Felurite postiri.

După gradul de severitate sau de asprime, se deosebesc mai multe feluri de

post şi anume:
Ajunarea sau post total , care constă din abţinerea de la orice mâncare sau băutură pe un
timp mai lung sau mai scurt. Acest post este cunoscut şi sub denumirea de post negru îl întâlnim şi
în Sfânta Scriptură. Este postul practicat de Moise în Pustie (Ieşirea 34, 28), de Ilie (III regi 19,8),
de Mântuitorul în pustie (Matei 4, 1-2).
Postul aspru , adică mâncare uscată: pâine seminţe, fructe uscate şi apă, o singură dată pe
zi, după ora a noua, adică ora 15. Este deci un post parţial, adică înfrânare numai de la anumite
mâncări, cu o alimentaţie redusă şi mâncare mai săracă, pentru disciplinarea trupului şi a sufletului.
Un astfel de post au practicat Daniel proorocul, care nu a mâncat pâine bună şi nu a pus în gura sa
vin şi carne; nazireii, care se abţineau de la băuturi alcolice, sfântul Ioan Botezătorul care mânca
lăcuste şi miere sălbatică, sfântul Apostol Pavel.
Postul comun sau obişnuit, în care se mânâncă mâncăruri pregătite din alimente vegetale cu
untdelemn, consumându-se de mai multe ori pe zi şi gustându-se şi puţin vin.
Dezlegare de post sau post uşor , când se mănâncă peşte şi se bea vin. Aceste momente sunt
indicate în calendar(harţi).
În Biserica creştină postul a fost o realitate în viaţa credincioşilor încă de la început. Cu
vremea, autoritatea bisericească a stabilit prescripţii şi norme care reglementează timpul, durata şi
modul de a posti, bazată pe mărturiile pe care le oferea Sfânta Scriptură. Aşadar, Biserica a stabilit
zile şi perioade în care postul trebuie să fie obligatoriu pentru creştini. Aceste zile şi perioade de
post sunt următoarele:
1.Toate miercurile şi vinerile de peste an, cu excepţia celor cu dezlegare sau zile de harţi,
pentru că amândouă aceste zile amintesc de întâmplări triste din viaţa Mântuitorului, şi anume,
miercurea au luat fariseii şi cărturarii hotărârea de a ucide pe Mântuitorul, iar vineri au adus-o la
îndeplinire. Sunt însă perioade de timp din cursul anului bisericesc în care miercurea şi vinerea sunt
exceptate de la post, şi anume: miercurea şi vinerea din prima săptămână de după Rusalii, miercurea
şi vinerea dintre Naşterea Domnului şi Botezl Domnului, miercurea şi vinerea din Săptămâna
Luminată, toate acestea fiind perioade în care bucuria acestor mari sărbători nu trebuie micşorată de
rigoarea postului. Sunt exceptate de la post miercurea şi vinerea din săptămâna vameşului şi a
fariseului, şi miercurea şi vinerea din săptămâna brânzei. În toate aceste zile se dezleagă la lapte
brânză şi ouă. Postul se mai suspendă ăi în zilele de miercuri şi vineri în care ar cădea praznicele
împărăteşti ale Naşterii şi Botezului Domnului.