Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Management, Administratie Publica

STUDIU COMPARATI I!TRE SISTEME"E ADMI!ISTRATI E DI! FRA!TA SI MAREA BRITA!IE

#ru$a %%& Seria A

Co'oaca Raluca Ale(andra

Cu$rins

4 4 3.

Titlul proiectului si justificarea acestuia Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Franta Prezentarea particularitatilor sistemului administrativ din Marea Britanie

4. Identificarea si explicarea asemanarilor intre sistemele administrative din Franta si Marea Britanie 5. Identificarea si explicarea deosebirilor intre sistemele administrative din Franta si Marea Britanie . Prezentarea si explicarea avantajelor competitive esentiale ale sistemelor inte!rate ". Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de #no$%&o$ din sistemele administrative Franta si Marea Britanie in sistemul adiministrativ din 'omania (. Biblio!rafie

)* Titlul $roiectului si 'usti+icarea acestuia

In lucrarea aceasta mi%am propus sa vorbesc despre autoritatea executiva din doua state membre ale *niunii +uropene, si anume Franta si Marea Britanie. -istemele administrative din respectivele tari au suferit multiple transformari de%a lun!ul timpului dar, cu toate acestea, sunt demne de urmat de catre tara noastra. .m ales aceasta tema deoarece din punctul meu de vedere aceasta autoritate executiva este foarte importanta in ceea ce priveste sistemul administrativ din orice tara, mai cu seama in Franta si Marea Britanie, tari despre care va fi vorba in lucrarea de fata./e asemenea am incercat sa pun in evidenta deosebirile ce se afla intre doua state care, desi fac parte din *+, au re!imuri diferite de !uvernare, Franta fiind republica prezidentiala, pe cand Marea Britanie este monar&ie constitutionala ereditara. /in )00", 'omania a devenit membra a *niunii +uropene, fapt care presupune anumite sc&imbari in cadrul sistemului administrativ pentru ca tara noastra sa se situeze la nivelul standardelor europene. In cele ce urmeaza voi pune accentul pe !uvernele celor doua tari. 1u ajutorul acestei lucrari voi evidentia particularitatile problematicii alese, precum si principalele asemanari si deosebiri dintre cele doua state.

%* Pre,entarea $articularitatilor sistemului administrati- din Franta

Autoritatea executiva : +ste exercitat2 de pre3edinte, care nume3te 1onsiliul de Mini3tri, condus de un prim% ministru.

1onsiliul de Mini3tri este r2spunz2tor fa42 de Parlament. 5eful statului, pre3edintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult dou2 mandate de c6te " ani. +ste divizat2 7ntre Pre3edintele 'epublicii 3i Primul Ministru. 8ominaliz2rile pentru posturile din activit24ile publice 3i militare, de la cel mai 7nalt nivel al statului, sunt de competen4a Pre3edintelui 'epublicii. 8ominalizarea pentru posturile de consilieri de stat, prefect 3i director al administra4iei, sunt f2cute de c2tre 1onsiliul de Mini3tri. 5eful 9uvernului este Primul Ministru . 9uvernul este format din Primul Ministru, un num2r de ministere 3i secretariate de stat. *nii mini3tri sunt denumi4i mini3tri secretari de stat 3i au un rol important 7n ec&ipa !uvernamental2. .ce3tia pot fi secondati de al4i mini3tri. 8ici un membru al !uvernului nu poate fi membru al Parlamentului

Puterea executiva in Franta apartine Presedintelui 'epublicii si 9uvernului, ceea ce a determinat o serie de comentatori politici sa considere executivul francez ca fiind un executiv :bicefal;. In ceea ce priveste numirea primului ministru, aceasta reprezinta o atributie proprie a presedintelui republicii. /ecretul presedintelui republicii, in acest caz, nu are nevoie sa fie contrasemnat de primul ministru care iese din activitate. Pe de alta parte, presedintele este liber sa desemneze pe cine doreste pentru functia de prim ministru si nu este obli!at sa procedeze ca in timpul celei de%a patra 'epublici la o consultare cu !rupurile politice parlamentare. 1u toate acestea, el trebuie sa tina seama de cerinta ca persoana ce va fi desemnata sa se bucure de increderea majoritatii parlamentare. 4

In ceea ce priveste desemnarea ministrilor, acestia sunt numiti de presedinte la propunerea primului ministru. Tot presedintele este cel care are dreptul sa accepte revocarea pe care o face .dunarea 8ationala. 'eferitor la statutul membrilor 9uvernului, trebuie precizat ca exista diferite cate!orii de membrii ai 9uvernului. Faptul ca in sistemul francez presedintele republicii prezideaza deliberarile 1onsiliului de ministrii nu%l transforma pe presedinte in membru al 9uvernului. Pe de alta parte, alaturi de prim ministru, in 1abinet mai exista ministrii de stat, titlu care este dat de autoritati in considerarea unor personalitati pe care le au in cadrul partidelor din care fac parte< de asemenea 9uvernul cuprinde uneori ministrii dele!ati pe lan!a primul ministru, dar cate!oria cea mai lar!a o reprezinta ministrii detinatori ai unor portofolii%) in prezent in 1abinetul francez. Mai exista, in sistemul !uvernamental francez, ministrii dele!ati pe lan!a ministrii< ministrii dele!ati care nu sunt arondati pe lan!a un minister si secretari de stat, autonomi sau desemnati pe lan!a un anumit ministru. In principiu, secretarii de stat nu participa la sedintele !uvernului, ei sunt invitati atunci cand se dezbat probleme care%i intereseaza in mod direct. Functiile ministeriale sunt incompatibile cu functiile profesionale private, dar si cu functiile publice. In ceea ce priveste responsabilitatea civila si penala a ministrilor s%au confruntat mai multe puncte de vedere. .u existat puncte de vedere potrivit carora ministrii trebuie sa fie supusi jurisdictiei civile si penale la fel ca oricare alti functionari de stat, puncte de vedere care mer!eau pe linia scoaterii ministrilor de sub re!ulile responsabilitatii obisnuite, si puncte de vedere care se pronuntau in sensul constituirii unor instante speciale. 1ompetenta de a judeca actele indeplinite de ministrii in exercitiul functiunii revine 1urtii de =ustitie a 'epublicii, compusa din >) parlamentari desemnati de 1amera si -enat si 3 ma!istrati de la 1urtea de 1asatie. Procedura privind sesizarea 1urtii apartine oricarei persoane, existand, privitor la aceasta, un dublu filtru? o 1omisie de examinare a plan!erilor si o 1omisie de instructie. /upa ce acestea ajun! la anumite concluzii, 1urtea examineaza cauza si pronunta solutiile pe care le considera necesare. Fata de Parlament, primul ministru apare ca un reprezentant al majoritatii. +l are totodata si dreptul de a participa la procedura le!islativa, semnand si depunand pe masa Parlamentului proiectele de le!i in numele 9uvernului. 5

*n aspect asupra caruia trebuie sa ne oprim il reprezinta puterile exceptionale ale 9uvernului. .cestea apar, in mod firesc, in cazul starii de asediu sau al starii de ur!enta. /ar exista, de asemenea, si sistemul ordonantelor, care permite Parlamentului sa abiliteze 9uvernul pentru a emite anumite re!lementari cu caracter normativ. .ceste ordonante sunt subordonate unor re!uli de fond si anume? sa aiba in vedere executarea pro!ramului !uvernamental< sa nu aiba o durata nelimitata si sa nu aduca atin!ere valorilor constitutionale. Totodata, ordonantele sunt subordonate unor re!uli de control, in sensul ca va exista un control efectuat de 1onsiliul 1onstitutional asupra le!ii de abilitare, precum si de 1onsiliul de -tat caruia ordonantele, ca acte administrative, ii pot fi deferite in timp de doua luni de la publicarea lor, cu exceptia cazului in care Parlamentul le%a ratificat. @rdonantele intra in vi!oare imediat, dar 9uvernul trebuieAsub sanctiunea caducitatiiB sa ceara ratificarea lor de catre Parlament intr%un termen fixat de le!ea de abilitare. In ceea ce priveste puterea ministrilor, acestia sunt sefi ai administratiilor supuse autoritatii lor. +i dispun de o putere limitata? pot sa dea anumite ordine, dar sa si numeasca in functiile publice care sunt de competenta lor< contrasemneaza &otararile presedintelui republicii sau ale primului ministru in problemele care se refera la departamentul lor si sunt ordinatorii de credite ai ministerelor respective. 9andirea si practica politica franceza au exercitat si exercita o influenta dintre cele mai importante asupra dezvoltarii democratiei. Istoricele principii inscrise in /eclaratia drepturilor omului si cetateanului au fost incorporate in le!ile fundamentale ale unor state ce si%au dobandit independenta. Caloarea morala, politica si juridica a marilor principii stabilite de 'evolutia franceza a depasit momentul epocii respective, proiectandu%se ca adevarate comandamente ale infaptuirii unei societati democratice intr%o lume bazata pe respectul re!ulilor de drept. In lumina /eclaratiei si a jusnaturalismului francez, sunt considerate astazi drepturi absolut personale, de care indivizii trebuie sa se bucure in calitatea lor de persoane, libertatea, e!alitatea, proprietatea Aconsiderata sacra si inviolabilaB, si!uranta si rezistenta impotriva asupririi. Principiile mentionate s%au afirmat incontestabil ca reprezentand drepturi fundamentale cetatenesti, intrucat oamenii revendicand posibilitati e!ale de a fi admisi in toate demnitatile, posturile si serviciile publice, se prezinta ca membrii ai unei societati ce trebuie sa le recunoasca aceleasi drepturi si indatoriri. @rice cetatean are dreptul sa vorbeasca, sa scrie, sa%si tipareasca, sa%si exprime ideile si sa raspunda la folosirea abuziva a acestei libertati. 1etatenii au, totodata, dreptul sa constate necesitatea contributiei publice, sa o consimta in mod liber, sa%i urmareasca intrebuintarea, sa%i fixeze volumul, modul de

impunere, de incasare si de durata. 8ici un om nu poate fi acuzat, arestat sau detinut decat in cazurile prevazute de le!e si potrivit formelor pe care le!ea le prescrie. /eci marile principii pe care /eclaratia drepturilor omului si cetateanului le%a fundamentat constituie astazi idei extraordinare, a caror importanta se proiecteaza peste veacuri ca elemente indispensabile oricarei societati.< ideea ca oamenii se nasc si raman liberi, ca scopul oricarei asociatii politice este apararea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului rezista, dincolo de vicisitudinile timpului, ca idei esentiale pe care trebuie sa se intemeieze orice societate politica.

"

.* Pre,entarea $articularitatilor sistemului administrati- din Britanie

Marea

In ceea ce priveste caracteristile autoritatii e(ecuti-e in Marea Britanie, acestea sunt urmatoarele?

5eful 9uvernului este Primul Ministru, unul din liderii politici ai partidului Acoali4ieiB care a c63ti!at ale!erile. +l este nominalizat de 'e!in2. Prin conven4ie 'e!ina invit2 liderii partidelor politice care conduc majoritatea 7n 1amera 1omunelor pentru a%i consulta 7n vederea form2rii unui 9uvern. Primul Ministru conduce 3edin4ele 1abinetului, selecteaz2 mini3trii 3i are puterea s2%i demit2. +l intervine 7n orice probleme politice ap2rute la nivel de departament 3i r2spunde timp de >5 minute de dou2 ori pe s2pt2man2 la 7ntreb2rile membrilor 1amerei 1omunelor, 7ntreb2ri care de re!ul2 acoper2 mare parte din activitatea !uvernamental2. Primul Ministru ia cuv6ntul la majoritatea dezbaterilor 3i din c6nd 7n c6nd formuleaz2 puncte de vedere referitoare la politica extern2 3i la alte ini4iative politice. Primul Ministru este 3i Ministrul pentru -ervicii Public2. Dn acest sistem 73i desf23oar2 activitatea peste )00 func4ionari publici care sunt numi4i cu aprobarea Primului Ministru, iar distribuirea sarcinilor 7n cadrul departamentelor se face 7n func4ie de priorit24ile politice 3i administrative. Primul Ministru are, de asemenea, responsabilitate formal2 pentru -erviciile de -ecuritate. +l selecteaz2 persoanele care urmeaz2 s2 primeasc2 distinc4ii 3i are competen4e 3i responsabilit24i majore pentru a exercita unele prero!ative re!ale. M2rimea 3i structura 1abinetului Primului Ministru variaz2 7n func4ie de priorit24i . Dn !eneral, atribu4iile acestuia sunt 7ntre4inerea le!2turii cu departamentele !uvernamentale, formularea unor variante pentru diferitele probleme particulare 7n care Primul Ministru este interesat Ade exemplu, aspectele de politic2 economic2B, facilitarea procesului de comunicare a Primului Ministru cu mass % media, desf23urarea serviciilor de secretariat 3i de interes privat pentru Primul Ministru.

Dn prezent, 1abinetul Primului Ministru este format din aproximativ (0 de persoane. Dn calitate de Ministru al -erviciilor Publice, Primul Ministru a constituit Biroul -erviciilor Publice care face parte din 1abinetul Primului Ministru. .cest birou este responsabil ,,inter alia; pentru problemele de mana!ement al resurselor umane din toate or!aniza4iile apar4inand serviciilor publice. PRIMU" MI!ISTRU 3i CABI!ETU"

MI!ISTERE"E

1omisiile Permanente de 1abinet

1omisiile .d% &oc

-ecretariatul 1abinetului

Biroul -erviciilor Publice

9uvernul este condus de primul ministru. Mini3trii nu au veritabile cabinete, ci numai un secretariat particular 3i 7ntotdeauna func4ionari permanen4i. Dn fiecare minister britanic exist2 un secretar !eneral, cel mai 7nalt func4ionar, ce r2m6ne 7n post indiferent de sc&imb2rile politice. 9uvernarea local2 reprezint2 unul din cele trei elemente ale administra4iei teritoriale din Marea Britanie, al2turi de structurile administrative deconcentrate sau cu statut specific 3i de institu4iile particulare % recent 7nt2rite % din -co4ia, Eara 9alilor 3i Irlanda de 8ord. Institu4ia primului ministru a ap2rut 3i evoluat ca o consecin42 a renun42rii monar&ului la dreptul de a conduce personal 3edin4ele cabientului. Institu4ia modern2 a primului ministru este produsul textului le!islativ intitulat F'eform .ct; de la >(3), ce a consacrat obli!a4ia numirii primului ministru 7n persoana liderului partidului majoritar 7n 1amera 1omunelor.Prim ministrul are o pozi4ie dominant2 7n cadrul !uvernului britanic c6t 3i 7n via4a politic2 a 42rii. Pozi4ia acestuia este bazat2 mai mult pe o 7n4ele!ere nescris2 dec6t pe o conven4ie 7n adev2ratul sens al cuv6ntului. G

Prim% ministrul este lider al partidului s2u pe tot cuprinsul 42rii 3i 7n parlament, este spec#% erul 1amerei 1omunelor, este responsabil cu desemnarea mini3trilor, ce sunt numi4i de re!in2 cu avizul s2u, selecteaz2 acei mini3trii ce urmez2 s2 constituie cabinetul, prezideaz2 3edin4ele cabinetului 3i coordoneaz2 7m mod direct 7ntra!a politic2, dezvolt6nd 3i preciz6nd orient2rile de principiu pe care le stabile3te propriul s2u partid etc. Primul ministru este cel ce comunic2 suveranului &ot2r6rile !uvernului, este responsabil pentru o mare varietate de numiri 3i exercit2 un patronaj considerabil.

>0

& Identi+icarea

si

e($licarea

asemanarilor

intre

sistemele

administrati-e din Franta si Marea Britanie

In ambele tari, potrivit le!islatiei in vi!oare, autoritatea executiva este reprezentata de 9uvern . .ceasta afirmatie ne arata faptul ca autoritatea executiva este probabil cel mai important domeniu de activitate din cele doua state. In cadrul 9uvernului se formeaza mai multe ministere, care au rolul de a or!aniza o mai buna conducere a tarilor. In Marea Britanie, atributiile 'e!inei sunt formale, 1omforme cu H Prero!ativele 'e!ale I care nu au fost modificate din secolul al JCII%lea . 'e!ina numeste Primul Ministru dintre liderii politici si partidului care a casti!at ale!erile.+a are un dialo! desc&is cu Primul Ministru, iar prezenta sa asi!ura stabilitate si continuitate in politica. In Franta, Presedintele are responsabilitati formale ca -ef de -tat, el numeste Primul Ministru si, prin procesul de !uvernare asi!ura functionarea autoritatilor publice precum si continuitatea statului. .cesta este asistat de un -ecretar 9eneral al Presedentiei si de un birou personal. @ alta asemanare intre cele doua state o reprezinta faptul ca in ambele tari, autoritatea executiva este or!anizata in ministere si departamente. In Franta exista aproximativ )0 de departamente ministeriale cu structuri administrative cvasipermanente. 1a si in Franta, in Marea Britanie ministerele%departamentele sunt principalele componente prin care 9uvernul isi fundamenteaza si exercita politica proprie. In ambele tari,si in Franta si in Marea Britanie, seful 9uvernului este Primul Ministru. .cesta or!anizeaza activitatea 9uvernului, si anume in ceea ce priveste Marea Britanie, acesta conduce sedintele 1abinetului, selecteaza ministrii si are puterea sa%i demita. +l intervine in orice problema aparuta la nivel de department. .cesta ia cuvantul la majoritatea dezbaterilor si din cand in cand formuleazapuncte de vedere referitoare la politica externa si la alte initiative politice. In cazul Frantei, Primul Ministru este responsabil pentru actiunile >>

9uvernului, el or!anizeaza activitatea 9uvernului si este ajutat de asistenti si de -ecretariatul 9eneral al 9uvernului. .m mai putea adau!a faptul ca in ambele tari, sub autoritatea 9uvernului isi desfasoara activitatea Biroul -erviciilor Publice in cazul Marii Britanii si /irectia 9enerala pentru .dministratie si -ervicii Publice, in cazul Frantei.

>)

/* Identi+icarea si e($licarea deosebirilor intre sistemele administrati-e din Franta si Marea Britanie
/eosebirile sunt mai multe in cazul celor doua state, Franta si Marea Britanie, decat asemanarile dintre acestea. -i asta deoarece Franta este F'epublica indivizibila, laica, democratica si sociala;, care are o 1onstitutie, republica prezidentiala, pe cand Marea Britanie este monar&ie constitutionala ereditara, fara 1onstitutie scrisa, aceasta dispune de un set de statute, conventii si le!i !enerale. Principiile de !uvernare se bazeaza pe traditie, conventii, re!ulamente si precedente, iar Parlamentul este puterea suprema. Pentru inceput am putea spune ca in cazul Marii Britanii, 9uvernul dispune de libertate de decizie, pe cand in Franta executivul dispune de libertate de apreciere. -i spun acestea , deoarece in Marea Britanie 9uvernul este cel care ia deciziile, care isi da parerea la anumite le!i, care rezolva anumite probleme, mai cu seama aici este vorba de Primul Ministru, pe cand in Franta, presedintele este cel care ia principalele decizii. In Marea Britanie, Primul Ministru este cel care selecteaza ministrii si are puterea sa ii demita. +l intervine de asemenea in toare problemele politice aparute la nivel de department si raspunde de doua ori pe saptamana la intrebarile membrilor 1amerei 1omunelor, intrebari care de re!ula acopera mare parte din activitatea !uvernamentala. Insa, in Franta, autoritatea executiva este exercitata de presedinte, care numeste 1onsiliul de Ministri, condus de un prim%ministru. In cazul Marii Britanii, aceasta este condusa de 'e!ina, pe cand Franta este condusa de un presedinte, care este ales prin vot direct, pentru cel mult doua mandate. In cazul Frantei, autoritatea executiva este divizata intre Presedintele 'epublicii si Primul Ministru, pe cand in Marea Britanie, 'e!ina este cea care ia decizia in cel il priveste pe prim ministru, insa acesta din urma este cel care conduce !uvernul , nefiind ajutat de nimeni. .sa cum am spus mai sus, presedintele in Franta este ales prin vot direct, iar acesta la randul lui ale!e pe Prim Ministru , insa in cazul Marii Britanie, Prim Ministru este nominalizat de 'e!ina. 'e!ina este cea care invita liderii partidelor politice care conduc majoritatea in 1amera 1omunelor pentru a%I consulta in vederea formarii unui 9uvern. >3

*n alt aspect important il reprezinta faptul ca in Franta, nominalizarile pentru posturile din activitatile publice si militare, de la cel mai inalt nivel al statului, sunt de competenta Presedintelui 'epublicii, pe cand in Marea Britanie acestea se fac de catre Prim Mninistru. In Marea Britanie, majoritatea ministerelor si departamentelor sunt conduse de catre un membru in 1abinetul Primului Ministru si de un !rupa de ministri junioriA junior ministersB care au responsabilitati in domeniul politicii departamentului . .ceste ministere sunt create si functioneaza in !eneral sub prero!ativele puterii re!ale. In cazul Frantei, responsabilitatea pentru fiecare minister este precizata prin ordinele 1onsiliului de Ministri dupa consultarea 1onsiliului de -tat. Fiecare minister se afla sub conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de ministri, ministri dele!ati sau secretari de stat. In acest caz , ministrul poate emite ordine pentru aplicarea continutului le!ilor, dar si instrctiuni speciale pentru birourile si personalul din administratie. In cazul Marii Britanii exista de asemenea si departamente nonministeriale, care nu apartin ministerului si sunt conduse de catre un sef birou sau de catre un director !eneral. @ alta deosebire o reprezinta faptul ca in .n!lia nu exista !uverne re!ionale,insa de distin! cateva elemente caracteristice la nivel local? districte in .n!lia si Tara 9alilor, 1onsilieri re!ionali in -cotia, 1onsilieri de district in Irlanda, pe cand in Franta, re!iunile sunt teritorii libere administrate de consilii alese, exista teritorii libere administrate de consilii alese pentru cele ))de teritorii, 4departamente din strainatate si 4 re!iuniA MartiniKue, 9uadeloupe, 'eunion si 9uLanaB. In Franta ministrul elaboreaza si implementeaza propriul bu!et anual aprobat printr%un decret. Biroul Personal al ministrului este un !rup de consultanta care cuprinde membri alesi de catre acesta.

>4

0* Pre,entarea si e($licarea a-anta'elor com$etiti-e esentiale ale sistemelor administrati-e din Franta si Marea Britanie

/ezvoltarea din punct de vedere administrativ atat din Franta cat si din Marea Britanie s%a produs in principal datorita rapiditatii cu care aceste doua tari s%au adaptat la contextul extern, la sc&imbarile rapide survenite in administratiile din celelalte tari dezvoltate. Furnizorii de servicii publice au o misiune clara, obiective de productivitate, de eficientasi de calitate.rezultatele obtinute sunt publicate, cu exceptia obiectivelor de mana!ement intern si a datelor confidentiale de natura comerciala pentru a!entiile aflate in concurenta. Formularea obiectivelor pe cele trei directii pemite sa se cunoasca daca o a!entie si% a marit productivitatea in detrimentul calitatii serviciilor prestate sau invers. Marea Britanie are particularitatea de a prevedea toate cele trei tipuri de obiective Aproductivitate, eficienta si calitateB in cadrul aceluiasi document. .ceasta sc&imbare a fost produsa datorita unor nevoi aparute in administratia britanica, si anume?

reducerea birocratiei excesive si evitarea anonimatului, deoarece in sfera administratiei publice nimeni nu stia care sunt responsabilitatile sale concrete< absenta autonomiei si absenta controlului prin acordarea unei lar!i autonomii prestatorilor de servicii publice< peste (0M din activitatile administratiei constau in prestarea de servicii publice. .stfel a aparut nevoia crearii de a!entii obli!ate prin le!e sa cunoasca doleantele

clientilor. >)Na baza modernizarii administratiei franceze este recunoasterea faptului ca, sin!urii responsabili pentru derularea serviciilor publice sunt prestatorii acestora.

>5

.u fost urmate cinci principii in vederea implementarii reformei serviciilor publice franceze. .cestea sunt? >. implementarea stilului de mana!ement pe baza de obiective< ). re!lementarea juridica a masurilor administrative dupa parcur!erea unei faze experimentale care sa permita o mai buna apreciere a efectelor acestora< 3. trecerea de la decizii unilaterale adoptate in exclusivitate de catre stat, la un parteneriat bazat pe consultarea colectivitatilor locale< 4. autonomia serviciilor publice, prin crearea unor unitati functionale insarcinate cu !estiunea resurselor materiale, umane si financiare, in interiorul institutiilor publice< 5. asocierea functionarilor publici in procesul sc&imbarii. /atorita intele!erii necesitatii procesului de descentralizare, eficientizare a procesului de !estiune si aplicarii masurilor in domeniul politicilor publice, reforma administrativa franceza a avut un real succes. Intre!ul proces de modernizare este orientat in directia asi!urarii unor sanse e!ale de informare in privinta institutiilor publice si serviciilor furnizate de catre acestea, atat pentru oamenii politici cat si pentru cetateni. Toate aceste sc&imbari au adus atat in administratia britanica cat si in cea franceza o exercitare mult mai eficienta a functiilor de mana!ement, un control mult mai ri!uros al rezultatelor, autonomie de !estiune si mai multa transparenta in asumarea raspunderii individuale in prestarea de servicii. 1onsecinta cea mai importanta a fost individualizarea functiei publice si nominalizarea directorilor de a!entii, transformati in adevarate vedete ale procesului de modernizare.

>

1* Pre,entarea si e($licarea modalitatilor de trans+er de 2no345o3 din sistemele administrati-e Franta si Marea Britanie in sistemul administrati- din Romania

Putem spune ca sistemul administrativ din 'omania se aseamana mai mult cu cel din Franta decat cu cel din Marea Britanie si asta deoarece 'omania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil, iar forma de !uvernamant a statului roman este republica. Franta este F'epublica indivizibila, laica, democratica si sociala;, pe cand Marea Britanie este este monar&ie constitutionala ereditara. /e asemenea, transferul de cunostinte s%a facut mai mult din Franta decat din Marea Britanie, deoarece la fel ca si Franta, 'omania are o 1onstitutie scrisa, pe cand Marea Britanie nu. Na fel ca si in Franta, Parlamentul 'omaniei este bicameral. In ceea ce priveste autoritatea executiva as putea spune ca 'omania se aseamana aici cu ambele tari. Pentru inceput, in toate cele trei tari, puterea executiva este reprezentata de 9uvern. In 'omania 9uvernul este condus de primul ministru, pe cand in Franta acesta este condus atat de primul ministru cat si de presedinte, iar in Marea Britanie acesta este condus de catre prim ministru. Inca un ar!ument ca 'omania se aseamana mai mult cu Franta il reprezinta faptul ca ambele tari au presedinte, pe cand Marea Britanie o are pe 'e!ina. /e%a lun!ul timpului relatiile dintre Franta si 'omania au fost mult mai stranse decat cu Marea Britanie. Franta si 'omania pe de alta parte sunt si tari latine.Na fel ca si in Franta, si in 'omania presedintele este ales prin vot direct de catre populatie si pe un anumit numar de ani.

>"

6* Bibliogra+ie

>. F-isteme europene de administratie publica;, de .rmenia .ndroniceanu, editura *ranus, Bucuresti )00 ). F-isteme administrative in statele din *niunea +uropeana;%studii comparative, .rmenia .ndroniceanu, editura universitara, bucuresti 3. &ttp?OO$$$.ase.roObibliotecaOcarte).aspPidQ>0RidbQ

4.$$$.studentie.roO...O-istemeM)0politiceM)0parlamentare<M)0'e!imul M)0politicM)0alM)0MariiM)0Britanii.doc 5 &ttp?OO$$$.librarL.mdO)00"O05O0 Omana!ementSpublic.&t .&ttp?OO$$$.cadranpolitic.roOvie$Sarticle.aspP itemQ50"RtitleQModeleSeuropeneSdeSadministraM15M.3ieSpublic M14M(3?SMareaSBritanie ". Istoria%dezvoltarii%politice%a%Frantei%%M@8.'TI.%.B-@N*T.%%P... % 4"# %
>(