Contributia dansului in dezvoltarea

psihica si fizica a copilului!

Formator: Adelina Ilie
Contributia DANSului in dezvoltarea fizica si psihica:
1. Dezvolta uniform musculatura
2. Imbunatateste memoria, concentrarea, atentia, viteza de reactie, echilibrul
3. Stimuleaza si creste coordonarea, forta, flexibilitatea
4. Educa sensul musical si ritmic
5. Ajuta la cresterea stimei de sine si a echilibrarii emotionale
6. Contribiue si faciliteaza interactiunea sociala
Dezvolatrea motorie, psihica, intelectuala si afectiva sunt determinante pentru progresul si evolutia
copilului.
Dansul este o activitate care insumeaza toate aceste procese si contribuie la stimularea acestora.
Conform etapelor de dezvoltare ale copilului, dupa despasirea primei etape numita si etapa
senzorio-motorie, in care copilul se raporteaza la mediu doar cu ajutorul senzorialului (vaz, auz,
miros, gust, sensibilitate tactila si dureroasa), de la varsta de doi ani acesta dobandeste mai mult
control asupra pripriului corp. Asadar, de la aceasta varsta miscarile pot lua forma unor exercitii
fizice care pot dezvolta anumite abilitati motorii.

Varsta de doi ani este varsta minima la care copilul poate fi initiat si indrumat catre anumite forme
primare de dans.
Dezvoltarea motorie poate fi apreciata prin evolutia urmatoarelor repere:
1. Pozitia
2. motricitatea (fina si grosiera)
3. tonusul muscular -reflecta in bune conditii dezvoltarea motorie normala a copilului.
4. reflexele

La 2 ani poate urca si cobora singur scarile sprijinindu-se. Mersul este articulat.
La 4 ani este capabil s mearga in echilibru pe bara, sa stea intr-un picior. Isi foloseste mainile cu
usurinta pentru indeletnicirile si jocurile lui.

In perioada scolara controlul cortical asupra activitatii motorii se dezvolta intens, activitatea motorie
voluntara permitandu-i sa execute miscari cu mai multa precizie.
Principalele aspecte ale dezvoltrii psihice.

1. Descoperirea propriului corp.

Recunoasterea si prezentarea partilor corpului (in jurul varstei de 1,5-2 ani)

2. Descoperirea mediului nconjurtor

descoperirea spatiului si a formelor de comunicare. Relationarea cu persoanele din jur.
Dezvoltarea afectiva (emotii si sentimente) a copilului.

Dezvoltarea pozitiva a trasaturilor fundamentale ale personalitatii psihice cunoaste o foarte buna
influenta a educatei si instructiei, conditionate numai de catre un climat afectiv echilibrat si o buna
dezvoltare afectiva a copilului.
Factorii de care depinde in cea mai mare parte dezvoltarea afectiva, emotii, sentimente - sunt:
dragostea si autoritatea. Excesele sau carentele de afectivitate si autoritate determina dezvoltarea
afectivitatii si personaliatii copilului dar si multe neajunsuri comportamentale si educative, greu de
corectat. Inceputurile si modul de dezvoltare a afectivitatii din cursul copilariei sunt hotaratoare pentru
viata psihica a adultului de mai tarziu.
Observatie!
La evaluarea initiala, care ne ajuta sa ne facem o idee despre nivelul de la care se poate
incepe activitatea fizica cu elevul, prima conditie pe care trebuie sa o indeplineasca
acesta, este capacitatea de a imita. Imitatia este prima forma prin care elevul se
oglindeste in miscarile instructorului. Fara acesata insusire, predarea este condamnata
esecului.
Dansul armonizeaza dezvoltarea corpului si a mintii!

In continuare vom argumenta stiintific toate caracteristicile atribuite contributiei dansului,

mentionate la inceputul cursului.

1. Dezvolta uniform musculatura.

Obs: acest proces se stabilizeaza incepand cu varsta de 10 ani.

In organismul copiilor pot fi evidentiate trei tipuri de procese: de crestere, de diferentiere si de

dezvoltare. Procesele de crestere se manifesta prin marirea organelor, segmentelor corporale, a
greutatii si volumelor. Acest proces se bazeaza pe multiplicarea celulara si se exprima prin valori
cantitative. Procesele de diferentiere se bazeaza pe diversificarea calitativa a aspectelor
morfologice, fiziologice i biochimice care sustin activitatile fizice si intelectuale ale copilului.
Procesele de dezvoltare reprezinta suma proceselor de crestere si diferentiere. Procesele de
crestere i dezvoltare sunt prezente simultan la copii, dar nu se desfasoar uniform.
Procesele de crestere se desfasoara in conformitate cu legile cresterii:
- cresterea este un proces continuu, de la nastere pana la desavarsirea ei;
- ritmul de crestere variaza in functie de varsta in primul an de viata ritmul de crestere este foarte
rapid, dupa care scade treptat, pentru ca in perioada de pubertate sa se accelereze din nou;
- cresterea segmentelor corpului este neuniforma proportiile dintre diferitele segmente ale
corpului sunt caracteristice diferitelor varste (la nastere, capul reprezinta 1/4 din lungimea totala a
copilului, la 2 ani 1/5, iar la 6 ani 1/6);
- cresterea difera in functie de sex baietii au indici staturoponderali superiori fetelor la nastere,
mentinandu-se aceste proportii pana in preajma pubertatii cand fetele depasesc baietii;
- cresterea prezinta oscilatii sezoniere astfel, in lunile de iarna s-a observat o incetinire a ritmului
de crestere insotita de acumulare de strat adipos, in timp ce vara se observa accelerarea ritmului
de crestere insotita de diminuarea tesutului adipos.
In perioada de varsta cuprinsa intre 6 si 10 ani, cresterea si dezvoltarea morfofunctionala este mai
rapida si mai uniforma decat pana la aceasta varsta. Pana la inceputul pubertatii, baietii si fetele au
masa musculara aproximativ asemantoare. In ceea ce priveste musculatura, structura fibrei
musculare este similara adultului, diferind insa proportia fibrelor musculare. Comparativ cu sistemul
osos, musculatura este slab dezvoltata, dar in curs de crestere. Muschii flexori sunt mai bine
reprezentati decat extensorii. Tonusul muscular este scazut, ceea ce permite efectuarea miscarilor
ample, dar este defavorabil miscarilor fine si precise.
2. Imbunatateste memoria, concentrarea, atentia, viteza de
reactie, echilibrul.
3. Stimuleaza si creste coordonarea, forta, flexibilitatea
Memoria, atentia si concentarea:
La 0 - 3ani. Copiii isi folosesc memoria pentru dezvoltarea limbajului si pentru descoperirea lumii
inconjuratoare, insa nu detin "suportul" necesar stocarii informatiilor pe termen lung.
La 2 - 3 ani memoria copilului devine conditionat: el memoreaza ce-i place, ce-l intereseaza.
Sedintele de dans trebuie sa fie distractive cu muzica antrenanta si vesela. Unele amintiri l
emotioneaza. La varsta aceasta atentia ii este atrasa de tot ce exista in jurul sau. Copilul are insa o
atentie instabila, nediferentiata (este distras cu usurinta), insa poate realiza doua instructii
(comenzi), neimplicite.
Ca prescolar mic, 4 - 5 ani, copilul isi dezvolta memoria voluntara. Este varsta la care el poate
intelege si retine multe, poate memora o scurta coregrafie (simpla ca si grad de dificultate), poate
participa la un joc colectiv necomplicat. Memoria logica se dezvolta dupa varsta de 4 ani. Este varsta
cand incepe educarea organizata. La aceasta varsta, copilul poate realiza minim trei instructii
(comenzi) neimplicite (care nu se conditioneaza reciproc).
La 6 - 7 ani copilul merge la scoala el trebuie sa fie apt de o atentie voluntara, asadar predarea se
poate face la un nivel superior etapelor anterioare. Coregrafiile pot contine elemente tehnice de
precizie moderata (de la aceasta varsta, putem vorbi de autocontrol).
Un sistem adult de memorizare se dezvolta, probabil, undeva intre varsta de 9 ani si anii de liceu.
Odata cu aceasta varsta, elementele tehnice pot fi executate cu un control sporit.
Memorarea se poate realiza cu usurinta daca tinem cont de varsta participantului.
Cand informatia vine in sistemul memoriei noastre (de la intrarea senzoriala) ea are nevoie sa fie
schimbata intr-o forma cu care sistemul poate face fata, pentru a putea fi stocata.
Sunt trei modalitati esentiale prin care informatia poate fi codata (inteleasa).
1. Vizuala (imagine)
2. Acustica (sunet)
3. Semantica (semnificatie)
Nu putem vorbi de viteza de reactie fara sa vorbim de forta si flexibilitate. Toate aceste componente
sunt determinante in activitatea motrica.
Viteza in intelesul cel mai larg, reprezinta capacitatea omului de a efectua miscarile intr-un timp cat
mai scurt.
In cazul factorului biologic de natura nervoasa factorul periferic muscular reprezentative sunt
urmtoarele elemente:
- tipul de fibre musculare
- forta musculara
- surse de energie
- elasticitatea, intinderea si relaxarea musculara
- starea de incalzire
- oboseala
- sexul
- varsta
Ereditatea este un alt factor cu o contributie importanta in manifestarea vitezei. Viteza este o
capacitate motrica puternic conditionata genetic.
Printre factorii ce conditioneaza viteza se numara si forta si rezistenta musculara.

Viteza de reactie sau starea de latenta se masoara prin timpul scurs intre momentul aplicarii
stimulului si momentul declansarii raspunsului motor adecvat.
Viteza de executie sau viteza maxima, se masoara prin timpul scurs intre momentul incheierii unei
miscari singulare.
Viteza de repetitie sau frecventa miscarilor, priveste miscarile ciclice si reprezinta capacitatea de a
putea executa un numar de miscari identice, intr-un timp cat mai scurt. Se masoara prin numarul
miscarilor efectuate intr-un timp dat.
Coordonarea si echilibrul

Echilibrul este un factor important al tuturor miscarilor, reprezinta abilitatea unui individ de a-si
mentine un balans in raport cu forta gravitationala
Atunci cand copilul se poate descurca mai bine in activitatile care presupun miscare, mintea sa este
libera sa se concentreze si asupra altor lucruri in acelasi timp
Tipurile de balans:
- balansul static presupune capacitatea copilului de a-si mentine echilibrul intr-o pozitie statica,
cum ar fi statul intr-un picior.
- balansul dinamic inseamna capacitatea copilului de a a-si mentine echilibrul in timp ce corpul sau
se afla in miscare, cum ar fi mersul pe barna.
- balansul obiectual presupune capacitatea copilului de a tine un obiect in echilibru pe corpul sau,
transportand unul sau mai multe lucruri, cum ar fi o minge sau un baston.
In literatura de specialitate intelesul termenului de coordonare este sinonim cu cel de indemanare,
abilitate, precizie , acuratete, finete, gratie, echilibru, toate acestea reprezentand aptitudinea unui
individ de a invata si de a combina rapid miscari noi, de a efectua miscari armonioase si eficiente
intr-un timp dat cu un consum mic de energie.
Gradul de coordonare al miscarii este influentat de nivelul de stapanire al deprinderilor motrice, de
nivelul de automatizare al acestora, dar si de factorii perturbatori sau de caracteristicile
intamplatoare ale mediului.
Aceptand ideea sinonimiei dintre cei doi termeni - indemanare si coordonare se poate
spune ca acestea se manifesta sub forma de:
- coordonare generala prin care se intelege capacitatea de a efectua in mod rational, economic si
creator diverse actiuni motrice. O data cu cresterea nivelului de pregatire fizica multilaterala creste
nivelul coordonarii generale. Coordonarea generala constitute baza pe care se poate realiza si cladi
coordonarea specifica ;
- coordinarea specifica prin care se intelege capacitatea de a efectua actiuni motrice cu multa
usurinta specifica unor ramuri sau probe sportive. Ca si supletea, coordonarea specifica se
manifesta diferit de la un individ la altul, de la o ramura, proba sportiva la alta, de la un segment al
corpului la altul. Sportivul isi creste nivelul de coordonare specifica printr-o pregatire specifica
directionata.
De retinut!
Orice act sau actiune motrica poate contribui direct la educarea si dezvoltarea indemanarii.
Structura exercitiilor trebuie sa fie cunoscuta de catre elevi, pe baza exercitiilor insusite anterior.
Exercitiile pentru dezvoltarea indemanarii sunt mai spectaculoase si mai atractive pentru copii.
Observatie!
In cazul elevilor care prezinta o deficienata, este obligatoriu sa tinem cont de conditia acestuia!

Dintre factorii care conditioneaza evolutia manifestarii coordonarii amintim:

- afectarea senzoriala si perceptiva,
- incapacitatea scoartei cerebrale de a selectiona informatiile primite de la analizatori (ex: muschiul
contractare si relaxare). Simtul muscular (si ceilalti analizatori) indeplineste rolul de percepere a
pozitiei corpului si a segmentelor sale, a vitezei si a gradului de incordare.
- lipsa plasticitatii scoartei cerebrale (plascititatea permite alternarea si combinarea
miscarilor,invatarea noilor miscari)
- afectarea memoriei de scurta si lunga durata, ce impiedica executarea miscarilor in reluare identica
a modelului, dar mai ales combinarea acestora
- neglijarea procesului instructiv-educativ, care dezvolta gandirea rapida si creativa, acest proces
are la baza numarul mare de informatii, cunostiinte, deprinderi, priceperi motrice asimilate
4. Educa sensul musical si ritmic
5. Ajuta la cresterea stimei de sine si a echilibrarii emotionale
6. Contribiue si faciliteaza interactiunea sociala
Prin figuri de dans executate pe ritmuri muzicale se poate cultiva si dezvolta muzicalitatea motrica
importanta in invatarea si prezentarea dansului.
Stima de sine a copilului poate fi crescuta prin orice activitate realizata de copil impreuna cu alti
adulti sau copii. Insa trebuie sa fie genul de activitati in care micutului ii este permis sa participe in
mod egal, cu ceea ce poate si stie el, in care este lasat sa isi exprime creativitatea sau
spontaneitatea si rezultatul este valorizat ca atare.
Stima de sine are la baza 3 componente esentiale - increderea in sine, conceptia despre sine si
iubirea de sine.
Relatiile pe care le stabileste copilul cu ceilalti copii necesita siguranta, receptivitate,
disponibilitate si confort emotional. Incetul cu incetul copiii dezvolta abilitati de cooperare, de
negociere, de a conduce si a fi condusi, de a lega prietenii, de a-si exprima sentimentele intr-o
maniera acceptata social.
Relatiile sociale ale copilului cu adultii, vizeaza capacitatea copilului de a avea incredere si a
interactiona cu usurinta cu acestia, precum si capacitatea lor de a recunoaste diferitele roluri sociale
ale acestora.
Perioada scolarului mic, se caracterizeaza din punct de vedere social, prin aparitia prieteniilor, copiii
devenind mai putin dependenti de parinti si mai interesati de colegi, prieteni. Prietenia se leaga prin
aparitia unor interese si activitati comune. Cursurile de dans sunt mediul oportun in care se pot
dezvolta si concretiza acest tip de relatii.
 Programe de lucru
(3-4 ani; 4-5 ani; 5-7 ani)
pentru sedintele de dans, tinand cont de competentele si abilitatile
dobandite, in functie de etapa de varsta.
Functionare cognitiva (atentie, memorie, comprehensiune, planificare si
rezolvarea problemelor)
Competente sociale si emotionale (abilitati de autoreglare)
Abilitati motorii
3-4 ani abilitati dobandite ce pot fi utilizate in sedintele de dans
Functionarea cognitiva:
Repeta o serie de actiuni (1-4) in ordinea prezentata
Numara pana la 3 (intelegand si cantitativ)
Este capabil de joc simbolic (pretinde ca face ceva sau ca este altcineva)
Competente sociale si emotionale:
Urmeaza instructiunile sau se supune unei figuri de autoritate
Sta linistit atunci cand observa
Isi respecta si asteapta randul
Doreste sa incerce exercitii noi
Nu renunta daca nu reuseste din prima
Cere ajutorul daca nu reuseste ceva
Observa emotiile celorlalti si se manifesta in concordanta
Abilitati motorii:
Sta intr-un picior (5 sec)
Sta pe varfuri (10 sec)
Paseste alternativ(in coborare), merge in cerc, alearga si schimba directia cu oprire, sare pe ambele
picioare sau intr-un picior, sare inainte, merge pe o linie lata de 15 cm.
4-5 ani abilitati dobandite ce pot fi utilizate in sedintele de dans
Functionare cognitiva:
Incepe o activitate mentionata anterior, fara sa fie nevoie sa I se aminteasca
Se concentreaza la o activitate timp de 10 min fara supraveghere din partea adultului, si timp de 5-10
min cand sunt distractori
Poate sta focusat pe acelasi tip de activitate timp de 10-25 min in grupuri mici (5-6 copii)
Repeta (cap-coada) o coregrafie simpla din cateva (4-5) elemete, fara ajutor.
Competente sociale si emotionale:
Incearca singur figuri noi
Realizeaza o activitate in prezenta unei persoane noi sau indrumat de aceasta
Se conformeaza deciziilor de grup, coopereaza in cazul dansului in perechi
Rezolva conflictele cu ajutorul adultului
Ramane calm cand situatia se modifica sau cand nu reuseste sa realizeze ceva
Accepta sichimbari in rutine, isi inhiba comportamentul agresiv, identifica sursa/cauza emotiilor, isi
verbalizeaza frustrarea
Abilitati motorii:
Se ridica din pozitia intins, fara sa-si piarda echilibrul, realizeaza pas adaugat in fata, sare 5-7 pasi
inainte, face patru pasi in echilibru pe o bancuta
5-7 ani, abilitati dobandite ce pot fi utilizate in sedintele de dans
Functionare cognitiva:
Se concentraza la activitate, 20 min fara supravegherea adultului; finalizeaza activitatea fara a I se
atrage atentia de mai multe ori, isi muta atentia voluntar la o activitate noua, se poate focusa pe
detalii, are atentie distributive(2-4 actiuni), realizeaza actiunile in ordinea ceruta, retine patru
secvente dintr-o coregrafie, reda din memorie elemente vazute anterior
Competente sociale si emotionale:
Repeta fara sa deranjeze ceilalti copii, indica dreapta-stanga, renunta la dorintele imediate pentru o
recompensa viitoare, are mimica adecvata contextului, isi adapteaza comportamentul in functie de
regulile diferitelor situatii, Evita situatiile conflictuale, se comporta conform regulilor sociale, isi
controleaza furia
Abilitati motorii:
Poate face exercitii cu un obiect, alearga printre obstacole, face abdomene, sare din pozitia ghemuit
Bibliografie:

Particularitati fiziologice de varsta si oglindirea lor in dezvoltarea calitatilor mortice la copii si juniori -curs - Conf. univ. dr. Hantau Cezar
U.N.E.F.S. Bucureti
Dezvoltarea neuropsihica a copilului in raport cu varsta Curs - conf. univ., Departamentul de Pediatrie, Ala Donos
Etapele de dezvoltare psihic a copilului - articol scris de psih.Alina Blagoi
www.consultanta-psihologica.com/dezvoltarea-copilului-in-a-treia-copilarie/
Stoica M (2000), Capacitatile motrice in atletism, Editura Printech, Bucuresti
Grigore G (2011), Fotbal. Strategia formativa a jucatorului, Editura Printech, Bucuresti
www.copilul.ro/ invatam-sa-ne-dezvoltam-prin-miscare/mersul-si-mentinerea-echilibrului
www.scritub.com/sociologie/psihologie/Coordonarea-si-indemanarea
Test grila!

1. Care este varsta minima, la care copilul poate fi initiat si indrumat catre anumite forme primare
de dans?
a) 3 4 ani
b) 2 ani
c) 1 an

2. Prima conditie, pe care trebuie s-o indeplineasca elevul la evaluarea initiala, pentru a putea
participa la sedintele de dans, este:
a) sa fie la gradinita
b) sa imite
c) sa fie ascultator
3. Dansul este o activitate care contribuie la:
a) Dezvolatrea motorie, psihica, intelectuala si afectiva
b) Dezvoltarea abilitatilor de comunicare paraverbala
c) Imbunatatirea relatiilor cu familia

4. Varsta la care se pot preda coregrafii care contin elemente tehnice de precizie moderata, este:
a) 3-4 ani
b) 4-5 ani
c) 6-7 ani

5. Balansul dinamic inseamna :

a) capacitatea copilului de a-si mentine echilibrul intr-o pozitie statica, cum ar fi statul intr-un picior.
b) capacitatea copilului de a a-si mentine echilibrul in timp ce corpul sau se afla in miscare, cum ar
fi mersul pe barna.
c) capacitatea copilului de a tine un obiect in echilibru pe corpul sau, transportand unul sau mai
multe lucruri, cum ar fi o minge dau un baston.
6. Gradul de coordonare este cu atat mai mare, cu cat:
a) Structura exercitiilor este conceputa cu un grad de dificultate mai mare
b) Structura exercitiilor este conceputa cu un grad de dificultate mai mic
c) Structura exercitiilor este cunoscuta de catre elevi, pe baza exercitiilor insusite anterior.

7. Manifestarea coordonarii poate fi influnentata de afectarea senzoriala si perceptiva?

a) Da
b) Nu
c) Ambele variante

8. Stima de sine a elevului poate fi crescuta daca:

a) Elevul nu este contrazis, ci incurajat sa faca doar ce vrea el
b) Parintii cer ajutorul instructorului de dans, pentru a invata tehnici speciale
c) Elevului ii este permis sa participe in mod egal, cu ceea ce poate si stie el, in care este lasat sa
isi exprime creativitatea sau spontaneitatea si rezultatul este valorizat ca atare.
9. Cum contribuie cursurile de dans la favorizarea interactiunii sociale?
a) Prin obligarea elevilor de a interactiona intre ei
b) Prin interese si activitati comune
c) Prin coregrafii simple, astfel incat sa poata fi efectuate de fiecare elev

10. De ce trebuie sa tinem cont, cand intocmim un program de lucru?

a) De competentele si abilitatile dobandite, in functie de etapa de varsta
b) De gradul de flexibilitate
c) De gradul de dificultate al coregrafiei