Sunteți pe pagina 1din 51

AUTISMUL INFANTIL

21 NOV 2012
AUTISMUL INFANTIL
-cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de
dezvoltare
Diagnostic de axa I (DSM)
AUTISMUL INFANTIL
Kaplan(2000) defineste tulburarea autista ca o afectare
permanenta a capacitatii de relationare sociala, printr-o
deviere a comunicarii si pattern-uri comportamentale
restrictive, stereotipe.
Graham(1999):autismul infantil se caracterizeaza printr-
un debut precoce( inainte de 3 ani) a unor tulburari sau
devieri care intereseaza cel putin 3 arii de dezvoltare:
-inabilitatea de a initia si dezvolta relatii sociale, de a
exprima intere si emotii;
-incapacitatea de a folosi limbajul si comunicarea( verbal
sau nonverbal);
Prezenta unui comportament stereotip, incluzand un
repertoriu comportamental restrictiv si repetitiv.
AUTISMUL INFANTIL
St. Milea( 1986):
Sindromul autist reprezinta un complex simptomatologic
de etiologie variata,
specific patologiei psihice a copilului mic.
Denumirea i se datoreste autismului, simptomul central
in jurul caruia se grupeaza o suma de manifestari, intre
care cele mai importante se considera a fi tulburarile de
limbaj si stereotipiile plasate intr-un amestec particular si
bizar de forme si mijloace primitive si pervertite de
exprimare a functiilor psihice cu altele mai elaborate,
insule izolate de abilitati si resurse, uneori bine
conservate, alteori monstruos dezvoltate.
AUTISMUL INFANTIL
Etiologie:
-Teorii genetice;
-Teorii psihosociale;
-Teorii neuroanatomice;
-ipoteze neurochimice;
-teorii imunologice.
AUTISMUL INFANTIL
-Teorii genetice:
cromozomii Cr 15, cr5, cr X
Tulburarea autista este comuna la baietii
care au cariotipul 46,XY
AUTISMUL INFANTIL
Studii epidemiologice
Victor Latter 1966 a raportat o prevalenta de 4,5/
10000 de copii la screeningul populatiei cu
varsta de 8-10 ani din zona de N-E a Londrei.
4-5/10000
Rata B/ F variaza intre 2,6/ 1 si 4/1
Fetele sunt mai sever afectate si IQ mai mic.
Recent 2003 in SUA, Yeargin-Allsopp:prevalenta
3,4/10000; b/f= 4/1.
10-20/10000
AUTISMUL INFANTIL
Evolutie si prognostic:
Desi pot prezenta imbunatatire a relationarii sociale si o
adecvare a limbajului, multi dintre acesti copii nu ating
niciodata un nivel optim de functionare, ramanand toata
viata dependenti social, necesitand supraveghere
permanenta din partea familiei sau chiar
institutionalizare.
Gillberg,1991: 2/3 dintre acesti copii raman dependenti
social si doar 1/3 pot avea o evolutie satisfacatoare cu
progres educational, care le ofera ungrad de
independenta.
Lotter, 1978: 10% din copii autisti au devenit
independenti.
Diagramele Grunzburg
Diagramele Grunzburg reprezint o scal
de evaluare a 4 arii de abiliti:
autoservirea,
nelegerea,
ocupaia,
adaptarea social.
Diagramele Grunzburg
I. Autoservirea
I. Autoservirea
Maniere la mas
1. Folosete la mas lingura fr s fie ajutat.......................................................A
2. Bea fr s verse paharul, ine paharul cu o mn...........................................A
18. Folosete fr efort o furculi la mas...........................................................B
19. E n stare s-i aduc ceva de but................................................................B
34. Se autoservete la mas i mnnc fr ajutor............................................C
51. Folosete cuitul i ntinde untul cu el..............................................................D
69. Taie cu cuitul...................................................................................................E
92. Folosete cuitul i furculia fr greuti..........................................................F
93. Toarn lichide n pahar, de ex. lapte...............................................................G
Diagramele Grunzburg
I. Autoservirea
Micarea
3. Urc treptele i aeaz ambele picioare pe treapt..........................................A
4. Coboar treptele, aeaz ambele picioare pe treapt.......................................A
20. Folosete o triciclet sau biciclet...................................................................B
35. Urc scrile fr s se in..............................................................................C
36. Coboar scrile fr s se in........................................................................C
52. Viziteaz vecinii sau alte locuri cunoscute......................................................D
70. Necesit puin supraveghere la joac n afara casei,
st afar o or sau mai mult............................................................................E
71. Se plimb pe afar fr supraveghere............................................................E
94. Alearg pe afar, nu traverseaz strada..........................................................F
110. Alearg pe afar fr supraveghere i traverseaz strada...........................G
Diagramele Grunzburg
I. Autoservirea
Toaleta i splarea
5. Curat, uneori accidente......................................................................................A
21. Cere la toalet.................................................................................................B
22. Se terge pe mini fr prea mult ajutor.........................................................B
37. Folosete toaleta independent........................................................................C
38. Se spal bine pe mini cu spun.....................................................................C
53. Se spal satisfctor pe fa...........................................................................D
54. Se spal pe dini..............................................................................................D
72. i aranjeaz regulat prul...............................................................................E
95. Se spal bine fr supraveghere.....................................................................F
111. Pregtete totul pentru baie..........................................................................G
Diagramele Grunzburg
I. Autoservirea
mbrcarea
6. i scoate ciorapii...............................................................................................A
7. Ajut la mbrcat................................................................................................A
23. Se dezbrac i se mbrac singur (haine simple)............................................B
24. nchide nasturi.................................................................................................B
39. nchide nasturi, trage fermoarul, i aranjeaz hainele pe el...........................C
55. Se dezbrac seara fr ajutor.........................................................................D
73. Se mbrac dimineaa fr ajutor....................................................................E
74. mbrac singur hainele pe care le folosete des.............................................E
96. Leag ireturile................................................................................................F
112. Face nod la diverse.......................................................................................G
Diagramele Grunzburg
II.nelegerea
II.nelegerea
Limbaj
8. Urmeaz instruciuni simple...............................................................................A
9. nelege comenzi care conin noiunile (pe, n, dup, sub, peste)......................A
25. Relateaz despre evenimente.........................................................................B
26. Propoziiile conin pluralul, trecutul, pronumele eu i comparatori................B
40. nelege ntrebri simple i d rspunsuri logice.............................................C
56. Poate defini cuvinte simple..............................................................................D
57. Folosete propoziii principale i subordonate, care conin
-din cauz c, dar, etc...................................................................................D
75. Poate ndeplini directive triple-Pune asta...apoi...i...dup aia......................E
97. nelege direciile-sus, jos, dreapta, stnga......................................................F
113. Repet fr dificulti o povestire..................................................................G
Diagramele Grunzburg
II.nelegerea
Diferene
10. Face diferene ntre sexe-brbat, femeie, biat, fat.......................................A
27. Poate diferenia culori......................................................................................B
41. Face diferena ntre scurt, lung, mic, gros, subire, gras.................................C
58. Difereniaz i denumete fr greeal 4 sau mai multe culori.....................D
59. Difereniaz fr greeal dimineaa de dup-amiaz....................................D
76. Recunoate la el stnga de dreapta................................................................E
77. Numete mecanic zilele sptmnii i recunoate unele zile..........................E
78. nelege diferena ntre zi, sptmn, minut, or...........................................E
98. Citete ora pe ceas, la sfert, exact...................................................................F
114. Citete ora pe ceas i face legtura cu diverse activiti i evenimente.......G
Diagramele Grunzburg
II.nelegerea
Conceptul de numr
14. Poate face diferena ntre un obiect i mai multe, fr greeal......................A
28. nelege diferena ntre dou i mai multe obiecte...........................................B
42. Poate numra mecanic pn la 10..................................................................C
43. Poate folosi conceptul de numr de la 1 la 4...................................................C
60. Poate aranja obiecte n funcie de mrimea acestora.....................................D
79. Poate numra mecanic 30 sau mai multe obiecte...........................................E
80. Poate folosi conceptul de numr pn la 13 sau mai mult..............................E
81. Poate denumi monede pn la 100.................................................................E
99. Poate aduna banii (pn la 100 lei).................................................................F
115. Poate schimba 100 de lei..............................................................................G
Diagramele Grunzburg
II.nelegerea
Activiti creion-hrtie
12.ine un creion, poate trage linii verticale dup model.................................... .A
29.Poate face un cerc dupa model........................................................................B
44.Deseneaza un om, care are cel putin un cap si picioare..................................C
61.Deseneaza oameni si case identificabile.........................................................D
82.Scrie numele sau cu litere de tipar si il recunoaste intre alte cuvinte si nume scrise
de tipar.......................................................................................................E
83.Poate recunoaste 40 sau mai multe cuvinte scrise de tipar............................E
100.Scrie numele sau de mana...........................................................................F
101.Citeste cuvinte foarte simple......................................................................F
102.Poate adresa o scrisoare..............................................................................F
116. Citeste texte simple...................................................................................G
Diagramele Grunzburg
III Adaptarea sociala
III Adaptarea sociala
Joc
13.Se joaca alaturi de altii, nu se joaca inca cu altii...........................................A
30.Isi asteapta andul, poate imparti cu altii........................................................B
45.Se joaca cu altii, jocuri colective...................................................................C
46.Tine de vorba pe altii, cu placere..................................................................C
62.Participa la jocuri ghicitoare..........................................................................D
63.Relateaza povesti pe care le-a auzit.............................................................D
64.Canta si danseaza dupa muzica,se descurca cu casetele la casetofon......D
84.Participa la jocuri simple de masa...............................................................E
103.Participa la jocuri simple cu mingea...........................................................F
117.Participa la jocuri cu echipe.....................................................................G
Diagramele Grunzburg
ad. sociala: Sarcinile v. cotidiene
Sarcinile vietii cotidiene
14.Aduce sau duce ceva la cerere.................................................................A
31.Ajuta in casa..............................................................................................B
47.Rezolva diverse sarcini simple in afara casei............................................C
65.Poate fi trimis la un magazin, adultul asteapta afara................................D
85.I se pot da bani cu el..................................................................................E
86.Merge la un magazin si cumpara ceva anume...........................................E
87.Preia diverse obligatii.................................................................................E
104.Ajuta in casa, merge la mai multe magazine si cumpara anumite lucruri.F
105.Indeplineste diverse sarcini simple fara supraveghere............................F
118.Indeplineste diverse sarcini simple de rutina independent......................G
Diagramele Grunzburg IV.
Ocupatia:Motricitatea fina
IV. Ocupatia
Motricitatea fina...
15.Poate insira margele mari.......................................................................A
16.Poate aplica practic miscari de rotatie....................................................A
32.Poate taia hartie cu un foarfece..............................................................B
48.Se poate juca constructiv cu plastilina, cuburi, etc.................................C
49.Poate decupa poze nu neaparat precis..................................................C
66.Poate infasura o ata satisfacator pe un mosor.......................................D
67.Poate construi ceva complicat cu cu jucarii adecvate............................D
88.Poate taia stofa cu foarfecele.................................................................E
106.Poate pastra curata o foaie de hartie sau cartile de joc.......................F
119.Poate taia exact dupa contur............................................................. .G
Diagramele Grunzburg
Ocupatia:Motricitatea generala
Motricitatea generala....
17.Poate lovi o minge cu piciorul fara sa cada.............................................A
33.Poate sari cu ambele picioare.................................................................B
50.Poate sta 10 secunde pe varfuri..............................................................C
68.Poate sari coarda cu ambele picioare.....................................................D
89.Poate folosi corect ciocanul sau poate coase.........................................E
90.Poate lovi cu mingea o tinta(30x30) de la o distanta de 1,5 m ..............E
91.Se poate juca cu baloane fara sa le sparga............................................E
107.Foloseste scule, tacamuri unelte de gradinarit......................................F
108.Poate sta pe varfuri si se poate apleca inainte fara sa cada.................F
120.Sarind pe varfuri isi poate tine echilibrul................................................G
..
DIAGNOSTICAREA SI EVALUAREA
COPILULUI AUTIST PRIN PRISMA
MEDICULUI DE FAMILIE
.
Istoria autismului incepe in secolul al XIX-
lea cand, un copil, numit copilul salbatic
de catre doctorul Itard, constituia un obiect
al curiozitatii in literatura de specialitate.
.
Copilul se numeste Victor, crescut in mijlocul
naturii; prezenta urmatoarele caracteristici :
-privirea I se fixa doar pe obiecte care-I
foloseau propriei sale existente;
-trasaturile fetei sale ii erau animate uneori de
hohote de ras nemasurate fara a avea o cauza
evidenta ;
-afectiunea lui se indrapta spre o serie de
obiecte care-i creau satisfactie, iar indepartarea
acestora ii provoca adevarate crize de furie ;
.
- nu dadea dovada de nici un fel de
sensibilitate, nici la cald, nici la rece ;
-avea urechea foarte selectiva si sensibila, ca
de exemplu zgomotul unei nuci sparte il facea sa
reactioneze, in timp ce un zgomot foarte
puternic ii era indiferent.
similitudini intre caracteristicile copilului
salbatic si unii copii pe care stiinta ii numeste
autisti.
.
De-a lungul timpului asupra autismului
s-au elaborat teorii cum ar fi cea a lui E.
Bleuler, cel care a creat acest termen si
care- defineste ca o detasare de
realitate insotita de o predominare a vietii
interioare .
Kanner
O alta teorie este cea a lui Kanner(1943)
a descris pentru prima data
comportamentul a 11 copii autisti, avand o
combinatie de grave deficite de vorbire
marcate de anormalitati in interactionarea
sociala si o inclinatie spre comportamente
stereotipe, repetitive si ritualistice.
Asperger
Un alt specialist in domeniiu ,in 1944, a descris sindromul cu
numele sau Hans Aspenger,
care ar putea fi considerat o subgrupa a spectrului autistic
prezentat de catre Kanner caracterizandu-se prin :
-limbajul dobandit fara intarziere cu continut bizar ,stereotip ;
-comunicare nonverbala;
-voce monotona;
-gestica indecvata;
-interactiunile sociale nu sunt reciproce, se remarca prin empatii ;l
-rezistenta la schimbare ;
-preferinta pentru activitatile repetitive ;
-coordonare motorie,posturi bizare ;
-capacitatea de a memora numere, serii.
.
In 1999, Graham
In 2000 Kaplan
Prin urmare, autismul nu este o boala ci o
tulburare complexa de dezvoltare care se
manifesta individual.
Criterii pentru diagnosticarea
autismului
Autismul este o tulburare pervaziva de
dezvoltare cu debut inainte de varsta de 3
ani.
Cea mai utilizata definitie a autismului este
cea publicata in 2000 de catre Asociatia
Psihiatrie Americana in DSM-IV-TR
(Diagnostic and Statistic Manual of Mental
Disorder IV TR).
Criterii pentru diagnosticarea
autismului
In DSM-IV sunt desemnate urmatoarele
criterii de diagnostic in autism:
Alterarea calitativa a interactivitatii sociale.
Alterarea calitativa a comunicarii.
Repertoriu retrans si stereotip de activitati
si interese, alterarea imaginatiei. (triada
autismului)
Simptomele aparute inaintea varstei de 3
ani.
Criterii pentru dignosticarea
autismului (DSM-IV) :
A) pentru diagnostic este nevoie de prezenta unui total de 6 sau
mai multi itemi din categoriile (1), (2) si (3) cu cel putin 2 itemi din
( 1) si cate unul din (2) si (3).
afectarea calitativa a interactiunii sociale manifestata prin cel
putin 2 din urmatoarele simptome :
incapacitatea de a folosi adecvat comportamentele nonverbale
precum : privitul in ochi,expresiile faciale, pozitiile corpului ;
incapacitatea de a initia si dezvolta relatii sau activitati cu cei de
aceeasi varsta
lipsa dorintei de a impartasi bucurie, activitati sau realizari cu alte
persoane(lipsa interesului de a arata, a aduce sau de a cauta
obiecte de interes comun);
absenta interferentelor /conexiunilor sociale sau emotionale ( nu
participa activ la jocurile sociale simple, prefera activitati solitare
sau se implica in activitati doar ca unelte).
Criterii pentru diagnosticarea
autismului
(B) tulburarea calitativa a comunicarii ce se
regaseste in cel putin unul din urmatoarele
criterii :
intarzierea sau absenta totala a dezvoltarii limbajului
verbal ( fara a fi insotita de incercarea de acompensa
aceasta lipsa prin moduri alternative de comunicare
cum ar gesturile sau pantomimica)
la indivizii cu un limbaj potrivit apare dificultate de a
initia sau a sustine o conversatie cu ceilalti ;
limbaj stereotip si repetitiv sau limbaj idiosincratic ;
lipsa jocului elaborat si spontan sau a jocului social
imitativ specific varstei.
dup DSM IV
Este necesar de menionat c Tulburrile din Spectrul
Autist sau Tulburrile Pervazive de Dezvotare sunt
clasificate n felul urmtor dup DSM IV
1. Autism (Sindromul Kanner)
2. Sindromul Asperger ( indivizii au un nivel normal de
inteligena, dar apar impedimente n interaciunile
sociale, comportament stereotip i repetitiv, pacienii nu
manifest ntrzieri n dezvoltarea cognitiv i limbajului)
3. Tulburri pervasive nespecifice de dezvoltare,
(PDD-nos)
4. Sindromul Rett
5.Tulburarea dezintegrativ infantil
Criterii pentru diagnosticarea
autismului
Majoritatea indivizilor cu autism prezinta
retard mental moderat cu un grad de
inteligenta de aproximativ 35-50.
Totusi, nivelul scazut de functionare
impiedica evaluarea caracteristicilor cheie
ale autismului la indivizi cu retard mental
accentuat si un IQ sub 20.
O mica parte ale acestor autisti nu-si vor
dezvolta niciodata limbajul verbal.
Fiziopatologia autismului

Studiile de neuroanatomie si
neuroimagistica au dezvaluit o configuratie
celulara anormala in diferite regiuni
cerebrale, in lobii frontali si temporali, dar
si la nivelul cerebelului.
Fiziopatologia autismului
Hipertrofiere nucleului amigdalian( apartine talamusului)
si a hipocampului sunt frecvente in copilarie.
RMN-ul copiilor cu tulburari ale spectrului autist
demostreaza o mielinizare accentuata la nivelul cortexului
frontal bilateral si o demielinizare la nivelul jonctiunii
temporoparitale stangi.
Postmortem la indivizii cu autism s-a demonstrat
reducerea receptorilor tip B pentru acidul gamma-
aminobutiric(GABA B) la nivelul girusului cingulat, regiune
cheie pentru dezvoltarea relatiilor interpersonale, a
emotiilor si a cognitiei si la nivelul girusului fusiform (aria
19) zona cruciala pentru perceptia fetelor si a expresiei
faciale.
Fiziopatologia autismului
Studiind tulburarile in comportamentul altor
specii, care sunt asociate cu deficite biochimice
ale serotoninei si a neuropeptidelor, ocitocina si
vasopresina, s-a demonstrat existenta unei
corelatii a disfunctiei neurofiziologica produsa de
carenta substantelor respective si autismul la
copii.
Cresterea nivelului serotoninei sangvine se
produce la o treime din pacienti. Nivele scazute
sunt raportate la parintii si rudele pacientilor.
Fiziopatologia autismului
Simptomele pacientilor autisti sunt agravate de
consumul de ciocolata,zahar, porumb, mere si banane,
totusi, nu exista un studiu populational extins care sa
confirme acestea.
10% din indivizii autisti au totodata si o stare medicala
compromisa (sindromul X, scleroza, rubella congenitala)
despre care se crede ca le-a cauzat simptomele autiste.
La ceilalti 90% indivizi unde nu apare nici o alta boala,
s-a descoperit ca factorul genetic are o foarte mare
importanta. Autismul e o boala genetica si e rezultatul
interactiunii a mai multor gene.
Diagnostic diferential
acantocitoza
tulburarea anxioasa obsesiv-compulsiva
tulburarea anxioasa: tricotilomania
carenta de biotina
copii abuzati: tulburare disociativa a identitatii, abuz fizic, nanism psihosocial,
tulburare reactiva de atasament
disfunctii cognitive
sindromul Cornelia de Lange
sindromul cri-du-chat
sindromul Down
pica
boala Gaucher(tulburare a metabolismului lipidic)
surditate
HIV
Tulburari de invatare :cititul
Hypomelanosis of ito
Toxicitate
scleroza
Investigatii paraclinice
Serotonina totala e crescuta in aproximativ o
treime din cazuri.
Studiile imunologice identifica anomaliile, ca
scaderea concentratiei a complementului C4B.
In contrast cu copii normali, copii cu autism au
scaderi ale cisteinei din sange, ale glutationului
si metioninei ; scaderea ratei S-
adenosilmetionina/S-adenosilhomocisteina.
Investigatii paraclinice
RMN-ul releva existenta unei hipertrofii
cerebrale, asubstantei nervoase, cat si o
hipertrofia ventriculilor laterali si a ventriculului
IV, insotita de hipotrofia trunchiului cerebral si a
emisferelor cerebeloase, a lobulilor VI si VII
cerebelosi.
CT cerebral sugereaza existenta unor modificari
cum ar fi hipertrofia ventriculara, hidrocefalia,
leziuni parenchimatoase si hipoplazia nucleului
caudat.
Investigatii paraclinice
Electroencefalograma denota prezenta unor leziuni, cum
ar fi afazia insotita de convulsii lezionale (sindromul
Landau-Kleffner), encefalopatia infantila.
Un EEG de rutina nu este suficient pentru identificarea
leziunilor la un pacient cu posibile crize convulsive, cum
ar fi crize partiale cu o simptomatologie complexa.
Masurarea activitatii cerebrale dupa un somn indus si
dupa stimularea vizuala, auditiva sau tactila folosind o
sonda nazofaringiana si monitorizare video impreuna cu
electroencefalograma pot fi de folos.
Tratamentul
Noile cercetari arata ca o interventie
facuta devreme in modul de comportare al
pacientului poate avea un rol important in
tratamentul autismului.
Se incearca sa se descopere care
aspecte ale tratarii timpurii a comportamen
tului sunt mai importante si care indivizi
autisti ar putea beneficia cel mai bine de
aceste interventii.
Tratamentul
S-a incercat crearea unor dispozitive care sa
poata dignostica din timp prezenta bolii.
The Checklist for Autism in Toddlers (CHAT)
este un aparat utilizat de medicii primary pentru
detectarea autismului la copiii de 18 luni.
The Autism Diagnostic Interview (ADI) si
algoritmul de diagnosticare ce il acompaniaza
pot stabili prezenta autismului la copii in varsta
de 2 ani.
Tratamentul
Pe langa diagnosticarea din timp, un pas
critic in tratamentul unui copil autist este o
evaluare initiala foarte minutioasa.
Tratamentul
Aceasta evalauare necesita prezenta unei
echipe multidiciplinare de medici,
incluzand un psiholog care sa testeze
abilitatile intelectuale (IQ), un medic
logoped care sa evalueze limbajul, un
consultant in educatie care sa determine
aptitudinile de citire si comporatamentul
scolar, un psiholog sau psihiatru care sa
descopere o potentiala problema de
comportament.
Tratamentul
Un tratament adecvat are un impact important
asupra bolii.
Tinta tratamentului este : -sa faciliteze
dezvoltarea sociala si a limbajului ; -sa scada
din problemele comporatmentale
( comportament stereotip, agresivitate sau
hiperreactivitate) ; -sa determine dezvotarea
unor aptitudini pentru functionarea
independenta ;- sa ajute familiile sa faca fata
bolii.
Tratamentul
Interventiile comportamentale care se pare ca au avut
rezultate difera de la unele simple, cum ar fi
antecedentele (prevenire unor schimbari care sunt pe
cale sa apara, pentru a limita traumele ce rezulta in uram
unei schimbari) pana la incercarea de a invata pacientul
comportamentele alternative care sa le inlocuiasca pe
cele aberante existente (sa dea mana in loc sa atinga pe
cineva intr-un mod nepotrivit atunci cand ii saluta).
Antrenamentul pentru aptitudinile sociale este destul de
folositor pentru copii care dj pot vorbi, adolescenti si
adulti cu autism.
Tratamentul
Medicamentele care au un efect benefic in problemele
de comportament, cum ar fi cele care inhiba serotonina ;
acestea descresc numarul comportamentelor repetitive,
ritualistice si stereotipe precum si a gresivitatii.
Si alte medicamente au fost folositoare n tratarea unor
comportamente care nu sunt trasaturi definitorii ale
bolii( stimulanti ai hiperactivitatii, , neuroleptice pentru
agresivitate si antidepresive pentru schimbari episodice
de stari, somn, pofta de mncare, nivel al energiei si
grad de iritabilitate despre care se crede ca reflecta o
boala afectiva ).
.
Bibliografie
http://emedicine.medscape.com/article/91
2781-clinical
http://www.autism.ro/istorie.html
http://www.autreat.com/dsm4-autism.html