FINANTAREA SISTEMELOR DE SANATATE N

TARILE UNIUNII EUROPENE. ROMNIA N

CONTEXT EUROPEAN

supli
- membre fo

CADRU TEORETIC
Mecanismele prin care
alta.
ngrijirii medicale; cele mai multe state membre

sistemului principa

descoperirii de medicame

pe baza raportului cheltuieli/rezultate pot constitui un ghid util referitor

la eficientizare.
-

mecanis

indirecte (
angajat, iar nivelul lor
depinde, de obicei, de venit.

nii de asigurare for-profit sau non-profit.

serviciul: doctorul, farmacistul spitalului (Elias Mossialos et al., 2002).

pentru bugetele familiilor. Alocarea resurselor orienta

ntre diferite

folo

cheltuieli guvernamentale (central

Cheltuielile private (% din PIB) includ cheltui

Tabelul nr. 1

cap de locuitor (PPP US$)

2003

PIB 1990

PIB 1998

Suedia

2,704

7,9

7,0

Finlanda

2,108

6,4

5,3

Belgia

2,828

6,6

7,9

Austria

2,306

5,3

5,8

Danemarca

2,762

7,0

6,8

2,902

6,7

7,3

Italia

2,226

6,3

5,7

Marea Britanie

2,389

5,1

5,6

Spania

1,853

5,4

5,4

Germania

3,001

6,7

7,9

Slovenia

1,669

Nd

Nd

Portugalia

1,791

Nd

Nd

1,302

Nd

Nd

Ungaria

1,269

Nd

Nd

Polonia

745

Nd

Nd

Estonia

682

Nd

Nd

Lituania

754

Nd

Nd

Slovacia

777

Nd

Nd

838

Nd

Nd

Romnia

2,8

540

cheltuielile publice au crescut mai rapid dect cheltuielile totale.

ivate.

membre UE.
Mai

3,8

referim la membrele mai vechi ale UE (Grecia, Portugalia). Cheltuielile

pentru s
din PIB.

UE

folosit n Marea Britanie, Italia, Grecia, Finlanda, Spania, Norvegia,

Suedia. Principalele caracteristici legate de aspectul financiar al acestui
model sunt:
obligatorii din venituri, deci exi

general.

Caracteristicile acestui model sunt:

gajatori.

e.

redistribuire.

n general

de Asigurare sau s
Austria.

gener

2002).
Tabelul nr. 2
Ratele

(V)
Austria

Procent din venit

6,49

7,4

13,6

13,6

5,1

18,1

Cehia

13,5

Estonia

13

Ungaria

14

Slovacia

13,7

Slovenia

13,25

Belgia

Germania
Olanda

Romnia

13,5

Sursa: date

UE

ac

tate n UE, n 1998

Tabelul nr. 3

Austria

13 (cheltuieli de spitalizare)

Belgia

30

Danemarca

28

Finlanda

33 (copii)

20 (alte
voluntare)
Germania

8,9*

Grecia

10

Irlanda

42

Italia

Luxemburg
Olanda

28,9*

Portugalia

10

Spania

17,6

Suedia

0,5

UK

11,5

Elias Mosialos et al., 2002.

sociale nu sunt obligat

alege din mai multe servicii.

ales (Elias Mossialos et al., 2002).

cum se poate vedea n Tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4

Medic generalist

Danemarca

Specialist

generalist.
direct la med. gen. sau specialist.

Germania

10 Euro pe caz

familie, altfel 10 Euro pe caz/ quarter p

nemedici max. 10 EUR.

Olanda

Nu

Suedia

15 Euro. Rate
determinate de municipalitate.

Marea Britanie

Nu

Nu

determinate de municipalitate.
Nu

centrate
costurilor implicate.

P
cheltuieli mici pe cap de locuitor pentru medicamente (14$ n

TATE 117

OECD privind cheltuielile priva

Totalul cheltuielilor private n Romnia, milioane USD

Tabelul nr. 5
Tipuri de cheltuieli

1996

1997

1998

1999

249

249

352

305

Medicamente.

162

174

244

220

Produse oftamologice.

Produse tehnico-medicale.

12

15

18

16

46

36

62

45

medicale.

24

19

23

20

Sursa: AIG, INSSE.

al., 2004).
Tabelul nr. 6

1996

1997

1998

1,39%

1,56%

1,82%

2,01%

Medicamente.

0,90%

1,09%

1,26%

1,45%

Produse oftalmologice.

0,03%

0,03%

0,02%

0,03%

Produse tehnico-medicale .

0,07%

0,09%

0,10%

0,10%

0,25%

0,23%

0,32%

0,30%

0,13%

0,12%

0,12%

0,13%

a) mncare;

44,91%

46,83%

46,39%

43,33%

b) alte bunuri;

24,39%

23,10%

22,86%

23,72%

Tipuri de cheltuieli
medicale.

1999

c) servicii ;

8,72%
100,00%

Total cheltuieli.

9,68%

11,81%

100,00%

100,00%

13,93%
100,00%

Sursa: AIG, INSSE.

fi reduse

serviciilor

Nivel

serviciile medicale sunt rambursate. Pe de al

-

Tabelul nr. 7
Lista

Danemarca

Pozitiv

2800.

Germania

(continuare Tabel nr. 7)

Negativ

Olanda
Suedia

50% (SEK 901 1700), 25% (SEK 17013300),

10% (SEK 33014300), 0% (peste SEK 4300).

Marea Britanie

Galilor) per item (2002).

Negativ

medicamente aflate pe lista

ANEXA 1
Austria

Belgia

99%

99-100%

24

asigurate care are

posibilitatea alegerii
fondului

0%

88%

Aprox. 99%

Germania

Luxembu

88%

97-99%

19

0%

96%

0%

angajat)

profesie 6,49,1%a

13,6% (94:6)

de fond: media
13,6% (50:50)
(50:50

(continuare Anexa 1)

Da (vest: 40

Da
Nu

Nu

(44 000)

prestatorii de servicii
medicale)

Nu

Nu
fond)

Guvern

Guvern

Nu

de 7,5%

Guvern

Fonduri
individu ale

Fondurile
individuale

Fonduri
individuale

Union of
Funds

pentru fond pt.

fermieri: < 1%
din total

Da, max

Securitate

venitul fondului,
valabil)

23% pentru
fond pentru
fermieri: 0,5%
din total

48% (1996)

Da, 35-40%
34%)c

62% (1994)

74% (1996)

61% (1994)e

75% (19

e
a

b
c

marketing farmaceutic.
Caracteristici ale

ANEXA 2
din venit (1999)
Anul introduc
erii
Salarial (angajator:
angajat)

Angajat pe cont
Neangajat
propriu

18%(18%:0%)

18% din
venitul declarat

Cluster A
1993

alte beneficii plus

buget central

Cehia

1993

13,5% (9%:4.5%)

13,5%

Transfer din bugetul

central 13,5% din 80%
din venitul min.
statutar

Estonia

1992

13% (13%:0%)

13% din
venitul declarat

Transfer din bugetul

central

Ungaria

1990

min.;

din bugetul central

nespecificat

Slovacia

1994

13,7% (10%:3,7%)

13,7% din

venitul declarat
din venitul min.
statutar

Slovenia

13,25% din
venitul declarat

1993

13,25%

Buget central

Albania

1995

Public 3,4%
(1,7%:1,7%) Privat 35%

7% din venitul
min. statutar

Kazahstan

1996

3% (3%:0%)

3% din venitul
declarat

Letonia

1998

28,4% din taxa pe

venitul individual

28,4% din taxa

pe venitul
personal

Transfer din bugetul

central

Polonia

1999

7,5%

7,5% din venitul

declarat

7,5% din beneficiile

brute

Romnia

1999

14% (7%:7%)

7% din venitul
declarat

Cluster B

1993

3,6% (3,6%:0%)

1995

4% (3%:1%)

Cluster C
Azerbaidjan
Georgia

3,6% din venitul

declarat

Buget central

brute
din bugetul central
nespecificat

Krgzstan

1997

2% (2%:0%)

2% din venitul
declarat

venitul regional;
nivel nedetermina t

Republica Moldova

BIBLIOGRAFIE
1. Ginzberg, E., Medical Gridlock and Health Reform, San Francisco, West View Press,
1994.
sanitary management), Bucharest, Carol Davila Publishing House, 2004.
3. Mossialos, E., Dixon, A., Figueras, J., Kutzin, J., Funding health care: options for
Europe, Buckingham, Open University Press, 2002.
4. Scambler, G., Health and social change. A critical theory, Buckingham, Open
University Press, 2002.
(raport nepublicat, n cadrul proiectului MEC, Polarisation of access to health services in
Romania), 2004.

systems. Romania into international context), Bucharest, CPSS Publishing House, 2001.
(Public health and sanitary management. Health systems), Bucharest, CPSS Publishing
House, 2004.

(Problems regarding health policies in Central-East European countries. Recent evolution

and perspectives of Romanian health system), Bucharest, Infomedica Publishing House,
1998.
9. *** Health and care in an enlarged Europe, European Foundation for the Improvement

of living and Working Conditions, 2003.

10. *** Human development reports, disponibil online la www.undp.org.
11. *** Improvement of Accountability and Transparency in the Allocation and Use of
Healthcare Resources through the Implementation of an Informatics Monitoring System
for Hospital Morbidity and a Hospital Case Based Financing System, EU Phare project.
12. *** Planning and Regulation of the Health Care Delivery System, World Bank
project (20032004).
13.*** Poll barometers regarding health services in Romania, disponibil online la
www.cpss.ro.
14. *** Reform of Health Sector Financing in Romania, EU Phare Project RO
97/12/L002, 1999.
15. *** Technical assistance for Development of the Plan for Improvement Transparency
and Decreasing the Informal Payments in the Romanian Health Sector, World Bank
Project RO 4676 (20042005).