Respectarea curbei de efort zilnic și săptămânal în prevenirea bolilor

sistemului osteo-articular și ale celui muscular

Cîrstea-Nicolae Melania-Andrada

Procesul de învățare, principala activitate a elevilor, este un proces predominant

intelectual legat de procese nervoase care își au centrii în creier: memoria, atenția și gândirea.
Regimul zilnic trebuie bine organizat, astfel încât perioadele de activitate să alterneze
cu cele de odihnă, să fie evitată suprasolicitarea, iar timpul liber să fie destinat numai pentru
recreație și odihnă.
Programul de activitate al elevului trebuie să se încadreze în igiena muncii, adică să
respecte curba capacității de efort. Activitatea de învățare (gândirea, memoria și atenția)
produc un anumit grad de încordare a întregului organism. Această încordare este însoțită de o
stare emoțională, care determină elevul să învețe pentru a se afirma, pentru a fi apreciat de
profesori și colegi. Solicitarea și încordarea se fac cu consum de energie care este măsurat
prin efort intelectual.
Organismul este în concordanță cu ritmul zi-noapte (ritm circadian) al funcțiilor
organelor și corespunde modificărilor suferite în 24 ore privind capacitatea de muncă. Din
înregistrarea variației capacității de muncă într-o perioadă de timp rezultă curba de efort.
Capacitatea de muncă este mai mare ziua decât noaptea, dar variază și în cursul zilei.
La primele ore ale dimineții (7,00-9,00) capacitatea este mai redusă, efect perceput
prin greutatea de a efectua temele. În intervalul orar 9,00-12,00 organismul are cea mai mare
putere de muncă din decursul celor 24 de ore ale zilei. Între orele 13,00-15,00, după masa de
prânz, capacitatea scade mult, pentru a crește din nou între orele 16,00-18,00. După ora 20,00
urmează o nouă scădere, accentuându-se între orele 2,00-4,00 noaptea. Această curbă de efort
se resimte în activitatea școlară, de cele mai multe ori elevilor le este greu să se acomodeze cu
programul impus.
Capacitatea de muncă variază și în cursul săptamânii. De exemplu: ziua de luni este
mai greu de suportat după 2 zile libere, ziua de vineri pare că trece foare greu, în schimb în
zilele de marți, miercuri și joi ne simțim bine.
Perioadele de capacitate de muncă crescută trebuie să fie folosite efectiv pentru
activitatea școlară, în timp ce în perioadele de scăderea capacității trebuie organizate activități
de odihnă, recreative, sportive.
În activitatea de învățare important este să știm cum să învățăm pentru a păstra
cunoștințele dobândite pe o durată cât mai mare. Orice act de învățare depinde de legea curbei
învățării și cea a uitării. Învățarea are loc în etape, cu viteze și volume inegale de asimilare a
cunoștințelor, astfel:
 Etapa de început în care volumul de asimilare este scăzut;
 Asimilarea unei cantități mari de cunoștințe;
 Starea de oboseală când nu mai poți asimila, în acest stadiu avem nevoie de voință
pentru a putea continua;
  În ultima etapă, când avem un examen, învățăm intens și asimilăm mult, dar după
eveniment intervine rapid uitarea.
Această învățarea intensivă, forțată nu este o metodă bună, deoarece cunoștințele asimilate
se uită foarte repede. De aici și concluzia ”cine învață în salt va uita repede și mai mult decît
cineva care învațăzi de zi, în permanență”.
Programul zilnic are în vedere alternarea activităților intelectuale de învățare care solicită
participarea sistemului nervos și a organelor de simț cu activitățile fizice (sport) care pun în
mișcare mai ales musculatura corpului. De asemeni trebuie avută în vedere și odihna prin
organizarea recreațiilor. Regimul de activitate școlară trebuie inclus în regimul zilei, în așa fel
încât pe tot parcursul celor 24 de ore să existe un program igienic de viață, în care toate
activitățile (joc, învățare, muncă) să se succeadă corect. Proporțiile între activitatea
intelectuală și activitățile de odihnă ale elevului sunt diferite în funcție de vârstă. De exmplu
la vârsta de 11-13 ani timpul de odihnă în aer liber trebuie să dureze între 21/2-3 ore. Ținând
cont de curba activității intelectuale orarul școlar trebuie întocmit după criterii igienice, iar
activitatea intelectuală de acasă trebuie să țină cont de aceste curbe.
Oboseala intelectuală rezultă din acumularea în celulele creierului a unor substanțe toxice,
rezultate în timpul efortului intelectual, substanțe care din cauza efortului exagerat și a lipsei
de odihnă, nu au avut timp să fie distruse.
Pentru a preveni oboseala, trebuie respectate următoarele reguli de igienă:
În timpul scrisului trebuie să avem o poziție corectă la masă, cu corpul drept și
rezemat cu coatele pe masă. Ca urmare a oboselii musculare în timpul scrisului de lungă
durată, avem tendința de ne sprijini capul cu mâna sau de a ne rezema cu pieptul de marginea
mesei. Această poziție trage după sine comprimarea cutiei toracie și îngreunarea respirației.
De asemeni poziția incorectă duce și la modificări ale coloanei vertebrale:
 Cifoza constă în accentuarea curburii toracale a coloanei vertebrale (cocoașă);
 Scolioza constă în devieri laterale ale coloanei vertebrale;
 Lordoza constă în accentuarea curburii lombare.
Pentru prevenirea deviațiilor coloanei vertebrale este recomandat ca purtarea
ghiozdanului să se facă pe spate (ambii umeri) și nu pe mână/un umăr.