GRUPA 3

1. Gheorghe Theodora Maria

2. Popa Robert Viorel
3. Stoica Alexandru Florin
4. Radu Elena Tatiana
APA ÎN VECHIUL TESTAMENT
În concepţia multor popoare, dar şi în Biblie , se susţine
că omul a fost făurit din lut, adică din apă şi pământ,
elemente ce formează lumea însăşi.
 ZIUA II
Bolta
cerească

ZIUA I
Lumina

ZIUA III ZIUA IV

Pământul, Soarele,
mările, luna,
plantele. stelele
 ZIUA VI
Animalele,
târâtoarele,
omul

ZIUA V
Vieţuitoarele
din apă şi cer

Natura după
creaţie

ZIUA VII
Începerea
purtării de
grijă faţă de
ce a creat
Întâlnim apa chiar de la început în cartea Facerii Lumii, unde ea
„reprezintă creaţia însăşi”.
Ploaia este un semn al îndurării şi bunătăţii lui Dumnezeu.
APA ÎN NOUL TESTAMENT
În Noul Testament, Mântuitorul a sfinţit firea apelor
prin botezul Său la Iordan,
 În fiecare an, de Bobotează, în râul în care s-a botezat Iisus
Hristos, după aruncarea crucilor în apă, are loc un miracol. De
2000 de ani, în această zi, râul Iordan îşi întoarce cursul.
transformarea apei în vin la nunta din Cana Galileii,
mersul pe apă.
La botez se face afundarea în apă pentru spălarea în întregime a
trupului, ca semn al curăţirii spirituale prin spălarea păcatelor în
apa sfinţită din cristelniţă.
 Apa se mai
întrebuinţează,
sfinţită, amestecată
cu apă de trandafiri la
spălarea Sfintei Mese,
în cadrul slujbei de
sfinţire a bisericii.
 În biserică, aghiasma
mică se sfinţeşte la
începutul fiecărei luni
calendaristice, iar pe la
casele credincioşilor,
oricând este nevoie.
Aghiasma mică se
sfinţeşte
şi în ziua de prăznuire a
Izvorului Tămăduirii.
Cu aghiasma se stropesc:
casa şi lucrurile din ea,
curtea şi grădina, maşinile,
vitele, ogoarele, viile şi
livezile, pentru a le feri
Dumnezeu de rele.
Aghiasma mare este apa sfinţită în ziua de Bobotează. Această
aghiasmă se poate bea doar în perioada dintre Bobotează şi
Odovania Praznicului Bobotezei. În alte zile se poate lua doar după
spovedanie şi cu binecuvântarea preotului duhovnic. Aghiasma
mare are putere de a vindeca bolile celor care o iau cu credinţă,
tămăduieşte răni, apără de rele, de necazuri şi de primejdii.
 Postul din Săptămâna Mare, după Duminica Floriilor, se mai
numeşte post negru şi se consumă doar apă şi fructe uscate
după asfinţitul Soarelui.
Mânăstirea Nucet
în jurul cãreia s-a
format satul. A fost
ctitorită de către
Gherghina Pârcălab,
unchiul lui Radu cel
Mare, şi de către soţia
sa Neaga, şi este
construită în jurul
anului 1400.
În partea de N-E a Mânăstirii Nucet, la circa 500 m pe cărarea ce duce în inima pădurii,
se află astăzi troiţa şi o fântână numită Fântâna de leac cu hramul Izvorul Tămăduirii.
Pe cărarea ce duce la Fântâna de
Leac vor apărea ghioceii.
Ştiţi care este povestea lor?
O legendă spune că, după ce a fost
alungată din rai, Eva stătea şi
plângea.Un înger a venit să o
consoleze. De la alungare,nu mai
înflorise nici o floare, dar zăpada
cădea fără încetare.Şi cum îi vorbea
îngerul Evei,acesta a prins un fulg de
zăpadă, a suflat peste el şi astfel a
apărut primul ghiocel pe Pământ.
Floarea a înflorit şi s-a născut
speranţa.

Călugării au adus în Anglia bulbi de

ghiocei de la Roma şi au fost primii
care i-au plantat în jurul vechilor
mânăstiri. Din această cauză,
ghioceii au fost cunoscuţi ca şi
FLORI ALE BISERICII.
BIBLIOGRAFIE:

* Cu excepţia fotografiilor locale, celelalte sunt preluate

* http://g1b2i3.wordpress.com/2008/01/31/povesti-despre-ghiocei/

http://www.crestinortodox.ro/botez/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_ortodox%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba