LP8

Determinarea activitǎţii enzimatice a

COLINESTERAZEI SERICE

Celulele dispun de enzime capabile sǎ catalizeze reacţia de hidrolizǎ a esterilor colinei cu

diverşi acizi organici.

Colinesteraza
• enzimǎ sintetizatǎ de ficat
• eliberatǎ în plasmǎ;
• prin determinarea activitǎţii ei obţinem informaţii asupra funcţiei proteosintetice a ficatului.

Acetilcolinesterazele specifice
• acţioneazǎ asupra acetilcolinei şi a acetiltiocolinei,
• prezenta mai ales în eritrocite şi sistemul nervos;
• în ser existǎ în cantitǎţi mici, având o importanţǎ diagnosticǎ redusǎ.

Colinesteraza sericǎ nespecificǎ sau pseudocolinesteraza

• hidrolizeazǎ
o acetilcolina,
o esteri de tipul:
▪ benzoil-colinei,
▪ butiril-colinei,
▪ succinil-colinei.
• sintetizatǎ în ficat
• eliberatǎ în ser.
• poate fi un indicator al funcţiei proteosintetice a ficatului
• trebuie diferenţiatǎ de acetilcolinesteraza din eritrocite şi sistemul nervos, a cǎrei semnificaţie
clinicǎ este mai puţin cunoscutǎ.

Scopul determinării activităţii enzimatice a colinesterazei serice:

1. diagnosticul afectării hepatice;

2. evaluarea intoxicaţiilor cu insecticide organofosforice;
3. evaluarea funcţiei proteosintetice a ficatului.

1
 Determinarea activitǎţii enzimatice a colinesterazei serice prin
METODA CINETICA MODIFICATA DE BÎRZU ȘI COLABORATORII

Principiul metodei:
• Colinesteraza sericǎ este o enzima ce catalizeazǎ hidroliza butiriltiocolinei cu
producerea acidului butiric şi a tiocolinei
• reacţioneazǎ cu acidul 5,5-ditiobis-2-nitrobenzoic (DTNB) formând un compus
colorat în galben, cu maximum de absorbţie la 412nm. (Intensitatea culorii galbene
este proporţionalǎ cu activitatea enzimaticǎ)

Formula de calcul este:

(EP-EM) x 8978 = UI/l
8978 = coeficientul de absorbţie molarǎ a tiocolinei la 412nm.

Valori normale:
3000-8000 UI/l

Semnificaţie diagnosticǎ:

1. Valori crescute:
• existǎ indivizi cu pseudocolinesterazǎ atipicǎ, ce prezintǎ o rezistenţǎ crescutǎ faţǎ de unii
inhibitori şi cu o capacitate redusǎ de hidrolizǎ a succinilcolinei folositǎ ca miorelaxant în anestezii şi
care – normal – este inactivatǎ în 2-3 minute de colinesterazǎ.

2. Valori scǎzute:
Activitatea colinesterazei serice scade în boli hepatice consecutive deficitului de sintezǎ în hepatocit:
• determinarea nivelului seric al colinesterazei este utilizatǎ în
o stabilirea gradului de severitate,
o stadiului evolutiv
o în diagnosticul diferenţial al unei afecţiuni hepatice
▪ în icterele obstructive valorile ei sunt normale faţǎ de icterele hepatocelulare în care
valorile sunt scǎzute.
• Eficacitatea tratamentului cu medicamente specifice care reactiveazǎ enzima
se poate urmǎri prin dozǎri repetate ale acesteia.

2
Valoare Boala
• perioada de vindecare a unei hepatite acute şi în sindromul nefrotic, situaţii în
care existǎ o hiperfuncţie de sintezǎ proteicǎ la nivel hepatic
• Obezi
Crescuta
• Diabetici
• Hiperlipemie
• Hipertiroidismul fara denutritie proteica (+30% mai mari)
• Malnutritie grava, in special proteica
• Hipotiroidism (-30%)
• Dupa tratamentul leucemiilor cu L-asparaginaza, situaţie în care se produce o
perturbare gravǎ a sintezei proteice la nivelul ficatului
• Intoxicaţiile cu insecticide organo-fosforice care blocheazǎ activitatea de sintezǎ
Scazuta a enzimei.
• Scǎderi moderate:
o anemii grave de tip Biermer,
o în faza acutǎ a unor infecţii,
o posoperator,
o dupǎ un infarct miocardic.

3
 Determinarea activităţii enzimatice a
ALDOLAZEI SERICE

Aldolaza
• liază care scindează moleculele de substrat cu formare de compuşi carbonilici.
• tetramer a carui structura primara difera in functie de tesutul care il sintetizeaza,
• compusa din una din cele trei subunitati cunoscute: A, B si C.
• Dintre cele patru izoenzime descrise:
▪ AAAA se gaseste predominant la nivelul muschilor scheletici,
▪ BBBB in ficat,
▪ CCCC in creier si alte tesuturi,
▪ AAAC (izoenzima hibrid): in diferite tesuturi, in concentratii foarte mici.

Exemplu:
Fructozo-1,6-difosfat dihidroxiaceton-P + gliceraldehid-3-P
Această reacţie este
• implicată în glicoliza anaerobă (calea principală de catabolizare a glucozei în organsim)
• catalizată de aldolază.

Scopul determinării aldolazei serice:

1. diagnosticarea afecţiunilor musculare şi hepatocelulare;

2. monitorizarea pacienţilor cu distrofie musculară;
3. diagnosticul diferenţial între slăbiciunea musculară de cauză neurologică (în care aldolaza are
valori normle) de cea de etiologie musculară propriu-zisă;
4. aprecierea riscului anestezic înaintea unei operaţii.

Seminficaţie diagnostică:

• In distrofiile musculare progresive, activitatea aldolazei poate creşte de 10-15 ori, însă doar în
formele incipiente când masa musculară este încă intactă, valorile scăzând dramatic pe măsură
ce masa musculară se diminuează.
• Creşteri ale activităţii aldolazei pot fi întâlnite în hepatite, hepatopatii de diferite etiologii,
determinări secundare hepatice ale diverselor carcinoame, infarct miocardic, pancreatită
hemoragică, gangrenă, delirium tremens si unele tipuri de neoplazii (tumori prostatice,
leucemii cronice).
• In hepatitele virale, activitatea aldolazei serice creşte în paralel cu ALT, depăşind valorile
normale de 20 de ori.
• Determinarea activităţii aldolazei si a creatinkinazei reprezintă un reper important în
monitorizarea tratamentului cu antiinflamatoare steroidiene la pacienţii cu miopatii
inflamatorii.
• In infarctul miocardic, activitatea aldolazei serice variază, în timp, dupa acelaşi pattern ca şi
AST.
• In poliomielită, miastenia gravis, scleroza multiplă, ciroza portală şi icterul obstructiv nu se
înregistrează modificări ale activităţii enzimatice a aldolazei serice.