Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" este o slujba specifica Postului Mare

. Urmand canoanelor, aceasta slujba se poate savarsi in fiecare zi a postului, cu exceptia zilelor aliturgice, cand nu se savarseste nicio Sfanta Liturghie, si a zilelor de sambata si duminca, precum si a zilei de 25 martie (Buna Vestire), cand este randuita savarsirea unei alte Sfinte Liturghii, a Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare. Cum a aparut "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" ? Aceasta slujba ne pune inainte o randuiala liturgica foarte veche. Originile ei se pierd in secolele primare, cand, din pricina persecutiilor, crestinii obisnuiau sa pastreze Sfintele Taine si in afara Liturghiei, pentru impartasirea celor care nu puteau ajunge la savarsirea ei si a celor care doreau sa se impartaseasca mai des. Painea, prefacuta deja in Trupul Mantuitorului, la o Liturghie anterioara, era pastrata cu mare grija pana cand, inmuiata in vin binecuvantat, era data credinciosilor, spre impartasire. Mai tarziu, mai ales in manastiri, pustnicii primeau binecuvantarea de a se impartasi singuri. Deoarece multi dintre cei care se retrageau in pustie nu erau preoti, ci simpli monahi, s-a randuit ca acestia, la plecarea din manastire, sa primeasca Sfintele Taine pentru o perioada mai indelungata. Ei primeau Trupul Mantuitorului, udat cu Sangele Sau. In momentul impartasirii, pustnicii inmuiau Trupul uscat in vin curat si urmau o anumita randuiala, dupa ora pranzului. Aceasta randuiala speciala a dus la aparitia slujbei Obednitei. Mantuitorul a spus: "Puteti, oare, sa faceti pe fiii nuntii sa posteasca, cat timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile cand Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti in acele zile" (Luca 5, 34-35). Pornind de la aceste cuvinte, dupa incetarea persecutiilor, in cadrul secolelor IV-V, teologii Bisericii de Rasarit au nuantat solemnitatea Sfintei Liturghii, caracterizata de bucurie si biruinta asupra mortii, Mirele fiind prezent in mijlocul Bisericii Sale, si asprimea postului, caracterizat de pocainta si plangere, ca perioada in care Mirele este asteptat sa vina. Astfel, postul si Liturghia au inceput sa fie vazute ca doua stari diferite, prima implicand pocainta si intristarea, iar cea de-a doua, bucuria, stari (cumva) incompatibile. In cadrul sinoadelor, Sfintii Parinti au randuit ca Sfanta Liturghie sa nu mai fie savarsita in zilele de rand din Postul Mare, acesta din urma fiind un post aspru. Sinodul local din Laodiceea (343), in canonul 49, opreste savarsirea

ea ar fi fost amintita si in manuscrisele latine. in canonul 51. credinciosii se impartaseau seara. In timp. in Postul Mare. De-a lungul vremii. Sfantul Gherman al Constantinopolui. pana la slujba Vecerniei. Sfantul Epifanie de Salamina. precum citim: "Nu se cuvine a savarsi in Patruzecime praznicele nasterii mucenicilor. precum citim: "Nu se cuvine a se jertfi paine in Patruzecime. chiar daca nu se aduce Jertfa cea fara de sange si nu se sfintesc Darurile de paine si vin. Sfantul Grigorie Teologul.Sfintei Liturghii in zilele de rand din Postul Mare. iar nu doar in zilele de sambata si duminica. unde nu apare mentionat niciun autor. . zilele de rand din Postul Mare au devenit "aliturgice". Astfel. Noua randuiala a ajuns cunoscuta sub denumirea de "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite". Sfantul Atanasie cel Mare." Astfel. daca o scria el. credinciosii obisnuiau sa ajuneze in fiecare zi. adica zile in care nu se savarseste Sfanta Liturghie. Sfantul Grigorie Dialogul nu poate fi autorul acestei slujbe deoarece. opreste si pomenirea sfintilor in zilele de rand. in cadrul ei. insa." Acelasi sinod. Intr-o perioada. ci pomenirea sfintilor mucenici sa se faca in sambete si duminici. incepand cu secolul al XVI-lea. dupa cum urmeaza: Sfantul Iacov sau Sfantul Petru. Sfantul Grigorie Teologul a fost confundat. cu Sfantul Grigorie Dialogul. aceasta randuiala este numita "Liturghie" deoarece. In secolul al VI-lea exista deja un ritual de impartasire. si. pentru a nu intrerupe ajunarea. practicat seara. Astfel. slujba Vecerniei s-a unit cu randuiala speciala a impartasirii credinciosilor. drept autor al acestei Liturghii a fost socotit Sfantul Grigorie Dialogul. insa. are loc impartasirea cu Sfintele Taine. Cine este autorul acestei Liturghii ? Cea mai veche insemnare a acestei randuieli este cea din "Codex Barberini". In cele din urma. Deoarece. Sfantul Vasile cel Mare. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune ca aceasta "a fost scrisa de urmasii apostolilor". multi credinciosi doreau sa se impartaseasca si in timpul saptamanii. Precum vom vedea mai departe. randuind-o doar in zilele de sambata si duminica. pastrate in Roma. in scrieri. dupa slujba Vecerniei. In secolul al XV-lea. Parintii Bisericii au randuit ca o parte din Darurile sfintite la ultima Liturghie sa fie pastrate pentru impartasirea din timpul saptamanii. aceasta Liturghie a fost pusa pe seama mai multor Sfinti Parinti. bine dezvoltat. decat numai sambata si duminica. datorita celor din Sfantul Munte Athos. In slujba Vecerniei au fost inserate cateva elemente caracteristice Sfintei Liturghii.

potrivit cantarilor ei. este socotita ca facand parte ." Cu toate acestea. care. care are loc in cadrul ei. in canonul 52. afara de sambata si duminica si de sfanta zi a Buneivestiri. este o slujba de seara. "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" se savarseste seara. afara de cele oranduite. incalcand astfel atat ajunarea de peste zi a credinciosilor. precum se crede. ci ea sa fi fost comuna tuturor perioadelor de post din Biserica. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Afara de zilele cele oranduite nu trebuie a se sluji Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. ci doar cel care a consemnat ceea ce se practica deja in cetatea imperiala. la inceput. cel ce face altfel. deci. hotaraste: "In toate zilele postului sfintei patruzecimi (Paresimi). Socotim ca Biserica.mai mult. este autorul de drept al acestei slujbe. in perioada petrecuta de acesta in Constantinopol. de Buna Vestire si in Joia si Sambata Mare. parintele Alexander Schmemann socoteste ca este foarte posibil ca. in zilele aliturgice. sa se faca Sfanta Liturghie a celor mai inainte sfintite. Pe alocuri." Aceasta forma de Liturghie nu se savarseste in zilele de sambata si duminica. ori prin epistole. in plenitudinea ei. la ceasul potrivit pentru cu slujba Vecerniei. lucru care nu s-a petrecut niciodata. insa. caci acest fel de invatatura nu s-a dat. caci Pavel zice: Paziti asezamintele pe care le-am dat voua. la Constantinopol. cat si sensul slujbei Vecerniei. sfantul ar fi randuit-o in Biserica din Roma. impartasirea credinciosilor care ajuneaza si se spovedesc are loc in cadrul acestei slujbe. ori prin cuvinte. Aspecte liturgice in "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" Desi este unita cu Vecernia. aceasta slujba sa nu fi fost limitata doar la Postul Mare. Se cunoaste faptul ca "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" a fost sistematizata si asezata in scris de catre Sfantul Grigorie cel Mare. aceasta forma de Liturghie. in mod nepotrivit. Deci. deci si impartasirea credinciosilor. El nu este autorul acestei randuieli deosebite. In timpul saptamanii. in calitate de ierarh al Romei. aceasta randuiala se savarseste dimineata. convocat de imparatul Iustinian al II-lea. episcopul Romei (540-604). numit si "Dialogul". in anul 692. se canoniseste. Cand este savarsita "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" ? Sinodul Trulan.

spre a se frange. Timpul randuit pregatirii pentru Invierea Domnului cuprinde. Agnetul. Acest pelerinaj. cu smerenie si pocainta (spovedirea). la finalul unei zile de ajunare. incepe cu slujba Ceasului al noualea si slujba Vecerniei. dupa ravna si puterea fiecaruia. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Preasfintele Daruri cele mai inainte sfintite nu iau nimic prin rugaciunile cele ce se zic la Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. a fost inaltata si unita cu Dumnezeiescul Sange. Painea. in mod firesc. cele ce se afla in Sfantul Potir nu se sfintesc prin chemarea Duhului Sfant. Sfantul Sange. caci sunt desavarsite. trebuie savarsit "din toata inima. Postul cel Mare este o calatorie duhovniceasca. pentru a-si adanci credinta si a-si schimba viata. ci prin impartasirea cu Painea cea unita deja cu Sangele Sau. din toata puterea si din tot cugetul" (Luca 10. preotul mai pregateste alte cateva Agnete. in cadrul Liturghiei din duminica anterioara. toate Agnetele se inalta." La otpust pomenim atat pe Sfintii zilei in care se favarseste Liturghia. 27). adica Agnetul. sau se cufunda cu toata atentia in Sfantul Sange din Potir. In acest sens. iar nu doar o parte. catre izvoarele credintei ortodoxe. adica Trupul Mantuitorului. din tot sufletul. dupa ce savarseste toata randuiala. in Sfantul Potir se toarna vin si apa. Pentru aceasta. cu lingurita. In cadrul Liturghiei Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare. cat si pe Sfintii zilei urmatoare. sfintilor!". Parasind complet mancarea si apa. Aceasta se arata si de rugaciunile care se citesc la Liturghie si care sunt de milostivire pentru noi. insa. in care fiecare crestin trebuie sa mearga. iar nu din cea urmatoare. In cadrul Liturghiilor amintite. iar destinatia sa este Pastele. Sa ne folosim de aceasta "impartasire de seara" ! In mod desavarsit. si. pe cele destinate Liturghiilor mai inainte Sfintite se picura. zile de post aspru. la Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. in virtutea acestui fapt. cand preotul spune "Sfintele. vinul din Potir devine Sfantul Sange. adica ajunari. trebuie sa fie intreg. nezicandu-se nicio rugaciune. pe langa Agnetul necesar acelei Liturghii. Painea.din ziua liturgica anterioara. care. crestinul asteapta sa primeasca Hrana cea vesnica si Apa cea vie. pentru care am savarsit Vecernia. an de an. caci numai acest lucru a ramas nefacut la Liturghia anterioara. Astfel. necesare savarsirii Liturghiei Darurilor mai inainte Sfintite in timpul saptamanii. Apoi. care sunt . a fost deja sfintita si imbibata cu Sange. postul este cu adevarat o scoala a pocaintei. fiind deja slujita.

" . Astfel. cu mila lui Dumnezeu. descopera adevaratul sens al postului si al vietii crestine. Ostenelile duhovnicesti din timpul zilei sunt incununate cu mult-dorita unire cu Hristos. in Taina Impartasaniei. iar timpul acesteia este trait ca o asteptare a lui Hristos. ca pregatire-asteptare a Imparatiei lui Dumnezeu. Impartasirea de seara. prin oarecare putina osteneala. ni se da mantuire. nepricepand noi.Trupul si Sangele Mantuitorului. Aceasta este impartasirea de seara. Dintr-aceasta si printr-aceste mici nevointe. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Cu acest post pazim si aratam si altora credinta noastra si inca ne deprindem cu bun obicei. care are loc in cadrul "Liturghiei Darurilor mai inainte Sfintite". dupa o zi de ajunare. toate lucrurile si faptele de peste zi sunt savarsite mai usor cu atentia pe care o merita. Despre aceste zile de ajunare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful