditre femeile cu tulburari

sexuale.
• Studiul PRESIDE: 21 % dintre femeile peste 18 ani din care
4.6% au o suferinta semnificativa

• Explorarea: FSFI si Bref Index of Sexual Function for Women

 FOD – Female Orgasmic Disorders
Tratamentul disfunctiei orgasmice
• Educatia: informatii asupra raspunsului sexual si a modalitatilor
de stimulare pentru facilitarea orgasmului, reducerea anxietatii,
combaterea falselor credinte si asteptari.
• Masturbatia “directionata” training in masturbatie care creste
capacitatea de constientizare asupra anatomiei genitale,
explorarea propriului corp, masturbatia pana la orgasm,
antrenarea partenerului in aceste exercitii pana la obtinerea
orgasmului
• Sensate focus: - coital alignment technique: stimulare clitoriana
apoi stimulare clitoridiana in timpul penetratiei vaginale
• Utilizarea vibratoarelor si utlizarea materialelor erotic explicite
desi exista teama aparitie dependentei de vibrator cu
excluderea activitatii sexuale propriu zise. Vibratorul poate fi
utilizat si in timpul actului sexual.
Mimarea orgasmului, practicata in diferite conditii

• Pentru a nu dezamagi partenerul

• Pentru a “scapa” mai repede
• Pentru a nu se simti inadecvata sau disfunctionala
• Pentru a putea trece la alte activitati care-I fac mai multa
placere (TV?)
Female Sexual Pain Disorder (FSPD) inlocuita in
DSM 5 cu Female Genitopelvic Pain/
Penetration Disorder (GPPD)

•  

Clayton A. H. , Elia Margarita Valladares Juarez. Female Sexual Dysfunction. Med Clin N
Am 103 (2019) 681–698
 Female Genitopelvic pain / Penetration Disorder (GPPD)

Tratament:
• Lubrifiante si hidratante vaginale
• Estradiol tablete vaginale 10 microg/cp ( pot fi
utilizate și de femeile cu cancer de sân tratate)
• Crème sau ovule cu estradiol
• Ospemifene SERM fără activitate pe
endometru si pe sân
Multumesc !
Bibliografie selectiva
1. ACOG Practice Bulletin number 2013. Obstet Gynecol. 2019, 134(1):e1-e18.
2. Basson R J., Leiblum S., Brotto L., Derogatis L.,Furknoy J., Fugl-Meyer K., Graziotin A.
Revised definition of women’s sexual dysfunction Sex.Med. 2004, 1: 40-48
3. Casado-Espada NM, de Alarcón R, de la Iglesia-Larrad JI, Bote-Bonaechea B, Montejo ÁL.
Hormonal Contraceptives, Female Sexual Dysfunction, and Managing Strategies: A Review. J
Clin Med. 2019, 25:6.
4. Dabrowska-Galas M, Dąbrowska J, Michalski B. Sexual function in menopausal women.Sex
Med. 2019 ,7:472-477
5. Clayton AH, Kingsberg SA, Goldstein I. Evaluation and Management of Hypoactive Sexual
Desire Disorder. Sex Med 2018;6:59e74.
6. Goldstein I et al, Hypoactive Sexual Desire Disorder: International Society for the Study of
Women’s Sexual Health (ISSWSH) Expert Consensus Panel Review. Mayo Clin Proc.
2017;92:114-128
7. Hayes RD, Bennett CM, Fairley CK, Donnerstein I. What can prevalence studies tell us about
female sexual difficulty and dysfunction? J.Sex Med 2006,3:589-595
8. Kingsberg SA, Althof S, Simon JA, et al. Female Sexual Dysfunction—Medical and
Psychological Treatments, Committee 14. J Sex Med 2017;14:1463e1491
9. Montorsi F, Basson R, AdaykanG, Becher E, Clayton A, Giuliano F, Khoury S, Sharlip I (Eds)
Sexual Medicine. Sexual dysfunction in men and women. 2010
10. Parish SJ, & Hah SRN, Hypoactive Sexual Desire Disorder: A Review of Epidemiology,
Biopsychology, Diagnosis, and Treatment. Sex Med Rev 2016;-:1e18.
11. Scavello I, Maseroli E, Di Stasi V, Vignozzi L. Sexual health in menopause. Medicina
(Kaunas). 2019  2;55.