Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

PROIECT DE INVESTITII S.C.PAMBAC BACAU

3.1.PREZENTAREA S.C.PAMBAC S.A.

Este o companie acum cu tradiţie pe piaţa de morărit şi panificaţie fiind una din cele noile
fabrici de profil din ţară.
Producţia Societăţii constă în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii
făinurilor de grîu şi porumb, panificaţie, producţie de paşte, producţie de pesmet, producţie de
aluaturi, producţie prajituri, producţie amelioratori pentru panificatie.
Activitatea de producţie a societăţii este structurata astfel:
- morărit în vederea obţinerii făinurilor de grîu şi porumb
- panificaţie
- producţie pesmet
- producţie de aluaturi congelate
- gama proprie de prăjituri
- amelioratori
S.C.PAMBAC S.A are în portofoliul său o gamă largă de produse profesionale
destinate producătorilor din industria de panificaţie, precum şi diverse categorii de produse de
larg consum – retail, comercializate în prezent sub mărcile Grania, Gata, Flavora

Produse promovate sub brandul Grania

Pe segmentul de produse profesionale (făinuri de panificaţie, făinuri speciale, mălai)

Grania comercializează o gamă variată de făinuri. Făinurile profesionale sînt comercializate în
ambalaj de hîrtie personalizat, la 50 kg (saci cu vîlvă), dar pot fi distribuite şi în varianta vrac
(cisterna), la cererea clientului. În prezent S.C.PAMBAC S.A deţine, conform estimărilor
companiei, o cotă de piaţă de peste 50% în Bacău şi 15% la nivel naţional pentru această
categorie de produse.

Printre principalii clienţi ai companiei se număra producători importanţi pe piaţa

românească precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brîu Union, United Romanian
Breweries Bereprod, Creăm Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr.
Oetker, Alka, Ulker.
Făinurile speciale reprezintă o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esenţial în
procesul de fabricare al specialităţilor de panificaţie: croissant, napolitane, foi de plăcintă,
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

baghete, cozonaci, pateuri, chifle. În vederea respectării specificaţiilor tehnice şi parametrilor

de calitate necesari pentru obţinerea acestor făinuri, specialiştii PAMBAC acorda o atenţie
deosebită fiecărei etape a procesului tehnologic, din momentul recepţionarii materiei prime şi
pînă la obţinerea produsului final: selectarea graului de cea mai bună calitate se face cu
stricteţe, procesul de măcinare este supravegheat în permanentă şi se realizează teste ale
produsului în diferite stadii ale procesului de producţie.
Din punct de vedere al poziţionării pe piaţă, produsul faina se caracterizează prin:

- ocuparea poziţiei de lider în Bacău cu o cotă de piaţă de 35%

- ocuparea locului trei pe piaţa cu o cotă de 12% la nivel naţional
- produse de calitate
- distribuţie la nivelul întregii ţări
- poziţionarea în funcţie de preţ este foarte apropiată de cea a competitorilor
Dobrogea, Băneasa,Titan.
Obiectivele Pambac în ceea ce priveşte produsele profesionale sunt:

- menţinerea poziţiei de lider şi a reputaţiei companiei

- creşterea cotei de piaţă
- îndeplinirea volumului de vînzări previzionat
- asigurarea profitabilităţii
- penetrarea de noi canale
- asigurarea calităţii produselor
- asigurarea expansiunii geografice
- optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire în piaţă
- dezvoltarea bazei de clienţi

Din luna decembrie 2010 toate produsele din gama spaghete/paste sînt comercializate
sub brand-ul Pambac. Producţia pentru această categorie de produse a fost externalizata
începînd cu august 2008, realizîndu-se în colaborare cu producătorul Băneasa.

Produse promovate sub brandul Pambac

Introducerea pe piaţa în cursul anului 2008 a unui produs nou de brutărie fresh , sub
denumirea de Paine PAMBAC 500g , obţinută cu ajutorul unor echipamente noi achiziţionate
în cursul anului 2008 , care conferă mai multă prospeţime şi un gust aparte . Fiind un produs
nou, acesta a înregistrat o creştere rapidă a vînzărilor şi a crescut cota de piaţă pentru gama
produselor de brutărie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi investiţii , cu o
capacitate mai mare pentru producerea de pîine pe cuptoare pe vatră . Aceasta investiţie este de
aproximativ 1.200.000 EUR şi se va finaliza în anul 2010 , cu o capacitate de 20 tone/24 ore.
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Obiectivele producătorului Pambac pentru produsele proaspete se prezintă astfel:

- menţinerea poziţiei de lider şi a reputaţiei companiei

- creşterea cotei de piaţă
- îndeplinirea indicatorilor de vînzări
- asigurarea profitabilităţii
- asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate
- optimizarea ariei de desfacere
Pambac comercializează pe piaţă şi anumite sub-produse (ex: tarate, mălai furajer, faină
de porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de măcinare al cerealelor, sevesc ca materie
de bază în diferite industrii: în zootehnie, în fabricarea nutreţurilor combinate, în industria de
alcool.

Distribuţia produselor

În cazul produselor de panificaţie sînt utilizate, preponderent, canale de distribuţie

directe. Distribuţia directă presupune transportul mărfurilor de la punctul de producţie la punctul
de desfacere, pe o lungime a canalului de distribuţie cît mai scurtă.

Astfel, în cazul produselor de panificaţie proaspete:

- 65 % din produse sînt distribuite direct, prin propria reţea de magazine;

- 35% din produsele proaspete sînt distribuite cu intermediari (magazine).

Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existenţei micilor
brutarii şi patiserii care au ca punct de desfacere chiar locul de producţie.

3.2.ANALIZA DIAGNOSTICULUI

3.2.1.Diagnosticul juridic
S.C.PAMBAC S.A are ca obiect de activitate morărit şi panificaţie, fiind una dintre cele
mai vechi fabrici din ţară. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse oferind
astăzi clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pîine proaspătă, paste făinoase, toast,
cereale, cozonaci, produse congelate. Societatea S.C.PAMBAC S.A are sediul în Adresă:
Calea Moineşti 14, 600281, Bacău, România Telefon/Fax: +40 234 517400/ +40 234 513 096
Email: office@pambac.ro

Date şi cifre
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Denumire: SC PAMBAC SA
Sediul social: Bacău, Calea Moineşti nr 14, 600281
Forma juridică: societate pe acţiuni
Nr. Registrul Comerţului: J04/70/1991
CIF: RO950264
Capital: capital românesc 100% privat
Capital social: 23.606.060 RON - vărsat integral
Personal: 605 persoane
Domeniu de activitate: Fabricarea şi comercializarea produselor de morărit şi panificaţie, a
produselor de patiserie şi zaharoase, a pastelor făinoase, precum şi prestarea de servicii,
operaţiuni de import-export în activitatea proprie
Produse: peste 180 de produse din categoriile:

• faină de grîu de toate tipurile destinată consumului casnic şi industrial;

• paste făinoase lungi şi scurte din grîu moale şi grîu dur;

• mălai extra destinat industriei berii, produselor expandate şi consumului casnic;

• produse de panificaţie - specialităţi de pîine feliată, cozonac, grişine, covrigi, produse de

patiserie, etc

• amelioratori complecşi pentru panificaţie, fabricaţi după brevete de invenţie proprii.

Premii:

• 13 ani de locul I, în Topul Judeţean al firmelor din Bacău;

• 5 ani de prezenţă în topul naţional al firmelor, în primii zece clasaţi;

• 4 ani de prezenţă în topul naţional al CNIPMMR, pe primele 3 locuri; 2005 - locul 1 în

Topul Naţional al Firmelor Private, în clasamentul pe domenii.

• 5 ani de medalii internaţionale obţinute în Italia, Spania, Franţa şi Danemarca.

• 2007 - Bronze Effie pentru Grania 000 pentru cozonac

Tabel2. Indicatori cifra de afaceri pentru S.C.PAMBAC S.A.

Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011

Cifră de afaceri (mil

162 195.4 172.4 181.9 195.9
RON)

Investiţii (mil RON) 4.1 2.5 0.58 0.9 1.9

Personal 800 708 669 652 605

 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

După trei decenii de activitate, Pambac a devenit lider de piaţă în domeniul morăritului şi
panificaţiei, transformîndu-se într-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum
ale romanilor.
Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii avînd carte de muncă
şi lucrînd 8 ore/zi. De asemenea, societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate şi cu
normele codului fiscal, plătindu-şi toate datoriile faţă de bugetul statului. În ceea ce priveşte
dreptul mediului, societatea nu figurează pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de
probleme, neavînd vreun litigiu privind încălcarea normelor de protecţie a mediului.

ANALIZA SWOT

Puncte tari:
- avînd ca acţionar principal grupul LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Înveşt AG),
S.C.PAMBAC S.A a puput să-şi îmbunătăţească politica de marketing, urmînd un
proces de „rebranding”
- profesionalism şi capacitate de dezvoltare
- fiind o societate pe acţiuni, pierderea anuală (dacă există) este suportat de mai multe
persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe:

- în cazul unei crize de lichidaţi care afectează întregul concern LLI Euromills ,
S.C.PAMBAC S.A vă fi puternic afectată deoarece pachetul majoritar de acţiuni este
deţinut de acest concern

Oportunităţi:
- fiind o societate pe acţiuni, pe timpul crizei, în cazul în care societatea are nevoie de
surse de finanţare pentru investiţii, poate emite noi acţiuni pentru a se împrumuta mai
uşor decît prin intermediul creditului bancar
- identificarea publicului ţinta şi informarea acestuia prin intermediul campaniilor
publicitare cu privire la noile produse comercializate pe piaţă.
Ameninţări:
- pentru desfăşurarea activităţii la standardele impuse de UE sînt implicate costuri
destul de mari, ceea ce diminuează cîştigurile acţionarilor

3.2.2.Diagnosticul comercial
Compania şi-a extins activitatea de distribuţie în direcţia comerţului cu amănuntul,
tocmai în ideea dezvoltării reţelei de retail cu scopul comercializării produselor Pambac.
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Grupul LLI Euromills a decis o abordare diferită a magazinelor de pîine şi produse de

panificaţie. În urma unui studiu de piaţă realizat în Bacău, s-a început o campanie de rebranding,
prin care s-a urmărit transformarea magazinelor sub o nouă identitate, Family. Noua imagine a
lanţului de magazine a fost legată de activitatea specifică a grupului, cea de morărit şi
panificaţie, prin sloganul “Pâine şi mai mult”. Acestea se doreau a fi magazine de proximitate,
care oferă a paleta variată de produse de panificaţie şi produse lactate, cu alte cuvinte locul ideal
pentru cumpărăturile zilnice ale familiei.
Magazinele Pambac sînt vizitate zilnic de aproximativ 30.000 de consumatori. La nivel
de concept de retail, Pambac reprezintă singurul lanţ de magazine cu o gamă specifică de
produse de moratrit şi panificaţie, fără concurenţi direcţi. Compania intenţionează să extindă
linia de produse cu aluaturi de patiserie congelată şi să introducă cuptoare în magazine.
Analiza concurenţei
Potrivit datelor furnizate de MEMRB1, piaţa bunurilor de larg consum a cunoscut, în
termeni de volum al vînzărilor, o creştere de 23,3% în anul 2011 comparativ cu anul 2010.
Trendul crescător a fost datorat în principal produselor alimentare cu o creştere de 24,3%, în
timp ce produsele nealimentare au crescut cu 19,5%.
Conform studiului realizat de MEMRB, LLI Euromills deţine, din punct de vedere al
valorii vînzărilor, o cotă de piaţă de 42,565% pe segmentul de produse “pîine feliată”, fiind în
acest moment lider de piaţă.
Conform studiului realizat de Interbiz Group2 privitor la piaţa produselor de panificaţie,
competitorii din acest domeniu pot fi eşalonaţi în funcţie de cifră de afaceri şi de numărul de
angajaţi.
În funcţie de cifră de afaceri, competitorii se împart astfel:
• primele 10 de firme deţin 24,2% din piaţa internă;
• primele 20 de firme deţin 35,6% din piaţa internă;
• primele 40 de firme deţin 49,7% din piaţa internă;
• primele 80 de firme deţin 61,2% din piaţa internă.
Baza luată în calcul are 2.646 de firme producătoare de morărit şi panificaţie.
În funcţie de numărul de angajaţi, firmele din domeniul panificaţiei se împart, potrivit aceluiaşi
studiu realizat de Interbiz Group, astfel:
• 19 firme (0,7%) au 500 angajaţi şi peste, concentrează 23,8 % din personalul angajat în
industriile de morărit şi panificaţie;
• 12 firme (0,5%) au între 250 şi 499 angajaţi, concentrează 7,5% din personalul angajat;
1
MEMRB este o companie de cercetare de piata a produselor de larg consum ale carei activitati isi au originea la inceputulanilor
’70. In anul 1995 prin alianta cu compania Information Resources Inc. a rezultat actuala companie MEMRB IRI.
2
Interbiz Group este prima firma româneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru diferite
domenii de activitate, prezenta pe piata din România din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

• 66 firme (2,5%) au între 100 şi 249 angajaţi, concentrează 16,6% din personalul angajat;
• 124 firme (4,7%) au între 50 şi 99 angajaţi,concentrează 12,9% din personalul angajat;
• 993 firme (37,5%) au între 10 şi 49 angajaţi, concentrează 31,1% din personalul angajat;
• 1.432 firme (54,1%) au sub 10 angajaţi, concentrează 8,1% din personalul angajat.
Studiul reliefează de asemenea faptul că cele mai puternice firme la nivel naţional, cu
activitate preponderenta fabricarea produselor de panificaţie, sînt: Vel Pitar (în creştere, datorită
achiziţiilor, logisticii şi managementului), S.C.PambacS.A.(în creştere, datorită investiţiilor,
logisticii

Tabel.3 Top 5 grupuri de morărit şi panificaţie Mil. euro

Nr. crt. Companie 2007 2008 2009 2010 2011
1. Dobrogea 49,1 49,6 40,2 54,5 75,0
2. Vel Pitar 30,7 36,2 40,2 57,8 73,4
3. Boromir 30,4 41,0 40,5 59,5 74,0
4. Titan 35,1 37,9 31,8 40,3 50,0
5. Pambac 17,3 20,1 18,6 22,5 35,0
6. Total 162,6 184,8 171,3 234,6 307,4
Sursă: Ministerul Finanţelor Publice

Pe segmentul produselor profesionale principalii competitori ai Pambac s.a. sunt

Dobrogea, Boromir, Pambac, Băneasa, Grup Prod Pan, Vital şi Hayel. Conform datelor deţinute
de companie privitoare la competitori, Dobrogea beneficiază de o mare flexibilitate în ceea ce
priveşte cerinţele pieţei, a dat dovadă de instabilitate în ceea ce priveşte calitatea produselor,
practică preţuri similare la nivelul întregii ţări. Moara Gliga, localizat în Piatra Neamt, este cel
mai important competitor, avînd o bună acoperire naţională, produsele acestuia fiind de o calitate
constant bună. Pambac, unul dintre cei mai mari producători din zona Moldovei, practică o
politică de preţuri imprevizibilă, „remarcanduse” prin instabilitate în ceea ce priveşte calitatea
produselor.
Pentru produsul pîine, principalul competitior al societăţii S.c. Pambac S.A îl constituie
producătorul Vel Pitar aflat pe locul secund cu o cotă de piaţă de 42,440% în ceea ce priveşte
valoarea vînzărilor pe segmentul de produse “pîine feliată”. Prin cota de piaţă deţinută, restul
producătorilor nu constituie pentru moment o ameninţare pentru Pambac S.A.
Pe segmentul produsului pîine proaspătă grupul este lider de piaţă la nivelul oraşului
Bacău, cu o cotă de piaţă de 22%. Prin comercializarea acestor produse grupul deţine pe piaţa o
cotă de 66%. Grupul deţine în prezent, pentru vînzare acestor produse, un număr de 30 de
magazine, zilnic peste 30.000 clienţi trecînd pragul acestor puncte de desfacere.
Segmentul produselor proaspete (pîine, pateuri, specialităţi de panificaţie) se
caracterizează prin următoarele caracteristici:
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

- principalii competitori practică preţuri de vînzare scăzute, făcînd astfel că preţurile medii să
cunoască un trend descendent
- practicarea de reduceri importante în principal că urmare a cantităţilor mari de grîu existente pe
piaţă, punîndu-se astfel presiune pe produsele cu preţuri ridicate
- creşterea competiţiei din punct de vedere geografic prin achiziţii în diferite zone ale Bacău
Tabel.4 Mărimea pieţei produselor proaspete la nivelul oraşului Bacău
An 2007 2008 2009
Mărimea pieţei (tone) 88.076 87.500 84.000
Titan 22% 20% 22%
Vel Pitar 20% 18% 17%
Brutarii turceşti 14% 15% 14%
Lujerului 13% 13% 13%
Alţi competitori 31% 34% 34%
Total 100% 100% 100%
Sursă: Estimările companiei Pambac S.A.
Din punct de vedere al competiţiei pe piaţa produselor proaspete, producătorul Vel Pitar
este cel mai important competitor, cu o mare adaptabilitate la cerinţele pieţei, cu cea mai mare
expansiune geografică şi care practică o politică de preţuri pe bază de discount. O importanţă
deosebită pe piaţa produselor proaspete o are şi producătorul Lujerul, localizat în Sibiu, dar care
beneficiază de o bună acoperire la nivelul întregii ţări. Lujerul a dat dovadă de constantă în ceea
ce priveşte calitatea produselor comercializate, practicînd o politică de preţuri predictibila, de
cele mai multe ori la cel mai scăzut nivel de pe piaţă. În ceea ce priveşte brutăriile turceşti,
acestea sunt active în principal în zona capitalei, comercializînd produse de o calitate
mulţumitoare la preţuri foarte scăzute.
Tabel.5 Cotele de piaţă deţinute de principalii producători pentru produsul faina

Total România Volum vînzări Valoare vînzări iunie- Preţ mediu/kg

iunie-iulie 2009 iulie 2009(RON) (RON)
(kg)
Total piaţă 3.219.504 6.303.488 1,96
Total producători 100,0% 100,0% 1,96
Total Titan 10,5% 10,4% 1,94
Total Dobrogea 25,8% 27,4% 2,08
Total Băneasa 22,0% 23,3% 2,07
Total Pambac 8,6% 9,2% 2,09
Total Boromir 7,8% 7,9% 1,98
Total Hajdu Sagi 5,6% 4,7% 1,65
Total Unicom Pack 3,6% 3,9% 2,12
Total alţi 3,3% 2,9% 1,70
producători
Total Private Label 1,7% 1,3% 1,55
Total Agrograin 1,6% 1,9% 2,30
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Total Monte Banto 1,5% 1,5% 1,96

(Prodpan)
Total Vel Pitar 1,0% 0,9% 1,86
Total Pan Group 0,9% 0,8% 1,88
Total Naturavit 0,6% 0,5% 1,49
Trade
Total Prodpan Zalău 0,6% 0,6% 1,76
Total Panimon 0,4% 0,3% 1,66
Total Interagro 0,1% 0,1% 1,57
Sursă: MEMRB
Din datele prezentate în tabelul de mai sus, se observă că majoritatea producătorilor deţin
o cotă de piaţă din punct de vedere al valorii vînzărilor superioară celei deţinute prin prisma
volumului vînzărilor, fapt datorat în principal practicării unor preţuri de vînzare peste media
preţurilor din piaţă.
În ceea ce priveşte producătorii Dobrogea şi Băneasa, clasarea acestora pe primele două
poziţii din punct de vedere al cotelor de piaţă deţinute se datorează în principal comercializării
produselor prin intermediul unor puncte de desfacere specializate, politica de preţuri practicată
neavînd nici o influenţă. Nu trebuie de asemenea neglijat faptul că cei doi producători distribuie
o gamă variată de produse alimentare, ceea ce le conferă o bază solidă în ceea ce priveşte
asigurarea unei distribuţii eficiente şi diversificate.
Pe segmentul pastelor, liderul pieţei este S.C. Morărit Panificaţie Băneasa S.A. cu o cotă
de piaţă în volum de 28%. Băneasa, împreună cu Pambac, care se situează pe locul secund, deţin
împreună aproape 50% din cota de piaţă în volum pentru pastele făinoase ambalate.
În prezent, din punct de vedere al cotelor de piaţă deţinute de competitori, respectiv al
preţului mediu, piaţa pastelor făinoase din România se prezintă astfel:

Tabel.6 Piaţa pastelor făinoase din România din punct de vedere al cotelor de piaţă
deţinute de competitori3

România Octombrie- Decembrie-ianuarie Februarie-martie

noiembrie 2008 2009 2009
Băneasa 24,4% 24,5% 24,9%
Pambac 18,1% 17,2% 17,7%
Pangram 11,4% 11,8% 11,8%
European Food 6,7% 6,2% 5,8%
Arnos 7,7% 7,8% 7,1%
Pan Group 2,6% 2,6% 2,4%
Propast 3,1% 2,8% 2,8%
Titan - Paste Lungi 5,0% 5,5% 4,2%
Baneasa- Paste Lungi 24,8% 24,6% 25,5%
3
Sursă: MEMRB
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Pambac - Paste Lungi 35,5% 35,5% 35,4%

Pangram - Paste Lungi 6,5% 6,0% 6,5%
European Food - Paste 10,6% 9,3% 9,6%
Lungi
Pan Group-Paste Lungi 8,8% 9,3% 8,2%
Propast- Paste Lungi 5,4% 5,2% 5,2%
Titan - Paste Scurte 4,1% 4,3% 3,5%
Băneasa - Paste Scurte 25,5% 25,7% 26,6%
Pambac - Paste Scurte 18,2% 16,2% 17,2%
Pangram - Paste Scurte 11,8% 12,3% 12,7%
European Food – Paste 7,9% 7,8% 6,8%
Scurte
Arnos- Paste Scurte 10,7% 11,0% 9,6%
Pan Group - Paste 0,4% 0,2% 0,3%
Scurte
Propast- Paste Scurte 2,9% 2,6% 2,4%
Titan - PasteCuiburi 7,4% 9,0% 8,0%
Băneasa - Paste Cuiburi 40,8% 42,1% 40,0%
Propast -Paste Cuiburi 1,5% 1,6% 1,7%
Paste Tradiţionale 11,6% 12,0% 11,9%
Pangram - Paste 33,3% 35,4% 33,9%
Tradiţionale
Sursă: MEMRB
Analiza SWOT pentru competitorii existenţi pe piaţa produselor de morărit şi
panificaţie

Puncte ţări:

• Apartenenţa la un grup puternic din industria alimentară;

• Poziţionarea foarte bună pe piaţa – în special la nivel local;
• Derularea unor programe investiţionale de modernizare;
• Creşterea şi diversificarea gamei de produse de panificaţie în ultimii ani.
Puncte slabe:
• Marje de profitabilitate relativ-reduse;
• Cheltuielile cu dobînzile influenţează în mod semnificativ rezultatul net al companiei;
Oportunităţi:
• costuri salariale scăzute
• forţa de muncă înalt calificată
• tehnologii avansate
• schimbări în comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse naturale
Ameninţări:
• Tendinţa descendentă a consumului de pîine la nivel naţional;
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

• Deprecierea monedei naţionale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite.
• Creşterea presiunilor salariale în ultimii ani.

Analiza clienţilor S.C. Pambac S.A,

În ceea ce priveşte clienţii, reprezentanţii S.C. Pambac S.A. au perfectat contracte de

colaborare cu numeroşi clienţi care acoperă o gamă variată de domenii de activitate, fapt de
natură să denote sfera largă de acoperire în rîndul clienţilor. Data find baza stufoasă de clienţi cu
care colaborează Pambac SĂ., în cele ce urmează vom enumera doar cîţiva dintre aceştia:
MEGA IMAGE
CARREFOUR
CORA
PROFI
BRÎU UNION
DON PAN CEREAL SRL
UTILTEX INTERNAŢIONAL SRL
SUPERROM 2001 SRL
COM NICO-IMPEX SRL
CRISTAL PRODUCTION SRL
DONNA COMP-IMPEX 2001 SRL
MAGIROM IMPEX SRL
OMI MARKETING SRL
QUANT MUZICA SRL
GEO CEREAL COM SRL
NESTLE
BUCUR SĂ
BEST FOODS PRODUCTIONS SRL
STAR FOODS
INTERAGRO SĂ
BILLA ROMÂNIA SRL
MEDIA ON SĂ
SELGROS CASH & CARRY SRL
PHILIP MORIS ROMÂNIA SRL
Distribuitori şi comercianţi cu ridicată şi cu amănuntul
Analiza furnizorilor S.C. Pambac S.A
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

În ceea ce priveşte furnizorii, S.C. Pambac S.A are de asemenea perfectate numeroase
contracte, de natură să denote atît independenta producătorului faţă de furnizori, cît şi
capacitatea acestuia de a studia piaţă şi de a selecta furnizorii de renume pentru fiecare din
produsele şi serviciile solicitate ca urmare a dorinţei de desfăşurare în bune condiţii a
activităţilor zilnice.
Dintre furnizorii S.C. Pambac S.A amintim:
MEGA IMAGE SĂ
AUTOBILAL SRL
MOBIFON SĂ
INTERAMERICAN SĂ
DHL INTERNAŢIONAL ROMANIAN SRL
ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL
TNT ROMÂNIA SRL
METRO CASH&CARRY
DISTRIGAZ SUD SĂ
BILLA ROMÂNIA SRL
ROMSERVICE TELECOMUNICAŢII
RENTROP&STRATON
PRAKTIKER ROMÂNIA SRL
TOP SERVICES
BUSINESS DEVELOPMENT TEAM
MOBEXPERT PIPERA
M.J. MAILLIS ROMÂNIA SĂ
SIEMENS
Atenta selecţie a furnizorilor a condus la atingerea unor standarde de performanţă
înalte,satisfacţia clienţilor fiind unul din obiectivele majore vizate în permanenţă de conducerea
S.C. Pambac S.A

3.2.3.Diagnosticul resurselor umane

Consiliul de Supraveghere este format din 3 membri şi anume:

1. Preşedinte – director general-Alin Giurea
2. Vicepreşedinte: Liliana Savin

Directoratul Societăţii este format din 3 membri şi anume:

 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

În ceea ce priveşte forţa de vînzări, Pambac are un nou Director Naţional de Vînzări,
Sorin Cozma, un nou Director Vînzări Panificaţie, Adina Cercelaru, si un nou Director De
Magazine, Lidia Betoae, Toate Cele Trei Poziţii Fiind Ocupate De Persoane Recrutate Din Afară
Companiei.

La 30 Iunie 2011, societatea avea angajate aproximativ 828 persoane. Evoluţia

personalului faţă de perioadele precedente este după cum urmează:

Tabel.7 Evoluţia personalului

Anul 2008 2009 2010 30.06.2011
Număr de 779 803 811 828
personal
Sursă: Situaţiile firmei Pambac SĂ

Tabel.8 Fluctuaţia personalului:

Fluctuaţia 2008 2009 2010 30.06.2011
personalu Muncito TES Muncito TES Muncito TES Muncitori TES
lui ri A ri A ri A A
Intrări 500 128 328 43 154 20 127 15
Ieşiri 125 22 205 15 128 22 120 24
Sursă: Situaţiile firmei Pambac SĂ
Structura personalului din punct de vedere al participării directe sau indirecte la
activităţile operaţionale:
Tabel.9 Structura personalului

Personal Număr
2008 2009 2010 30.06.2011
Total personal 779 803 811 828
Total personal 145 123 139 145
TESA
Conducere 12 11 15 15
Şefi 18 18 16 16
compartimente
funcţionale
Rest personal 115 100 108 114
TESA
Total personal 634 680 672 683
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

productiv
Şef 16 17 17 17
compartiment
producţie
Maiştri 10 12 14 14
Muncitori 628 651 646 657
• permanenţi 628 651 646 657

Sursă: Situaţiile firmei Pambac SA

La 30 Iunie 2011 personalul productiv reprezintă 82% din numărul total de salariaţi.

Tabel.10 Structura salariaţilor din punct de vedere al vechimii

Vechime Pînă la 3 4-5 ani 6-10 ani 10-15 15-20 Peste 20 Total
ani ani ani ani
Nr. 739 29 15 25 12 8 828
salariaţi

Sursă: Situaţiile firmei Pambac SA

Toţi angajaţii societăţii sînt membrii ai planului de pensii al statului român. Societatea nu
operează nici un alt plan de pensii sau de beneficii după pensionare şi, deci, nu are nici un fel de
alte obligaţii referitoare la pensii. Societatea nu este obligată să ofere beneficii suplimentare
angajaţilor după pensionare.
Analiza SWOT

Puncte tari :

- existenţa unui personal specializat

- Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avînd
desigur o pregătire profesională corespunzătoare domeniului de activitatea în care acţionează
firma.
- Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaborează.
- încearcă să ţină pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurînd angajaţilor condiţii cît mai bune
de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).

Puncte slabe :
-costurile de producţie relativ mari
Oportunităţi :
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

-relaxarea politicii de creditare din partea băncilor.

Ameninţări :
-aparitia pe piaţă a unor jucători noi;

3.2.4.Diagnosticul tehnic
Activitatea de bază a firmei Pambac SA este producerea de produse de panificaţie,
activitate care se desfăşoară în complexul industrial de pe Calea Moineşti Bacău

Complexul industrial din Bacău

- suprafaţa desfăşurată a punctului de lucru: 100.000 mp
- suprafaţa clădiri: 35.000 mp
- volumul clădirilor: 300.000 mc
- suprafaţa depozitare: 10.000 mp
- capacitate de însilozare: 35.000 tone, în timp ce la nivel de ţară capacitatea totală de
însilozare este de 120.000 tone
- capacitate de manevrare a cerealelor de 100 tone/oră (cu trenul său autotrailer)
- 3 mori cu o capacitate totală de procesare de 650 tone/zi, respectiv de 230.000 tone/an
- capacitate de procesare a graului, graului arnăut şi porumbului
- capacitate de înmagazinare de 4.000 tone pentru produse finite pe bază de faină 73
- linie de producţie cereale pentru mic dejun. Capacitatea de producţie este de 10 tone/zi.
- linie de ambalat faină cu o capacitate de 100 tone/zi
- instalaţie mecanizată de fabricat pungi de împachetat cu o capacitate de 500 pungi/minut
- 6 linii automate de producţie a pîinii
- capacitate de producţie a pîinii şi a produselor de tip fresh : peste 200 tone/zi
- capacitate de producţie a pesmetului : 10 tone/zi
- 4 capacităţi de producţie a pastelor
- capacitate de producţie a pastelor: 40 tone/zi

3.2.5.Diagnosticul de mediu
În vederea respectării prevederilor privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje emise de Guvernul României, SC Pambac SA a perfectat în data de 30 septembrie
2008 contractul nr. 205976 cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA, contract al cărui obiect de
activitate îl reprezintă transferarea responsabilităţilor privind îndeplinirea obligaţiilor de
valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv a obligaţiei de raportare a informaţiilor privind
gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În acest fel SC Pambac SĂ respecta
prevederile privind valorificarea şi respectiv reciclarea deşeurilor de ambalaje prin mijloace
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

proprii sau prin predare către operatorii economici autorizaţi.Societatea nu desfăşoară activităţi
care ridică probleme deosebite de mediu cum ar fi lucrul cu substanţe toxice, radioactive sau
interzise.

Totuşi, în urma desfăşurării activităţii zilnice,societatea poate produce deşeuri obişnuite,

în această situaţie urmînd a se perfecta contracte cu furnizorii specializaţi în colectarea
deşeurilor de la punctele de lucru şi de la facilităţile de producţie.

3.2.6.Diagnosticul financiar

Tabel.11 Bilanţul contabil prescurtat pe anii 2010 şi 2011

Active 2010 2011 Pasive 2010 2011
Active imobilizate 200.332.461 223.150.10 Pasive 158.113.328 139.739.219
2 permanente
-imobilizari 202.401 840.300 -capitaluri 157.601.008 139.469.174
corporale proprii
-imobilizari 200.115.215 222.294.95 -provizioane 270.045 270.045
necorporale 7
-imobilizari 14.845 14.845 -datorii pe 242.275 0
financiare termen lung
Active circulante 73.697.118 92.193.867 Pasive 117.766.451 176.439.972
circulante
-stocuri 31.970.082 49.989.474 -datorii pe 116.322.408 176.437.935
termen scurt
-creante 37.895.158 38.092.582 -venituri în 1.444.043 2.307
avans
-inv.pe termen 0 0
scurt
-casa şi conturi la 73.697.118 92.193.867
bănci
Ch. în avans 1.850.199 835.492
Total Active 275.879.778 316.179.46 Total Pasive 275.879.778 316.179.461
1

Sursă: Bilanţurile contabile pe anii 2010 şi 2011

Situaţia netă - spre deosebire de capitalurile proprii, noţiunea de situaţie netă este mai
restrictiva, excluzînd din categoria acestora subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele
reglementate ( Situaţia Netă = Capitaluri proprii - Subvenţii pentru investiţii – Provizioane
reglementate ).
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Aceasta exprima valoarea contabilă a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra

întreprinderii, fiind averea proprietarilor şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura
funcţionarea şi independenta financiară a întreprinderii.

O situaţie netă negativă reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinţa încheierii cu

pierderi a exerciţiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea
neacoperită rămîne exclusiv în sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al
întreprinderii.

Situaţia netă = Activ total - Datorii totale

SN2010 = 275 879 778 – 242 275 – 116 322 408 – 1 850 199 = 157 464 896

SN2011 = 316 179 461 – 835 492 – 0 – 176 437 935 = 138 906 034

Fondul de rulment - fondul de rulment reprezintă cel mai important indicator al echilibrului
financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului între finanţarea pe termen
lung şi cea pe termen scurt.

Fondul de rulment = Surse durabile – alocări permanente = CPR + DAT – IMOnete

FR2010 = 157 602 008 + 242 275 – 200 332 461 + 270 045 (provizioane) =
= – 42 219 133
FR2011 = 139 469 174 + 270 045 + 0 – 223 150 102 = – 83 410 883

Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere, care va

fi lipsită de capitaluri permanente suficiente să-i asigure finanţarea imobilizărilor (Capitaluri
permanente < Imobilizări nete), sau că are active circulante inferioare datoriilor scadente pe
termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Această
situaţie se întîlneşte mai frecvent în sectorul de distribuţie, unde viteza de rotaţie a stocurilor este
foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite-furnizori însemnate.

Fondul de rulment propriu - pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupra

constituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, ceea
ce reflectă gradul de autonomie financiară.

Fondul de rulment propriu = CPR – IMOnete

FRP2010 = 157 601 008 – 200 332 461 = – 42 731 453

FRP2011 = 139 469 174 – 223 150 102 = – 83 680 928

 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Fondul de Rulment propriu este negativ, ceea ce confirmă că întreprinderea nu dispune

de o autonomie financiară care să îi permită finanţarea imobilizărilor nete din capitalurile
proprii.

Fondul de rulment străin - reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanţa
nevoi pe termen scurt.

Fondul de rulment străin = FR – FRP

FRS2010 = – 42 219 133 + 42 731 453 = 512 320
FRS2011 = – 83 410 883 + 83 680 928 = 270 045

Fondul de Rulment străin este pozitiv şi în scădere, ceea ce arata ca nevoile pe termen
scurt nu pot fi finanţate prin îndatorare pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment - reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai

fluctuant, mai instabil decît fondul de rulment şi depinde de cifră de afaceri, durata de rotaţie a
stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor.

Nevoia de fond de rulment = Alocări temporare – Surse temporare = STOCURI +

CREANŢE – DATexpl
NFR2010 = 31 970 082 + 37 895 158 – 24 276 695 = 45 588 543

NFR2011 = 49 989 474 + 38 092 582 – 22 468 495 = 65 613 561

Nevoia de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele
temporare posibile de mobilizat. Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi
considerată normală, numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de
finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj
nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de
exploatare, pe de altă parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.

Trezoreria netă

Trezoreria netă = FR – NFR

= Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
TN2010 = –42 219 133 – 45 588 543 = – 87 807 676
TN2011 = 3 831 878 – 92 045 713 = –88 213 835

TN2011 = – 83 410 883 – 65 613 561 = – 149 024 444

TN2011 = 4 111 811 – 153 969 440 = – 149 857 629
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Trezoreria netă negativă (F < NFR) semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea

exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această
situaţie evidenţiază dependenta întreprinderii de resursele financiare externe. În acest caz, se urmăreşte
obţinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de
capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situaţia de dependenţa, sau de tensiune asupra
trezoreriei, în care lichidităţile sau cvasilichiditatile sînt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe
termen scurt, limitează autonomia financiară pe termen scurt. Chiar dacă trezoreria netă negativă
evidenţiază o anumită dependenta financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de
insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să supravieţuiască şi să prospere,
dacă partenerii lor financiari accepta menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru
acoperirea pasivului exigibil.

Cash flow-ul

Cash flow-ul = ΔTN

= ΔAtz – ΔPtz

= ΔFR – ΔNFR
CF = –149 024 444 + 87 807 676 = – 61 216 768
= 279 933 – 61 923 727 = – 61 643 379
= – 41 191 750 – 20 025 018 = – 61 216 768

Deoarece fluxul monetar net al exerciţiului(cash-flow-ul perioadei exerciţiului) este negativ, capacitatea
reală de finanţare a investiţiilor a scăzut, înregistrîndu-se astfel o scădere a valorii întreprinderii.
Analiza lichiditate-exigibilitate joacă un rol important în diagnosticul financiar, prin
faptul că pune în evidenţă riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta acţionarii şi creditorii.
2010
Capacitatea de autofinanţare= PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda adiţională)
CAFad = 9 797 487 + 11 092 154 + 675 522 – 81 053 = 25 622 430
Capacitatea de autofinanţare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare –
Impozitul pe profit (prin metoda deductibilă)
CAFded = 40 259 764 + 4 282 733 – 16 995 686 – 1 924 323 = 25 622 488

2011Capacitatea de autofinanţare = PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda adiţională)

CAFad = 7 509 915 + 11 776 156 + 0 + 7 171 529 – 0 -823 578 = 25 628 022
Capacitatea de autofinanţare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare –
Impozitul pe profit (prin metoda deductibilă)
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

CAFded = 37 373 207 -2 110 858 + 3 454 589 – 14119423 = 25 628 021

Tabel.12 Indicatori economice

INDICATORI 2010 2011

1. Venit din vînzarea mărfurilor 14 974 548 19 742 670
2. Cheltuieli privind mărfurile 12 049 851 15 648 796
3. Marja comercială(1-2) 2 924 697 4 093 874
4. Producţia vîndută 279 498 024 221 988 612
5. Variaţia stocurilor(711 +/-) +1 399 098 -2 634 769
6. Producţia imobilizată 0 0
7. Producţia exerciţiului(3+4+5+6) 283 821 819 223 447 717
8. Consumuri externe 211 881 427 151 270 608
- Ch. cu materii prime şi materiale 178 628 430 115 101 246
consumabile
9 740 423 9 243 214
- Ch. privind energia şi apă
- Alte cheltuieli materiale 8 829 295 7 876 887
- Ch. privind prestaţii externe 14 683 279 19 049 261
9. Valoarea adăugată(7-8) 71 940 392 72 177 109
10. Cheltuieli cu impozitele şi taxele 2 049 777 2 088 970
11. Cheltuieli cu personalul 29 633 852 32 714 932
12. EBE(excedent brut de exploatare)(9- 40 256 763 37 373 207
10-11)
13. Alte venituri din exploatare 2 356 706 823 578
14. Venituri din provizioane 81 053 0
15. Cheltuieli cu despăgubiri donaţii şi active 6 495 084 7 171 529
cedate
16. Cheltuieli cu ajustearea imobilizărilor şi a 11 767 676 11 776 156
ACR
17. Rezultat din exploatare(12+13+14-15- 24 431 762 19 249 100
16)
18. Venituri financiare 4 282 733 3 454 589
19. Cheltuieli financiare 16 995 686 14 119 423
20. Rezultat curent(17+18-19) 11 718 809 8 584 266
21. Venituri extraordinare 0 6 230 196
22. Cheltuieli extraordinare 0 5 199 690
23. Rezultatul brut al exerciţiului(20+21- 11 718 809 9 614 772
22)
24. Impozitul pe profit 1 924 323 2 110 858
25. Rezultatul net 9 794 486 7 503 914
Şoldurile intermediare de gestiune reprezintă,de fapt, paliere succesive în formarea rezultatului
final.

Marja comercială (adaosul comercial) vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale sau

numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială). Activitatea
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

comercială presupune cumpărarea şi revînzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri cumpărate
pentru a fi revîndute în aceeaşi stare.
Marja comercială realizată în 2010 şi 2011 demonstrează un excedent din vînzarea mărfurilor,
rezultînd obţinerea unui profit din activitatea comercială. În plus, creşterea înregistrată de acest indicator
semnifică o îmbunătăţire, din punct de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei.
Producţia exerciţiului ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea bunurilor şi
serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vîndute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii.
Prin raportul PE(2010)/PE(2011)=1.270 se calculează indicele nominal de creştere al produciiei
întreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultînd o rata nominală de creştere a producţiei de 78.72% în
anul 2010 faţă de 2011 (producţia înregistrată în 2011 a fost de 0,787 ori mai mare decît producţia
obţinută în 2010).
Valoarea adăugată exprima creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie,
îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în
cadrul activităţii curente a întreprinderii.
Valoarea adăugată nu este evidenţiata în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmă conţine
elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor provenind de la terţi.
Raportul VA(2011)/VA(2010)=1.003 exprimă o creştere a valorii adăugate în anul 2010 faţă de
2011, fapt ce influenţează negativ rezultatele financiare ale întreprinderii.
Excedentul brut al exploatării (EBE) se stabileşte că diferenţa între valoarea adăugată (plus
subvenţiile de exploatare), pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe de altă parte.
Excedentul brut al exploatării exprima acumularea brută din activitatea de exploatare (operaţii
strict legate de producţia industrială, de activitatea comercială sau prestări de servicii), resursa
principală a întreprinderii, cu influenţa hotărîtoare asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii
potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane, profit).
Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte activitatea de exploatare normală şi curentă a
întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (doar amortizările economice justificate,
normale, ale imobilizărilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile excepţionale) şi provizioanele din
excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al exploatării.

Din valorile înregistrate de acest indicator se observă o scădere considerabilă a acestuia în anul
2011 faţă de 2010. Din contul de profit şi pierdere se poate constata o creştere mai rapidă a cheltuielilor
de exploatare faţă de creşterea veniturilor obţinute din exploatare.
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atît de rezultatul exploatării normale şi
curente, cît şi de cel al activităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor curente ale
întreprinderii.

Rezultatul net este rezultatul exerciţiului afectat de activitatea extraordinară şi de plată

impozitului pe profit. Rezultatul net pe anul 2010 este mai mic faţă de cel pe 2011, fapt
determinat şi de o creştere a impozitului pe profit

3.2.7.Diagnosticul Rentabilităţii
Rentabilitatea capitalurilor investite = Rata de marjă x Rata de rotaţie x Rata de structură

Rata de marjă = Profitul net/Cifra de afaceri = 7 503 914/241 731 282 = 0,031 = 3,1%

Rata de rotaţie = CA/Activ economic = 241 731 282/316 179 461 = 0,7645 = 76,45%

Rata de structura = Activ economic/Capital propriu = 316 179 461/139 469 174 = 2,267

Rentabilitatea capitalurilor = 0,031x0,7645x2,267= 5,37%

ROA = (Profit net + Dobînzi)/Activ economic(0) = 6,68%

ROE = Profit net/Capital propriu(0) = 4,76%

Rentabilitatea dobînzilor = Dobînzi/Datorii către instituţii bancare = 7,1%

Am raportat cheltuiala cu dobînzile din anul 2009 la datoriile pe termen lung cărora
acestea le corespund. Datoriile financiare au o pondere nesemnificativă şi nu prezintă influenta
deosebită pentru diagnosticul rentabilităţii pe care ne străduim să îl realizăm.

R economică < R dobînzi ceea ce înseamnă că activitatea economică a companiei nu

poate susţine eficient plata dobînzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce
înseamnă că datoriile contractate de întreprindere se multiplică cu minusul de performanţă,
lucruce duce în final la scăderea R financiare.

Levierul financiar = Datorii/Capital propriu = 1,103

Compania este extrem de îndatorată( datorii către instituţii bancare – pe termen scurt

3.2.8.Diagnosticul Riscului
Indicatorul lichidităţii curente în 2011 este de 0.52 = ACR/DCR, iar indicatorul
lichidităţii imediate este de 0.24= (ACR-STO)/DCR.

Rata lichidă = 0,023 = Cash/DCR

 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Lichiditatea curentă compara ansamblul lichidităţilor potenţiale (active curente

transformabile în monedă într-un timp scurt de timp) şi datoriile exigibile pe termen scurt.
Aceasta lichiditate se apreciază ca fiind favorabilă atunci cînd are o valoare cuprinsă între 2 şi
2.5. În cazul de faţă avînd de a face cu o valoare subunitară. putem spune că firma nu îşi poate
acoperi datoriile curente din activele circulante. ceea ce contravine regulilor de finanţare. O
valoare subunitară a indicatorului lichidităţii curente nu trebuie interpretată ca fiind negativ în
cazul în care activele circulante au o perioadă de valorificare mai mică decît termenul de plată al
datoriilor pe termen scurt.

Lichiditatea imediată arata capacitatae companiei de a-şi achita datoriile curente doar din
creanţe şi din lichidităţi (disponibilităţi). O valoare subunitară arata ca stocurile deţinute de firme
sînt finanţate din datorii pe termen scurt.

Gradul de îndatorare arata capacitatea firmei de a se finanţa din resurse proprii. adică
independenţa financiară a acesteia. Valoarea subunitară a acestui indicator arata că
întreprinderea nu este dependentă de creanţierii săi, iar firmă va putea obţine credite pe termen
lung (ar avea cu ce să le garanteze).

Rata îndatorării = Datorii/Pasiv = 55,5%

Cu toate că valoarea indicatorului este subunitara, acesta depăşeşte pragul recomandat de

50% ceea ce înseamnă că întreprinderea este îndatorata peste limitele rentabilităţii activităţii
sale.

Levierul = 1,103 > 100% Nu se încadrează în limitele recomandate

CV=198 031 957

CF=41 958 146

v = CV/CA = 0,82

PRcontabil= CF/(1-v) = 233 100 811

PReconomic = (CF + Dobînzi)/(1-v) = 293 888 216

PLANIFICAREA NECESARULUI DE FINANŢARE

Planificare financiară cu ajutorul rotaţiei capitalurilor

CA planificat = CĂ 0 ( 1 + Δ%CĂ )
= 294 472 573 + ( 1 +( 241 731 282 – 294 472 573)/ 294 472 573 ) = 244 412 236
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Activmediu = ( 275 879 779 + 316 179 461 ) / 2 = 296 029 620
Durata de rotaţie = Activmediu/CApl * 360 = 296 029 620 / 241 731 282 * 360 = 441
Activestimat = Durata de rotaţie * CApl / 360

= 441 * 244 412 236 / 360 = 299 404 989

Furnizorimediu = ( 17 632 335 + 14 829 670 ) / 2 = 16 231 003

Durata de rotaţie = 16 231 003 / 241 731 282 * 360 = 24

Furnizoriestimati = 24 * 244 412 236 / 360 = 16 294 150

Credite de trezorerie medii = ( 92 045 713 + 153 969 440 ) / 2 = 123 007 577

Durata de rotaţie = 123 007 577 / 241 731 282 * 360 = 183

CTestimat = 183 * 244 412 236 / 360 = 124 242 887,

DATmedii = 242 275 / 2 = 121 138

Durata de rotaţie = 121 138 / 241 731 282 * 360 = 1

DATestimat = 1 * 244 412 236 / 360 = 678 923

CPRmediu = ( 157 601 008 + 139 469 174 ) / 2 = 297 070 182

Durata de rotaţie = 297 070 182 / 241 731 282 * 360 = 442

CPRest = 442 * 244 412 236 / 360 = 300 083 912

Rata de creştere sustenabila

g = ROE * b

b = 1- Pr reinvestit/PN

b = 1- 2513811/7503914=0,665

g = 4,76% * 0,665 = 3,16%

Necesarul suplimentar de capitaluri

NSC = Activestimat –Activ mediu = 299 404 980 – 296 029 620 = 3 375 369

Surde de finanţare : ΔFz = 16 294 150 – 16 231 003 = 63 147

 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

ΔCT = 124 242 887 – 123 007 577 = 1 235 310

ΔDAT = 678 923 – 121 138 = 557 785

ΔCPR = 300 083 912 – 297 070 182 = 3 013 730

NSC = g (1+g) (IMO+ACR nete)

NSC = 3,16% (1 + 3,16%) (223 150 102 + (92 193 867 – 223 150 102)

NSC = 301 052 321

NSC = Autofinanţare + Credite noi

NSC = PN * b (1 + 3,16%) + Credite noi

NSC = 7 503 914 * 0,665 (1 + 3,16%) + Credite noi

301 052 321 = 5 147 790 + Credite noi

Credite noi = 295 904 531

3.3.Fundamentarea cheltuielilor de investiţii

Compania SC Pambac SA a investit în 2011 într-o fabrică din localitatea Adjud, echipamentele fiind
asigurate de Buhler Germania – producatorul de echipamente. Fabrica va avea ca scop asigurarea
necesarului de chifle pentru restaurantele McDonald's din România şi Bulgăria, iar în viitor în Grecia,
Serbia şi Macedonia.
Investiţia se ridică la suma de 15 milioane euro .

Planul de finanţare

Finanţarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinanţare din anul 2010
(anterior investititiei) fiind mai mare decît valoarea totală a investiţiei. Autofinantarea s-a
realizat prin vinderea echipamentelor si instalatiilor vechi –acestea fiind inlocuite cu
echipamente noi moderne. De aceea, cheltuielile cu achiziţionarea spaţiului de lucru, a utilajelor,
instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel intern. Acţionarii estimează că valoarea
întregii investiţii va fi recuperată în 3 ani.

În efectuarea analizei investiţiei şi planului de cheltuieli considerăm următoarele ipoteze:

• Costurile variabile au o pondere constantă în cifra de afaceri (82%) .
• Costurile fixe cresc cu 1% ca urmare a introducerii în circuit a noii fabrici (cei 30
angajaţi vor fi consideraţi muncitori direct productivi, salariile lor intrînd în CV) ; CF
rămîn constante pe toată perioada analizată
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

• CĂ2011 va fi egală cu cea din 2011 pentru restul fabricilor din sistem; CĂ a fabricii de la
Cernica va contribui cu 10 % la CA totală din 201. Astfel:
CA2011 fabrici = 90% CAtot = CA2009
CA2011 Cernica = 10% CAtot
În anii de recuperare ai investiţiei fabricile vor produce şi vinde la acelaşi nivel,
corectat cu rata inflaţiei. Valorile pentru Ri sînt afişate în tabelul 13.
Dinamica ACRn urmează trendul CA şi implicit al CV.
• Variaţia imobilizărilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investiţii).
• Profitul se reinvesteşte în întregime pentru că timpul de recuperare să fie mai mic .
• Analiza face în ron ; cursul de schimb considerat va fi cel mediu pe anul 2009 :
1€ = 4.2373 Ron4 ; cota de impozit pe profit rămîne 16%.
• Compania nu apelează la împrumut, dobînzile rămîn la aceeaşi valoare.

2009 : Utilaje = 4000 * 10 * 4.2373 = 169 492 ron

Variaţia imobilizărilor = Utilaje = 34 593 797 ron
Transport utilaje + alte cheltuieli = 28 796 211 ron
Total: 63 559 500 ron = 15 mil eur
Tabelul . 13 Dinamica ACRn urmează trendul CA şi implicit al CV.

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013

CĂ 24150238 26833598 27638606 28467764
6 4 4 6 291794587
CV 19803195 22003550 22663657 23343567 239271561
7 7 2 0
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul net 7503914 11271042 12488214 13741901 14817983
ACRn - - - -
83410883 92678759 95459122 98322895 -100780968
∆ ACRn - -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
41618778
Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 20838863 15568522 16905620 17576000
Ri 3% 3% 2.50%

Sursa : Calcule proprii

4
Conform BNR, http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

3.4.Criterii de evaluare a proiectului de investiţii

3.4.1.Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichidităţi estimate a fi
obţinute de-a lungul duratei de viaţă a proiectului investiţional, inclusiv a celor rezultate din
lichidarea activului (valoarea reziduală), însumarea lor şi efectuarea diferenţei dintre suma astfel
obţinută şi costul proiectului.
Conform criteriului VAN de selecţie a investiţiilor eficiente, se acceptă numai proiectele de
investiţii cu VAN pozitiv :
Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate în tabelul de mai sus, iar rata de actualizare
se va determina conform modelului CAPM :

, unde

- randamentul activului fără risc

- rentabilitatea portofoliului pieţei

- volatilitatea pieţei de capital din România

= prima de risc a pieţei de capital din România

Calculul lui k se va face pe baza informaţiilor din 2010, acesta fiind primul an de
recuperare al investiţiei ; k va fi constant pe toată perioada analizei.
Activul fără risc se va considera un titlu de stat a cărui maturitate să acopere durata de viaţă a
investiţiei; am ales o obligaţiune guvernamentală cu maturitatea 10 ani, a cărei randament mediu
de adjudecare este 7.27%5.
Portofoliul pieţei îl vom considera pe indicele bursier BET-C, în a cărui componenta intra şi
acţiunile companiei Pambac SA (simbol MPN). Randamentul anual în 2010 a fost de 14.07%.

Pentru estimarea coeficientului de volatilitate ) vom folosi o ecuaţie de regresie cu

următoarele variabile (se vor folosi datele din ultimele 30 zile) :

Tabel 14- Variaţia zilnică a cursului acţiunii

Var. (%) Var.(%)
Dată
BET-C MPN
12/29/201
1 0.57 0.00
12/28/201
1 0.42 0.00
12/27/201
1 -0.31 0.00
5
Conform BNR, http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

12/24/201
1 0 0.00
12/23/201
1 1.31 0.00
12/22/201
1 0.35 0.00
12/21/201
1 -0.36 0.00
12/20/201
1 -0.41 0.00
12/17/201
1 0.42 0.00
12/16/201
1 -0.03 0.00
12/15/201
1 -0.29 0.00
12/14/201
1 -0.06 0.00
12/13/201
1 -0.41 0.00
12/10/201
1 0.57 0.00
12/9/2011 -0.39 4.63
12/8/2011 -0.18 0.00
12/7/2011 0.87 0.00
12/6/2011 -0.34 0.00
12/3/2011 1.17 0.00
12/2/2011 0.49 -4.42

Tabel 15- Variabile pebtru cash-flow

Regression Statistics

Multiple R 0.264943546
R Square 0.070195082
Adjusted R
Square 0.018539254
Standard Error 1.454783787
Observations 20
ANOVA
Significa
df SS MS F nce F
2.87596939
Regression 1 3 2.875969 1.3589 0.258943
38.0951256
Residual 18 1 2.116396
Total 19 40.971095
Upp
Standard Lower er Lower Upper
Coefficients Error 95% 95% 95.0% 95.0%
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

-
0.34162937 0.5855 0.84
Intercept 0.717719294 7 8 989 -0.58558 0.84989
-
0.61568836 2.0112 0.57
X Variable 1 0.13215342 1 3 5794 -2.01123 0.575794

; ;

k = 8.17%

Presupunem că durata de viaţă a investiţiei va fi de 10 ani, echivalentă cu durata de viaţă a

mijloacelor fixe (utilajele se depreciază cu 5% anual); n = 10. Cashflow-ul va rămîne la nivelul
din 2013 pentru următorii ani.

VR a investiţiei peste 10 ani (la sfîrşitul lui 2010) :

Teren = 4 000 * 15* 4.2373 = 254 238 ron (estimăm o revenire a pieţei imobiliare)
Utilaje = 0 ron
Fabrica = 28 796 211 * 0.2 = 5 759 242 ron (clădirea se uzează în prop de 2%/an)
Total = 6 013 480 ron

63 559 500 +

=
56 990 911.2 ron

VAN calculat înregistrează o valoare mare - 57 mil ron, compania îşi poate lua o marjă
considerabilă împotriva eventualelor riscuri; din acest punct de vedere, proiectul este unul
fezabil.

3.4.2.Indicele de profitabilitate (Ip)

Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permiţînd optimizarea
deciziilor de selecţie a proiectelor de investiţii; el se determina ca un raport între mărimea totală
actualizată a fluxurilor de lichidităţi estimate a fi obţinute şi mărimea cheltuielilor investiţionale
efectuate :
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

- investiţia este rentabilă

3.4.3.Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

Criteriul VAN exprima eficienta proiectelor de investiţii în termenii unor sume monetare;
performanţa acestora poate fi însă exprimată şi procentual prin intermediul unor rate de
rentabilitate (RIR), deduse din următoarea relaţie:

,
respectiv la o valoare egalã a cheltuielilor investiþionale ºi a sumei fluxurilor financiare
actualizate generate de proiect.
Atît calculul RIR cît si cel al VAN se fondeazã pe aceleaºi date ºi ipoteze; astfel între mai
multe proiecte de investiţii, se selecteazã, în condiþiile în care decizia se face doar dupã criteriul
RIR, acel proiect ce asigurã maxim RIR.
Pentru proiectul de la Adjud, RIR obţinut este 25.42%, valoare superioară costului
capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat.

3.4.4.Termenul de Recuperare (TR)

Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, luni) necesară în
vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi degajate de aceasta.
Acesta se poate calcula în două moduri:

- termen de recuperare neactualizat

- termen de recuperare actualizat

(ţine cont de valoarea în timp a banilor)

Tabel 15-Termene de recuperare

An CFD CFDact CFDactcum CFDcum

2010 20838863 19264919.11 19264919.11 20838863

2011 15568522 13305577.39 32570496.5 36407385

2012 16905620 13357051.91 45927548.41 53313005

2013 17576000 12837862.65 58765411.06 70889005

2014 17576000 11868228.39 70633639.45 88465005

2015 17576000 10971829.89 81605469.34 106041005

2016 17576000 10143135.71 91748605.05 123617005

 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

2017 17576000 9377032.176 101125637.2 141193005

2018 17576000 8668791.88 109794429.1 158769005

2019 17576000 8014044.448 117808473.6 176345005

TRneact = 3.58 ani (3 ani şi 200 zile);

TRact = 4.0675 ani (4 ani şi 243 zile).
În ambele cazuri, investiţia se recuperează relativ repede, avînd în vedere efortul
considerabil de 64 mil ron .

3.4.ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTIŢII ÎN MEDIU INCERT

o ANALIZA DE SENZITIVITATE
Scenariul optimist
Presupunem că în anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dublează. Dacă
ponderea CA a fabricii de la Adjud rămîne pe toată durata proiectului de investiţii cu o
pondere constantă de 10% în CAtotala a întreprinderii, şi ca urmare a creşterii cererii pentru
chifle CĂ a acesteia se majorează cu 50%, CAtotala va creşte la rîndul ei cu 5%.
Toate valorile ce urmează a fi dispuse în tabele sînt rezultate ca urmare a modificării
factorilor principali ( CA, CV) generînd modificarea generală a restului indicatorilor. ( după
scenariul neutru – fişier excel).
Tabel 17-Indicatori CA, CV, CF, Profitul net

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013

CĂ 253577505 28175278 290205367 298911528
3 306384316
CV 207933554 23103728 237968401 245107453 251235139
2
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul 9329672 13299662 14577693 15894064 17023950
net
ACRn -83410883 - -95459122 -98322895
92678759 -100780968
∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 22867483 17658000 19057783 19781967
Ri 3% 3% 2.50%

Tabel 18-Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5%

 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

CFDcumula
AN CFD t CFDactualizat CFDact-cum
2010 22867483 22867483 21140318.94 21140318.94
2011 17658000 40525483 15091341.71 36231660.65
2012 19057783 59583266 15057465.90 51289126.55
2013 19781967 79365233 14449145.16 65738271.71
2014 19781967 99147200 13357811.92 79096083.63
2015 19781967 118929167 12348906.28 91444989.91
2016 19781967 138711134 11416202.53 102861192.44
2017 19781967 158493101 10553945.21 113415137.65
2018 19781967 178275068 9756813.54 123171951.19
2019 19781967 198057035 9019888.63 132191839.82
Termen de recuperare neactualizat 3ani şi 73zile
3ani şi 305
Termen de recuperare actualizat zile

Scenariul optimist: variaţia termenului de recuperare după modificarea CAtotala

Observăm că la o creştere a CAtotale cu 5%, timpul de recuperare a investiţiei făcute

scade cu aproape un an de zile.

Tabel 19-Concluzii pe calculul VAN, IP, RIR

VAN 71374277.52
IP 2.122952155
RIR 29.31%
Scenariul optimist: variaţia VAN, IP, RIR după modificarea CAtotala
RIR=29.31% aparţine în intervalul dat de valorile Kmin şi Kmax : (0.29;0.295) şi depăşeşte cu
aproape 4 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru scenariul neutru.
Un alt factor important îl constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora
antrenează modificări ale profitului şi ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmări
variaţia indicatorilor după creşterea respectiv scăderea ponderii CV în CAtotala cu cinci
procente.
Tabel 20 -Scenariul optimist: scăderea ponderii CV în CA cu cinci procente

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013

CĂ 241502386 268335984 276386064 284677646 291794587
CV 185956837 206618708 212817269 219201787 224681832
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul 17647015 22541153 24096429 25698362 27073355
net
ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968
∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

CFD 16944869 32108974 27176737 28862081 29831373

Ri 3% 3% 2.50%

Tabel 21- Scenariul optimist: Variaţia VAN, RIR, IP la scăderea ponderii CV în CA

VAN 136898507.3
RIR 45.98%
IP 3.153863817

Tabel 22- Scenariul optimist: variaţia TR la scăderea ponderii CV în CA

An CFD CFDact CFDactcum CFDcum
2010 32108974 2968380 29683807.25 32108974
7.25
2011 27176737 2322649 52910300.49 59285711
3.24
2012 28862081 2280379 75714097 88147792
6.28
2013 29831373 2178943 97503529.34 117979165
2.57
2014 29831373 2014369 117647222.2 147810537
2.86
2015 29831373 1862225 136269476.9 177641910
4.65
2016 29831373 1721572 153485206.4 207473283
9.55
2017 29831373 1591543 169400644.7 237304656
8.25
2018 29831373 1471335 184114001.6 267136029
6.98
2019 29831373 1360206 197716069.7 296967401
8.02
Termen recuperare neactualizat 2ani şi 53 zile
Termen recuperare actualizat 2ani şi 268 zile

Scenariul pesimist
Presupunînd că în condiţii de recesiune economică, cererea pentru produsele fabricate şi
comercializate ca urmare a investiţiei realizate scade cu 50%, CAtotala a întreprinderii va suferi
la rîndul ei o scădere de 5 procente.
Tabel 23- Scenariul pesimist: scăderea CAtotale cu 5%

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013

CĂ 22942726 25491918 26256676 27044376
6 4 0 3 277204857
CV 18813035 20903373 21530474 22176388 227307983
8 1 3 5
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Profitul net 5678156 9242422 10398735 11589738 12612016

ACRn - - - - -
83410883 92678759 95459122 98322895 100780968
∆ ACRn - -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
41618778
Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 18810243 13479043 14753457 15370033
Ri 3% 3% 2.50%

Tabelul 24- Scenariu pesimist: variaţia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotal

VAN 42607544.02
IP 1.670356816
RIR 21.41%

Tabelul 25- Scenariul pesimist: variaţia termenului de recuperare ca urmare a scăderii

CA

CFDactcu
An CFD CFDact m CFDcum
17389519. 17389519. 1881024
2010 18810243 28 28 3
11519812. 28909331. 3228928
2011 13479043 21 48 6
11656637. 40565969. 4704274
2012 14753457 91 39 3
11226580. 51792549. 6241277
2013 15370033 15 54 6
10378644. 62171194. 7778280
2014 15370033 86 4 9
9315284
2015 15370033 9594753.5 71765948 2
8870068.8 80636016. 1085228
2016 15370033 73 77 75
8200119.1 88836135. 1238929
2017 15370033 39 91 08
7580770.2 96416906. 1392629
2018 15370033 13 12 41
7008200.2 10342510 1546329
2019 15370033 52 6.4 74
Termen de recuperare neactualizat 4ani şi 27 zile
Termen de recuperare actualizat 5ani şi 52 zile
Să presupunem că începînd cu 2009 costurile de întreţinere a fabricilor şi utilajelor cresc
considerabil astfel încît ponderea CV în CAtotala se majorează cu cinci procente.
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

Tabelul 26- Scenariul pesimist: creşterea cu cinci procente CV în CA

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013

CĂ 24150238 26833598 27638606 284677646 29179458
6 4 4 7
CV 21010707 23345230 24045587 247669552 25386129
6 6 6 1
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul -2639186 931 879999 1785440 2562610
net
ACRn - - - -98322895 -
83410883 92678759 95459122 10078096
8
∆ ACRn - -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
41618778
Dobînzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 9568752 3960307 4949159 5320627
Ri 3% 3% 2.50%

Tabelul 27-Scenariul pesimist:variaţia VAN, IP la creşterea ponderii CV în CA cu cinci

procente

VAN -22916684.23
RIR -
IP 0.639445178
 Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.

La o creştere a valorii costurilor variabile, VAN aferenta proiectului devine negativă,

proiectul de investiţii devenind nefezabil

Tabelul 28-Scenariul pesimist: creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente

An CFD CFDact CFDactcu CFDcum

m
2010 9568752 8846030.8 8846030.8 9568752
84 84
2011 3960307 3384661.2 12230692. 1352905
61 15 9
2012 4949159 3910307.3 16140999. 1847821
85 53 8
2013 5320627 3886292.9 20027292. 2379884
52 48 5
2014 5320627 3592764.1 23620056. 2911947
23 61 3
2015 5320627 3321405.3 26941461. 3444010
09 91 0
2016 5320627 3070542.0 30012003. 3976072
26 94 7
2017 5320627 2838626.2 32850630. 4508135
6 2 5
2018 5320627 2624226.9 35474857. 5040198
21 12 2
2019 5320627 2426021.0 37900878. 5572261
05 13 0
Termen recuperare neactualizat >10 ani
Termen recuperare actualizat >10 ani

Scenariul pesimist: creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente

Remarcăm ca la o variaţie în acest sens a costurilor variabile investiţia nu se poate

recupera în decursul duratei de viaţă a investiţiei, care devine astfel neprofitabila.
 Concluzii și propuneri

CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Concluzie: investiţia reprezintă o alocare permanentă de capitaluri în achiziţia de
active fixe şi / sau financiare, care să permită desfăşurarea unor activităţi rentabile, cu o rată de
rentabilitate superioară ratei actuale de rentabilitate a întreprinderii şi acoperitoare pentru
riscurile asumate. Principalul risc asumat este alocarea azi a unui capital economisit, în speranţa
obţinerii unor venituri viitoare, pe durata de viaţă a investiţiei. În ipoteza unui mediu economic
cert, fluxurile viitoare sînt presupuse a fi cunoscute şi stabile. Întrucît costurile cu investiţia se
fac în prezent, însă veniturile se vor obţine într-o perioadă viitoare şi lungă de timp, apare
necesitatea actualizării acestor venituri.
Compania “Pambac S.A.”, prin rezultatele obţinute în studiul prezent, a demonstrat o
forţă financiară suficientă nu doar pentru a-şi păstra poziţia pe piaţă, dar şi pentru a progresa, a
cuprinde noi orizonturi şi de a oferi siguranţă şi confort clienţilor săi.
Proiectul de investiţii analizat presupune punerea în funcţiune a unei noi întreprinderi
de panificatie-de producere a unor chifle care acoperă necesarulzilnic resaturantelor
Mac’Donalds din ţară şi din alte ţări ca Bulgaria.
Investiţia se ridică la suma de 15 milioane euro .Agentul economic se autofinanţează
atunci cînd obţine un profit care poate servi, în acelaşi timp, că remunerare a capitalurilor
angajate şi că sursa de investiţii, care să contribuie la mărirea sau menţinerea competitivităţii
sale pe piaţă.Pambac S.A. a încercat să se autofinanţeze din vinderea unor echipamente şi
instalaţii învechite. Compania nu apelează la împrumut, dobînzile rămîn la aceeaşi valoare.

Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, luni) necesară

în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi degajate de aceasta. În
ambele cazuri, investiţia se recuperează relativ repede, avînd în vedere efortul considerabil de 64
mil ron .
Pentru proiectul de la Adjud, RIR obţinut este 25.42%, valoare superioară costului
capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat.

Abordarea noastră se bazează pe crearea a doua scenarii de proiect: optimist, cel mai
probabil şi pesimist. Versiunea optimistă de proiect se bazează pe estimările optimiste ale
parametrilor de proiect şi include doar acele evenimente care au cea mai mare probabilitate să se
îndeplinească.În versiunea optimistă presupunem că în anul 2009, cererea pentru acest tip de
chifle se dublează. Dacă ponderea CĂ a fabricii de la Adjud rămîne pe toată durata proiectului
 Concluzii și propuneri

de investiţii cu o pondere constantă de 10% în CAtotala a întreprinderii, şi ca urmare a creşterii

cererii pentru chifle CĂ a acesteia se majorează cu 50%, CAtotala va creşte la rîndul ei cu 5%.
VAN este pozitiv fiind 136898507.3-ne arata ca investiţia este rentabilă
Versiunea pesimistă se bazează pe estimările pesimite şi include toate evenimentele
de risc semnificative care se pot îndeplini în cadrul proiectului curent. VAN este negativ .
În cazul versiunii optimiste, timpul de recuperare a investiţiei făcute scade cu
aproape un an de zile iar în cazul pesimist după efectuarea calculelor rezulta că investiţia pe
cae vrea să o realizeze Pambac S.A. nu este profitabilă .
Concluzionam ca afacerea care vrea să o dezvolte Pambac S.A. se amană pe o
perioadă de timp în care moneda euro devine mai stabilă. O altă soluţie ar fi schimbarea tipului
de investiţie avnd în vedee cooperarea cu firma de echipamente germana investiţia sa se
transforme într-o investiţie directă străină
 Evaluarea unui proiect de investitii

BIBLIOGRAFIE :
Literatură de specialitate:
1. Anghelache, G., Dardac, N., Stancu, I. Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevărul,
Bucureşti 1992.
2. Antoniu, N. Finanţele intreprinderilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
3. Butănescu, R. Investiţii-analiză, proces, decizie, Editura Universităţii “Lucian
Blaga” din Sibiu, 1997.
4. Bârsan, I. Managemnt investiţional, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu,
5. Bistriceanu, Ghe., Adochiţei M., Negrea, E. Finanţele agenţilor economici, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
6. Bran, P. - Decizia financiară în unitatea economică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1980
7. Bucătaru, D. – Capitalurile firmei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1999
8. Bucătaru, D. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, partea I,
2002
9. Cocriş, V., Isan, V. Economia afacerilor, Editura Graphics, vol. 4, Iasi, 1995.
10. Coşea, M., Nastovici, L. Evaluarea riscurilor. Metode şi tehnici de analiză la nivel micro şi
macroeconomic. Editura Lux Librix, Braşov, 1997.
11. Cotar, Ghe. Evaluarea intreprinderilor, Metode şi Tehnici, Editura ECCE SRL, Bucureşti,
1992.
12. Farmache, I. Patrimoniul intreprinderii – premise teoretice ale evaluării,Tribuna Economică,
nr. 33/1990.
13. Giurgiu, A., I. Mecanismul financiar al intreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
14. Hoanţă, N. Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996
15. Manolescu, Ghe. Management financiar, Editura Economică, 1995
16. Mösle, R., Nastovici, Luminiţa. Evaluarea investiţiilor, Editura Lux Libris, Braşov, 1998.
17. Romanu, I., Vasilescu, I. Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix, Editura
Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 1993.
18. Romanu, I., Vasilescu, I., s.a. Managementul investiţiilor, Editura Teora, Bucureşti, 1996
19. Stan, V. Evaluarea investiţiilor, metode şi uzanţe, Editura Teora, Bucureşti, 1996
20. Stancu, I. Finanţe, Editura Economică, 1995.
21. Ţuţurea, M. (coordonator) Manualul de inginerie economică
22. *** Tribuna Economică, colecţia 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000.
23. *** Manualul de inginerie economică

Alte surse:
Ministerul Finanțelor Publice, http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html
Asociația Română de franșiză, http://www.franșizor.ro/
 Evaluarea unui proiect de investitii

TRANSFORMAREA OPŢIUNILOR ÎN DECIZII DE INVESTIŢII

Fig.7 Etapele realizării procesului investiţional

 Evaluarea unui proiect de investitii

FAZELE DE REALIZARE A UNEI INVESTIŢII

Fig.8 Schema de desfăşurare a unei investiţii

Anexe