1.

Prezentarea generala SC Titan SA

Titan S.A. este o companie cu traditie pe piata de morarit si panificatie fiind una din cele mai
vechi fabrici de profil din tara.
Producţia Societăţii constă în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii
făinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de paste, producţie de pesmet şi producţie de
aluaturi.
Activitatea de productie a societatii este structurata astfel:
- morarit in vederea obtinerii fainurilor de grau si porumb
- panificatie
- productie pesmet
- productie de aluaturi congelate
Titan SA are in portofoliul sau o gama larga de produse profesionale destinate
producatorilor din industria de panificatie, precum si diverse categorii de produse de larg consum –
retail, comercializate in prezent sub marca Titan.

Produse promovate sub brandul TITAN

Pe segmentul de produse profesionale (fainuri de panificatie, fainuri speciale, malai) Titan

comercializeaza o gama variata de fainuri. Fainurile profesionale sunt comercializate in ambalaj de
hartie personalizat, la 50 kg (saci cu valva), dar pot fi distribuite si in varianta vrac (cisterna), la
cererea clientului. In prezent Titan SA detine, conform estimarilor companiei, o cota de piata de
peste 50% in Bucuresti si 15% la nivel national pentru aceasta categorie de produse.
Printre principalii clienti ai companiei se numara producatori importanti pe piata
romaneasca precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brau Union, United Romanian Breweries
Bereprod, Cream Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka, Ulker.

Fainurile speciale reprezinta o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esential in

procesul de fabricare al specialitatilor de panificatie: croissant, napolitane, foi de placinta, baghete,
cozonaci, pateuri, chifle. In vederea respectarii specificatiilor tehnice si parametrilor de calitate
necesari pentru obtinerea acestor fainuri, specialistii Titan acorda o atentie deosebita fiecarei etape a
procesului tehnologic, din momentul receptionarii materiei prime si pana la obtinerea produsului
final: selectarea graului de cea mai buna calitate se face cu strictete, procesul de macinare este
supravegheat in permanenta si se realizeaza teste ale produsului in diferite stadii ale procesului de
productie.
Din punct de vedere al pozitionarii pe piata, produsul faina se caracterizeaza prin:
- ocuparea pozitiei de lider in Bucuresti cu o cota de piata de 35%
- ocuparea locului trei pe piata cu o cota de 12% la nivel national
- produse de calitate
- distributie la nivelul intregii tari
- pozitionarea in functie de pret este foarte apropiata de cea a competitorilor Dobrogea,
Baneasa, Pambac.

Obiectivele Titan in ceea ce priveste produsele profesionale sunt:

1
 - mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei
- cresterea cotei de piata
- indeplinirea volumului de vanzari previzionat
- asigurarea profitabilitatii
- penetrarea de noi canale
- asigurarea calitatii produselor
- asigurarea expansiunii geografice
- optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire in piata
- dezvoltarea bazei de clienti

Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt
comercializate sub brand-ul TITAN. Productia pentru aceasta categorie de produse a fost
externalizata incepand cu august 2008, realizandu-se in colaborare cu producatorul
Baneasa.

Produse promovate sub brandul FORTZA

Fulgii de porumb Fortza, produse si comercializate in pachete de 150g, sunt cele mai
cunoscute de pe piata romaneasca din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan ramane
pentru aceasta gama de produse ca brand de fabrica.
Cerealele pentru micul dejun in pachete de 250g sunt si ele incluse in categoria
produselor Titan. Pe laga produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolata si Corn
Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a imbogatit cu doua noi produse: Musli si
Cerelale pentru dieta.
Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g si 900g
comercializate pana in august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificari in
structura ambalajului, designului iar marca sub care se regasesc acum este Titan.
Introducerea pe piata in cursul anului 2008 a unui produs nou de brutarie fresh , sub
denumirea de Paine PAVE 500g , obtinuta cu ajutorul unor echipamente noi achizitionate
in cursul anului 2008 , care confera mai multa prospetime si un gust aparte . Fiind un
produs nou, acesta a inregistrat o crestere rapida a vanzarilor si a crescut cota de piata
pentru gama produselor de brutarie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi
investitii , cu o capacitate mai mare pentru producerea de paine pe cuptoare pe vatra .
Aceasta investitie este de aproximativ 1.200.000 EUR si se va finaliza in anul 2010 , cu o
capacitate de 20 tone/24 ore.

Obiectivele producatorului Titan pentru produsele proaspete se prezinta astfel:

- mentinerea pozitiei de lider si a reputatiei companiei
- cresterea cotei de piata
- indeplinirea indicatorilor de vanzari

2
 - asigurarea profitabilitatii
- asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate
- optimizarea ariei de desfacere

Titan comercializeaza pe piata si anumite sub-produse (ex: tarate, malai furajer, faina de
porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de macinare al cerealelor, sevesc ca materie de baza
in diferite industrii: in zootehnie, in fabricarea nutreturilor combinate, in industria de alcool.

Distributia produselor

In cazul produselor de panificatie sunt utilizate, preponderent, canale de distributie directe.

Distributia directa presupune transportul marfurilor de la punctul de productie la punctul de desfacere,
pe o lungime a canalului de distributie cat mai scurta.
Astfel, in cazul produselor de panificatie proaspete:
- 65 % din produse sunt distribuite direct, prin propria retea de magazine;
- 35% din produsele proaspete sunt distribuite cu intermediari (magazine).
Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existentei micilor
brutarii si patiserii care au ca punct de desfacere chiar locul de productie.

2. Analiza diagnosticului
 Diagnosticul juridic

SC Titan SA are ca obiect de activitate morarit si panificatie, fiind una dintre cele
mai vechi fabrici din tara. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse
oferind astazi clientilor sai preparate sanatoase si gustoase precum: paine proaspata, paste
fainoase, toast, cereale, cozonaci, produse congelate.

Societatea TITAN SA are sediul in Jud. Ilfov, Oras Pantelimon, Soseaua Cernica,
Nr.11. Are un punct de lucru situat in Tg. Mures, Str. Baneasa nr.31.

Societatea s-a înfiinţat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MURES SA. In
1999, Loulis Group a intrat pe piata din Romania prin preluarea celor doua unitati de profil
din Bucuresti si Targu Mures, care prin fuziune au format compania Loulis SA.
In iunie 2007 Loulis SA si-a schimbat denumirea in Titan SA ca urmare a vanzarii
pachetului de actiunii grupului LLI Euromills. LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest
AG) a inceput inca din 1995 sa se extinda pe segmentul food&beverage in Europa Centrala si
de Est, in prezent activand in 7 tari. Grupul si-a concentrat activitatea pe segementul
produselor de morarit si a automatelor de cafea si snacks-uri.

3
 Actiunile firmei Titan au fost cotate la Rasdaq inca din anul 1996. In anul 1999
Camera de Comert si Industrie a Romaniei a acordat companiei Titan locul IV in cadrul
Topului National al Firmelor si locul I ca firma romaneasca.
Dupa trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piata in domeniul moraritului si
panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de
consum ale romanilor.
Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toti angajatii avand carte de
munca si lucrand 8 ore/zi. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea in conformitate
si cu normele codului fiscal, platindu-si toate datoriile fata de bugetul statului. In ceea ce
priveste dreptul mediului, societatea nu figureaza pe lista celor care s-au confruntat cu astfel
de probleme, neavand vreun litigiu privind incalcarea normelor de protectie a mediului.

ANALIZA SWOT

Puncte tari:
- avand ca actionar principal grupul LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Invest
AG), S.C. Titan SA. a puput sa-si imbunatateasca politica de marketing, urmand un
proces de „rebranding”
- profesionalism si capacitate de dezvoltare
- fiind o societate pe actiuni, pierderea anuala (daca exista) este suportat de mai multe
persoane (fizice sau juridice)

Puncte slabe:
- in cazul unei crize de lichidati care afecteaza intregul concern LLI Euromills , Titan
S.A. va fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este
detinut de acest concern
Oportunitati:
- fiind o societate pe actiuni, pe timpul crizei, in cazul in care societatea are
nevoie de surse de finantare pentru investitii, poate emite noi actiuni pentru
a se imprumuta mai usor decat prin intermediul creditului bancar
- identificarea publicului tinta si informarea acestuia prin intermediul campaniilor
publicitare cu privire la noile produse comercializate pe piata.
Amenintari:

4
 - pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate
costuri destul de mari, ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

 Diagnosticul comercial

Compania si-a extins activitatea de distributie in directia comertului cu amanuntul,

tocmai in ideea dezvoltarii retelei de retail cu scopul comercializarii produselor Titan.
Grupul LLI Euromills a decis o abordare diferita a magazinelor de paine si produse de
panificatie. In urma unui studiu de piata realizat in Bucuresti, s-a inceput o campanie de
rebranding, prin care s-a urmarit transformarea magazinelor sub o noua identitate, Family.
Noua imagine a lantului de magazine a fost legata de activitatea specifica a grupului, cea de
morarit si panificatie, prin sloganul “Paine si mai mult”. Acestea se doreau a fi magazine de
proximitate, care ofera a paleta variata de produse de panificatie si produse lactate, cu alte
cuvinte locul ideal pentru cumparaturile zilnice ale familiei.
Magazinele Family sunt vizitate zilnic de aproximativ 30.000 de consumatori. La
nivel de concept de retail, Family reprezinta singurul lant de magazine cu o gama specifica de
produse de moratrit si panificatie, fara concurenti directi. Compania intentioneaza sa extinda
linia de produse cu aluaturi de patiserie congelata si sa introduca cuptoare in magazine.
Analiza concurentei
Potrivit datelor furnizate de MEMRB1, piata bunurilor de larg consum a cunoscut, in
termeni de volum al vanzarilor, o crestere de 23,3% in anul 2009 comparativ cu anul 2008.
Trendul crescator a fost datorat in principal produselor alimentare cu o crestere de 24,3%, in
timp ce produsele nealimentare au crescut cu 19,5%.
Conform studiului realizat de MEMRB, LLI Euromills detine, din punct de vedere al
valorii vanzarilor, o cota de piata de 42,565% pe segmentul de produse “paine feliata”, fiind
in acest moment lider de piata.
Conform studiului realizat de Interbiz Group2 privitor la piata produselor de
panificatie, competitorii din acest domeniu pot fi esalonati in functie de cifra de afaceri si de
numarul de angajati.
In functie de cifra de afaceri, competitorii se impart astfel:
• primele 10 de firme detin 24,2% din piata interna;
• primele 20 de firme detin 35,6% din piata interna;
1
MEMRB este o companie de cercetare de piata a produselor de larg consum ale carei activitati isi au originea la inceputulanilor
’70. In anul 1995 prin alianta cu compania Information Resources Inc. a rezultat actuala companie MEMRB IRI.
2
Interbiz Group este prima firma româneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru
diferite domenii de activitate, prezenta pe piata din România din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)

5
• primele 40 de firme detin 49,7% din piata interna;
• primele 80 de firme detin 61,2% din piata interna.
Baza luata in calcul are 2.646 de firme producatoare de morarit si panificatie.
In functie de numarul de angajati, firmele din domeniul panificatiei se impart, potrivit
aceluiasi studiu realizat de Interbiz Group, astfel:
• 19 firme (0,7%) au 500 angajati si peste, concentreaza 23,8 % din personalul angajat in
industriile de morarit si panificatie;
• 12 firme (0,5%) au intre 250 si 499 angajati, concentreaza 7,5% din personalul angajat;
• 66 firme (2,5%) au intre 100 si 249 angajati, concentreaza 16,6% din personalul angajat;
• 124 firme (4,7%) au intre 50 si 99 angajati,concentreaza 12,9% din personalul angajat;
• 993 firme (37,5%) au intre 10 si 49 angajati, concentreaza 31,1% din personalul angajat;
• 1.432 firme (54,1%) au sub 10 angajati, concentreaza 8,1% din personalul angajat.
Studiul reliefeaza de asemenea faptul ca cele mai puternice firme la nivel national, cu
activitate preponderenta fabricarea produselor de panificatie, sunt: Vel Pitar (in crestere,
datorita achizitiilor, logisticii si managementului), Titan SA. (in crestere, datorita investitiilor,
logisticii si managementului) si Pambac (in crestere, datorita investitiilor, logisticii si
diversificarii productiei).

Fig.1 Top 5 grupuri de morarit si panificatie Mil. euro

Nr. crt. Companie 2005 2006 2007 2008 2009
1. Dobrogea 49,1 49,6 40,2 54,5 75,0
2. Vel Pitar 30,7 36,2 40,2 57,8 73,4
3. Boromir 30,4 41,0 40,5 59,5 74,0
4. Titan 35,1 37,9 31,8 40,3 50,0
5. Pambac 17,3 20,1 18,6 22,5 35,0
6. Total 162,6 184,8 171,3 234,6 307,4

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Pe segmentul produselor profesionale principalii competitori ai Titan s.a. sunt

Dobrogea, Boromir, Pambac, Baneasa, Grup Prod Pan, Vital si Hayel. Conform datelor
detinute de companie privitoare la competitori, Dobrogea beneficiaza de o mare flexibilitate
in ceea ce priveste cerintele pietei, a dat dovada de instabilitate in ceea ce priveste calitatea
produselor, practica preturi similare la nivelul intregii tari. Boromir, localizat in Sibiu, este cel
mai important competitor, avand o buna acoperire nationala, produsele acestuia fiind de o
calitate constant buna. Pambac, unul dintre cei mai mari producatori din zona Moldovei,
practica o politica de preturi imprevizibila, „remarcanduse” prin instabilitate in ceea ce

6
priveste calitatea produselor. In ceea ce priveste competitorul Baneasa, acesta a decis sa
sisteze colaborarea pe care a avut-o cu distribuitorul Overseas ca urmare a slabelor rezultate.
Vital si Hayel a facut dovada unei mari flexibilitati in ceea ce priveste cerintele pietei, linia
urmata in raport de calitatea produselor oferite nefiind una constanta.
Pentru produsul paine, principalul competitior al societatii Titan S.A il constituie
producatorul Vel Pitar aflat pe locul secund cu o cota de piata de 42,440% in ceea ce priveste
valoarea vanzarilor pe segmentul de produse “paine feliata”. Prin cota de piata detinuta, restul
producatorilor nu constituie pentru moment o amenintare pentru Titan S.A.
Pe segmentul produsului paine proaspata grupul este lider de piata la nivelul orasului
Bucuresti, cu o cota de piata de 22%. Prin comercializarea acestor produse grupul detine pe
piata o cota de 66%. Grupul detine in prezent, pentru vanzare acestor produse, un numar de
30 de magazine, zilnic peste 30.000 clienti trecand pragul acestor puncte de desfacere.
Segmentul produselor proaspete (paine, pateuri, specialitati de panificatie) se
caracterizeaza prin urmatoarele caracteristici:
- principalii competitori practica preturi de vanzare scazute, facand astfel ca preturile medii sa
cunoasca un trend descendent
- practicarea de reduceri importante in principal ca urmare a cantitatilor mari de grau
existente pe piata, punandu-se astfel presiune pe produsele cu preturi ridicate
- cresterea competitiei din punct de vedere geografic prin achizitii in diferite zone ale
Bucurestiului
Fig.2 Marimea pietei produselor proaspete la nivelul orasului Bucurest
An 2007 2008 2009
Marimea pietei (tone) 88.076 87.500 84.000
Titan 22% 20% 22%
Vel Pitar 20% 18% 17%
Brutarii turcesti 14% 15% 14%
Lujerului 13% 13% 13%
Alti competitori 31% 34% 34%
Total 100% 100% 100%
Sursa: Estimarile companiei Titan SA.

Din punct de vedere al competitiei pe piata produselor proaspete, producatorul Vel

Pitar este cel mai important competitor, cu o mare adaptabilitate la cerintele pietei, cu cea mai
mare expansiune geografica si care practica o politica de preturi pe baza de discount. O
importanta deosebita pe piata produselor proaspete o are si producatorul Lujerul, localizat in
Sibiu, dar care beneficiaza de o buna acoperire la nivelul intregii tari. Lujerul a dat dovada de

7
constanta in ceea ce priveste calitatea produselor comercializate, practicand o politica de
preturi predictibila, de cele mai multe ori la cel mai scazut nivel de pe piata. In ceea ce
priveste brutariile turcesti, acestea sunt active in principal in zona capitalei, comercializand
produse de o calitate multumitoare la preturi foarte scazute.

Fig.3 Cotele de piata detinute de principalii producatori pentru produsul faina

Total Romania Volum vanzari Valoare vanzari iunie- Pret mediu/kg (RON)
iunie-iulie 2009 (kg) iulie 2009(RON)

Total piata 3.219.504 6.303.488 1,96

Total producatori 100,0% 100,0% 1,96
Total Titan 10,5% 10,4% 1,94
Total Dobrogea 25,8% 27,4% 2,08
Total Baneasa 22,0% 23,3% 2,07
Total Pambac 8,6% 9,2% 2,09
Total Boromir 7,8% 7,9% 1,98
Total Hajdu Sagi 5,6% 4,7% 1,65
Total Unicom Pack 3,6% 3,9% 2,12
Total alti 3,3% 2,9% 1,70
producatori
Total Private Label 1,7% 1,3% 1,55

Total Agrograin 1,6% 1,9% 2,30

Total Monte Banto 1,5% 1,5% 1,96
(Prodpan)
Total Vel Pitar 1,0% 0,9% 1,86
Total Pan Group 0,9% 0,8% 1,88
Total Naturavit 0,6% 0,5% 1,49
Trade
Total Prodpan Zalau 0,6% 0,6% 1,76
Total Panimon 0,4% 0,3% 1,66
Total Interagro 0,1% 0,1% 1,57
Sursa: MEMRB

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca majoritatea producatorilor

detin o cota de piata din punct de vedere al valorii vanzarilor superioara celei detinute prin
prisma volumului vanzarilor, fapt datorat in principal practicarii unor preturi de vanzare peste
media preturilor din piata.
In ceea ce priveste producatorii Dobrogea si Baneasa, clasarea acestora pe primele
doua pozitii din punct de vedere al cotelor de piata detinute se datoreaza in principal

8
comercializarii produselor prin intermediul unor puncte de desfacere specializate, politica de
preturi practicata neavand nici o influenta. Nu trebuie de asemenea neglijat faptul ca cei doi
producatori distribuie o gama variata de produse alimentare, ceea ce le confera o baza solida
in ceea ce priveste asigurarea unei distributii eficiente si diversificate.
Pe segmentul pastelor, liderul pietei este S.C. Morarit Panificatie Baneasa S.A. cu o
cota de piata in volum de 28%. Baneasa, impreuna cu Pambac, care se situeaza pe locul
secund, detin impreuna aproape 50% din cota de piata in volum pentru pastele fainoase
ambalate.
In prezent, din punct de vedere al cotelor de piata detinute de competitori, respectiv al
pretului mediu, piata pastelor fainoase din Romania se prezinta astfel:

Fig.4 Piata pastelor fainoase din Romania din punct de vedere al cotelor de piata
detinute de competitori

Romania Octombrie-noiembrie Decembrie-ianuarie Februarie-martie

2008 2009 2009
Titan 4,3% 4,7% 3,9%

Baneasa 24,4% 24,5% 24,9%

Pambac 18,1% 17,2% 17,7%

Pangram 11,4% 11,8% 11,8%

European Food 6,7% 6,2% 5,8%

Arnos 7,7% 7,8% 7,1%

Pan Group 2,6% 2,6% 2,4%

Propast 3,1% 2,8% 2,8%

Titan - Paste Lungi 5,0% 5,5% 4,2%

Baneasa- Paste Lungi 24,8% 24,6% 25,5%

Pambac - Paste Lungi 35,5% 35,5% 35,4%

Pangram - Paste 6,5% 6,0% 6,5%

Lungi
European Food - 10,6% 9,3% 9,6%
Paste Lungi
Pan Group-Paste 8,8% 9,3% 8,2%
Lungi

9
 Propast- Paste Lungi 5,4% 5,2% 5,2%
Titan - Paste Scurte 4,1% 4,3% 3,5%
Baneasa - Paste 25,5% 25,7% 26,6%
Scurte
Pambac - Paste Scurte 18,2% 16,2% 17,2%
Pangram - Paste 11,8% 12,3% 12,7%
Scurte
European Food – 7,9% 7,8% 6,8%
Paste Scurte
Arnos- Paste Scurte 10,7% 11,0% 9,6%
Pan Group - Paste 0,4% 0,2% 0,3%
Scurte
Propast- Paste Scurte 2,9% 2,6% 2,4%
Titan - PasteCuiburi 7,4% 9,0% 8,0%
Baneasa - Paste 40,8% 42,1% 40,0%
Cuiburi
Propast -Paste Cuiburi 1,5% 1,6% 1,7%
Paste Traditionale 11,6% 12,0% 11,9%
Pangram - Paste 33,3% 35,4% 33,9%
Traditionale
Arnos-Paste 21,4% 20,7% 21,6%
Traditionale
Sursa: MEMRB
Analiza SWOT pentru competitorii existenti pe piata produselor de morarit si
panificatie

Puncte tari:

• majoritatea cerealelor provin din productia interna

• marii producatori ofera consumatorilor noi produse
• concurenta acerba in domeniu

Puncte slabe:
• activitati de marketing inexistente
• diversitate scazuta pe anumite segmente de produse
• pozitionarea insuficienta a marcilor
• politici promotionale insuficiente

Oportunitati:
• costuri salariale scazute
• forta de munca inalt calificata
• tehnologii avansate
• schimbari in comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse naturale

10
Amenintari:
• doar aproximativ 40% din terenul arabil este considerat a fi un sol de calitate buna si foarte
buna
• dificultati in ceea ce priveste armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene in
domeniul agriculturii
• dorinta de extindere a unor competitori (ex: Loulis, Vel Pitar, Boromir, Dobrogea)
• consumul scazut de produse de morarit si panificatie la nivelul Uniunii Europene

Analiza clientilor SC Titan SA.

In ceea ce priveste clientii, reprezentantii Titan S.A. au perfectat contracte de

colaborare cu numerosi clienti care acopera o gama variata de domenii de activitate, fapt de
natura sa denote sfera larga de acoperire in randul clientilor. Data find baza stufoasa de clienti
cu care colaboreaza Titan SA., in cele ce urmeaza vom enumera doar cativa dintre acestia:
MEGA IMAGE
CARREFOUR
CORA
PROFI
BRAU UNION
DON PAN CEREAL SRL
UTILTEX INTERNATIONAL SRL
SUPERROM 2001 SRL
COM NICO-IMPEX SRL
CRISTAL PRODUCTION SRL
DONNA COMP-IMPEX 2001 SRL
MAGIROM IMPEX SRL
OMI MARKETING SRL
QUANT MUZICA SRL
GEO CEREAL COM SRL
NESTLE
MAMA SI FIUL SRL
COMPLEXUL SPORTIV NATIONAL LIA MANOLIU BUCURESTI
BUCUR SA
11
BEST FOODS PRODUCTIONS SRL
STAR FOODS
UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL
DOROBANTI HOUSE SRL
IFANTIS ROMANIA SRL
PANIPAT SRL
LA FOURMI SRL
TIP TOP FOOD INDUSTRY SRL
INTERAGRO SA
BILLA ROMANIA SRL
MEDIA ON SA
SELGROS CASH & CARRY SRL
PHILIP MORIS ROMANIA SRL
Distribuitori si comercianti cu ridicata si cu amanuntul

Analiza furnizorilor SC Titan SA

In ceea ce priveste furnizorii, Titan SA are de asemenea perfectate numeroase

contracte, de natura sa denote atat independenta producatorului fata de furnizori, cat si
capacitatea acestuia de a studia piata si de a selecta furnizorii de renume pentru fiecare din
produsele si serviciile solicitate ca urmare a dorintei de desfasurare in bune conditii a
activitatilor zilnice.
Dintre furnizorii Titan SA amintim:
MEGA IMAGE SA
AUTOBILAL SRL
MOBIFON SA
INTERAMERICAN SA
DHL INTERNATIONAL ROMANIAN SRL
ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL
CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A JUDETULUI ILFOV
TNT ROMANIA SRL
METRO CASH&CARRY
DISTRIGAZ SUD SA
BILLA ROMANIA SRL
12
ROMSERVICE TELECOMUNICATII
RENTROP&STRATON
AVIA MOTORS
PAGINI AURII
PRAKTIKER ROMANIA SRL
TOP SERVICES
BUSINESS DEVELOPMENT TEAM
MOBEXPERT PIPERA
M.J. MAILLIS ROMANIA SA
SIEMENS
Atenta selectie a furnizorilor a condus la atingerea unor standarde de performanta
inalte,satisfactia clientilor fiind unul din obiectivele majore vizate in permanenta de
conducerea Titan SA.

 Diagnosticul resurselor umane

Consiliul de Supraveghere este format din 3 membri si anume:

1. Presedinte – KEMPKES CHRISTOPH THEODOR HEINRICH
2. Vicepresedinte: FOTOPOULOS NIKOLAOS
3. Membru - WASSERSCHEID GEORG

Directoratul Societatii este format din 5 membri si anume:

1. KROMMYDAS STEFANOS
2. POUTSIAKAS MICHAIL
3. CAPNUGIS ALEXANDROS
4. POP MARIUS-BOGDAN
5. ION VALERICA

La 30 Iunie 2009, societatea Titan S.A. avea angajate aproximativ 828 persoane.
Evolutia personalului fata de perioadele precedente este dupa cum urmeaza:

Fig.5 Evoluta personalului

Anul 2006 2007 2008 30.06.2009
Numar de personal 779 803 811 828

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

13
 Fig.6 Fluctuata personalului:
Fluctuatia 2006 2007 2008 30.06.2009
personalului Muncitori TESA Muncitori TESA Muncitori TESA Muncitori TESA
Intrari 500 128 328 43 154 20 127 15
Iesiri 125 22 205 15 128 22 120 24

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

Structura personalului din punct de vedere al participarii directe sau indirecte la

activitatile operationale:

Fig.7 Structura personalului

Personal Numar
2006 2007 2008 30.06.2009
Total personal 779 803 811 828
Total personal TESA 145 123 139 145
Conducere 12 11 15 15
Sefi compartimente 18 18 16 16
functionale
Rest personal TESA 115 100 108 114
Total personal 634 680 672 683
productiv
Sef compartiment 16 17 17 17
productie
Maistri 10 12 14 14
Muncitori 628 651 646 657
• permanenti 628 651 646 657

Personal Numar
2006 2007 2008 30.06.2009
Total personal 779 803 811 828
TESA 145 123 139 145
Muncitori 634 680 672 683
•direct productivi 625 655 648 657
•indirect productivi 9 25 24 26

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

La 30 Iunie 2009 personalul productiv reprezinta 82% din numarul total de salariati.

Fig.8 Structura salariatlor din punct de vedere al vechimii

Vechime Pana la 3 4-5 ani 6-10 ani 10-15 ani 15-20 ani Peste 20 ani Total

14
 ani
Nr. salariati 739 29 15 25 12 8 828

Sursa: Situatiile firmei Titan SA

Toti angajatii societatii sunt membrii ai planului de pensii al statului roman. Societatea
nu opereaza nici un alt plan de pensii sau de beneficii dupa pensionare si, deci, nu are nici un
fel de alte obligatii referitoare la pensii. Societatea nu este obligata sa ofere beneficii
suplimentare angajatilor dupa pensionare.

Analiza SWOT

Puncte tari :

- existenta unui personal specializat

- Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avand
desigur o pregatire profesionala corespunzatoare domeniului de activitatea in care actioneaza
firma.
- Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaboreaza.
- incearca sa tina pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurand angajatilor conditii cat mai
bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).

Puncte slabe :
-costurile de productie relativ mari

Oportunitati :
-relaxarea politicii de creditare din partea bancilor.

Amenintari :
-aparitia pe piata a unor jucatori noi;

 Diagnosticul tehnic

15
 Activitatea de baza a firmei Titan S.A. este producerea de produse de panificatie,
activitae care se desfasoara in complexul industrial Cernica, dar si in complexul industrian
Targu Mures.

Complexul industrial Cernica

- suprafata desfasurata a punctului de lucru: 100.000 mp
- suprafata cladiri: 35.000 mp
- volumul cladirilor: 300.000 mc
- suprafata depozitare: 10.000 mp
- capacitate de insilozare: 35.000 tone, in timp ce la nivel de tara capacitatea totala de
insilozare este de 120.000 tone
- capacitate de manevrare a cerealelor de 100 tone/ora (cu trenul sau autotrailer)
- 3 mori cu o capacitate totala de procesare de 650 tone/zi, respectiv de 230.000 tone/an
- capacitate de procesare a graului, graului arnaut si porumbului
- capacitate de inmagazinare de 4.000 tone pentru produse finite pe baza de faina 73
- linie de productie cereale pentru mic dejun. Capacitatea de productie este de 10 tone/zi.
- linie de ambalat faina cu o capacitate de 100 tone/zi
- instalatie mecanizata de fabricat pungi de impachetat cu o capacitate de 500 pungi/minut
- 6 linii automate de productie a painii
- capacitate de productie a painii si a produselor de tip fresh : peste 200 tone/zi
- capacitate de productie a pesmetului : 10 tone/zi
- 4 capacitati de productie a pastelor
- capacitate de productie a pastelor: 40 tone/zi

Complexul industrial Targu Mures

- capacitate de insilozare: 55.000 tone/zi
- capacitate de morarit de 150 tone/24 de ore
- linie de productie a painii de 30 tone/24 de ore
- linie de productie a biscuitilor de 10 tone/24 de ore
- linie de impachetat faina in ambalaje de 1 kg cu o capacitate de 40 tone/24 de ore instalatie
de uscare a graului

 Diagnosticul de mediu

16
 In vederea respectarii prevederilor privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de
ambalaje emise de Guvernul Romaniei, SC Titan SA a perfectat in data de 30 septembrie
2008 contractul nr. 205976 cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA, contract al carui obiect de
activitate il reprezinta transferarea responsabilitatilor privind indeplinirea obligatiilor de
valorificare a deseurilor de ambalaje, respectiv a obligatiei de raportare a informatiilor
privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. In acest fel SC Titan SA respecta
prevederile privind valorificarea si respectiv reciclarea deseurilor de ambalaje prin mijloace
proprii sau prin predare catre operatorii economici autorizati.

Societatea nu desfasoara activitati care ridica probleme deosebite de mediu cum ar fi

lucrul cu substante toxice, radioactive sau interzise.
Totusi, in urma desfasurarii activitatii zilnice,societatea poate produce deseuri
obisnuite, in aceasta situatie urmand a se perfecta contracte cu furnizorii specializati in
colectarea deseurilor de la punctele de lucru si de la facilitatile de productie.

 Diagnosticul financiar

Fig.9 Bilantul contabil prescurtat pe anii 2008 si 2009

Active 2008 2009 Pasive 2008 2009
Active imobilizate 200.332.461 223.150.102 Pasive permanente 158.113.328 139.739.219
-imobilizari corporale 202.401 840.300 -capitaluri proprii 157.601.008 139.469.174
-imobilizari 200.115.215 222.294.957 -provizioane 270.045 270.045
necorporale
-imobilizari financiare 14.845 14.845 -datorii pe termen 242.275 0
lung
Active circulante 73.697.118 92.193.867 Pasive circulante 117.766.451 176.439.972
-stocuri 31.970.082 49.989.474 -datorii pe termen 116.322.408 176.437.935
scurt
-creante 37.895.158 38.092.582 -venituri in avans 1.444.043 2.307
-inv.pe termen scurt 0 0
-casa si conturi la 73.697.118 92.193.867
banci
Ch. in avans 1.850.199 835.492
Total Active 275.879.778 316.179.461 Total Pasive 275.879.778 316.179.461

Sursa: Bilanturile contabile pe anii 2008 si 2009

17
 Situatia neta - spre deosebire de capitalurile proprii, noţiunea de situatie neta este mai
restrictiva, excluzand din categoria acestora subventiile pentru investitii si provizioanele
reglementate ( Situaţia Netă = Capitaluri proprii - Subvenţii pentru investitii – Provizioane
reglementate ).

Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra

intreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind să fie suficienta pentru a asigura
functionarea şi independenta financiara a intreprinderii.

O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta incheierii cu

pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea
neacoperită ramane exclusiv in sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al
intreprinderii.

Situatia neta = Activ total - Datorii totale

SN2008 = 275 879 778 – 242 275 – 116 322 408 – 1 850 199 = 157 464 896
SN2009 = 316 179 461 – 835 492 – 0 – 176 437 935 = 138 906 034

Fondul de rulment - fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului
financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului intre finantarea pe
termen lung si cea pe termen scurt.

Fondul de rulment = Surse durabile – alocari permanente = CPR + DAT – IMOnete

FR2008 = 157 602 008 + 242 275 – 200 332 461 + 270 045 (provizioane) =
= – 42 219 133
FR2009 = 139 469 174 + 270 045 + 0 – 223 150 102 = – 83 410 883

Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru intreprindere, care

va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure finantarea imobilizarilor
(Capitaluri permanente < Imobilizări nete), sau ca are active circulante inferioare datoriilor
scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1
an). Această situaţie se întâlneşte mai frecvent in sectorul de distributie, unde viteza de rotatie
a stocurilor este foarte rapida (sub o lună) si unde exista credite-furnizori insemnate.

Fondul de rulment propriu - pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupra

constituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii,
ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.

18
 Fondul de rulment propriu = CPR – IMOnete
FRP2008 = 157 601 008 – 200 332 461 = – 42 731 453
FRP2009 = 139 469 174 – 223 150 102 = – 83 680 928

Fondul de Rulment propriu este negativ, ceea ce confirma ca intreprinderea nu

dispune de o autonomie financiara care sa ii permita finantarea imobilizărilor nete din
capitalurile proprii.

Fondul de rulment strain - reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a

finanţa nevoi pe termen scurt.

Fondul de rulment strain = FR – FRP

FRS2008 = – 42 219 133 + 42 731 453 = 512 320
FRS2009 = – 83 410 883 + 83 680 928 = 270 045

Fondul de Rulment strain este pozitiv si in scadere, ceea ce arata ca nevoile pe termen
scurt nu pot fi finantate prin indatorare pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment - reflecta echilibrul curent al intreprinderii, este mai

fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment şi depinde de cifra de afaceri, durata de rotatie
a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a
furnizorilor.

Nevoia de fond de rulment = Alocari temporare – Surse temporare = STOCURI +

CREANTE – DATexpl
NFR2008 = 31 970 082 + 37 895 158 – 24 276 695 = 45 588 543
NFR2009 = 49 989 474 + 38 092 582 – 22 468 495 = 65 613 561

Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu

resursele temporare posibile de mobilizat. Situaţia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva,
poate fi considerata normala, numai dacă este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea
nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia
un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea
datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasărilor si urgentarea platilor.

Trezoreria neta

2.1. Trezoreria neta = FR – NFR

= Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
TN2008 = –42 219 133 – 45 588 543 = – 87 807 676

19
 TN2008 = 3 831 878 – 92 045 713 = –88 213 835

TN2009 = – 83 410 883 – 65 613 561 = – 149 024 444

TN2009 = 4 111 811 – 153 969 440 = – 149 857 629

Trezoreria neta negativa (F < NFR) semnifica un dezechilibru financiar, la incheierea

exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt.
Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz, se
urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor
surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situatia de dependenţa, sau de
tensiune asupra trezoreriei, in care lichiditatile sau cvasilichiditatile sunt insuficiente pentru
rambursarea creditelor pe termen scurt, limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. Chiar daca
trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie
interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista intreprinderi, cu o astfel de situatie, care
sa supravietuiasca si sa prospere, daca partenerii lor financiari accepta mentinerea resurselor de
trezorerie incredintate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.

Cash flow-ul

Cash flow-ul = ΔTN

= ΔAtz – ΔPtz
= ΔFR – ΔNFR
CF = –149 024 444 + 87 807 676 = – 61 216 768
= 279 933 – 61 923 727 = – 61 643 379
= – 41 191 750 – 20 025 018 = – 61 216 768

Deoarece fluxul monetar net al exercitiului(cash-flow-ul perioadei exerciţiului) este negativ,

capacitatea reala de finantare a investitiilor a scazut, inregistrandu-se astfel o scadere a valorii
intreprinderii.
Analiza lichiditate-exigibilitate joaca un rol important in diagnosticul financiar, prin
faptul ca pune in evidenta riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta actionarii si
creditorii.
2008
Capacitatea de autofinantare= PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda aditionala)
CAFad = 9 797 487 + 11 092 154 + 675 522 – 81 053 = 25 622 430
Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare –
Impozitul pe profit (prin metoda deductibila)

20
CAFded = 40 259 764 + 4 282 733 – 16 995 686 – 1 924 323 = 25 622 488

2009

Capacitatea de autofinantare = PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda aditionala)

CAFad = 7 509 915 + 11 776 156 + 0 + 7 171 529 – 0 -823 578 = 25 628 022
Capacitatea de autofinantare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare –
Impozitul pe profit (prin metoda deductibila)

CAFded = 37 373 207 -2 110 858 + 3 454 589 – 14119423 = 25 628 021

INDICATORI 2008 2009

1. Venit din vanzarea marfurilor 14 974 548 19 742 670
2. Cheltuieli privind marfurile 12 049 851 15 648 796
3. Marja comerciala(1-2) 2 924 697 4 093 874
4. Productia vanduta 279 498 024 221 988 612
5. Variatia stocurilor(711 +/-) +1 399 098 -2 634 769
6. Productia imobilizata 0 0
7. Productia exercitiului(3+4+5+6) 283 821 819 223 447 717
8. Consumuri externe 211 881 427 151 270 608
- Ch. cu materii prime si materiale 178 628 430 115 101 246
consumabile
- Ch. privind energia si apa 9 740 423 9 243 214
- Alte cheltuieli materiale 8 829 295 7 876 887
- Ch. privind prestatii externe
14 683 279 19 049 261
9. Valoarea adaugata(7-8) 71 940 392 72 177 109
10. Cheltuieli cu impozitele si taxele 2 049 777 2 088 970
11. Cheltuieli cu personalul 29 633 852 32 714 932
12. EBE(excedent brut de exploatare)(9-10-11) 40 256 763 37 373 207
13. Alte venituri din exploatare 2 356 706 823 578
14. Venituri din provizioane 81 053 0
15. Cheltuieli cu despagubiri donatii si active cedate 6 495 084 7 171 529
16. Cheltuieli cu ajustearea imobilizarilor si a ACR 11 767 676 11 776 156
17. Rezultat din exploatare(12+13+14-15-16) 24 431 762 19 249 100
18. Venituri financiare 4 282 733 3 454 589
19. Cheltuieli financiare 16 995 686 14 119 423
20. Rezultat curent(17+18-19) 11 718 809 8 584 266
21. Venituri extraordinare 0 6 230 196
22. Cheltuieli extraordinare 0 5 199 690
23. Rezultatul brut al exercitiului(20+21-22) 11 718 809 9 614 772
24. Impozitul pe profit 1 924 323 2 110 858
25. Rezultatul net 9 794 486 7 503 914
Soldurile intermediare de gestiune reprezinta,de fapt, paliere succesive in formarea
rezultatului final.

Marja comerciala (adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau

numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala).

21
Activitatea comerciala presupune cumpărarea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate
bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.
Marja comerciala realizata in 2008 si 2009 demonstreaza un excedent din vanzarea
marfurilor, rezultand obtinerea unui profit din activitatea comerciala. In plus, cresterea inregistrata de
acest indicator semnifica o imbunatatire, din punct de vedere financiar, a activitatii comerciale a
firmei.
Productia exercitiului ( in cadrul activitatii industriale ) include valoarea bunurilor si
serviciilor „fabricate” de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii.
Prin raportul PE(2008)/PE(2009)=1.270 se calculeaza indicele nominal de crestere al
produciiei intreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultand o rata nominala de crestere a productiei
de 78.72% in anul 2009 fata de 2008 (productia inregistrata in 2009 a fost de 0,787 ori mai mare
decât producţia obţinută în 2008).
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie,
indeosebi a fortei de munca si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti,
in cadrul activitatii curente a intreprinderii.
Valoarea adaugata nu este evidentiata in contul de profit si pierdere, dar acesta din urma
contine elemente necesare pentru determinarea sa, in special pentru stabilirea consumurilor
provenind de la terti.
Raportul VA(2009)/VA(2008)=1.003 exprimă o crestere a valorii adaugate in anul 2009 fata
de 2008, fapt ce influenteaza negativ rezultatele financiare ale intreprinderii.
Excedentul brut al exploatarii (EBE) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata (plus
subventiile de exploatare), pe de o parte, si impozitele, taxele si cheltuielile de personal, pe de alta
parte.
Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare
(operatii strict legate de productia industriala, de activitatea comerciala sau prestari de servicii),
resursa principala a intreprinderii, cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a
capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane, profit).
Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si
curenta a intreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile (doar amortizarile economice
justificate, normale, ale imobilizarilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile exceptionale) si
provizioanele din excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al exploatarii.

22
 Din valorile inregistrate de acest indicator se observa o scadere considerabila a acestuia in
anul 2009 fata de 2008. Din contul de profit si pierdere se poate constata o crestere mai rapida a
cheltuielilor de exploatare fata de cresterea veniturilor obtinute din exploatare.

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si
curente, cat si de cel al activitatii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operatiilor curente ale
intreprinderii.

Rezultatul curent este profit atat in 2008,cat si in 2009, insa se poate observa o scadere
inregistrata in 2009 fata de anul anterior.

Rezultatul net este rezultatul exerciţiului afectat de activitatea extraordinară şi de plata

impozitului pe profit. Rezultatul net pe anul 2009 este mai mic fata de cel pe 2008, fapt determinat si
de o crestere a impozitului pe profit.

Marjele de acumulare in varianta anglo-saxona

2008

EBITDA = CA – Ch. de exploatare monetare

= Productia vanduta + Marja comerciala – Ch. cu materii prime si materiale

consumabile – Alte ch. materiale – Ch. cu energia si apa – Ch. privind marfurile – Ch. cu
personalul – Ch. privind prestatii externe – Ch. cu impozite taxe si varsaminte asimilate
= 38 860 666
EBIT = EBITDA – Amortizari,Provizioane
= 27 174 043
EBT = EBIT – Ch. financiare
= 10 178 354
NI = EBT – Impozit pe profit
= 8 254 034

2009

EBITDA = 40 007 976

EBIT = 28 231 820
EBT = 14 112 397

23
NI = 12 001 539
Castigul brut din activitatea de exploatare (EBITDA), fara a fi afectat de amortizari si
provizioane, reprezinta echivalentul monetar (cu reflectarea in trezorerie) a castigului din
activitatea de exploatare.
Castigul din activitatea de exploatare (EBIT) reprezinta castigul inainte de plata
dobanzilor si a impozitului pe profit si este un indicator utilizat in calculele financiare de
rentabilitate.

Castigul inainte de impozitul pe profit (EBT) ia in considerare si activitatea de natura

financiara a intreprinderii prin intermediul dobanzilor platite, ca principala cheltuiala de
natura financiara, reprezentand remunerarea capitalurilor investite in intreprindere de catre
creditori.

Rezultatul net (RN) reprezinta castigul final obtinut din activitatea intreprinderii dupa
ce au fost acoperite toate cheltuielile, inclusiv impozitul pe profit.

Analiza cash-flow-ului

Scopul analizei este studiul variaţiei disponibilităţilor şi, respectiv, determinarea unei
valori juste a întreprinderii, adică a ceea ce reprezintă ea din punct de vedere valoric în
calitate de entitate participantă la piaţă şi nu ca valoare istorică a partimoniului ei.

Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria ca fiind o

variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati si de echivalente, iar
variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de incasări si de plati inregistrate in cursul
perioadei. Incasarile in numerar sunt afectate de semnul (+), iar platile efectuate in numerar
pentru aceleasi activitati sunt afectate de (-).

Vom calcula Cash-flow-ul de gesiune eliminand din profitul net elementele care nu tin
de activitatea din exploatare si pe cele fara impact asupra trezoreriei.

Profit net 2008 = 9 794 486

Profit net 2009 = 7 503 914
Rata de distribuire a dividentului in 2008 = 66,5%
Dividend 2008 = 5 102 927

24
Rata de distrubuire a dividentului in 2009 = 52,1%
Dividend 2009 = 4 990 103
Profit net reinvestit in 2008 = 4 691 559
Profit net reinvestit in 2009 = 2 513 811

Impozit pe profit 2008 = 1 924 323

Impozit pe profit 2009 = 2 110 858

Fig.11 Tabloul fluxurilor de trezorerie – metoda indirecta

1. Profit net 7 503 914

2. Cheltuieli cu ajustarea imobilizarilor corporale 11 776 156

3. Cheltuieli financiare 14 119 423

4. Venituri financiare 3 454 589

5. Variatia necesarului de fond de rulment 20 025 016

6. CF gestiune(1+2+3-4-5) 9 919 888

7. Variatia imobilizarilor brute 34 593 797

8. CF investitii(4-7) -31 139 208

9. Variatia capitalului propriu -18 131 834

10. Profit net reinvestit 2 513 811

11. Variatia datoriilor financiare -242 272

12. Dividend 4 990 103

13. CF financiar(9-10+11-12) -25 878 020

14. CF intreprindere -47 097 340

Cash-flow de gestiune, destinat este destinat platii dividendelor, platii dobanzilor si

autofinantarii.

CF gestiune = 9 919 888

Cash-flow-ul disponibil are doua destinatii: pentru actionari si pentru creditori:
CF disponibil actionari = Profit net – variatia capitalului propriu
= 7 503 914 – (- 18 131 834) = 25 635 748
CF disponibil creditori = Dobanzi – variatia datoriilor financiare
= 299 945 +242 272 = 542 217

25
Cresterea economica = Variatia activelor curente nete + variatia imobilizarilor brute
= -41 618 778 + 34 593 797 = - 7 024 981
CF disponibil firma = 9 919 888 + 7 024 981 = 16 944 869

DIAGNOSTICUL RENTABILITATII

Rentabilitatea capitalurilor investite = Rata de marja x Rata de rotatie x Rata de structura

Rata de marja = Profitul net/Cifra de afaceri = 7 503 914/241 731 282 = 0,031 = 3,1%

Rata de rotatie = CA/Activ economic = 241 731 282/316 179 461 = 0,7645 = 76,45%

Rata de structura = Activ economic/Capital propriu = 316 179 461/139 469 174 = 2,267

Rentabilitatea capitalurilor = 0,031x0,7645x2,267= 5,37%

ROA = (Profit net + Dobanzi)/Activ economic(0) = 6,68%

ROE = Profit net/Capital propriu(0) = 4,76%

Rentabilitatea dobanzilor = Dobanzi/Datorii catre institutii bancare = 7,1%

Am raportat cheltuiala cu dobanzile din anul 2009 la datoriile pe termen lung carora
acestea le corespund. Datoriile financiare au o pondere nesemnificativa si nu prezinta
influenta deosebita pentru diagnosticul rentabilitatii pe care ne straduim sa il realizam.

R economica < R dobanzi ceea ce inseamna ca activitatea economica a companiei nu

poate sustine eficient plata dobanzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce
inseamna ca datoriile contractate de întreprindere se multiplica cu minusul de performanta,
lucruce duce in final la scaderea R financiare.

Levierul financiar = Datorii/Capital propriu = 1,103

Compania este extrem de indatorata( datorii catre institutii bancare – pe termen scurt

DIAGNOSTICUL RISCULUI

Indicatorul lichiditatii curente in 2009 este de 0.52 = ACR/DCR, iar indicatorul

lichiditatii imediate este de 0.24= (ACR-STO)/DCR.
Rata lichida = 0,023 = Cash/DCR

26
 Lichiditatea curenta compara ansamblul lichiditatilor potentiale (active curente
transformabile in moneda intr-un timp scurt de timp) si datoriile exigibile pe termen scurt.
Aceasta lichiditate se apreciaza ca fiind favorabila atunci cand are o valoare cuprinsa intre 2
si 2.5. In cazul de fata avand de a face cu o valoare subunitara. putem spune ca firma nu isi
poate acoperi datoriile curente din activele circulante. ceea ce contravine regulilor de
finantare. O valoare subunitara a indicatorului lichiditatii curente nu trebuie interpretata ca
fiind negativ in cazul in care activele circulante au o perioada de valorificare mai mica decat
termenul de plata al datoriilor pe termen scurt.
Lichiditatea imediata arata capacitatae companiei de a-si achita datoriile curente doar
din creante si din lichiditati (disponibilitati). O valoare subunitara arata ca stocurile detinute
de firme sunt finantate din datorii pe termen scurt.

Gradul de indatorare arata capacitatea firmei de a se finanta din resurse proprii.

adica independenta financiara a acesteia. Valoarea subunitara a acestui indicator arata ca
intreprinderea nu este dependenta de creantierii sai, iar firma va putea obtine credite pe
termen lung (ar avea cu ce sa le garanteze).

Rata indatorarii = Datorii/Pasiv = 55,5%

Cu toate ca valoarea indicatorului este subunitara, acesta depaseste pragul recomandat

de 50% ceea ce inseamna ca intreprinderea este indatorata peste limitele rentabilitatii
activitatii sale.

Levierul = 1,103 > 100% Nu se incadreaza in limitele recomandate

CV=198 031 957

CF=41 958 146

v = CV/CA = 0,82

PRcontabil= CF/(1-v) = 233 100 811

PReconomic = (CF + Dobanzi)/(1-v) = 293 888 216

3. PLANIFICAREA NECESARULUI DE FINANTARE

27
Planificare financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor

CA planificat = CA 0 ( 1 + Δ%CA )
= 294 472 573 + ( 1 +( 241 731 282 – 294 472 573)/ 294 472 573 ) = 244 412 236
Activmediu = ( 275 879 779 + 316 179 461 ) / 2 = 296 029 620
Durata de rotatie = Activmediu/CApl * 360 = 296 029 620 / 241 731 282 * 360 = 441
Activestimat = Durata de rotatie * CApl / 360

= 441 * 244 412 236 / 360 = 299 404 989

Furnizorimediu = ( 17 632 335 + 14 829 670 ) / 2 = 16 231 003

Durata de rotatie = 16 231 003 / 241 731 282 * 360 = 24

Furnizoriestimati = 24 * 244 412 236 / 360 = 16 294 150

Credite de trezorerie medii = ( 92 045 713 + 153 969 440 ) / 2 = 123 007 577

Durata de rotatie = 123 007 577 / 241 731 282 * 360 = 183

CTestimat = 183 * 244 412 236 / 360 = 124 242 887,

DATmedii = 242 275 / 2 = 121 138

Durata de rotatie = 121 138 / 241 731 282 * 360 = 1

DATestimat = 1 * 244 412 236 / 360 = 678 923

CPRmediu = ( 157 601 008 + 139 469 174 ) / 2 = 297 070 182

Durata de rotatie = 297 070 182 / 241 731 282 * 360 = 442

CPRest = 442 * 244 412 236 / 360 = 300 083 912

Rata de crestere sustenabila

g = ROE * b

b = 1- Pr reinvestit/PN

b = 1- 2513811/7503914=0,665

g = 4,76% * 0,665 = 3,16%

28
Necesarul suplimentar de capitaluri

NSC = Activestimat –Activ mediu = 299 404 980 – 296 029 620 = 3 375 369

Surde de finantare : ΔFz = 16 294 150 – 16 231 003 = 63 147

ΔCT = 124 242 887 – 123 007 577 = 1 235 310

ΔDAT = 678 923 – 121 138 = 557 785

ΔCPR = 300 083 912 – 297 070 182 = 3 013 730

NSC = g (1+g) (IMO+ACR nete)

NSC = 3,16% (1 + 3,16%) (223 150 102 + (92 193 867 – 223 150 102)

NSC = 301 052 321

NSC = Autofinantare + Credite noi

NSC = PN * b (1 + 3,16%) + Credite noi

NSC = 7 503 914 * 0,665 (1 + 3,16%) + Credite noi

301 052 321 = 5 147 790 + Credite noi

Credite noi = 295 904 531

4. Fundamentarea cheltuielilor de investitii

Compania SC Titan SA a investit in 2009 intr-o fabrica din localitatea Cernica, ce are
ca scop asigurarea necesarului de chifle pentru restaurantele McDonald's din România şi
Bulgaria, iar in viitor în Grecia, Serbia şi Macedonia.
Investitia se ridica la suma de 15 milioane euro si va cuprinde : terenul (4000 m2),
fabrica si utilajele. Unitatea va avea 30 de angajati, iar fabrica va produce 275 milioane de

29
chifle pe an.

Planul de finantare

Finantarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinantare din anul 2008
(anterior investititiei) fiind mai mare decat valoarea totala a investitiei. De aceea, cheltuielile
cu achizitionarea spatiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la
nivel intern. Actionarii estimeaza ca valoarea intregii investitii va fi recuperata in 3 ani.

In efectuarea analizei investitiei si planului de cheltuieli consideram urmatoarele ipoteze:

 Costurile variabile au o pondere constantă în cifra de afaceri (82%) .
 Costurile fixe cresc cu 1% ca urmare a introducerii in circuit a noii fabrici (cei 30
angajati vor fi considerati muncitori direct productivi, salariile lor intrand in CV) ;
CF raman constante pe toată perioada analizată
 CA2009 va fi egala cu cea din 2010 pentru restul fabricilor din sistem; CA a fabricii
de la Cernica va contribui cu 10 % la CA totala din 2010. Astfel:
CA2010 fabrici = 90% CAtot = CA2009
CA2010 Cernica = 10% CAtot
In anii de recuperare ai investitiei fabricile vor produce si vinde la acelasi nivel,
corectat cu rata inflatiei. Valorile pentru Ri sunt afisate in figura 12.
Dinamica ACRn urmeaza trendul CA si implicit al CV.
 Variaţia imobilizărilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investitii).
 Profitul se reinvesteste in intregime pentru ca timpul de recuperare sa fie mai mic .
 Analiza se face in ron ; cursul de schimb considerat va fi cel mediu pe anul 2009 :
1€ = 4.2373 Ron3 ; cota de impozit pe profit ramane 16%.
 Compania nu apeleaza la imprumut, dobanzile raman la aceeasi valoare.

2009 : Teren = 4000 * 10 * 4.2373 = 169 492 ron

Variatia imobilizarilor = Utilaje = 34 593 797 ron
Fabrica + transport utilaje + alte cheltuieli = 28 796 211 ron
Total: 63 559 500 ron = 15 mil eur
Fig. 12
Indicator 2009 2010 2011 2012 2013
CA 241502386 268335984 276386064 284677646 291794587
3
Conform BNR, http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx

30
 CV 198031957 220035507 226636572 233435670 239271561
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul 7503914 11271042 12488214 13741901 14817983
net
ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968
∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 20838863 15568522 16905620 17576000
Ri 3% 3% 2.50%

Sursa : Calcule proprii

5. Criterii de evaluare a proiectului de investiţii

 Valoarea Actualizată Netă (VAN)
Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichiditati estimate a
fi obtinute de-a lungul duratei de viata a proiectului investitional, inclusiv a celor rezultate
din lichidarea activului (valoarea reziduala), insumarea lor si efectuarea diferentei dintre
suma astfel obtinuta si costul proiectului.
Conform criteriului VAN de selecţie a investiţiilor eficiente, se acceptă numai proiectele de
investiţii cu VAN pozitiv :
n
CFDt VRn
VAN = - I 0 + � + >0
( 1+ k ) ( 1+ k )
t n
t =1

Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate in tabelul de mai sus, iar rata de
actualizare se va determina conform modelului CAPM :

, unde

- randamentul activului fara risc

- rentabilitatea portofoliului pietei

- volatilitatea pietei de capital din Romania

= prima de risc a pietei de capital din Romania

Calculul lui k se va face pe baza informatiilor din 2010, acesta fiind primul an de
recuperare al investitiei ; k va fi constant pe toata perioada analizei.

31
Activul fara risc se va considera un titlu de stat a carui maturitate sa acopere durata de viata a
investitiei; am ales o obligatiune guvernamentala cu maturitatea 10 ani, a carei randament
mediu de adjudecare este 7.27%4.
Portofoliul pietei il vom considera pe indicele bursier BET-C, in a carui componenta intra si
actiunile companiei TITAN (simbol MPN). Randamentul anual in 2010 a fost de 14.07%.

Pentru estimarea coeficientului de volatilitate ) vom folosi o ecuatie de regresie cu

urmatoarele variabile (se vor folosi datele din ultimele 30 zile) :

- variata zilnica a cursului actunii

Data Var. (%) BET-C Var.(%) MPN

12/29/2010 0.57 0.00
12/28/2010 0.42 0.00
12/27/2010 -0.31 0.00
12/24/2010 0 0.00
12/23/2010 1.31 0.00
12/22/2010 0.35 0.00
12/21/2010 -0.36 0.00
12/20/2010 -0.41 0.00
12/17/2010 0.42 0.00
12/16/2010 -0.03 0.00
12/15/2010 -0.29 0.00
12/14/2010 -0.06 0.00
12/13/2010 -0.41 0.00
12/10/2010 0.57 0.00
12/9/2010 -0.39 4.63
12/8/2010 -0.18 0.00
12/7/2010 0.87 0.00
12/6/2010 -0.34 0.00
12/3/2010 1.17 0.00
12/2/2010 0.49 -4.42

Sursa : http://bvb.ro

Regression Statistics

Multple R 0.264943546

R Square 0.070195082

Adjusted R Square 0.018539254

Standard Error 1.454783787

4
Conform BNR, http://bnr.ro/Operatuni-cu-ttluri-de-stat-5593.aspx

32
Observatons 20

ANOVA
Significance
df SS MS F F

Regression 1 2.875969393 2.875969 1.3589 0.258943

Residual 18 38.09512561 2.116396

Total 19 40.971095
Standard Lower Upper Lower Upper
Coefficients Error 95% 95% 95.0% 95.0%
- -
Intercept 0.717719294 0.341629377 0.58558 0.84989 0.58558 0.84989
- -
X Variable 1 0.13215342 0.615688361 2.01123 0.575794 2.01123 0.575794

Sursa : Calcule proprii

; ; k = 8.17%

Presupunem ca durata de viata a investitiei va fi de 10 ani, echivalenta cu durata de viata a

mijloacelor fixe (utilajele se depreciaza cu 5% anual); n = 10. Cashflow-ul va ramane la
nivelul din 2013 pentru urmatorii ani.

VR a investitiei peste 10 ani (la sfarsitul lui 2019) :

Teren = 4 000 * 15* 4.2373 = 254 238 ron (estimam o revenire a pietei imobiliare)
Utilaje = 0 ron
Fabrica = 28 796 211 * 0.2 = 5 759 242 ron (cladirea se uzeaza in prop de 2%/an)
Total = 6 013 480 ron
63 559 500 +

= 56 990 911.2 ron

VAN calculat inregistreaza o valoare mare - 57 mil ron, compania isi poate lua o
marja considerabila impotriva eventualelor riscuri; din acest punct de vedere, proiectul este
unul fezabil.

33
  Indicele de profitabilitate (Ip)

Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permitand optimizarea

deciziilor de selectie a proiectelor de investitii; el se determina ca un raport intre marimea
totala actualizata a fluxurilor de lichiditati estimate a fi obtinute si marimea cheltuielilor
investitionale efectuate :

- investitia este rentabila

 Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

Criteriul VAN exprima eficienta proiectelor de investitii in termenii unor sume

monetare; performanta acestora poate fi insa exprimata si procentual prin intermediul unor
rate de rentabilitate (RIR), deduse din urmatoarea relatie:

respectiv la o valoare egală a cheltuielilor investiţionale şi a sumei fluxurilor financiare

actualizate generate de proiect.
Atat calculul RIR cât şi cel al VAN se fondează pe aceleaşi date şi ipoteze; astfel intre
mai multe proiecte de investitii, se selectează, în condiţiile în care decizia se face doar după
criteriul RIR, acel proiect ce asigură maxim RIR.
Pentru proiectul de la Cernica, RIR obtinut este 25.42%, valoare superioara costului
capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat.

 Termenul de Recuperare (TR)

Termenul de recuperare reprezinta perioada de timp (exprimata in ani, luni) necesara

in vederea recuperarii costului investitiei pe baza fluxurilor de lichiditati degajate de aceasta.
Acesta se poate calcula in doua moduri:

- termen de recuperare neactualizat

- termen de recuperare actualizat

(tne cont de valoarea in tmp a banilor)

An CFD CFDact CFDactcum CFDcum

34
 2010 20838863 19264919.11 19264919.11 20838863

2011 15568522 13305577.39 32570496.5 36407385

2012 16905620 13357051.91 45927548.41 53313005

2013 17576000 12837862.65 58765411.06 70889005

2014 17576000 11868228.39 70633639.45 88465005

2015 17576000 10971829.89 81605469.34 106041005

2016 17576000 10143135.71 91748605.05 123617005

2017 17576000 9377032.176 101125637.2 141193005

2018 17576000 8668791.88 109794429.1 158769005

2019 17576000 8014044.448 117808473.6 176345005

TRneact = 3.58 ani (3 ani si 200 zile);

TRact = 4.0675 ani (4 ani si 243 zile).
In ambele cazuri, investitia se recupereaza relativ repede, avand in vedere efortul
considerabil de 64 mil ron .

6. ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTITII IN MEDIU INCERT

o ANALIZA DE SENZITIVITATE
Scenariul optimist
Presupunem ca in anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dubleaza. Daca
ponderea CA a fabricii de la Cernica ramane pe toata durata proiectului de investitii cu o
pondere constanta de 10% in CAtotala a intreprinderii, si ca urmare a cresterii cererii
pentru chifle CA a acesteia se majoreaza cu 50%, CAtotala va creste la randul ei cu 5%.
Toate valorile ce urmeaza a fi dispuse in tabele sunt rezultate ca urmare a modificarii
factorilor principali ( CA, CV) generand modificarea generala a restului indicatorilor. ( dupa
scenariul neutru – fisier excel).
Indicator 2009 2010 2011 2012 2013
CA 253577505 281752783 290205367 298911528 306384316
CV 207933554 231037282 237968401 245107453 251235139
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul 9329672 13299662 14577693 15894064 17023950
net
ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968
∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 22867483 17658000 19057783 19781967

35
 Ri 3% 3% 2.50%
Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5%
AN CFD CFDcumulat CFDactualizat CFDact-cum
2010 22867483 22867483 21140318.94 21140318.94
2011 17658000 40525483 15091341.71 36231660.65
2012 19057783 59583266 15057465.90 51289126.55
2013 19781967 79365233 14449145.16 65738271.71
2014 19781967 99147200 13357811.92 79096083.63
2015 19781967 118929167 12348906.28 91444989.91
2016 19781967 138711134 11416202.53 102861192.44
2017 19781967 158493101 10553945.21 113415137.65
2018 19781967 178275068 9756813.54123171951.19
2019 19781967 198057035 9019888.63132191839.82
Termen de recuperare neactualizat 3ani si 73zile
3ani si 305
Termen de recuperare actualizat zile
Scenariul optimist: variatia termenului de recuperare dupa modificarea CAtotala

Observam ca la o crestere a CAtotale cu 5%, timpul de recuperare a investitiei facute scade

cu aproape un an de zile.

VAN 71374277.52
IP 2.122952155
RIR 29.31%
Scenariul optimist: variatia VAN, IP, RIR dupa modificarea CAtotala
RIR=29.31% apartine in intervalul dat de valorile Kmin si Kmax : (0.29;0.295) si depaseste
cu aproape 4 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru scenariul neutru.
Un alt factor important il constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora
antreneaza modificari ale profitului si ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmari
variatia indicatorilor dupa cresterea respectiv scaderea ponderii CV in CAtotala cu cinci
procente.

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013

CA 241502386 268335984 276386064 284677646 291794587
CV 185956837 206618708 212817269 219201787 224681832
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul 17647015 22541153 24096429 25698362 27073355
net
ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968
∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 32108974 27176737 28862081 29831373
Ri 3% 3% 2.50%

36
 Scenariul optimist: scaderea ponderii CV in CA cu cinci procente

VAN 136898507.3
RIR 45.98%
IP 3.153863817

Scenariul optimist: Variatia VAN, RIR, IP la scaderea ponderii CV in CA

An CFD CFDact CFDactcum CFDcum

2010 32108974 29683807.25 29683807.25 32108974
2011 27176737 23226493.24 52910300.49 59285711
2012 28862081 22803796.28 75714097 88147792
2013 29831373 21789432.57 97503529.34 117979165
2014 29831373 20143692.86 117647222.2 147810537
2015 29831373 18622254.65 136269476.9 177641910
2016 29831373 17215729.55 153485206.4 207473283
2017 29831373 15915438.25 169400644.7 237304656
2018 29831373 14713356.98 184114001.6 267136029
2019 29831373 13602068.02 197716069.7 296967401
Termen recuperare neactualizat 2ani si 53 zile
Termen recuperare actualizat 2ani si 268 zile

Scenariul optimist: variatia TR la scaderea ponderii CV in CA

Scenariul pesimist
Presupunand ca in conditii de recesiune economica, cererea pentru produsele fabricate
si comercializate ca urmare a investitiei realizate scade cu 50%, CAtotala a intreprinderii va
suferi la randul ei o scadere de 5 procente.
Indicator 2009 2010 2011 2012 2013
CA 229427266 254919184 262566760 270443763 277204857
CV 188130358 209033731 215304743 221763885 227307983
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul net 5678156 9242422 10398735 11589738 12612016
ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -100780968
∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 18810243 13479043 14753457 15370033
Ri 3% 3% 2.50%
Scenariul pesimist: scaderea CAtotale cu 5%

37
 VAN 42607544.02
IP 1.670356816
RIR 21.41%

Scenariu pesimist: variatia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotala

An CFD CFDact CFDactcum CFDcum

2010 18810243 17389519.28 17389519.28 18810243
2011 13479043 11519812.21 28909331.48 32289286
2012 14753457 11656637.91 40565969.39 47042743
2013 15370033 11226580.15 51792549.54 62412776
2014 15370033 10378644.86 62171194.4 77782809
2015 15370033 9594753.5 71765948 93152842
2016 15370033 8870068.873 80636016.77 108522875
2017 15370033 8200119.139 88836135.91 123892908
2018 15370033 7580770.213 96416906.12 139262941
2019 15370033 7008200.252 103425106.4 154632974
Termen de recuperare neactualizat 4ani si 27 zile
Termen de recuperare actualizat 5ani si 52 zile
Scenariul pesimist: variatia termenului de recuperare ca urmare a scaderii CA

Sa presupunem ca incepand cu 2009 costurile de intretinere a fabricilor si utilajelor cresc

considerabil astfel incat ponderea CV in CAtotala se majoreaza cu cinci procente.

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013

CA 241502386 268335984 276386064 284677646 291794587
CV 210107076 233452306 240455876 247669552 253861291
CF 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Profitul -2639186 931 879999 1785440 2562610
net
ACRn -83410883 -92678759 -95459122 -98322895 -
100780968
∆ ACRn -41618778 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072
Dobanzi 299945 299945 299945 299945 299945
CFD 16944869 9568752 3960307 4949159 5320627
Ri 3% 3% 2.50%

38
 An CFD CFDact CFDactcum CFDcum
2010 9568752 8846030.884 8846030.884 9568752
Scenariul pesimist:
2011 3960307 3384661.261 12230692.15 13529059
cresterea CV in CA cu cinci
2012 4949159 3910307.385 16140999.53 18478218
procente
2013 5320627 3886292.952 20027292.48 23798845
2014 VAN 3592764.123
5320627 -22916684.23
23620056.61 29119473
2015 RIR 3321405.309
5320627 - 26941461.91 34440100
2016 IP
5320627 0.639445178
3070542.026 30012003.94 39760727
Scenariul 2017 5320627 2838626.26 32850630.2 45081355
2018 5320627 2624226.921 35474857.12 50401982
2019 5320627 2426021.005 37900878.13 55722610
Termen recuperare neactualizat >10 ani
Termen recuperare actualizat >10 ani
pesimist:variatia VAN, IP la cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente

La o crestere a valorii costurilor variabile, VAN aferenta proiectului devine negativa,

proiectul de investitii devenind nefezabil.

Scenariul pesimist: cresterea ponderii CV in CA cu cinci procente

Remarcam ca la o variatie in acest sens a costurilor variabile investitia nu se poate recupera in

decursul duratei de viata a investitiei, care devine astfel neprofitabila.

Calculul coeficientilor de elasticitate

COEFICIENTI
VAN ELASTICITATE
MODIFICARE OPTIMIST NEUTRU PESIMIST OPTIMIST PESIMIST
CA 71374277.52 56990911.53 42607544.02 5.04759991 -5.047600441
-
CV 136898507.3 56990911.53 22916684.23 28.0422241 -28.04222414

COEFICIENTI
RIR ELASTICITATE
MODIFICARE OPTIMIST NEUTRU PESIMIST OPTIMIST PESIMIST

39
CA 29.31% 25.42% 21.41% 3.06058222 -3.154996066
CV 45.98% 25.42% 0.00% 16.1762392 -20

COEFICIENTI
IP ELASTICITATE
MODIFICARE OPTIMIST NEUTRU PESIMIST OPTIMIST PESIMIST
CA 3.153863817 1.896654498 1.670356816 13.2571253 -2.38628261
CV 2.122952155 1.896654498 0.639445178 2.38628234 -13.2571253

Observam din valorile coeficientilor de elasticitate faptul ca variatia costurilor variabile

antreneaza o modificare radicala asupra indicatorilor avuti in vedere la estimarea
profitabilitatii investitiei. Atat cifra de afaceri cat si costurile variabile genereaza modificari
in acelasi sens ale indicatorilor.

Arborele decizional

CF1=76271400

CF2=57203550

CF3=0.35*53389980 + 0.65*41942270 = 45948968.5

CF4=0.4*25741597.5 + 0.6*45762840 = 37754343

VANmediu= -63559500 + 0.55*(76271400/1.2 + 45948968.5/(1.2*1.2)) +

0.45*(57203550/1.2 + 37754343/(1.2*1.2)) = 22197741.68
40
 CUPRINS

1. Prezentarea generala a SC Titan SA................................................................................1

1.1. Produse promovate sub brandul TITAN..................................................................2
1.2. Produse promovate sub brandul FORTZA..............................................................2
1.3. Distributia produselor................................................................................................3
2. Analiza diagnosticului........................................................................................................3
2.1. Diagnosticul juridic.....................................................................................................3
2.2. Diagnosticul comercial................................................................................................5
2.3. Diagnosticul resurselor umane.................................................................................14
2.4. Diagnosticul tehnic....................................................................................................16
2.5. Diagnosticul de mediu...............................................................................................17
2.6. Diagnosticul financiar...............................................................................................18
2.7. Diagnosticul riscului..................................................................................................28
3. Planificarea necesarului de finantare.............................................................................29
4. Fundamentarea cheltuielilor de investitii.......................................................................31
5. Criterii de evaluare a proiectului de investitii...............................................................32
6. Analiza proiectului de investitii in mediu incert...........................................................36
6.1. Analiza de senzitivitate.............................................................................................36
6.2. Arborele decizional...................................................................................................41

41
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANTE ASIGURARI BANCI SI BURSE DE VALORI

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTITII PENTRU

SC TITAN SA

42
 Studenti, grupa 1556:

Milu Stefania

Mihalcea Roxana

Mindrut Flavia

Profesor:

Maria Pascu-Nedelcu

43