Curs 1

Curs - prezenta 80%

Lp - 3 abs., 2 refacute cu plata
Manual de fiziologie (Farcas Cristina)

Compartimentele hidrice si dinamica fluidelor in organism

Element esential al vietii = apa
Apa totala = 50-60% din greutatea corpului, aceste valori fiind variabile in functie de varsta, sex, gradul de adipozitatea(t.
gras contine o cantitatea mai mica de apa deoarece lipidele sunt hidrofobe)

Nou nascut = 80%

Barbat = 60%
Femeie = 50%

Odata cu inaintarea in varsta cantitatea de apa scade : scaderea masei t. muscular, cresterea masei t. adipos, scaderea
capacitatii de reglare al bilantului Na-apa
Apa totala : 0.6 x greutate corporala (barbat)
0.5 x greutate (femei)
Pt aprecierea apei extracelulare : 0.2 x greutate
apei intracelulare : 0.4 x greutate

Compartimentele lichidiene ale organismului

Apa totatala – 2 compartimente de baza : extracelular (1/3 din apa totala), intracelular(2/3)
C. extracelular : lichidul interstitial(3/4), plasma(1/4), lichidul transcelular
C. intracelular. Caracteristici : contine apa diferitelor structuri celulare si subcelulare, compozitia dominant ionica este
reprezentata de ionii de K si Mg, prezinta schimburi permanente cu compartimentele extraceluare transmembranare
prin intermediul membranelor
C. extracelular. Caracteristici : apa din afara sectorului celular; constituie mediul constant optim pt functionalitatea
celulara; distribuit in subcompartimentele plasmatic, interstitial, transcelular dar si in structura oaselor, t. conjunctive
semidure (cartilaginos si fibros); compozitia ionica este dominata de Na, Cl, Ca, bicarbonati

Subcompartimentul interstitial
Reprezentat de lichidele spatiilor interstitiale dintre endoteliile capilare (peretele capilarelor-1 singur strat de celule
endoteliale, aflate pe membrana bazala) si membranele celulare
Prin intermediul lui se face legatura intre diferitele compartimente hidrice
Prin l. interstitial trec in cadrul schimburilor dintre celule si sange : gazele respiratorii, substantele nutritive, mesageri
celulari, produsi de catabolism
Compozitie : asemanatoare tuturor lichidelor extracelulare cu observatia ca detine o concentratie mai mica in proteine
decat cea plasmatica (concentratie mare de proteine in lichidul interstitial => edem)
Limfa = parte a l. interstitial cu rolul de a realiza returnarea proteinelor si excesului de l. interstitial in circulatie

Subcompartimentul plasmatic
Sistemul de legatura intre mediul extern si intern propriu-zis
Compozitia ionica dominanta este asigurata de Na, Ca, K
Detine o concentratie mare de proteine = 6-8 g/dl
Subcompartimentul transcelular
Reprezentat de lichidele schimburilor celulare si secretiile lor
Incluse si secretiile digestive, lichidul cefalorahidian (LCR), umoarea apoasa, lichidul sinovial, seminal, endolimfa cohleara,
urina, secretiile gl. sudoripare + alte glande, lichidele serosae (pleural, pericardic, peritoneal)
Volumul si compozitia acestor lichide variaza in functie de origine si rata secretiei acestora
Echilibrul hidric = izohidria
In organism exista permanent un echilibru hidric (izohidrie)
Vol. apei totale din organism este mentinut in limite relativ constante printr-un echilibru dinamic
Vol. apei vehiculante pe 24h = aprox. 2,5 L , aportul fiind realizat prin : apa, alimente, apa metabolica iar eliminarea prin :
urina (60%), materii fecale (4%), transpiratie si pe cale pulmonara (perspiratie insensibila)

Reglarea pierderilor de apa – previne dezechilibrele hidrice

Deshidratarea, hiperhidratarea (cele 2 dezechilibre hidrice)
Semnele deshidratarii : scaderea tensiunii arteriale, cresterea pulsului (tahicardie), mucoasa uscata, scaderea cantitatii de
urina eliminata in 24h (diureza), pierderea constientei, scaderea tonicitatii globului ocular, turgorul pielii (in pediatrie prin
prinderea pliului abdominal)
Posibile cauze : patologie digestiva asociata cu varsaturi si diaree, febra asociata cu transpiratii profuse (intense),
hemoragii severe, hiperventilatie

Mentinerea echilibrului hidric se realizeaza prin control hormonal

Participa 3 hormoni : ADH (secretat de neurohipofiza), aldosteron (corticosuprarenala), hormonul natriuretic atrial
(celule miocardice atriale)
Stimul : senzatia de sete

Volemia (volum sanguin total = volum plasmatic + volum globular – elem. figurate)
Vol. globular = 45%
Vol. plasmatic = 55%
Volemia a putut fi exprimata ca procent din greutatea corpului si s-a vehiculat valoarea 7-8% din greutate, ca si
unitate/m² = 3±0.5 L/m² (cea mai corecta) sau ml/kg corp

Volemia sufera modificari cantitative in functie de:

Varsta : nou nascut = 80-100 ml/kg corp; adult = 78 ml/kg corp; varstnici = 60ml/kg corp
Sexul influenteaza volemia in sensul ca vol. sanguin la barbat este mai mare decat cel la femei (datorita masei musculare
superioare, oxigenare suplimentara-eitrocite in plus => vol. globular mai mare)
Starea fiziologica : trimestru 3 de sarcina => cresterea volemiei prin retentia de apa si sare consecutive acestei stari
(retentie hidrosalina)
Efortul fizic : pers. neantrenate – volemie mai mica cu 10% datorita extravazarii de lichide in spatiul interstitial; la
antrenati – volemie mai mare -> 100ml/kg corp si datorita mobilizarii eficiente de sange din depozite
Conditii externe : la altitudine volemia creste – se declanseaza poliglobulia ca reactie la conditiile diferite de oxigenare (+
sport- mai accentuata)
Temperatura crescuta => scaderea volemiei, secundar procesului de deshidratare prin transpiratie
Modificari de postura : un ortostatism prelungit (peste 30 min) scade volemia cu aprox 15% prin extravazare lichidiana la
nivelul membrelor inferioare

Normovolemia : normocitemica (nr de elem. figurate-eritrocite-este normal), oligocitemica (hematocrit scazut) = anemii,
policitemica (hematocrit crescut) = altitudine (fiziologic), policitemia vera (patologic)-supraproductie de eritrocite
(afectiune hematologica)
Hipovolemie : normocitemica = hemoragii acute (faza 1), oligocitemica = anemii severe, policitemica = deshidratari
extracelulare (varsaturi, diaree, plasmoragii)
Hipervolemie : normocitemica = trimestrul 3 de sarcina, oligocitemica = hiperhidratare extracelulara, transfuzii
(pathologic), policitemica = insuficienta respiratorie – hipoxie permanenta => cresterea eritrocitelor
Volemia determina variatii de flux (debit) sanguin in diferite situatii circumstantiale :
in digestie – debit sanguin crescut in org. digestive in detrimentul muschiului scheletic, pielii
in efortul fizic – debit sanguin stimulat in muschiul scheletic, inima, creier in detrimentul org. digestive
in hemoragii – debit sanguin crescut in inima, creier (protectia org. vitale)

Depozitele sanguine
Reprezentate de ficat, splina, plex venos subpapilar dermic si sangele din mica circulatie
Reprezinta rezerva functionala sanguina si contribuie alaturi de volumul circulant la volumul sanguin total

Particularitatile morfo-functionale ale depozitelor sanguine:

Acest sange de depozit se afla in vene si capilare sinusoide. Acestea detin o distensibilitate mare ce permite acumularea
unui volum mare de sange fara crestere presionala. Aceste vase detin sfinctere pre- si post-capilare care au rolul de a
regla circulatia sangelui in aceste depozite.
Viteza de circulatie a sangelui in depozite este de 8-10 ori mai mica decat cea sistemica (“volum stagnant”)
Sangele din depozite este un sange cu un vol. globular mare = policitemic