Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" este o slujba specifica Postului Mare

. Urmand canoanelor, aceasta slujba se poate savarsi in fiecare zi a postului, cu exceptia zilelor aliturgice, cand nu se savarseste nicio Sfanta Liturghie, si a zilelor de sambata si duminca, precum si a zilei de 25 martie (Buna Vestire), cand este randuita savarsirea unei alte Sfinte Liturghii, a Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare. Cum a aparut "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" ? Aceasta slujba ne pune inainte o randuiala liturgica foarte veche. Originile ei se pierd in secolele primare, cand, din pricina persecutiilor, crestinii obisnuiau sa pastreze Sfintele Taine si in afara Liturghiei, pentru impartasirea celor care nu puteau ajunge la savarsirea ei si a celor care doreau sa se impartaseasca mai des. Painea, prefacuta deja in Trupul Mantuitorului, la o Liturghie anterioara, era pastrata cu mare grija pana cand, inmuiata in vin binecuvantat, era data credinciosilor, spre impartasire. Mai tarziu, mai ales in manastiri, pustnicii primeau binecuvantarea de a se impartasi singuri. Deoarece multi dintre cei care se retrageau in pustie nu erau preoti, ci simpli monahi, s-a randuit ca acestia, la plecarea din manastire, sa primeasca Sfintele Taine pentru o perioada mai indelungata. Ei primeau Trupul Mantuitorului, udat cu Sangele Sau. In momentul impartasirii, pustnicii inmuiau Trupul uscat in vin curat si urmau o anumita randuiala, dupa ora pranzului. Aceasta randuiala speciala a dus la aparitia slujbei Obednitei. Mantuitorul a spus: "Puteti, oare, sa faceti pe fiii nuntii sa posteasca, cat timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile cand Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti in acele zile" (Luca 5, 34-35). Pornind de la aceste cuvinte, dupa incetarea persecutiilor, in cadrul secolelor IV-V, teologii Bisericii de Rasarit au nuantat solemnitatea Sfintei Liturghii, caracterizata de bucurie si biruinta asupra mortii, Mirele fiind prezent in mijlocul Bisericii Sale, si asprimea postului, caracterizat de pocainta si plangere, ca perioada in care Mirele este asteptat sa vina. Astfel, postul si Liturghia au inceput sa fie vazute ca doua stari diferite, prima implicand pocainta si intristarea, iar cea de-a doua, bucuria, stari (cumva) incompatibile. In cadrul sinoadelor, Sfintii Parinti au randuit ca Sfanta Liturghie sa nu mai fie savarsita in zilele de rand din Postul Mare, acesta din urma fiind un post aspru. Sinodul local din Laodiceea (343), in canonul 49, opreste savarsirea

pana la slujba Vecerniei. Sfantul Atanasie cel Mare. iar nu doar in zilele de sambata si duminica. chiar daca nu se aduce Jertfa cea fara de sange si nu se sfintesc Darurile de paine si vin. credinciosii se impartaseau seara. aceasta randuiala este numita "Liturghie" deoarece." Astfel. pastrate in Roma. Noua randuiala a ajuns cunoscuta sub denumirea de "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite". multi credinciosi doreau sa se impartaseasca si in timpul saptamanii. De-a lungul vremii. Sfantul Epifanie de Salamina. ea ar fi fost amintita si in manuscrisele latine. randuind-o doar in zilele de sambata si duminica. slujba Vecerniei s-a unit cu randuiala speciala a impartasirii credinciosilor. in canonul 51. Astfel. are loc impartasirea cu Sfintele Taine. Astfel. Parintii Bisericii au randuit ca o parte din Darurile sfintite la ultima Liturghie sa fie pastrate pentru impartasirea din timpul saptamanii. In timp. unde nu apare mentionat niciun autor. si.Sfintei Liturghii in zilele de rand din Postul Mare. insa. in Postul Mare. daca o scria el. drept autor al acestei Liturghii a fost socotit Sfantul Grigorie Dialogul. in cadrul ei. Cine este autorul acestei Liturghii ? Cea mai veche insemnare a acestei randuieli este cea din "Codex Barberini". Intr-o perioada. Sfantul Gherman al Constantinopolui. ci pomenirea sfintilor mucenici sa se faca in sambete si duminici. Sfantul Vasile cel Mare. Sfantul Grigorie Dialogul nu poate fi autorul acestei slujbe deoarece. In slujba Vecerniei au fost inserate cateva elemente caracteristice Sfintei Liturghii. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune ca aceasta "a fost scrisa de urmasii apostolilor". datorita celor din Sfantul Munte Athos. Deoarece. precum citim: "Nu se cuvine a se jertfi paine in Patruzecime. Sfantul Grigorie Teologul. In secolul al VI-lea exista deja un ritual de impartasire. dupa cum urmeaza: Sfantul Iacov sau Sfantul Petru. . credinciosii obisnuiau sa ajuneze in fiecare zi. precum citim: "Nu se cuvine a savarsi in Patruzecime praznicele nasterii mucenicilor. practicat seara. decat numai sambata si duminica. dupa slujba Vecerniei. insa. adica zile in care nu se savarseste Sfanta Liturghie. incepand cu secolul al XVI-lea. bine dezvoltat. Precum vom vedea mai departe. cu Sfantul Grigorie Dialogul. In cele din urma. zilele de rand din Postul Mare au devenit "aliturgice". Sfantul Grigorie Teologul a fost confundat. pentru a nu intrerupe ajunarea. opreste si pomenirea sfintilor in zilele de rand. aceasta Liturghie a fost pusa pe seama mai multor Sfinti Parinti. In secolul al XV-lea." Acelasi sinod. in scrieri.

"Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" se savarseste seara. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Afara de zilele cele oranduite nu trebuie a se sluji Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. Pe alocuri. caci Pavel zice: Paziti asezamintele pe care le-am dat voua. ori prin cuvinte. ci ea sa fi fost comuna tuturor perioadelor de post din Biserica. impartasirea credinciosilor care ajuneaza si se spovedesc are loc in cadrul acestei slujbe. cat si sensul slujbei Vecerniei. hotaraste: "In toate zilele postului sfintei patruzecimi (Paresimi). la Constantinopol. in canonul 52. la inceput. potrivit cantarilor ei. la ceasul potrivit pentru cu slujba Vecerniei. Se cunoaste faptul ca "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" a fost sistematizata si asezata in scris de catre Sfantul Grigorie cel Mare. de Buna Vestire si in Joia si Sambata Mare. aceasta forma de Liturghie. se canoniseste. in plenitudinea ei. afara de cele oranduite. este autorul de drept al acestei slujbe. In timpul saptamanii. in anul 692. aceasta randuiala se savarseste dimineata. care are loc in cadrul ei. insa. cel ce face altfel. aceasta slujba sa nu fi fost limitata doar la Postul Mare. episcopul Romei (540-604). ci doar cel care a consemnat ceea ce se practica deja in cetatea imperiala. in mod nepotrivit. lucru care nu s-a petrecut niciodata. ori prin epistole. in perioada petrecuta de acesta in Constantinopol. incalcand astfel atat ajunarea de peste zi a credinciosilor. sfantul ar fi randuit-o in Biserica din Roma. caci acest fel de invatatura nu s-a dat. numit si "Dialogul". deci si impartasirea credinciosilor." Aceasta forma de Liturghie nu se savarseste in zilele de sambata si duminica. este o slujba de seara. convocat de imparatul Iustinian al II-lea. este socotita ca facand parte . Socotim ca Biserica. in zilele aliturgice. in calitate de ierarh al Romei. Aspecte liturgice in "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" Desi este unita cu Vecernia. sa se faca Sfanta Liturghie a celor mai inainte sfintite. Cand este savarsita "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" ? Sinodul Trulan." Cu toate acestea. afara de sambata si duminica si de sfanta zi a Buneivestiri. parintele Alexander Schmemann socoteste ca este foarte posibil ca. deci. care. precum se crede. El nu este autorul acestei randuieli deosebite.mai mult. Deci.

pe langa Agnetul necesar acelei Liturghii. trebuie sa fie intreg. din tot sufletul. a fost inaltata si unita cu Dumnezeiescul Sange. la finalul unei zile de ajunare. in virtutea acestui fapt. spre a se frange. an de an. adica Trupul Mantuitorului. Apoi. caci numai acest lucru a ramas nefacut la Liturghia anterioara. necesare savarsirii Liturghiei Darurilor mai inainte Sfintite in timpul saptamanii. adica ajunari. cand preotul spune "Sfintele. catre izvoarele credintei ortodoxe. pe cele destinate Liturghiilor mai inainte Sfintite se picura. crestinul asteapta sa primeasca Hrana cea vesnica si Apa cea vie. Sa ne folosim de aceasta "impartasire de seara" ! In mod desavarsit. Aceasta se arata si de rugaciunile care se citesc la Liturghie si care sunt de milostivire pentru noi. iar nu doar o parte. caci sunt desavarsite. Postul cel Mare este o calatorie duhovniceasca. vinul din Potir devine Sfantul Sange." La otpust pomenim atat pe Sfintii zilei in care se favarseste Liturghia. Sfantul Sange. cele ce se afla in Sfantul Potir nu se sfintesc prin chemarea Duhului Sfant. In cadrul Liturghiei Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare. fiind deja slujita. Astfel.din ziua liturgica anterioara. iar destinatia sa este Pastele. a fost deja sfintita si imbibata cu Sange. Pentru aceasta. 27). din toata puterea si din tot cugetul" (Luca 10. adica Agnetul. pentru care am savarsit Vecernia. la Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. toate Agnetele se inalta. Painea. sfintilor!". care sunt . sau se cufunda cu toata atentia in Sfantul Sange din Potir. Timpul randuit pregatirii pentru Invierea Domnului cuprinde. nezicandu-se nicio rugaciune. cu smerenie si pocainta (spovedirea). trebuie savarsit "din toata inima. In acest sens. preotul mai pregateste alte cateva Agnete. In cadrul Liturghiilor amintite. care. pentru a-si adanci credinta si a-si schimba viata. zile de post aspru. dupa ravna si puterea fiecaruia. incepe cu slujba Ceasului al noualea si slujba Vecerniei. si. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Preasfintele Daruri cele mai inainte sfintite nu iau nimic prin rugaciunile cele ce se zic la Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. Painea. cu lingurita. in Sfantul Potir se toarna vin si apa. iar nu din cea urmatoare. insa. in mod firesc. Agnetul. Parasind complet mancarea si apa. in cadrul Liturghiei din duminica anterioara. in care fiecare crestin trebuie sa mearga. Acest pelerinaj. postul este cu adevarat o scoala a pocaintei. cat si pe Sfintii zilei urmatoare. dupa ce savarseste toata randuiala. ci prin impartasirea cu Painea cea unita deja cu Sangele Sau.

Impartasirea de seara. ca pregatire-asteptare a Imparatiei lui Dumnezeu. descopera adevaratul sens al postului si al vietii crestine. care are loc in cadrul "Liturghiei Darurilor mai inainte Sfintite". iar timpul acesteia este trait ca o asteptare a lui Hristos. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Cu acest post pazim si aratam si altora credinta noastra si inca ne deprindem cu bun obicei. Astfel. in Taina Impartasaniei. Ostenelile duhovnicesti din timpul zilei sunt incununate cu mult-dorita unire cu Hristos. cu mila lui Dumnezeu. Despre aceste zile de ajunare." . Aceasta este impartasirea de seara. ni se da mantuire.Trupul si Sangele Mantuitorului. dupa o zi de ajunare. prin oarecare putina osteneala. nepricepand noi. Dintr-aceasta si printr-aceste mici nevointe. toate lucrurile si faptele de peste zi sunt savarsite mai usor cu atentia pe care o merita.