Universitatea “Al. I.

Cuza”

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Specializarea: Kinetoterapie si Motricitate Speciala

Terapia
ocupationala in
afectiunile
cardiovasculare
1
 Studenti:

Iacobuta Georgeta

Mocanu Ana-Alexandra

Anul III, semestrul I

Terapia ocupationala in afectiunile

cardiovasculare

Terapia ocupationala (TO) – definitie

Terapia ocupationala este arta practica de a promova
independenta functionala prin utilizarea activitatilor vietii zilnice si sau
modificand echipamentul sau mediul cand este necesar pentru acelasi
scop.

TO este in fond o “terapie functionala” urmarind sa aduca

pacientul la cel mai inalt nivel functional posibil pentru toate activitatile
vietii lui. Acest obiectiv il realizeaza prin trei directii de munca:

1. Adaptand activitatile individului in asa fel incat “sa faca” ce

ar trebui “cu ce poate”.
Ex:
- Il invata cum sa mearga cu sprijin in carje, cand are un picior
amputat;

2
 - Il invata cum sa-si pregateasca cafeaua si micul dejun
lucrand numai cu o mana, cealalta fiind paralizata etc.
2. Adaptand mediul inconjurator la deficitul functional al
pacientului.
Ex:
- Inlocuind scara la apartament cu un plan inclinat pentru
scaunul cu rotile;
- Inlocuind bateria de la baie cu manete pentru a putea
inchide si deschide apa cand face baie etc.
3. Adaptand maniera unei persoane de a realiza o sarcina cu un
scop lucrativ.
Ex:
- Tonifica muschii pensei tripulpare pentru a permite
individului sa scrie;
- Mareste unghiul de flexie al soldurilor pentru a-I permite sa
stea pe scaun.

Consecintele bolilor vasculare sunt multiple si dezechilibreaza

viata normala si profesionala a bolnavului. Se cunoaste influenta
binefacatoare a unui program de recuperare, precoce asupra
ameliorarii calitatii vietii si reintoarcerii la munca. Terapia ocupationala
isi are locul ei bine determinat in literatura de specialitate.

Cu toate acestea, in unele tari inclusiv in tata noastra aplicarea

in boala cardiovasculara a elementelor si activitatilor de TO se
manifesta in mod timid in unele situatii fiind asociata lipsei de interes.
Contrar acestor aspecte in unele tari se remarca rezultate incurajatoare
ce raspund nevoilor bolnavilor, familiilor si societatii.

3
 In scopul de a-i intelege importanta trebuie aplicate
modalitatile ei de aplicare.

Probele de efort standard permit sa se aprecieze mai bine

handicapul functional al bolii si constituie elementul indispensabil
pentru a fixa un program de antrenament eficace si fara pericol. Acest
program de reantrenare se bazeaza pe fiziologia de efort si asociaza o
munca de durata pe bicicleta ergonomica cu exercitii de gimnastica
orientate spre antrenarea musculara, mladiere, respiratie etc. Este stiut
ca adaptarea cardio-respiratorie la eforturile manuale intalnite in
gesturile vietii curente, in perioadele de deconectare nu se suprapun cu
adaptarea cardio-respiratorie in timpul muncii. Nu se pot asimila
eforturile continui, regulate, cu niste eforturi discontinue, neregulate,
eforturile picioarelor cu eforturile bratelor, eforturile dinamice ale
membrelor inferioare cu eforturile statice generate de mentinerea
posturala: rezistentele de invins maresc frecventa cardiaca si
favorizeaza aparitia extrasistolelor ventriculare. In sfarsit efortul gratuit
difera de efortul motivat de o sarcina data; aceast din urma este mai
putin bine controlat depinzand de personalitate si mediu. Efortul in TO
si ET este apropiat de gesturile vietii curente, liberatatea, naturaletea,
utilitarul fiind caracteristicile care ii dau specificitatea si originalitatea.

In general dar si in special in cazul bonalvilor cardiovasculari,

activitatile sunt alese dintre tehnicile artizanale si pot fi foarte
diversificate. Ele trebuie totusi sa raspunda imperativelor reeducarii
cardiace. Muncile manuale trebuie sa ramana simple in executia lor, sa
suscite motivatia si dorinta de creativitate prin caracterul lor atragator.
TO si ET participa, cu acest titlu, la efortul general al echipei de
recuperare pentru a minimaliza repercusiunile, totdeauna importante,
dupa accidentul cardiac brutal. Practicarea muncii manuale trebuie intr-
4
un mod cu totul special sa permita o pedagogie cu privire la
modalitatile de desfasurare a sedintelor de instruire practica. Atelierul
sau spatiul de desfasurare este un teren potrivit pentru a invata
dozarea gesturilor si a corecta felul in care ele se fac. Reducerea
ritmului de lucru, acceptarea unor pauze suficiente, recunoasterea
eforturior cu o puternica componenta, cresterea autocontrolului,
frecventei cardiace, sunt tot atatea achizitii noi pe care pacientul le va
face in decursul sedintelor zilnice. Bineinteles aceste activitati trebuie
sa fie compatibile cu posibilitatile bolnavului cardiac. Alegerea locurilor
de munca este dictata de adaptarea cardiaca, starea de sanatate de
moment si intensitatea progresiva.

Activitatile sunt alese dupa o discutie cu bolnavul care sa

permita o investigare practica a obisnuintelor de efort si a
constrangerilor mediului sau ambiant. In prima faza activitatile se vor
referi la domeniul adaptarii la gesturile vietii curente: activitati
menajere, deplasare cu valiza, cu sacosa; mici munci de amenajare a
casei, gradinarit la scara mica etc.

Activitatile au scopul de a dezvolta aptitudinile fizice pentru

diversele eforturi ale vietii sociale si profesionale. Ele sunt orientate
spre activitatile profesionale si relaxarile cu caracter fizic: munci mai
grele de gradinarit, munci agricole, zidarie, transportatrea unor greutati
importante, efortul de impingere, cel de tractiune diversa, depanarea
unei roti de autoturism etc.

Activitatile de TO si ET asociate cu alte tehnici accelereaza

recapatarea increderii in sine printr-o demonstratie practica a
posibilitatilor restante. Aspectul creator al TO si ET mobilizeaza spiritul

5
si suscita motivatia pentru activitatea fizica ajutand astfel la
neutralizarea sentimentului de devalorizare.

Reluarea progresiva, dozata a muncilor fizice amelioreaza

adaptatrea cardiaca la eforturile membrelor superioare si pregateste
mai bine reluarea activitatilor sociale si profesionale. Observatiile
adunate si analiza rezultatelor sunt explicate pacientului inainte de
revenirea lui la domiciliu. Cu aceasta ocazie ii sunt inmanate intructiuni
si programe practice de conduita. Aceste programe de activitate
organizarea rationala a muncii si a relaxarii, largeste informarea in
mediul familial a carui atitudine este deseori supra protectoare, si sunt
adaptate, treptat, in functie de evolutia bolii.

To si ET sunt indicate mai ales la bolnavii care au activitati

profesionale sau extraprofesionale ce implica o munca manuala, la
subiectii care trebuie sa se pensioneze datorita invaliditatii si a caror
activitati de relaxare in timpul liber sunt necesare pentru a le echilibra
viata. Indicatia este deosebit de potrivita in formele severe, unde
tendinta este deseori de a ceda atitudinii prea facile, de a interzice
totul. TO si ET permit sa se aprecieze pentru fiecare caz in parte pragul
de intoleranta si sa dea indicatii precise limitand astfel consecintele
intotdeauna greu de suportat ale dependentei si ale sentimentului de
invaliditate. TO si ET constituie un mijloc folositor care vizeaza atat
imbunatatirea calitatii efortului cat si cantitatea lui. Ele urmaresc de
asemenea prevenirea esecurilor. Un bolnav mai bine instruit in ceea ce
priveste gesturile pe care are voie sa le faca, va sti sa actioneze cu mai
multa precautie si chibzuinta in viata lui profesionala si sociala.

6
 Exercitiile cardiovasculare

Orice exercitiu continuu practicat pentru a mari ritmul cardiac

va imbunatati fitnessul cardiovascular, iar pe masura ce sangele este
mai oxigenat, ajunge la ceea ce se numeste “efect aerobic”.

Exercitiile
cardiovasculare
obisnuite (alergatul,
mersul pe bicicleta,
gimnastica aerobica,
baschetul, plimbarile,
urcatul pe scari, inotul
terapeutic, vaslitul),
imbunatatesc
functionarea inimii,
plamanilor si aparatului circulator pentru a putea duce mai multi
nutrienti si mai mult oxigen la muschi si tesuturi. Asemenea programe
de exercitii ard calorii, ajutand la mentinerea unei greutati ideale, scad

7
tensiunea arteriala, intaresc sistemul imunitar, reduc stresul si riscul de
diabet, dementa.

Practicarea organizata si planificata a exercitiilor fizice duce la o

modificare favorabila a functiilor diverselor organe si sisteme, precum si
a relatiilor dintre ele, la baza carora sta fenomenul de adaptare
generala a organismului. Adaptarea sau readaptarea (in urma
diferitelor afectiuni) organismului la efort se realizeaza in mod treptat
prin declansarea mecanismelor reglatoare neuro-endocrino-
metabolice.

Inaintea lectiilor de gimnastica medicala sau a antrenamentului

fizic este absolut necesara verificarea valorilor tensiunii arteriale.

Numarul de exercitii cardiovasculare de care are nevoie fiecare

persoana variaza in functie de varsta, sex si starea generala de
sanatate. Desi cercetarile arata in general ca sedintele de exercitii mai
lungi ajuta inima mai mult chiar si exercitiile scurte dar periodice
favorizeaza longevitatea.

Activitatile adecvate bolnavilor cardiovasculari

dupa LOUIS PERQUIN si COLAB

Faza I Ergoterapia in sala neamenajata

(prima luna)
8
 Proba de efort Program de
Context clinic antrenament
Program limitat
Faza II Activitati sezand sau Activitati sezand sau
Luna a 2-a usoare in picioare usoare in picioare,
Luna a 3-a Desen artistic sau intr-o prima etapa
(in teorie pana industrial apoi activitati mai
la reluarea Decoratiuni pe sticla sustinute in picioare
muncii) Mica tamplarie in ambianta de
Marochinarie atelier normal.
Cartonaj Tamplarie:
Tesut - cu folosirea unor
Impletit cosuri locuri de munca mai
Croitorie exigente;
- deplasari cu
manipulare de
materiale.

Faza III Program Program orientat

Dupa luna a 3- orientat spre: spre:
a - activitati relaxante in - activitati
timpul liber profetisionale
- activitati cotidiene - activitati relaxante
Activitati de interior: de tip liber cu
- pictura caracter fizic
- tapiterie - activitati cotidiene
- mica tamplarie Exemple:
- electricitate Activitati exterioare:
Ergonomie menajera: - tersament
- bucatarie - zidarie, menaj
- spalat rufe, menaj -gradinarit complet
- mic gradinarit - deplasari de
materiale grele
9
 Afectiunile cardiovasculare

Termenul de “boli cardiovasculare” (BCV) este atribuit unei

multitudini de boli ce afecteaza inima si vasele de sange. Bolile
aparatului cardiovascular sunt clasificate astfel:

1. Cardiopatie ischemica (CI), este o afectiune a vaselor de

sange ce iriga inima, care cuprinde:
- Infarctul miocardic
- Angina
- Unele aritmii ( ritmuri anormale ale inimii)
2. Bolile cerebrovasculare sunt afectiuni ale vaselor de sange
ce iriga creierul, acestea cuprind:
- Accidentele cerebrale
- Atacul ischemic tranzitoriu
3. Boala arteriala periferica ( BAP) reprezentand o afectiune a
vaselor de sange ce iriga membrele inferioare si superioare, ce poate
rezulta in dureri interminente sau crampe, mai ales in timpul exercitiilor
fizice la nivelul muschilor picioarelor
4. Bolile congenitale ale inimii sunt anomalii ale vaselor,,
aparute in timpul vietii intra-uterine. In etiologia lor intervin factorii
ereditari si externi de mediu, dintre care cei mai frecventi sunt:
virozele, rubeola, varicela, gripa sau iradierea mamei in primele luni de
sarcina. Se clasifica in:
- Cardiopatii congenitale necianogene
10
 - Cardiopatii congenitale cianogene

Obiectivele si contraindicatiile in afectiunile

cardiovasculare

Obiective:
1. ameliorarea starii clinice (eliminarea simptomatologiei care
limiteaza capacitatea de efort);

2. ameliorarea parametrilor neuroendocrini si metabolici

(scaderea tonusului simpatic si a secretiei de adrenalina, a nivelului
lipidelor serice, a nivelului acidului lactic dupa efort, crestera tolerantei
la glucoza);

3. obtinerea unor efecte hemodinamice (frecventa cardiaca,

presiune sangvina, debit cardiac);

4. combaterea sedentarismului;

5. mentinerea si optimizarea conditiei fizice prin: marirea

puterii functionale aerobe sau a consumului maxim de oxigen, munca

11
economica a inimii si a vaselor, scaderea costului energetic pentru
acelasi tip de efort efectuat;

6. imbunatatirea “calitatii vietii”.

Contraindicatiile

Sunt expuse separat deoarece sunt comune pentru majoritatea

afectiunilor supuse recuperarii. Contraindicatiile se refera strict la
masurile de recuperare fizica, masurile de recuperare psihologica si de
preventie secundar fiind necesar a fi aplicate.
Aceste contraindicatii sunt:
- insuficienta cardiaca cu semne de decompensare (sindrom
congestiv prezent)
- angorul instabil
- aritmiile ventriculare severe
- hipertensiunea arteriala pulmonara (TAPs >60 mmHg)
- hipertensiunea arteriala severa
- tromboza intracavitara voluminoasa sau pediculata
- revarsat pericardic moderat sau mare
- antecedente recente de embolie pulmonara sau
tromboflebita
- cardiomiopatiile obstructive (obstructie moderata - severa)
- stenoza aortica severa sau simptomatica
- stenoza mitrala strânsa
- afectiunile inflamatorii sau infectioase evolutive

12
 - handicapurile motorii care nu permit sau interzic practicarea
efortului fizic.

Cardiopatia ischemica

CI este o insuficienta coronariana, a carei forma de manifestare

se datoreste dezechilibrului instalat intre aportul de oxigen, necesarul
de oxigen si substante nutritive la nivelul inimii in urma unei slabe
irigari a acesteia. In forma acuta denumita si angina pectorala, bolnavul
acuza dureri toracice in regiunea cardiaca cu iradieri in umar.

13
 O data cu
adaugarea anilor se reduce intensitatea durerii si individul o defineste
ca o presiune la nivelul cutiei toracice insotite de nevoia de a casca des.

In aceasta afectiune
tratamentul medicamentos este asociat cu antrenamentul fizic in
scopul de a dezvolta circulatia coronariana colaterala, pentru a incetini
evolutia bolii si a obtine adaptarea inimii la necesitatile fizice cotidiane.
Kinetoterapia se va aplica cu prudenta si numai la recomandarea
medicului, dupa ce s-a stabilit pragul de efort la care apare durerea. 

14
Clasificarea cardiopatiei ischemice

o Stopul cardiac
o Angina pectorala
o Infarctul miocardic
o Insuficienta cardiaca in cardiopatia ischemica
o Aritmiile cardiace.

Cauze ale cardiopatiei ischemice

o Ateroscleroza coronariana
o Anomaliile congenitale ale arterelor coronariene
o Anevrismele coronariene
o Disectia de aorta
o Tromboza primara
o Arterite
o Traumatisme
o Abuzul de cocaina

Obiective:
1. educarea bolnavului în vederea respectarii unui regim
alimentar care sa tinda la normalizarea greutatii corporale;
2. diminuarea prin autoeducare a efectelor nocive ale stresului
din viata curenta;
3. Intensificarea dozată a schimburilor metabolice,
4. intensificarea activităţii sistemului de transport a O2 în
vederea solicitării dozate a cordului,
5. mărirea forţei şi rezistenţei grupelor musculare ale
membrelor şi trunchiului,
6. îmbunătăţirea coordonării în executarea diferitelor acte
motrice.
15
 Mijloace:
- mers, bicicleta de camera sau de exterior, alergare, urcat pe
scari, elemente din sport fara caracter competitiv.

Infarctul miocardic

Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza

ischemica a unei portiuni din miocard, determinata de obstruarea
brusca a unei artere coronare. 

Cauza principala (90 - 95%) este ateroscleroza. Mai rar intervin:

embolii, coronarite reumatice, aortite luetice. In general apare la
barbati trecuti de 40 de ani, cu crize de angina pectorala în ultimele
luni sau ani. Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumatori,
suprasolicitati psihic, prezentând hipercolesterolemie, diabet sau
hipertensiune arteriala. De obicei, în antecedentele personale sau
familiale exista accidente vasculare cerebrale, cardipatii ischemice sau
arterite ale membrelor pelviene. Poate aparea însa si la persoane fara
antecedente coronariene. 

Leziunea
specifica este
necroza
miocardului,
care apare fie în
urma ocluziei acute si
16
complete a unei artere coronare prin tromboza, fie - mai rar - datorita
hemoragiei peretelui arterei coronare sau ramolirii unei placi de
aterom. Localizarea cea mai frecventa a infarctului miocardic o
reprezinta ventriculul stâng si septul interventricular. 

Obiective:
1. Sa se asigure bolnavului capacitatea de autoingrijire;

2. Obtinerea independentei în sensul deplasarii, în spital si

inafara acestuia, fara ajutor din partea altor persoane;

3. Limitarea efectelor generale ale decubitului.

4. Combaterea repercursiunilor psihologice ale imobilizarii.

5. Pregatirea functionala a aparatului cardiovascular pentru

trecerea la urmatoarea etapa.

Mijloace:
- strechingul, mobilizari psive si active, mersul, bicicleta
ergometrica.

Aritmiile

17
  Sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul
frecventei, fie al regularitatii frecventei cardiace, fie din ambele.

 Cauze: 
- cardiopatie ischemica, leziuni valvulare, hipertiroidie,
insuficienta respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, intoxicatie cu
digitalice, alcool, tutun.

 Clasificare:

 1. Aritmii atriale:

a) tahicardia sinusala (frecventa inimii – 90-120/min.);

b) bradicardia sinusala (frecventa sub 60/min.) In ambele este

pastrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal;

c) extrasistolele atriale – impulsuri ectopice;

d) tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-220/min.

regulata);

e) fibrilatia atriala si flutlerul atrial (tulburari de ritm

neregulate). 

18
 2) Aritmii ventriculare:

 a) extrasistolele ventriculare;

b) tahicardia paroxistica ventriculare;

c) fibrilatia ventriculara. 

Sporturi indicate
Denumire Efect Riscuri FC (% din Sarcina Observatii
FC mxt) (W)
Mers ++ 0 50-60% 50 Antrenament
excelent,
ieftin,
accesibil
Ciclism +++ 0 70-80% 50-75 Indicaat prin
excelenta
Vaslit +++ + 90% 100-125 Bolnavi bine
antrenati, cu
functia VS
intacta, sub
60 de ani
Natatie +++ ++ 90% 75-100 Bolnavi bine
antrenati,
fara IVS
Patinaj +++ + 90% 75-100 Bolnavi bine
antrenati
Golf ++ 0 70-80% 50-75 Efort

19
 fragmentat,
in weekend
Ski nordic +++ + 90% 75-100 Excelent pe
plan
circulator

Concluzii

Inactivitatea fizica si prezenta unui stil de viata sedentar

reprezinta un factor de risc semnificativ care afecteaza starea de
sanatate a oamenilor.
Scopul unui program de antrenament este mentinerea
unei caapacitati functionale corespunzatoare unei vieti
independente, reduceerea riscului bolilor cardiovasculare,
incetinirea progresiei bolilor cronice, promovarea unei stari
psihologice de bine si furnizarea oportunitatilor pentru o viata
saociala activa.
Antrenamentul aerobic asigura reducerea discomfortului
si a oboselii asociate efortului fizic, ameliorarea capacitatii
functionale maximale si a calitatii vietii precum si reducerea
riscului aparitiei unor boli (ateroscleroza, HTA, cardiopatie
ischemica, ritmiile, ifarctul miocardic).
In cazul varstnicilor cardiaci, reabilitarea fizica reprezinta
conditia obligatorie a refacerii partiale a capacitatii de effort, care
sa le permita o viata activa, chiar daca aceasta se va limita doar la
masurile de autoingrijire, munca casnica si la posibilitatea de a se
deplasa singuri.

20
 In concluzie, bolnavii cardiovasculari se pot bucura de
beneficiile TO si ET in procesul de recuperare, mai ales aceea care
in perioada premergatoare a infarctului erau dornici de a realiza si
de a invata ceva. Ei vor deveni din nou activi dar cu mai multa
cumpatare si mai constienti.
Bibliografie

1. Alexandru Al. Popescu – “ Terapia ocupationala si

ergoterapia”, editura Cerma, Bucuresti 1994
2. Elena Cristea - : “ Terapia prin miscare la varsta a
treia”, editura Medicala
3. Corneliu Obrascu – “ Recuperarea bolnavilor
cardiovasculari prin exercitii fizice”

21
22