Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" este o slujba specifica Postului Mare

. Urmand canoanelor, aceasta slujba se poate savarsi in fiecare zi a postului, cu exceptia zilelor aliturgice, cand nu se savarseste nicio Sfanta Liturghie, si a zilelor de sambata si duminca, precum si a zilei de 25 martie (Buna Vestire), cand este randuita savarsirea unei alte Sfinte Liturghii, a Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare. Cum a aparut "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" ? Aceasta slujba ne pune inainte o randuiala liturgica foarte veche. Originile ei se pierd in secolele primare, cand, din pricina persecutiilor, crestinii obisnuiau sa pastreze Sfintele Taine si in afara Liturghiei, pentru impartasirea celor care nu puteau ajunge la savarsirea ei si a celor care doreau sa se impartaseasca mai des. Painea, prefacuta deja in Trupul Mantuitorului, la o Liturghie anterioara, era pastrata cu mare grija pana cand, inmuiata in vin binecuvantat, era data credinciosilor, spre impartasire. Mai tarziu, mai ales in manastiri, pustnicii primeau binecuvantarea de a se impartasi singuri. Deoarece multi dintre cei care se retrageau in pustie nu erau preoti, ci simpli monahi, s-a randuit ca acestia, la plecarea din manastire, sa primeasca Sfintele Taine pentru o perioada mai indelungata. Ei primeau Trupul Mantuitorului, udat cu Sangele Sau. In momentul impartasirii, pustnicii inmuiau Trupul uscat in vin curat si urmau o anumita randuiala, dupa ora pranzului. Aceasta randuiala speciala a dus la aparitia slujbei Obednitei. Mantuitorul a spus: "Puteti, oare, sa faceti pe fiii nuntii sa posteasca, cat timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile cand Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti in acele zile" (Luca 5, 34-35). Pornind de la aceste cuvinte, dupa incetarea persecutiilor, in cadrul secolelor IV-V, teologii Bisericii de Rasarit au nuantat solemnitatea Sfintei Liturghii, caracterizata de bucurie si biruinta asupra mortii, Mirele fiind prezent in mijlocul Bisericii Sale, si asprimea postului, caracterizat de pocainta si plangere, ca perioada in care Mirele este asteptat sa vina. Astfel, postul si Liturghia au inceput sa fie vazute ca doua stari diferite, prima implicand pocainta si intristarea, iar cea de-a doua, bucuria, stari (cumva) incompatibile. In cadrul sinoadelor, Sfintii Parinti au randuit ca Sfanta Liturghie sa nu mai fie savarsita in zilele de rand din Postul Mare, acesta din urma fiind un post aspru. Sinodul local din Laodiceea (343), in canonul 49, opreste savarsirea

multi credinciosi doreau sa se impartaseasca si in timpul saptamanii. Sfantul Vasile cel Mare. pastrate in Roma. In slujba Vecerniei au fost inserate cateva elemente caracteristice Sfintei Liturghii. precum citim: "Nu se cuvine a se jertfi paine in Patruzecime. . Sfantul Gherman al Constantinopolui. in canonul 51. Astfel. In timp. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune ca aceasta "a fost scrisa de urmasii apostolilor". bine dezvoltat. dupa slujba Vecerniei.Sfintei Liturghii in zilele de rand din Postul Mare. Sfantul Atanasie cel Mare. dupa cum urmeaza: Sfantul Iacov sau Sfantul Petru. incepand cu secolul al XVI-lea. drept autor al acestei Liturghii a fost socotit Sfantul Grigorie Dialogul. Sfantul Grigorie Teologul a fost confundat. pentru a nu intrerupe ajunarea. decat numai sambata si duminica. pana la slujba Vecerniei." Acelasi sinod. De-a lungul vremii. Sfantul Grigorie Dialogul nu poate fi autorul acestei slujbe deoarece. aceasta randuiala este numita "Liturghie" deoarece. cu Sfantul Grigorie Dialogul. zilele de rand din Postul Mare au devenit "aliturgice". in cadrul ei. credinciosii obisnuiau sa ajuneze in fiecare zi. In secolul al XV-lea. In secolul al VI-lea exista deja un ritual de impartasire. datorita celor din Sfantul Munte Athos. insa. Parintii Bisericii au randuit ca o parte din Darurile sfintite la ultima Liturghie sa fie pastrate pentru impartasirea din timpul saptamanii. in Postul Mare. insa. iar nu doar in zilele de sambata si duminica. ci pomenirea sfintilor mucenici sa se faca in sambete si duminici. Deoarece. daca o scria el. in scrieri. adica zile in care nu se savarseste Sfanta Liturghie. Cine este autorul acestei Liturghii ? Cea mai veche insemnare a acestei randuieli este cea din "Codex Barberini". unde nu apare mentionat niciun autor. si. Sfantul Grigorie Teologul. randuind-o doar in zilele de sambata si duminica. slujba Vecerniei s-a unit cu randuiala speciala a impartasirii credinciosilor." Astfel. opreste si pomenirea sfintilor in zilele de rand. Noua randuiala a ajuns cunoscuta sub denumirea de "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite". aceasta Liturghie a fost pusa pe seama mai multor Sfinti Parinti. practicat seara. precum citim: "Nu se cuvine a savarsi in Patruzecime praznicele nasterii mucenicilor. Sfantul Epifanie de Salamina. chiar daca nu se aduce Jertfa cea fara de sange si nu se sfintesc Darurile de paine si vin. Astfel. are loc impartasirea cu Sfintele Taine. Intr-o perioada. credinciosii se impartaseau seara. ea ar fi fost amintita si in manuscrisele latine. Precum vom vedea mai departe. In cele din urma.

in plenitudinea ei. care are loc in cadrul ei. impartasirea credinciosilor care ajuneaza si se spovedesc are loc in cadrul acestei slujbe. de Buna Vestire si in Joia si Sambata Mare. aceasta forma de Liturghie. cat si sensul slujbei Vecerniei. aceasta slujba sa nu fi fost limitata doar la Postul Mare. lucru care nu s-a petrecut niciodata. in mod nepotrivit. ci doar cel care a consemnat ceea ce se practica deja in cetatea imperiala. sa se faca Sfanta Liturghie a celor mai inainte sfintite. ori prin epistole. episcopul Romei (540-604). la ceasul potrivit pentru cu slujba Vecerniei. Cand este savarsita "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" ? Sinodul Trulan. este autorul de drept al acestei slujbe. Pe alocuri. parintele Alexander Schmemann socoteste ca este foarte posibil ca. este socotita ca facand parte . in calitate de ierarh al Romei. la Constantinopol. potrivit cantarilor ei. In timpul saptamanii. deci. la inceput. in perioada petrecuta de acesta in Constantinopol. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Afara de zilele cele oranduite nu trebuie a se sluji Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. precum se crede. incalcand astfel atat ajunarea de peste zi a credinciosilor. deci si impartasirea credinciosilor. in zilele aliturgice. Se cunoaste faptul ca "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" a fost sistematizata si asezata in scris de catre Sfantul Grigorie cel Mare. in anul 692. ci ea sa fi fost comuna tuturor perioadelor de post din Biserica. afara de sambata si duminica si de sfanta zi a Buneivestiri. El nu este autorul acestei randuieli deosebite. hotaraste: "In toate zilele postului sfintei patruzecimi (Paresimi). ori prin cuvinte. caci acest fel de invatatura nu s-a dat. care. Deci. cel ce face altfel. sfantul ar fi randuit-o in Biserica din Roma. Socotim ca Biserica. numit si "Dialogul"." Aceasta forma de Liturghie nu se savarseste in zilele de sambata si duminica. este o slujba de seara. aceasta randuiala se savarseste dimineata. "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" se savarseste seara. convocat de imparatul Iustinian al II-lea. se canoniseste. afara de cele oranduite. caci Pavel zice: Paziti asezamintele pe care le-am dat voua.mai mult. insa. in canonul 52." Cu toate acestea. Aspecte liturgice in "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" Desi este unita cu Vecernia.

Timpul randuit pregatirii pentru Invierea Domnului cuprinde. Astfel. Pentru aceasta. si. vinul din Potir devine Sfantul Sange. pe cele destinate Liturghiilor mai inainte Sfintite se picura.din ziua liturgica anterioara. iar nu din cea urmatoare. adica Agnetul. in cadrul Liturghiei din duminica anterioara. din toata puterea si din tot cugetul" (Luca 10. toate Agnetele se inalta. preotul mai pregateste alte cateva Agnete. spre a se frange. pe langa Agnetul necesar acelei Liturghii. caci sunt desavarsite. dupa ravna si puterea fiecaruia. Aceasta se arata si de rugaciunile care se citesc la Liturghie si care sunt de milostivire pentru noi. sfintilor!". In cadrul Liturghiilor amintite. iar nu doar o parte. sau se cufunda cu toata atentia in Sfantul Sange din Potir. In cadrul Liturghiei Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare. in Sfantul Potir se toarna vin si apa. crestinul asteapta sa primeasca Hrana cea vesnica si Apa cea vie. cu lingurita. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Preasfintele Daruri cele mai inainte sfintite nu iau nimic prin rugaciunile cele ce se zic la Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. catre izvoarele credintei ortodoxe." La otpust pomenim atat pe Sfintii zilei in care se favarseste Liturghia. Postul cel Mare este o calatorie duhovniceasca. Parasind complet mancarea si apa. Agnetul. postul este cu adevarat o scoala a pocaintei. in care fiecare crestin trebuie sa mearga. incepe cu slujba Ceasului al noualea si slujba Vecerniei. care sunt . ci prin impartasirea cu Painea cea unita deja cu Sangele Sau. necesare savarsirii Liturghiei Darurilor mai inainte Sfintite in timpul saptamanii. a fost inaltata si unita cu Dumnezeiescul Sange. trebuie sa fie intreg. nezicandu-se nicio rugaciune. in mod firesc. Sa ne folosim de aceasta "impartasire de seara" ! In mod desavarsit. pentru care am savarsit Vecernia. fiind deja slujita. Acest pelerinaj. care. in virtutea acestui fapt. cand preotul spune "Sfintele. a fost deja sfintita si imbibata cu Sange. la Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. din tot sufletul. pentru a-si adanci credinta si a-si schimba viata. adica Trupul Mantuitorului. cele ce se afla in Sfantul Potir nu se sfintesc prin chemarea Duhului Sfant. Sfantul Sange. In acest sens. Painea. la finalul unei zile de ajunare. iar destinatia sa este Pastele. 27). dupa ce savarseste toata randuiala. insa. an de an. zile de post aspru. Painea. caci numai acest lucru a ramas nefacut la Liturghia anterioara. Apoi. adica ajunari. cat si pe Sfintii zilei urmatoare. trebuie savarsit "din toata inima. cu smerenie si pocainta (spovedirea).

cu mila lui Dumnezeu. iar timpul acesteia este trait ca o asteptare a lui Hristos. Astfel. Impartasirea de seara. Ostenelile duhovnicesti din timpul zilei sunt incununate cu mult-dorita unire cu Hristos. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Cu acest post pazim si aratam si altora credinta noastra si inca ne deprindem cu bun obicei. Despre aceste zile de ajunare. ni se da mantuire. toate lucrurile si faptele de peste zi sunt savarsite mai usor cu atentia pe care o merita. prin oarecare putina osteneala.Trupul si Sangele Mantuitorului. Dintr-aceasta si printr-aceste mici nevointe. descopera adevaratul sens al postului si al vietii crestine. care are loc in cadrul "Liturghiei Darurilor mai inainte Sfintite". dupa o zi de ajunare." . in Taina Impartasaniei. Aceasta este impartasirea de seara. nepricepand noi. ca pregatire-asteptare a Imparatiei lui Dumnezeu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful