Virusuri gripale-Ortomyxovirusuri

-Este alcatuit din 3 specii (A,B,C) sunt re spiratorii cu manifestari

re spiratorii si generalizate.
-Se mai numesc si virusuri gripale.
-Structural sunt sferice sau fi lamentoase cu dimensiuni mari 80-120 nm
diam.
-Sunt virusuri complexe au ARN cu sens negativ alcatuit din 8
segmente separate care contin 10 gene.
-Segmentele au atasata o nucleop reteina formand nucleocapsida cu
simetrie helicoidala.
-Nucleocap sida este inclusa in anvelopa care consta in strat bilipidic.
-Au proeminente glicop roteice 2 = hemaglutinina si neuraminidaza.
-Deoare ce virusurile gripale sunt complexe sunt rapid inactivate de
solventi organici.
-Vi rusul C este cel mai rar intalnit si cel mai putin studiat si s-a
constatat ca are 7 segmente ARN si 1 singura glicoproteina.
Patogeneza:
-Sunt transmise interuman (f. rar porci pasari) prin picaturile Phlugge
in timpu stranutului.
-Vi rusurile se fi xeaza in tractul re spirator superior apoi inferiror si locul
principal este arborele traheob ronsic.
-Neuraminidaza anvelopei virale lizeaza ac. N-acetilneuraminic facandul mai fl uid si mai usor de penetrat.
-Mucusul lichefi at ajuta la rasp andi rea virusului in tractul respirator
inferior.
-Aspectul neexplicat este tablou clinic general (pacientii au du rere de
cap, somnolenta, oboseala care nu se explica pri prezenta virusului).
-Forma mortala apare la pactientii cu afeactari respiratorii
preexistente.
Patogeneza:
-Celulele mucoasei se distru si se descuameaza.
1

-Se p roduce edemul si infi ltrarea mononucleara care determina la

debut: tuse seaca, du rere in gat, rinoree.
-Simptomele sistemice ale gripei : febra, dureri musculare si stare a
generala alterata.
-Vi remia este rara.
-Cauza acestor simptome poate fi interferonul produs deoare ce
inteferonul administrat medicamentos determina aceleasi simptome ca
gripa.
Manifestari clinice:
-Celafi e,
frisoane
febra
mialgii
-anorexie
-dureri faringiene
-Febra creste rapid 38.3-40
-Tuse seaca
-Fotofobie (ca in meningita)
- Gre ata, varsaturi diaree durere abdominala (ca vi roza intestinala)
-Stranut rinoree obstructie nazala
Manifestari clinice atipice
-Apar mai ales la adulti si pot fi :
-Doar stranut, obstrucite nazala, astepct de guturai.
-Du rere faringiana cu aspect eritematos al faringelului (ca in faringita)
-Raguseala (aspect de laringita)
-Tuse (traheob ronsita)
-Febra poate lipsi.
-Simtpomele respiratorii si sistemice pot dura 1-5 zile.
2

-Complicatiile pot fi pneumonia sau bronhopneumonia.

Multiplicarea:
-Replcare a genului Orthomyxovirus dure aza 8 ore si omoara celulagazda.
-Vi rusurile se ataseaza la celulele permisive prin subunitate a
hemaglutinina care leaga la memb celulara la glicolipidele sau
gliucop roteinele care contin N-acetilneuraminic, receptorul pt adsorbtia
virala.
-Vi rusul este inglobat prin pinocitoza in endozomi.
-Mediul acid din endozom determina fuziunea anvelopei virale cu
membrana plasmatica a endozomului.
-Decapsidare etc ca la restul.
-ARN-ul viral trebuie transcris intr- un ARN mesager de catre celula
gazda (pt ca e arn cu sens negativ).
-Diferit de alte virusuri ARN replicarea a orth omyxovirusuri depinde de
prezenta unui ADN celular activ al celulei gazde.
-Vi rusul desprinde ARNm generat in nucleu prin transcriptia ADN-ului
gazdei si il ataseaz a la propriul sau ARN,
-Asocie rea permite ARNm al gazdei sa fi e transportat in citoplasma
unde este folosti prin translatie de ribozomii gazdei.
-Vi rionii castiga anvelopa si incepe maturizarea care se complote aza cu
inmugurirea din membrana celulei gazda.
-In timpul acestei inmuguriri pt ca hemaglutinina anvelopei este supsa
clivajului protelitic de catre enzimele gazdei. Fara acest clivaj virionii
cu glicoprot de suprafata se for aglutina prin propria lor aglutinina.
Clasifi care:
-A H1N1 1918-1957 (H-N hemaglutinina si neuraminidaza) A/puerto
rico/8/34/A/FM/1/47 (47 anul de izolatie)
-A H2N2 (asian) 1957-1967 A/Singapore/1/57
-A H3N2 1968-A H1N1 1977-

A/Hong kong/1/68
A/USSR/90/77

-B none defi ned 1940-C none defi ned 1949-

B/Harbin/07/94/
C/JHB/2/66

Diagnosticul:
-Este sugerat de aspectul clinic si contextul epidemiolog c.
-Diagnosticul defi nitiv consta in detectarea virusului sau cre sterea AC
intre faza acuta si faza de convalescenta. Regula generala care
confi rma existenta unui agent infectios este aceea ca AC trebuie sa
creasca ca valoare intre faza acuta si faza de convalescenta de 4 ori.
(valabil si la bact si la vir).
Diag de laborator:
-Se poate face rapid direct din secre tii prin imunofl uorescenta sau prin
ELIS A din secretii respiratorii.
Prevenirea:
-Timp de aprox 40 de ani au fost folostie vaccinuri gripale inactivate
care au fost folosite pt prevenirea gripei.
-Ele sunt cultivate in embrioni de pui, inactivate cu formoli, apoi au
fost purifi cate si ajustate la un anume dozaj pt stimularae formarii de
AC.
-Vaccinul contine tulpinile de tip A si B care sunt considerate capabile
sa determine epidemii in timpul iernii urmatoare.
-Se administre aza parenteral in toamna
-Protectia este intre 50% si 90% la pop civila si 70-90% la militari.
-Reactiile locale si sistemice la vaccin sunt minore si apar in prima sau
a doua zi dupa vaccinare.(eritem =iritatie, si du rere la locul injectiei si
sistemic pot aparea semne ca la un debut de gripa. Toate sunt
tranzitorii)
-Se admin in oct-noi in doza unica la adulti si 2 doze la copii.
-Este de obicei trivalent incluzand 3 antigene care ap artin tulpinilor
virale circulante in sezonul respectiv.
-Vaccinul este reinnoit annual cu tulpinile AH1N1, AH3N2 si B
prevalente.
4

-Alternativa la vaccin este viu atenuat administrat intranazal.

-In prevenire se mai folosesc drogurile sintetice amantadina si
rimantadina care sunt efi ciente in prevenire a infectiei si a bolii produse
doar te tipul A.
-Antiviralele prvein 50% din infectii.
-Cand se administreaza timp de 10 zile contactilor sunt protejati 80%
din persoane. Efectele secundare sunt mai mari pt amantadina limitate
la SNC.
Tratament:
-Amantadina si rimantadina sunt inhibitori ai proteinei de canal ionic si
inhiba faza timpurie a decapsidarii.
-Inhibitorii neuraminidazei in faza tardiva- osetamvir si zanamivir.
-Terapia activa impotriva tipului A.
-Cand administrare a este timpurie medicamentul intarzie ap aritia feb rei
si a altor simptome. In timpul terapiei poate ap are rezistenta la drog.
Virusurile aviare:
-Sunt in mod normal patogene pt pasari. Pot tre ce sporadic bariera de
specie.
-Pot fi slab sau inalt patogene pt om.
-Interuman nu se pot tran smite decat daca sufera anumite mutatii care
le modifi ca proteina de atasare.
-AH5N1 epidemia din 1997 la Hong Kong iar la noi in 2005 cu punct de
plecare Ceamurlia de jos.
-Plecare a in Asia de la pasarile din crescatorii.
-La noi sursa au fost pasarile migratoare.
Virusurile porcine:
-Infectia este asimptomatica sau blanda la porcine si la om.
-In crescatorii conditiile moderne de creste re a porcilor, aglomerarea si
introdu cerea de animale tinere susceptibile pot genera tulpini inalt
virulente.

-Porcii pot fi simultan gazda unor tulpini aviare si umane ganarandu-se

tulpini reasortante inalt patogene pt om.