Liturghia Darurilor Mai Inainte Sfintite(3)

Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" este o slujba specifica Postului Mare

. Urmand canoanelor, aceasta slujba se poate savarsi in fiecare zi a postului, cu exceptia zilelor aliturgice, cand nu se savarseste nicio Sfanta Liturghie, si a zilelor de sambata si duminca, precum si a zilei de 25 martie (Buna Vestire), cand este randuita savarsirea unei alte Sfinte Liturghii, a Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare. Cum a aparut "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" ? Aceasta slujba ne pune inainte o randuiala liturgica foarte veche. Originile ei se pierd in secolele primare, cand, din pricina persecutiilor, crestinii obisnuiau sa pastreze Sfintele Taine si in afara Liturghiei, pentru impartasirea celor care nu puteau ajunge la savarsirea ei si a celor care doreau sa se impartaseasca mai des. Painea, prefacuta deja in Trupul Mantuitorului, la o Liturghie anterioara, era pastrata cu mare grija pana cand, inmuiata in vin binecuvantat, era data credinciosilor, spre impartasire. Mai tarziu, mai ales in manastiri, pustnicii primeau binecuvantarea de a se impartasi singuri. Deoarece multi dintre cei care se retrageau in pustie nu erau preoti, ci simpli monahi, s-a randuit ca acestia, la plecarea din manastire, sa primeasca Sfintele Taine pentru o perioada mai indelungata. Ei primeau Trupul Mantuitorului, udat cu Sangele Sau. In momentul impartasirii, pustnicii inmuiau Trupul uscat in vin curat si urmau o anumita randuiala, dupa ora pranzului. Aceasta randuiala speciala a dus la aparitia slujbei Obednitei. Mantuitorul a spus: "Puteti, oare, sa faceti pe fiii nuntii sa posteasca, cat timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile cand Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti in acele zile" (Luca 5, 34-35). Pornind de la aceste cuvinte, dupa incetarea persecutiilor, in cadrul secolelor IV-V, teologii Bisericii de Rasarit au nuantat solemnitatea Sfintei Liturghii, caracterizata de bucurie si biruinta asupra mortii, Mirele fiind prezent in mijlocul Bisericii Sale, si asprimea postului, caracterizat de pocainta si plangere, ca perioada in care Mirele este asteptat sa vina. Astfel, postul si Liturghia au inceput sa fie vazute ca doua stari diferite, prima implicand pocainta si intristarea, iar cea de-a doua, bucuria, stari (cumva) incompatibile. In cadrul sinoadelor, Sfintii Parinti au randuit ca Sfanta Liturghie sa nu mai fie savarsita in zilele de rand din Postul Mare, acesta din urma fiind un post aspru. Sinodul local din Laodiceea (343), in canonul 49, opreste savarsirea

pentru a nu intrerupe ajunarea. Parintii Bisericii au randuit ca o parte din Darurile sfintite la ultima Liturghie sa fie pastrate pentru impartasirea din timpul saptamanii. In secolul al XV-lea. insa. credinciosii se impartaseau seara. dupa cum urmeaza: Sfantul Iacov sau Sfantul Petru. Deoarece. Sfantul Grigorie Dialogul nu poate fi autorul acestei slujbe deoarece. pana la slujba Vecerniei. dupa slujba Vecerniei. In slujba Vecerniei au fost inserate cateva elemente caracteristice Sfintei Liturghii. are loc impartasirea cu Sfintele Taine. insa. iar nu doar in zilele de sambata si duminica. unde nu apare mentionat niciun autor. chiar daca nu se aduce Jertfa cea fara de sange si nu se sfintesc Darurile de paine si vin. in scrieri." Astfel. precum citim: "Nu se cuvine a savarsi in Patruzecime praznicele nasterii mucenicilor. Precum vom vedea mai departe. credinciosii obisnuiau sa ajuneze in fiecare zi. in cadrul ei. Sfantul Grigorie Teologul a fost confundat. precum citim: "Nu se cuvine a se jertfi paine in Patruzecime. opreste si pomenirea sfintilor in zilele de rand. slujba Vecerniei s-a unit cu randuiala speciala a impartasirii credinciosilor. ea ar fi fost amintita si in manuscrisele latine. In secolul al VI-lea exista deja un ritual de impartasire. daca o scria el. aceasta randuiala este numita "Liturghie" deoarece. practicat seara. drept autor al acestei Liturghii a fost socotit Sfantul Grigorie Dialogul. Cine este autorul acestei Liturghii ? Cea mai veche insemnare a acestei randuieli este cea din "Codex Barberini". decat numai sambata si duminica. si. Sfantul Gherman al Constantinopolui. zilele de rand din Postul Mare au devenit "aliturgice". cu Sfantul Grigorie Dialogul. In timp. aceasta Liturghie a fost pusa pe seama mai multor Sfinti Parinti. Sfantul Vasile cel Mare. incepand cu secolul al XVI-lea. ci pomenirea sfintilor mucenici sa se faca in sambete si duminici. Sfantul Grigorie Teologul." Acelasi sinod. De-a lungul vremii. Noua randuiala a ajuns cunoscuta sub denumirea de "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite". pastrate in Roma. Sfantul Epifanie de Salamina. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune ca aceasta "a fost scrisa de urmasii apostolilor". In cele din urma. bine dezvoltat. randuind-o doar in zilele de sambata si duminica. multi credinciosi doreau sa se impartaseasca si in timpul saptamanii. Astfel. .Sfintei Liturghii in zilele de rand din Postul Mare. Sfantul Atanasie cel Mare. Astfel. adica zile in care nu se savarseste Sfanta Liturghie. datorita celor din Sfantul Munte Athos. in Postul Mare. in canonul 51. Intr-o perioada.

impartasirea credinciosilor care ajuneaza si se spovedesc are loc in cadrul acestei slujbe. cat si sensul slujbei Vecerniei. Pe alocuri. episcopul Romei (540-604)." Cu toate acestea. caci acest fel de invatatura nu s-a dat. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Afara de zilele cele oranduite nu trebuie a se sluji Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. deci si impartasirea credinciosilor. afara de cele oranduite. este socotita ca facand parte . la inceput. ci ea sa fi fost comuna tuturor perioadelor de post din Biserica. afara de sambata si duminica si de sfanta zi a Buneivestiri." Aceasta forma de Liturghie nu se savarseste in zilele de sambata si duminica. in canonul 52. aceasta slujba sa nu fi fost limitata doar la Postul Mare. sfantul ar fi randuit-o in Biserica din Roma. In timpul saptamanii. potrivit cantarilor ei. este autorul de drept al acestei slujbe. Socotim ca Biserica. precum se crede.mai mult. numit si "Dialogul". ci doar cel care a consemnat ceea ce se practica deja in cetatea imperiala. aceasta randuiala se savarseste dimineata. care. "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" se savarseste seara. care are loc in cadrul ei. in mod nepotrivit. sa se faca Sfanta Liturghie a celor mai inainte sfintite. in zilele aliturgice. este o slujba de seara. hotaraste: "In toate zilele postului sfintei patruzecimi (Paresimi). Cand este savarsita "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" ? Sinodul Trulan. la ceasul potrivit pentru cu slujba Vecerniei. de Buna Vestire si in Joia si Sambata Mare. incalcand astfel atat ajunarea de peste zi a credinciosilor. caci Pavel zice: Paziti asezamintele pe care le-am dat voua. Aspecte liturgice in "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" Desi este unita cu Vecernia. in calitate de ierarh al Romei. in plenitudinea ei. Se cunoaste faptul ca "Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite" a fost sistematizata si asezata in scris de catre Sfantul Grigorie cel Mare. ori prin epistole. in anul 692. convocat de imparatul Iustinian al II-lea. ori prin cuvinte. aceasta forma de Liturghie. cel ce face altfel. insa. El nu este autorul acestei randuieli deosebite. deci. in perioada petrecuta de acesta in Constantinopol. se canoniseste. parintele Alexander Schmemann socoteste ca este foarte posibil ca. lucru care nu s-a petrecut niciodata. Deci. la Constantinopol.

Painea. pentru a-si adanci credinta si a-si schimba viata. caci sunt desavarsite. in Sfantul Potir se toarna vin si apa. care. sau se cufunda cu toata atentia in Sfantul Sange din Potir. si. dupa ravna si puterea fiecaruia. Agnetul. 27). cand preotul spune "Sfintele. din tot sufletul. ci prin impartasirea cu Painea cea unita deja cu Sangele Sau. din toata puterea si din tot cugetul" (Luca 10. postul este cu adevarat o scoala a pocaintei. in cadrul Liturghiei din duminica anterioara.din ziua liturgica anterioara. adica Agnetul. crestinul asteapta sa primeasca Hrana cea vesnica si Apa cea vie. Pentru aceasta. caci numai acest lucru a ramas nefacut la Liturghia anterioara. Parasind complet mancarea si apa. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Preasfintele Daruri cele mai inainte sfintite nu iau nimic prin rugaciunile cele ce se zic la Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. vinul din Potir devine Sfantul Sange. incepe cu slujba Ceasului al noualea si slujba Vecerniei." La otpust pomenim atat pe Sfintii zilei in care se favarseste Liturghia. cu lingurita. cat si pe Sfintii zilei urmatoare. iar nu doar o parte. pe cele destinate Liturghiilor mai inainte Sfintite se picura. adica Trupul Mantuitorului. Apoi. care sunt . sfintilor!". In cadrul Liturghiei Sfantului Ioan Gura de Aur sau a Sfantului Vasile cel Mare. zile de post aspru. pentru care am savarsit Vecernia. an de an. cele ce se afla in Sfantul Potir nu se sfintesc prin chemarea Duhului Sfant. Aceasta se arata si de rugaciunile care se citesc la Liturghie si care sunt de milostivire pentru noi. fiind deja slujita. iar nu din cea urmatoare. Sa ne folosim de aceasta "impartasire de seara" ! In mod desavarsit. a fost deja sfintita si imbibata cu Sange. trebuie sa fie intreg. in virtutea acestui fapt. Postul cel Mare este o calatorie duhovniceasca. a fost inaltata si unita cu Dumnezeiescul Sange. in care fiecare crestin trebuie sa mearga. Astfel. Painea. adica ajunari. preotul mai pregateste alte cateva Agnete. In acest sens. la Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite. catre izvoarele credintei ortodoxe. pe langa Agnetul necesar acelei Liturghii. Sfantul Sange. cu smerenie si pocainta (spovedirea). spre a se frange. In cadrul Liturghiilor amintite. Timpul randuit pregatirii pentru Invierea Domnului cuprinde. nezicandu-se nicio rugaciune. insa. Acest pelerinaj. iar destinatia sa este Pastele. toate Agnetele se inalta. trebuie savarsit "din toata inima. in mod firesc. dupa ce savarseste toata randuiala. necesare savarsirii Liturghiei Darurilor mai inainte Sfintite in timpul saptamanii. la finalul unei zile de ajunare.

toate lucrurile si faptele de peste zi sunt savarsite mai usor cu atentia pe care o merita. Sfantul Simeon al Tesalonicului spune: "Cu acest post pazim si aratam si altora credinta noastra si inca ne deprindem cu bun obicei. Dintr-aceasta si printr-aceste mici nevointe. Aceasta este impartasirea de seara. iar timpul acesteia este trait ca o asteptare a lui Hristos. cu mila lui Dumnezeu. descopera adevaratul sens al postului si al vietii crestine. care are loc in cadrul "Liturghiei Darurilor mai inainte Sfintite". prin oarecare putina osteneala. Impartasirea de seara. dupa o zi de ajunare. nepricepand noi. Astfel. ni se da mantuire. Ostenelile duhovnicesti din timpul zilei sunt incununate cu mult-dorita unire cu Hristos. Despre aceste zile de ajunare. ca pregatire-asteptare a Imparatiei lui Dumnezeu. in Taina Impartasaniei." .Trupul si Sangele Mantuitorului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful