Retrovirusuri

Viru sul HIV

-Retrovirusurile sunt virusuri ARN cu sens pozitiv, complexe.

-Baltimore si Temin au aratat ca retrovirusurile codifi ca o polimeraz a
ADN ARN-dependenta (revers-transcriptaza/unica in genetica) si se
replica printr-un intermediar ADN care se poate integra in genomul
celular.
Istoric
-In 1981 2 grupuri independente de ce rcetatori au diagnosticat infectia
cu HIV la grupul celor 4H (he roinomani, hemofi lic,homosexuali,
haitieni).
-Robert Gallo (SUA) si Montagnier(Fr) au observat ca acest grup de risc
mor cu o infectie oportunista, pulmon ara din cauza bolii de baza SIDA
(sindromul imunodeprimarii dobandite).
Retrovirusurile umane endogene si exogene
- Oamenii pot fi infectati si alte animale vertebrate cu retrovirusuri care
exista in 2 forme:
1.Ele pot fi gasite ca alemente genetice in ADN-ul cromozomal
(retrovirusuri endogene).
2.Ca virusuri ARN transmise orizontal interuman (virusuri exogene ca
HIV si ca virusul determinant al human T cell ce determina leucemia
acuta si virusul HTLV= human T limfocytes virus).
-Retrovirusurile endogene la animale si oameni evolueaza ca elemente
transpozabile, unele castigand abilitatea de a se imbraca intr- o
structura de virion, apoi parasesc celula si infecteaza alte celule.

HTLV
-Poate sa fi e HTLV-1 care da leucemia cu celule T si parapareza
spastica.
-HTLV-2 este asociata cu leucemia hairy cells (boala cu celule
paroase).Evolutie f lunga si blanda mai ales daca este tratata de
interferon.
1

-HIV este asociat cu sindromul SIDA.

Clasifi care
-Sunt clasifi cate in Oncovirusuri, Lentivirusuri si Spumavirusuri.
- Oncovirusurile sunt virusuri ce determina neoplasme.
-Lentivirusurile determina infectie lente asociata cu boli neurologice
sau imunosup resive.
-Spumavirusuri nu determina boli la om
Virusul HIV (Human immunodefi ciency Virus)
-HIV este virus transmis orizontal exogen, si este asociat cu 3 tablouri
clinice:
1.Infectia este asimptomati ca;
2.Infectia acuta cu simptome care include febra, transpiratii, mialgia
sau artralgii, du rere in gat, limfadenopatia, greata, varsaturi, diaree,
cefalee, eruptie.
3.Sind romul imunodefi cientei capatate (SIDA) caracterizat prin
imunodefi cienta acuta insotita de infectii oportuniste, de neoplasme
(sarcom Kaposi si nu numai) si manifestari neurologice. Celulele SNC au
re ceptori pt HIV.
-Nu este cunoscut ce proportie din infectii prezinta sindromul acut.
-Adesea sunt transmise simultan alte infectii. Dupa infectia initiala
urmeaza o lunga perioada asimptomatica.
Structura
-Vi rusul HIV este virus ARN, sferic, complex de 80-120nm diam.
Anvelopa contine glicop roteine care se ataseaza in timpul inmuguriri.
-Vi rsul consta in :
1.Anvelopa externa alcatuita din stratul dublu lipidic care include
glicoproteinele gp120 si 41;
2.O proteina interna core (proteine p15,p17 si p24=care se detecteaza
in faza de inceput)
3.Un arn viral complexat cu reverstranscriptaza. Virionul contine 10-50
copii ale reverstranscriptaza legate de cele 2 molecule de ARN.
2

4.Genomul HIV are 10 kilobaze.

5.HIV-2 codifi ca o gena similara cu a virusului simian SIV
Patogeneza infectiei
-Se ataseaz a pe CD4 care se afl a pe limfocitele T4 dar exista si pe
Macrofage.
-Este o boala generala, sistemica.
-SIDA este marcata plin depletia mare a celulelor T4, ce duce la raport
inversat T4/T8. (normal este 1.5/1 pana la 2/1). In sida raportul este
inversat.
-Imunodefi cienta graa duce la infectii oportuniste si de neoplasme, cea
mai f recventa fi ind pneumonia cu Pneumocystis carinii (parazit) si
sarcomul Kaposi.
-Alta manifestare este encefalopatia SIDA (complex SIDA+dementa).
-Este caracterizat prin semne neurologice ca dementa progresiva si
neu ropatia periferica.
Clasifi care si tipuri antigenice
-Este clasifi cat ca re trovirus pt ca are reverstranscriptaza. Este virusul
tip D in familia Lentivirus.
-Cele 2 tipuri antigenice majore (Hiv-1 si HIV-2) se diferentiaza prin
anticorpii la glicoproteinele anvelopei. Cele 2 tipuri au comune 40% din
genom. Nu se stie daca sunt egale in patogene.
-Amandoua determina SIDA dar se pare ca HIV2 este mai putin efi cient
in determinare a bolii.
-Diferite izolate de HIV1 si de HIV-2 au o considerabila variabilitate
genomica si antigenica.
-Variabilitatea este observata si la acelasi individ in timpul infectiei.
Multiplicare
-Este legata de aceasta atasare a glicop roteinnei gp 120 la re ceptorul
CD4.
-CD4 p rezent la limfocite T4 si monocitele si macrofage.
-Dupa atasare a la CD4 urmeaza multiplicare a HIV.
3

-In contrast cu infectia HTLV faza fi nala a replicarii HIV implica

inmugurirea a numerosi virioni de pe suprafata celulara si determina
liza celulara.

Patogeneza
-Atasare a glicop roteineine anvelopei HIV este un pas important in
patogeneza. Limfocitele T4 joaca rol central in raspandirea infectiei.
-Sunt mai multe cai in care HIV poate altera Limf T4
1.Replicare a HIV poate ucide limf T4 ca rezultat a distrugerii
membranei celulare de catre proteinele virale.
2.Produce rea de mari cantitati de material genetic viral si de p roteine
poate interfera cu metab olismul celular normal.
3.HIV poate infecta si distruge celulele progenitare care sunt
re sponsabile pt p roliferarea celulelor.
-In timpul periaodei asimptomati ce virusul ramane in faza latenta si la
un nivel f scazut de mutliplicare in gglii cu limfocite t4 si in monocite si
macrofage.
-Nu se stie de ce ramane in acest stadiu.
-La un moment dat virusul este activat si s-a observat in vitro ca exista
o serie de factori care determ replicare a virala (activarea).
1.Antigene diverse, substante mitogene, coinfectia cu alte virusuri,
citokine.
2.Monocitele si macrof agele sunt tinta dovedit si in viv si in vitro.
3.Infectia acestor celule poate ap are prin limfocitele cu receptor CD4
sau prin fagocitoza. In contrast cu limfocitele T4 monocitele si
macrofagele sunt rezistente la liza celulara. Virsul se poate replica
intracelular in monocit si in macrof ag.
-Este necunoscut prin care induce anormalitatiile neuropsihiatri ce dar
macrofagele joaca un rol important. Infectai HIV ajunge in creier prin
macrofage sau prin factori neu rotoxici. Distrug tesutul neu ronal prin
care se induce infl amatie.

-HIV poate interfera cu legarea factorilor neu rotropici la re ceptori sau

la neu roni. De asemenea neuropatogenicitatea poate fi indusa prin
autoimunitate.
-ADN-ul proviral HIV nu a fost gasit in tumori.
Apararea gazdei
-Au fost observate mai multe raspunsuri imune in toate stagiile
infecitei cu HIV.
-Apar anticorpi care apar la saptamani sau luni dupa infectie.
-In timpul progresiei infectiei titrul ac la p24 core scad in timpul ce ac
la proteinele anvelopei raman relativ constant.
-Pacientii infectati cu HIV produc anticorpi neutralizanti care scad in
stagiile tarzii ale SIDA.
Epidemiologie
-Infectia cu HIV a fost raportata pe toata suprafata globului.
-In tarile dezv infectia cu HIV este in special pe cale sexuala (homo si
bi sexuali) si la utilizatorii de droguri IV.
-Hemofi licii mai sunt categorie importanta.
-Persoanele frecvent transfuzate, partenerii sexuali ai pers infectate si
copii nascuti din mame infectate.
-In africa si caraibe HIV-1 este mai frecvent la heterosexuali la
transfuzati si copii nascuti din mame infectate.
-HIV2 fre cvent in africa de west, in portugalia si brazilia.
-Dintre infectati nu se stie ce procentaj vor dezvolta SIDA.
-Per de incubatie este de ap rox 10 ani.
Diagnostic
-Metoda cea mai folosita este prin Ac.
-Prezenta AC antihiv care se determina prin ELIS A, prin teste rapide
- O persoana cu ELIS A pozitiv este confi rmat cu testul Western bolt
pozitiv.
-La perosanele fara Ac se face cu PCR.
5

SIDA
-Este diagnosticata pe baza infectiilor oportuniste , a cancerelor a
manifestarilor neurop sihiatrice. Manifestarile neurop sihiatrice pot fi si
datorita tumorilor.
-Intr- o faza precoce exista un sind rom care con sta in:
1.Pierde rea mare in greutate (10kg, nu are explicatie logica).
2.Diaree cronica (1 luna 2 luni si nu are etiologie
parazitara/b acteriana).
3.Fatigabilitatea cronica asociata cu febra (febra nu este tot timpul
prezenta).
Prevenire si tratament
-Educatia sanitara.
-Terapia include: antivirale, imunomodulatori si terapie si preveni rea
infectiilor oportuniste.
-Primul medicament este AZT(zidovudina) este un analog nucleozidic.
S-a dovedit f bun pt ca a oprit replicarea virala dar replicarea s-a reluat
si efect secundar poate da aplazie medulara (maduva hematopoetica
este inhibata).
-Dideoxyiozina dide oxycitidina (ddl si ddC) inhiba reverstranscriptaza.
-Combinatia antiviralelor poate fi mai efi cienta decat terapia cu un
singur antiviral permitand si reduce rea dozelor si astfel al toxicitatii.
-Sau facut eforturi pt vaccin. Nu s-a realizat. Educatie pt abstinenta
protectia, abstinenta de la d roguri.
-La personalul medical transmite rea se face destul de g reu. Trebuie
contact intens si direct cu virusul. L A contact cu sputa fara sange nu
exista pericol de contaminare.
-Prin produsii de sange se face screening-ul donatorilor.
-Femeile gravide infectate trebuie anuntate ca riscul de transmite re la
afat este de 20-30%.
Tratament
-In cazul infectiei oportuniste se foloseste pentamidina in ae rosoli este
utilizata in preveni rea pneumoniei cu pneumocystis carinii.
6

-Pneumonia cu p. carinii este cea mai frecventa cauza de moarte a

pacietnilor cu SIDA.
Vaccin
-Un obstacol mare este variabilitatea.
-Relatia cu imunitatea este prost inteleasa.
-Se p resupune ca imunitatea anti-proteina virala este esentiala.S-a
incercat produce rea unui vaccin cu gp 160 sau a subunitatii externe
proteice gp120.
-Sa folosit preparate cu HIV inactivat pe pacientii infectati
simptomatici.