Importanta alternarii activitatii intelectuale cu cea fizica si cu odihna

Activitatea mentala si fizica a copiilor este mare consumatoare de energie si producatoare de reziduuri si pe masura ce nivelul de energie scade iar reziduurile se acumuleaza, apare o oboseala din ce in ce mai accentuate si dorinta si necesitatea de a se odihni a copiilor. Volumul si intensitatea activitatilor zilnice variaza n functie de vrsta copilului si de preocuparile sale particulare; de aceste considerente trebuie tinut cont n organizarea odihnei si a timpului sau liber. Prin activitatile pe care le desfasoara n timpul unei zile, scolarii depun att efort fizic, ct si efort intelectual. O diferenta importanta intre activitatile fizice si mentale este aceea ca activitatea fizica, odata incetata, duce la o relaxare a musculaturii, in timp ce incetarea unei activitati mentale prelungite si sustinute duce la cresterea tensiunii musculare. Efortul fizic la care este supus un copil, daca nu este bine dozat, duce la oboseala prematura, la diminuarea pna la disparitia poftei de mncare, la tulburarea somnului, iar daca starea de suprasolicitare fizica se prelungeste timp ndelungat, duce la ntrzierea dezvoltarii armonioase, psihice si fizice a copilului. Privit ca modalitate de petrecere a timpului liber, jocul trebuie dirijat de adulti astfel nct copiii nu trebuie lasati sa se joace pna la epuizarea resurselor fizice. Traim intr-o societate din ce in ce mai sedentara (studiile recente de specialitate aratand o cresterea alarmanta a numarul de copii obezi) in care dezechilibrul intre activitatea fizica si ea mentala este din ce in ce mai accentuat, in care se resimte din ce in ce mai acut nevoia de exercitii fizice, necesare unei relaxari autentice si contracararii oboselii. Cu toate ca asemenea studii sunt mai putin uzuale in Romania, putem anticipa anticipa ca timpul liber al copiilor romani este ocupat mai degraba de actvitati passive cum este jocurile pe computer, chat-urile, jocurile online, televizorul e.t.c., si mai putin de activitati sportive atat de necesare bunei dezvoltari armonioase si sanatoase a acestora. Organizarea judicioasa a timpului liber le creeaza elevilor ragaz si pentru practicarea unor activitati sportive. Exercitiile fizice antreneaza att corpul, ct si mintea. Sunt antrenati muschii si ncheieturile, marindu-se astfel mobilitatea organismului. Orice tip de miscare este foarte benefic, de la simplul mers pe jos pna la exercitii fizice complexe, efectuate cu sau fara aparate speciale, jocuri si ntreceri desfasurate n sali de sport si n aer liber sau n apa. Gimnastica de dimineata ntretine sanatatea si frumusetea corpului. Sportul l ajuta pe fiecare copil sa-ti ntareasca organismul, devenind mai rezistent la boli, i confera pofta de viata si-l face mai ncrezator n fortele sale. Prin sport se dezvolta vointa, se creeaza buna dispozitie, se relaxeaza sistemul nervos, eliminndu-se stresul. Efortul intelectual se refera la activitatile intelectuale pe care le desfasoara elevii: citit, scris, calculat, memorat etc. Scolarii depun efort intelectual att la scoala, ct si acasa prin efectuarea temelor. Activitatea de nvatare le solicita gndirea, atentia, memoria, care produc un grad de ncordare a organismului. Activitatea intelectuala, rational organizata, reprezinta un mijloc de promovare a sanatatii mintale a elevului. Copilul scolar din primii ani de nvatamnt desfasoara o activitate fizica si intelectuala usoara sau medie. Cu toate acestea, efortul depus zilnic este resimtit de sistemul nervos si de aparatul sau

locomotor, asa nct, dupa masa de prnz, 1-2 are de somn sunt binevenite si suficiente pentru refacerea fortelor sale n vederea reluarii activitatii cotidiene (nvatamnt, joaca, plimbare). Dupa efectuarea lectiilor, fie ca aceasta activitate se desfasoara n cursul diminetii, fie dupa-amiaza, urmeaza alta perioada de odihna, dar de data aceasta sub forma unor lecturi usoare (basme, poezii) sau a unor jocuri, n casa sau n aer liber. Seara pot urmari la televizor unele emisiuni pentru copii, dupa care culcarea n jurul orelor 21-22 asigura odihna necesara nceperii unei noi zile de activitate scolara. n cazul scolarul mai mare lucrurile stau putin mai altfel. Efortul inte1ectual solicitat n clasa sau acasa (cu ocazia efectuarii temelor pentru ziua urmatoare), la care se mai adauga o activitate sportiva organizata sau nvatarea unui instrument muzical, solicita intens organismul copilului. Proportional cu efortul depus trebuie sa fie organizata si odihna elevului, care, la aceasta vrsta, se mparte ntre timpul afectat somnului de noapte (n cazuri exceptionale si somnului de dupaamiaza) si timpul de odihna propriu-zisa, pe care elevul l poate petrece n mod placut, citind, ascultnd muzica, practicnd un sport, efectund o plimbare n aerul placut al unei paduri sau ntr-un parc. Capacitatea de munca intelectuala este mai mare n timpul zilei dect noaptea. De asemenea si n timpul zilei ea este diferita: ntre orele 7 si 9 dimineata capacitatea este mai redusa, ntre 9 si 12 se nregistreaza cea mai marea putere de munca din tot parcursul zilei, scade din nou ntre 13 si 15, urmnd sa creasca ntre 16 si 18, iar dupa ora 20 capacitatea fizica si intelectuala scade semnificativ. Nerational si n cele din urma daunator este excesul de preocupari intelectuale care le sunt impuse elevilor, din dorinta gresita a parintilor de a vedea proprii copii realiznd performante intelectuale care sa-i situeze deasupra semenilor lor, de vrsta sau scolarizare asemanatoare. Foarte importante pentru n vederea refacerii organismului si n special a sistemului sau al copilului sunt momentele de odihna si somn. Odihna si somnul depend in mare parte de abilitatea noatra de a ne relaxa - daca o persoana tensionata nu ajunge sa se relaxeze, nu o sa beneficieze de odihna necesara refacerii energiei si indepartarii rezidurilor. Atunci cand organismul ajunge sa consume din rezervele energetice strategice ale organismului putem vorbi despre aparitia unei oboseli cornice. Oboseala cronica are numerate alte cauze - dintre cele mai frecvente putem enumera alimentatia in exces, lipsa exercitiului fizic, stresul, polularea sau ingestia insuficienta de lichide. In acest caz, putem vorbi despre o oboseala fizica - indepartarea factorului (de exemplu persoana incepe sa faca exercitii fizice cu reguralitate dupa perioadele de efort intelectual sustinut) duce la instalarea unui tonus mai bunsi la o alternare mai naturala a momentelor de activitate si odihna. Putem vorbi de asemenea si despre oboseala patologica, aceasta manifestandu-se prin senzatia de sfarseala, de lipsa de energie si pofta de viata si poate fi cauzata de boli cum ar fi: anemia, insuficienta cardiaca, cancerul sau orice alta infectie cronica. Orice oboseala persistenta si care nu poate fi explicata ar trebui raportata medicului de familie sau altor medici pentru investigare.