Explorarea metabolismului lipidic

Lipidele costituie un grup de substanțe care sunt solubile în solvenți organici precum eter,
alcool, cloroform dar insolubile în apă.Lipidele au o multitudine de roluri în organism, acestea
fiind o consecință a structurii fizice și chimice a acestora.Acizii grași dar și derivați ai acestora, în
special trigliceridele pot fi considerate molecule de stocare a energiei.Eliberarea cantității crescute
de energie se datorează unor factori precum oxidarea acestora care produce o cantitate mai mare de
energie decât cea a glucidelor sau proteinelor, de asemenea lipidele fiind hidrofobe și în consecință
depozitele de grăsimi conțin mai puțină apă, acestea având o greutate moleculară mai mică.
Lipidele de asemenea au rol plastic intrând în componența membranelor celulare, transportă
anumite substanțe liposolubile precum vitamine, hormoni, de asemenea având rol și de protecție
mecanică sau termică al organismului
Sursele de lipide ale organismului sunt:
-externe-hrana- care furnizează trigliceride, fosfolipide și colesterol esterificat
-interne
Clasificarea lipidelor:
-esteri ai glicerolului-monogliceride,digliceride, trigliceride,glicerofosfolipide
-acizi grași liberi
-fosfolipide
-steroli-colesterol, hormoni sterozi, acizii biliari, vitaminaD
-carotenoizii
-vitaminele A, E și K
O altă clasificare a lipidelor poate fi făcută astfel:
-grăsimi neutre ce conțin acizii grași( acid oleic, linoleic, palmitic și cel arachidonic)-ce intră în
compoziția trigliceridelor:
-ceruri;
-fosfolipide-lecitine, cefaline, sfingomielina;
-glicolipide-cerebrozide, ganglioside:
-lipoproteine.
Exploararea metabolismului lipidic se realizează prin metode calitative-aspectul serului la 40 sau
cantitative precum:
1 Determinarea lipidelor totale
2.Determinarea colesterolului total
3.Determinarea trigliceridelor
4.Lipoproteinele
5.Determinarea apolipoproteinelor

Aspectul serului la 40 (testul chilomicronilor) -este un test calitativ care se realizează prin metodă
observațioală a aspectului serului pacientului lăsat în eprubetă timp de 16 ore la 40.În funcție de
creșterea unor fracțiuni lipoproteice în plasmă serul poate suferi anumite modificări precum- în
cazul creșterii cantității de chilomicroni(postprandial) se formează un supranatant cremos, în cazul
creșterii cantității de VLDL serul capătă un aspect opalescent. Creșterea cantității de LDL nu
modifică aspectul serului.
Metode cantitative

1.Determinarea lipidelor totale- se realizează din serul pacientului, după un post de minim 8-12
ore.
Valori normale: 500-800 mg/dL
Variații patologice:
-valori crescute se întâlnesc în hiperlipidemiile primare, sindrom nefrotic, obezitate, diabet zaharat
-valori scăzute se întâlnesc în malnutriție,malabsorbție, hipertiroidism, boli hepatice cronice.

2.Determinarea colesterolului total- recoltarea se realizează după 12 ore de post, din ser sau
plasmă(valoarea obținută din plasmă cu EDTA este cu aproximativ 3% mai mică decât cea din
ser).Colesterolul este un alcool sterolic ce conține 27 de atomi de carbon și este prezent atât la
nivel celular cât și la nivelul lichidelor biologice.Sursa de colesterol este în principal externă
(dieta), dar poate fi și bila, secrețiile intestinale, este absorbit la nivel intestinal (la nivelul
jejunului și ileonului) și este precursor al hormonilor steroizi și sexuali, acizilor biliari și intră în
compoziția membranelor celulare.
Colesterolul poate exista în două forme:
-colesterolul liber
-colesterol esterificat-75 până la 80% din colestrolul total se prezintă sub această formă care
reprezintă forma circulantă a acestuia,putând să se combine cu apoproteine sau apolipoproteine
formând lipoproteinele.Forma esterificată poate crește capacitatea de transport a acestor lipide în
plasmă și poate preveni efectul toxic al acestuia.
Esterificarea crește capacitatea de transport a lipidelor în plasmă și previne efectul de toxicitate al
colesterolului.
Valori normale: <200 mg/dL ,nivel de graniță(border line) între200 și 239 mg/dL și
niveluri crescute atunci când valoarea depășește 240 mg/dL.
Variații patologice:
Valori crescute (hipercolesterolemia)- se întâlnește în hiperlipidemiile familiale,
hiperlipoproteinemiile tip IV și V, în colestazele intra sau extrahepatice,sindrom nefrotic,
glomerulonefrite, hipotiroidism, diabet zaharat, gută, consum de alcool, ciroza biliară.
Valori scăzute (hipocolesterolemia)- se întâlnește în malnutriție sau malabsorbție, necroza
hepatocelulară, cancer hepatic, ileite, hipertiroidism, arsuri, tratament cu statine.

3.Determinarea trigliceridelor- se recoltează după un post de 12-14 ore, recoltându-se sânge

venos.
Trigliceridele sunt formate din 3 molecule de acizi grași și o moleculă de glicerol legați
printr-o legătură esterică. Este necesară prezența glucozei pentru formarea trigliceridelor putând
chiar să se formeze trigliceride din catabolizarea glucozei pe calea glicolizei.de aici și creșterea
nivelurilor de triglyceride la pacienții diabetici. Catabolizarea trigliceridelor duce la eliberarea
unei cantități reduse acizi grași liberi care se leagă de albumină, iar cei neesterificați intră în ciclul
acetilcolinesterazei ducând la formarea de ATP-sursă de energie, apă și dioxid de carbon. Ele pot fi
sursă de energie, dar dacă nivelurile sunt crescute se depun la nivelul țesutului gras.
Trigliceridele sunt depozitate la nivelul țesutului adipos sub formă de glicerol, acizi grași și
monogliceride transformarea realizându-se la nivel hepatic. Trigliceridele sunt prezente în
proporție de 80% în compoziția VLDL și 15% în compoziția LDL-ului
Valori normale:
Bărbați -40-160 mg/dL
Femei -35-135 mg/dL
Valori de graniță (border-line) sunt într 150-199 mg/dL, valori crescute fiind considerate
peste 200 mg/dL, iar valori critice atunci când depășesc valoarea de 400 mg/dL. La valori peste
1000 mg/dL există risc major de pancreatită.
Variații patologice:
Valori crescute se întâlnesc în hiperlipidemiile familiale, hiperlipoproteinemii, sindrom nefrotic,
boli hepatice, consum de alcool, diabet zaharat- necontrolat therapeutic, hipotiroidism, gută,
infarct miocardic, anorexia nervoasă, sindrom Down, sarcină, contraceptivele orale.
Valori scăzute se întâlnesc în malnutriție, malabsorbție, hipertiroidism.

4.Determinarea lipoproteinelor
Lipoproteinele reprezintă forma circulantă a fracțiunilor lipidice (colesterol și
trigliceride).Strucura lipoproteinelor este constituită dintr-un mijloc(nucleu-core) format din
cholesterol și trigliceride care se află în proporții variabile și care prezintă proprietăți hidrofobe și
un înveliș format din protein(apoproteine), fosfolipide și cholesterol liber(neesterificat). Care au
proprități hidrofile , având rol de solubilizare în mediul apos plasmatic.

Fig.nr Compoziția lipoproteinelor

Clasele de lipoproteine se pot separa după mai multe criterii și anume în funcție de
mărime(greutatea moleculară), în funcție de densitate( prin ultracentrifugare) și în funcție de
încărcătura electrică (prin electroforeza).

Figura nr. Repartiția apoproteinelor

Ultracentrifugarea lipoproteinelor- prin această metodă de separare în funție de densitatea
moleculară se separă mai multe clase de lipoproteine și anume:
 Chilomicronii
Sunt lipoproteine primare responsabile de transportul lipidelor,în special acelor din sursă
exogenă.Se formează la nivelul reticulului endoplasmatic al celulelor epiteliale
intestinale.Compoziția este un nucleu de trigliceride, încojurat de un strat subțire de fosfolipide,
colesterolși apoproteine.Ei nu pătrund în circulația portal, ci sunt prezenți în sistemul limfatic și
apoi în circulația sistemică, iar prin degradarea lor la nivel celular devin sursă de energies au sunt
depozitate atunci când sunt în exces.La electroforeza lipoproteinelor această fracțiune nu
migrează.
 VLDL (very low density lipoproteins)
Sunt lipoproteine sintetizate la nivel hepatic în care trigliceridele endogene sunt
componenta predominantă (aproximativ 60%), de asemenea mai conțin și colesterol (apoximativ
10%) și apoproteine importante functional.La electroforeza lipoproteinelor această fracțiune
migrează în zona pre β.
 IDL ( Intermediate density lipoproteins)
Sunt fracțiuni lipoproteice mici care provin în urma catabolizării VLDL-ului, catabolism
activat de acțiunea apoproteinei C care activează eliberarea lipoprotein lipazei ce va hidroliza
trigliceridele. Se mai numesc și resturi-remnants- și au un conținut bogat de cholesterol, dar redus
de trigliceride.Pe electroforeza lipoproteinelor această fracțiune migrează în zona larg-pre β.
  LDL (Low density lipoproteins)
Aceste lipoproteine care au în compoziție cea mai mare cantitate de colesterol (aproximativ
40-50%), rezultă secundar hidrolizei parțiale a VLDL-ului, având un timp de circulație cu 3-4 zile
mai mare decât al acestuia. LDL este produs la nivelul celulelor mucoasei
intestinale.Catabolizarea unei părți a LDL-ului are loc la nivel hepatic, iar o altă parte este preluată
de celule din periferie , favorizând apariția plăcilor de aterom sau apariția bolilor vasculare
periferice. Pe electroforeza lipoproteinelor această fracțiune migrează în zona β.
Valori normale:
-sub 130 mg/dL
Risc moderat atunci când are valori între 130-159 mg/dL
Risc crescut apre la valori mai mari de 160mg/dL
Determinarea valorilor LDL se poate face și după formula lui Friedewald
LDL = Colesterol total– X,
Unde X = (Trigliceride ÷ 5) – HDL
NOTĂ:Această formula se poate aplica doar la valori ale trigliceridelor < 400 mg/ dL.
Variații patologice
Valori crescute apar în hiperlipidemiile de tip 2, hipercolesterolemiilor primare-familiale,
glicogenozelor, hipotiroidism, sindrom nefrotic, mielom multiplu, diabet zaharat, insuficiență
renală, consum de alcool.
Valori scăzute apar în hipolipoproteinemii, hipertiroidism, hiperlipoproteinemia de tip I, anemiile
ronice, BPOC, arsuri, sindrom Reye.

 HDL (high density lipoproteins)

Această clasă de lipoproteine poate fi clar separate atât prin ultracentrifugare cât și prin
electroforeza lipoproteinelor.HDL transport colesterolul (20-25%) de la nivel periferic la ficat,
acolo unde colesterolul servește ca precursor al acizilor biliary sau parte a VLDL-ului realizând
acest transport retrograde cee ace explică rolul protector al HDL-ului, de inhibare a procesului de
ateroscleroză.Această lipoproteină are în compozitie și o cantitate nare de fosfolipide dar și de
apo-proteine(cel mai frecvent apo-AI și apo-AII).
Valori normale:
  Bărbați = >50 mg/dL
 Femei = >55 mg/dL
Valori critice sub 35 mg/dL la bărbați și sub 45 mg/dLla femei.
Variații patologice:
Valori crescute apar în ciroze hepatice, hepatite, alcoholism, effort fizic de durată, tratament cu
estrogeni, cu insulină.
Valori scăzute apar în diabet zaharat necontrolat therapeutic, sindrom de colestază, sindrom
nefrotic, hipertrigliceridemia, tratament cu sterozi, medicație antihipertensivă, diuretice,
betablocante.
Pentru estimarea riscului cardio-vascular la pacienții care prezintă valori ale colesteroluli
total între 200-250 mg/dL se poate calcula raportul Colesterol total/HDL
Dacă acest raport este mai mare de 5 la Bărbați și 4.5 la femei există un risc crescut.

5.Determinarea apolipoproteinelor
Determinarea ApoAI- aceasta este o apoproteină ce intră în compoziția HDL-ului într-o
cantitate relativ mare (de aproximativ 67%).Oferă o estimare aspra concentrației sanguine de
HDL.
Interpretare clinică-nivelul ApoAI sub 150mg/dL corespunde unui nivel deficitar al HDL-ului
-nivel crescut deApoAI și HDL-Se poate corela cu rata de supraviețuire a
pacienților cu IMA.
Determinarea ApoB-aceasta reprezintă componentul principal al lipoproteinelor cu rol
aterogen (LDL, IDL, VLDL) având rol în metabolismul colesterolului.Poate oferi o estimare clară
a numărului acestor particule din plasma, în special atunci când există niveluri ridicate ale
LDL-ului.
Raportul Apo AI/Apo B oferă o mai înaltă specificitate și sensibilitate față de raportul
LDL/HDL sau raportul HDL/TG.
 Tabel –Caracteristici generale ale claselor importante de lipoproteine

Caracteristici Chilomicroni HDL LDL VLDL

Aspectul plasmei Guler clar Clar/galben-portocal Tulbure/opac
cremos,ușor iu
turbid
Mărime(diam-nm) 70 4-10 19.6-22.7 25-70
Electroforeză Nu migrează α β Pre-β
Greutate moleculară 0.4-30x109 3.6x109 2.7x109 5-10x109
Originea Intestin Intestin/ficat Intravascular Intestin/ficat
Compoziție (%)
Colesterol 5 38 49 11-14
esterificat
Colesterol liber 2 10 13 5-8
Fosfolipide 7 22 27 20-23
Trigliceride 84 9 11 45-60
Proteine 2 21 23 4-11
Trigliceride Crescute Normal N/Crescut Moderat/Marcat
marcat crescut
Semnificație clinică Pncreatită/abd Risc CV redus Risc CV crescut Risc CV crescut
omen acut
Funcție Transport Transportă Transportă Transportă TG
lipide exogene colesterol de colesterol la țesuturi endogene la țes
la țesuturi la țes la ficat adipos
Estimarea riscului cardio-vascular
Riscul cardiovascular apare atunci când o persoană prezintă probabilitatea să dezvolte evenimente
cardiovasculare letale sau non-letale pe o perioadă definite de timp.
Categoriile de risc sunt:
 Risc foarte crescut-la pacienți care prezintă boală cardiovasculară existent (iMA, SCA,
AVC ischemic, boală arterial periferică), la cei care prezintă diabet zaharat tipI sau II cu afectare a
organelor țintă sau care prezintă unul din factorii de risc majori ca HTA, DL sau fumatul sau
prezintă boală cronică de rinichi severă cu o RFG mai mica de 30 ml/min/1.73m2;În această
situație ținta LDL-ului este de sub 70 mg/dL
 Risc crescut –la pacienți cu un singur factor de risc mult crescut (colesterol mai mare de
300 mg/dL),HTA severă, diabet zaharat ,boală cronică de rinichi cu o RFG 30-59
ml/min/1.73m2;În această situație ținta LDL-ului este sub 100 mg/dl
 Risc moderat- în care ținta LDL-ului este sub 115 mg/dL
 Risc scăzut- în care ținta LDL-ului este sub 130 mg/dL.