AGHIASMA SAU SFINTIREA APEI

AGHIASMA MICA

Aghiasma mica se mai numeste in unele parti si sfestanie, cuvant slavon,

care inseamna luminare sau slujba luminarii, pentru ca la inceput se intelegea prin
el numai Aghiasma cea mare, care se savarsete la Boboteaza, sarbatoare care
precum am vazut se mai numeste si ziua luminilor sau lumanarii, deoarece in
aceasta zi se botezau odinioara catehumenii.

LOCUL SAVARSIRI

Aghiasma mica se savarseste in biserica si prin case, iar uneori chiar la rauri
si fantani, in gradini, tarine sau in orice loc curat si cuviincios, la cerere si trebuinta
credinciosilor.

TIMPUL SAVARSIRII

In biserica, Aghiasma mica se savarseste de regula la fiecare zi intai ale

lunii, mai ales la 1 august, 1 septembrie, precum si in Vinerea din Saptamana
Luminata.

Originea obiceiului de a face sfintirea apei la fiecare inceput de luna noua

trebuie cautata in dorinta Bisericii de a inlocui, printr-un serviciu religios crestin,
obiceiurile pagane de la serbarile lunilor noi, pe care le-au preluat si crestinii.

In unele parti, sfintirea mica a apei se face si in ziua injumatatirii Praznicului

Cinzecimii adica miercurea in saptamana a patra dupa Pasti, pentru ca atunci ar fi
1
vorbit Domnul cu Samarineanca despre apa cea vie, la putul lui Iacov, precum si la
unele sarbatori mari, la hramul bisericilor si in Lunea Pastilor. In
Biserica,Aghiasma se face dupa Liturghie.

RANDUIALA SLUJBEI

Cand sfintirea apei se face in biserica, se pune o masa in mijlocul bisericii,

iar pe ea Sf.Ev Sf.Cruce sfesnice cu lumini aprinse,caldarusa cu apa care va fi
sfintita si manunchiul de busuioc pentru stropit.

Schema slujbei:

Binecuvantare

Slava Tie Imparate Ceresc si celalalte rugaciuni introductive

Cadirea

Tatal Nostru si Veniti sa ne inchinam

Ps 192

Dumnezeu este Domnul glasul 4 de 3 x si doua Tropare

Urmeaza o serie de Tropare scurte

Apostolul

Evanghelia

Ectenia mare cu cereri speciale pentru sfintirea apei, dupa care urmeaza
rugaciunea principala pentru sfintirea apei.

2
 Cand rosteste epicleza, adica partea de rugaciuni pentru invocarea Duhului
Sfant, pe care o repeta de 3 ori, afunda de fiecare data mana dreapta in apa, facand
semnul Sfintei Cruci, imitand astfel si inchipuind pe ingerul Domnului, care
tulbura apa la vreme.

AGHIASMA MARE

Aghiasma mare se savarseste la Boboteaza, in amintirea botezarii Domnului

de catre Ioan la Iordan. Ea se savarseste atat in ajunul Bobotezei, cand se sfinteste
apa cu care preotii boteaza casele, cat si in ziua Bobotezei, cand se sfinteste
aghiasa pe care credinciosii o iau la casele lor, pentru tot anul.

Se spune ca Aghiasma mare, pentru ca apa de la Boboteaza are o putere

deosebita, fiind sfintita, precum vom vedea, printr-o dubla epicleza, iar sfintirea are
loc in ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit apele, prin botezul Sau in
apa Iordanului. De aceea, si slujba Aghiasmei mari este mai dezvoltata si mai
solemna decat cea a Aghiasmei mici, iar cantarile si rugaciunile din cursul ei
pomnesesc si proslavesc indeosebi botezul Domnului in apele Iordanului.

RANDUIALA AGHIASMEI MARI

Randuiala Aghiasmei mari, nu are forma structura nuei slujbe de sine

statatoare, cu formule de binecuvantare la inceput si de otpust la sfarsit, ci este
incadrata in randuiala Liturghiei. Ea se afla in Molitfelnic si in Meneiul pe ianuarie
ziua a 5 a si sa savarsea in chipul urmator. Catre sfarsitul Liturghiei, dupa
Rugaciunea Amvonului sau chiar dupa otpust, iese toata lumea din biserica, in
frunte cu sfintii liturghisitori, care ies printre usile imparatesti. Se citesc 3 paremii,

3
toate din prorocia lui Isaia, dupa care urmeaza Apostolul si Evanghelia, in care se
istoriseste pe scurt evenimentul botezul Domnului, urmeaza apoi ectenia mare care
cuprind cereri speciale pentru sfintirea apei.