Pachet Grile Ush Licenta 2013-2017

https://www.facebook.
com/groups/facultateaUSH/
1. In care din urmatoarele situatii intervine nulitatea absoluta?

a) actul s-a incheiat in lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice;
B) vicierea consimtamantului, datorata lipsei discernamantului;
C) actul s-a incheiat cu nerespectarea unei interdictii care are ca scop protectia unor interese proprii;
D) vanzarea unui bun mobil de catre o persoana, prin act autentic;

a) actul s-a incheiat in lipsa ori cu depasirea capacitatii de folosinta a persoanei juridice;
B) a lipsit consimtamantul, si lipsa lui se datoreaza lipsei discernamantului;
C) actul s-a incheiat cu nerespectarea unei interdictii care are ca scop protectia unor interese proprii

a) de creditorii chirografari ai partii ocrotite;
B) de persoana ocrotita si al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului;
C) de procuror.
4. Trasaturile esentiale ale infractiunii sunt:

a) pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea in legea penala
B) existenta fapta
C) elementul material al laturii obiective
D) subiectul activ si subiectul pasiv
5. Trasaturile esentiale ale infractiunii sunt ?

a) latura obiectivã si latura subiectivã
B) vinovãtia, rãspunderea penalã si pedeapsa
C) fapta care prezintã pericol social savarsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalã
D) termenii infractiunii si pericolul social
6. Care sunt formele vinovatiei

a) directa
B) indirecta
C) intentia si culpa
7. Care sunt formele vinovatiei?

a) intentia, culpa, intentia depasita;
B) intentia, culpa, pedeapsa
C) culpa, intentia depasita, pedeapsa
8. Care sunt factorii vinovatiei?

a) numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a urmarilor
socialmente periculoase
B) numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a produce in realitate
urmarile socialmente periculoase
C) doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
D) doi factori, unul volitiv si dolul
9. Cum se defineste intentia directa?

a) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei, ca el nu se va
produce
B) in cazul in care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin savarsirea
acelei fapte
C) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui
D) in cazul in care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptã si nu-l urmãreste
10. Cum se defineste intentia indirecta?

a) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce
https://www.facebook.com/groups/facultateaUSH/
B) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui
C) in cazul in care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
D) in cazul in care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmãreste, socoteste, fãrã temei, cã el nu
se va produce
11. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia penala,
culpa?
a) culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta (fara prevedere);
B) culpa pozitiva si culpa negativa;
C) culpa cu premeditare si culpa spontana;
12. Cand se pedepseste tentativa?

a) pentru toate infractiunile din Codul penal;
B) doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave;
C) numai atunci cand Codul penal (legea) prevede expres acest lucru;
13. Minorul care a implinit varsta de 14 ani raspunde penal?

a) intotdeauna raspund penal;
B) nu raspund penal;
C) raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;
14. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

a) legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit,
iresponsabilitatea,betia,minoritatea faptuitorului,eroarea de fapt;
B) starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia;
C) constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia, gratierea;
15. Ce presupune primul termen al marii recidive ?

a) Sa fie vorba de o infractiune intentionata, pedeapsa aplicata pentru acest prim termen sa fie inchisoare mai
mare de 6 luni, pedeapsa aplicata in primul termen sa fie definitiva, condamnarea aplicata pentru acest prim
termen al recidivei sa nu se includa in cele din art. 38, cod penal (condamnarile prevazute de acest articol nu atrag
starea de recidiva).
B) alt raspuns
16. Când infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada, modalitatea
vinovatiei este ?
a) Culpa simpla, ca forma a vinovatiei, exista atunci cand infractorul:nu prevede rezultatui faptei sale, desi trebuia
si putea sa-l prevada;
B) alt raspuns
17. Starea de betie preordinata a infractorului constituie ?

a) Betia preordinata este atunci cand faptuitorul a dorit sa ajunga in aceasta stare tocmai pentru a capata curaj in
savarsirea infractiunii si ea constituie o circumstanta agravanta.
B) alt raspuns
18. Infractiunea continuata reprezinta ?

a) atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective se prelungeste in timp, in
chip natural, chiar dupa momentul consumarii
B) atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in
parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele
C) atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau
inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni
D) atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in
parte cuantumul unor infractiuni diferite
19. Care sunt cauzele generale care inlatura raspunderea penala?

a) amnistia, minoritatea, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;
B) legitima aparare, minoritatea, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;

C) amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;
20. Care sunt cauzele speciale care inlatura raspunderea penala?

a) desistarea, impiedicarea producerii rezultatului si impiedicarea savarsirii faptei de catre participant;
B) desistarea, denuntarea faptei de catre mituitor, impiedicarea producerii rezultatului.
C) amnistia, gratierea, prescriptia raspunderii penale.
21. Pot constitui circumstante atenuante judiciare?

a) conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii;
B) staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;
C) atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii, rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii, comportarea
sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor.
D) toate cele de mai sus
22. Ce este amnistia?

a) o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
B) o cauza care inlatura raspunderea penala
C) un act de clementa individual, concretizat intr-un decret emis de Presedintele Romaniei
D) o conditie preexistenta a reabilitarii de drept
23. Cand exista concurs de infractiuni ?

a) numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana
B) numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte de
aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
C) atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau
inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele
D) numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune de doua sau mai
multe persoane
24. Cand exista concurs ideal de infractiuni?

a) atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv
pentru vreuna din ele
B) atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni
C) atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
D) atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor
pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni
25. Cand exista concurs real de infractiuni ?

a) atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
B) atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite
C) atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor
pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
D) atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana prin tot atatea actiuni ori inactiuni
distincte inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele
26. Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii ?

a) fapta care prezinta pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala
B) vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa
C) latura obiectiva si latura subiectiva
D) termenii infractiunii si pericolul social
27. Trasaturile esentiale ale infractiunii sunt:

a) pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea in legea penala

B) existenta fapta
C) elementul material al laturii obiective
D) subiectul activ si subiectul pasiv
28. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?

a) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui
B) in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada
C) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si crede fara temei, ca
acest rezultat nu se va produce
D) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si accepta producerea lui
29. Cand exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?

a) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui
B) in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada
C) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, socoteste fara temei ca el nu se
va produce
D) in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
30. Cand exista intentie directa ca forma a vinovatiei ?

produce
acelei fapte
D) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta si nu-l urmareste
31. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei ?

produce
D) in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmareste, socoteste, fara temei, ca el nu
se va produce
32. Exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei:

a) atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce
B) atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui
C) atunci cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
D) atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmareste, socoteste, fara temei, ca el nu se
va produce
33. Cand exista recidiva postcondamnatorie ?

a) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mica de sase
luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune din culpa, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul
executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
inchisoarea mai mare de un an
B) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an,
cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul
executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
inchisoarea mai mare de sase luni
C) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau inchisorii mai
mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii
pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua
infractiune este inchisoarea mai mare de un an
D) atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de sase
luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in
timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este
inchisoarea mai mare de un an
34. Cand exista recidiva postexecutorie ?

a) atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou
o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an
B) atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din
nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 luni
C) atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din
nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni
D) atunci cand exista o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni savarsite in timpul minoritatii la
pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
35. Cand exista tentativa absolut improprie ?

a) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiectivea infractiunii si cu toate
acestea rezultatul urmarit nu se produce
B) atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret in raport de
conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod
accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla
C) atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de
faptuitor
D) atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de
conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod
36. Cand exista tentativa improprie ?

a) atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret in raport de
conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul material lipsea in mod
B) atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o imprejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor
C) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate
acestea rezultatul urmarit nu se produce datorita modului gresit de concepere
D) atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma din cauza caracterului inapt de a produce rezultatul, al
mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se
afla
37. Cand exista tentativa imperfecta ?

a) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate
B) atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe
parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat
C) atunci cand faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al
obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita
modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
D) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate
acestea rezultatul urmarit nu se produce datorita modului gresit de concepere
38. Cand exista tentativa perfecta ?

a) atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa pe
parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat
B) atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al
obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma
datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
C) atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate
D) atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al
obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma
datorita modului absurd de concepere a infractiunii
39. Cand exista tentativa relativ improprie ?

a) atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa produca
rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in
situatia cand obiectul material al infractiunii lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla
B) atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al
obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita
modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
C) atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu
era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
D) atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului absurd de concepere a
infractiunii
40. Cand exista vinovatie in cazul unei actiuni sau inactiuni care prezinta pericol social ?
a) cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa
B) cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie
C) cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie directa si praeterintentie
D) cand actiune sau inactiune care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie calificata prin scop
41. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?

a) dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia
executarii pedepsei
B) in momentul incarcerarii condamnatului
C) dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
D) dupa pronuntarea sentintei
42. Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi incepe:

a) dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia
executarii pedepsei
B) in intervalul cuprins intre momentul incarcerarii condamnatului si ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare
C) dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, dar nu mai tarziu de executarea pedepsei
D) dupa pronuntarea sentintei
43. Cand nu se pedepseste tentativa ?

a) atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea rezultatului
B) numai atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca organul de
urmarire penala sa o descopere
C) atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea
faptei
D) atunci cand faptuitorul s-a impacat cu persoana vatamata
44. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat ?

a) cand este savarsita de un infractor recidivist
B) cand subiectul activ este calificat
C) cand pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte circumstante de
agravare
D) cand cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica
45. Cand o infractiune este complexa ?

a) atunci cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi imprejurare
B) numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care constituie prin ea
insasi o fapta prevazuta de legea penala
C) atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in
parte continutul unor infractiuni diferite
D) atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune
care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala
46. Cand o infractiune este continuata?

47. Cand se epuizeaza o infractiune continua ?

a) in momentul producerii rezultatului
B) in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale
C) coincide cu momentul consumarii infractiunii
D) coincide cu momentul savarsirii infractiunii
48. Care este cauza care genereaza starea de pericol datorita careia se dispune masura de siguranta a
interzicerii unei functii sau profesii ?
a) nedemnitatea persoanei care a savarsit fapta prevazuta de legea penala
B) exercitarea functiei sau profesiei in mod abuziv
C) gravitatea faptei savarsite
D) lipsa atitudinii de care a dat dovada persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala de a efectua
potrivit exigentelor cuvenite activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta
49. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de pedepse principale in dreptul penal roman
drept penal ?
a) pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile contraventionale
B) pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare
C) pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta
D) numai pedepsele si masurile educative
50. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale in dreptul penal roman?
a) amenda de la 50 lei la 100.000 lei
B) inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
C) inchisoare de la 15 zile la 30 ani
D) pedepsele corporale
51. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata ?

a) data comiterii primei actiuni sau inactiuni
B) data efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate
C) data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate
D) data la care a fost descoperita infractiunea
52. Care este data savarsirii unei infractiuni continue ?

a) momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala
B) momentul cand autorul faptei a inceput realizarea elementului material al infractiunii
C) momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala
D) momentul in care s-a produs rezultatul
53. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii unei infractiuni
continuate ?
a) momentul producerii rezultatului
B) momentul consumarii infractiunii
C) data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
D) data ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare
54. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni
continue ?
a) momentul consumarii infractiunii
B) momentul epuizarii activitatii infractionale
C) momentul producerii rezultatului
D) momentul descoperirii infractiunii
55. Care este temeiul raspunderii penale ?

a) existenta unei forme de vinovatie
B) gradul de pericol social al unei fapte
C) savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
D) savarsirea unei infractiuni
56. Care fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?

a) fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata
B) fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata, este
lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social
C) fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importanta
D) fapta este lipsita in mod vadit de importanta pentru ca a produs un prejudiciu redus
57. Care sunt factorii care compun vinovatia ?

58. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?

a) participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva
B) concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
C) concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala
D) pluralitatea intermediara, concursul de legi penale, recidiva
59. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?

a) infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei
B) infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei
C) infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva
D) infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
60. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?

a) infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata
B) infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
C) infractiunea simpla, infractiunea complexa si infractiunea deviata
D) infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
61. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care savarsesc infractiuni?
a) detentiunea pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate
B) inchisoarea, in limitele prevazute pentru major
C) doar amenda penala
D) inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate
62. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala?

a) observarea, mustrarea, amenda
B) mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
C) munca in folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda

D) mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca in folosul comunitatii
63. Carei forme de participatie ii este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei
prevazuta de legea penala ?
a) instigarii
B) coautoratului
C) complicitatii
D) tainuirii
64. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?

a) elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
B) elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
C) actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia
D) termenii infractiunii si raportul cauzal complex
65. Ce cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate ?

a) faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmarilor
B) faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat
C) faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
D) faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor
66. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni ?

a) desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii
savarsirii unei infractiuni
B) desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii
C) desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei
D) valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
67. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni ?

a) desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei
B) desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii
savarsirii unei anumite infractiuni
C) desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile ei
D) valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
68. Ce este excesul scuzabil ?

a) cauza care inlatura caracterul penal al faptei
B) cauza care inlatura raspunderea penala
C) circumstanta atenuanta
D) circumstanta agravanta
69. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?

a) bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei
B) obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei
C) persoana impotriva careia este indreptata actiunea sau inactiunea
D) relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei
70. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata poate fi liberat
conditionat?
a) in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei
B) dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca, disciplinat si a dat dovezi
temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale
C) dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor
D) dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege
71. Care sunt conditiile atacului in cazul legitimei aparari ?

a) material, direct, proportional, imediat

B) material, direct si injust
C) material, direct, imediat, injust si proportional
D) material, direct, imediat si injust
72. Ce se va retine de catre instanta daca in privinta primului termen al recidivei mari postexecutorii,
constand in executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni pentru savarsirea unei infractiuni
intentionate, s-a implinit termenul de reabilitare ?
a) ca aceasta condamnare poate constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii
B) ca aceasta condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
C) ca aceasta condamnare poate constitui primul termen al pluralitatii intermediare de infractiuni
D) niciuna dintre variantele de mai sus
73. Cine este in pericol in cazul legitimei aparari ?

a) persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
B) este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
C) este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
D) este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstesc
74. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?

a) statul
B) persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
C) numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune
D) numai persoana fizica care a suferit un rau produs prin infractiune
75. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?
a) legiuitorul, prin incriminarea in legea penala
B) participantii in procesul penal
C) instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala
D) administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat conditionat
76. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?

a) persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante
B) persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala
C) cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au savarsit o infractiune
D) persoanelor declarate non grata
77. Exista recidiva daca o persoana a fost condamnata la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni pentru
savarsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar in termenul de
incercare savarseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de
un an ?
a) exista recidiva postcondamnatorie
B) nu exista stare de recidiva
C) exista recidiva postexecutorie
D) exista pluralitate intermediara
78. Exista recidiva in cazul in care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata, inainte de
inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii ori in stare de evadare, cel condamnat savarseste din
nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an sau
detentiunea pe viata ?
a) exista concurs de infractiuni
B) nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima
C) exista pluralitate intermediara
D) exista recidiva postcondamnatorie
79. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?
a) a. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa inchisorii mai
mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

B) sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, la pedeapsa
inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
C) sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa
inchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata
D) sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni, savarsita din culpa la pedeapsa inchisorii
mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
80. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor ?
a) in legi penale si hotarari ale guvernului
B) in legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei
C) numai in legi penale
D) in hotarari ale Presedintiei
81. Ce se intelege prin recidiva postexecutorie?:

a) savarsirea din nou a unei infractiuni dupa ce infractorul a executat cel putin 1/2 din pedeapsa la care a fost
anterior condamnat sau aceasta a fost considerata ca executata
B) savarsirea din nou a unei infractiuni dupa ce infractorul a executat cel putin 1/4 din pedeapsa la care a fost
C) savarsirea din nou a unei infractiuni dupa ce infractorul a executat cel putin 2/3 din pedeapsa la care a fost
D) savarsirea din nou a unei infractiuni dupa ce infractorul a executat in intregime pedeapsa la care a fost anterior
condamnat sau aceasta a fost considerata ca executata
82. Cand termenul general de prescriptie al raspunderii penale este de 15 ani atunci ?
a) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de
20 de ani
B) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de
15 de ani
C) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de
10 de ani
D) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de
5 de ani
83. Care sunt conditiile generale de existenta ale concursului de infractiuni sunt ?
a) sa se savarseasca doua sau mai multe infractiuni, infractiunile sa fie savarsite asupra aceleiasi persoane,
infractiunile sa fie savarsite inainte de a interveni o condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele, cel putin doua
dintre infractiunile savarsite sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
B) sa se savarseasca doua sau mai multe infractiuni, infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana, infractiunile
sa fie savarsite dupa executarea unei condamnari definitive pentru una dintre ele, cel putin doua dintre
infractiunile savarsite sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
C) sa se savarseasca doua sau mai multe infractiuni, infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana, infractiunile
sa fie savarsite inainte de a interveni o condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele, cel putin doua dintre
infractiunile savarsite sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
D) sa se savarseasca doua sau mai multe infractiuni, infractiunile sa fie savarsite de doua sau mai multe persoane
impreuna, infractiunile sa fie savarsite inainte de a interveni o condamnare definitiva pentru vreuna dintre ele, cel
putin doua dintre infractiunile savarsite sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
84. Cand termenul general de prescriptie al raspunderii penale este de 8 ani ?

a) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este mai mare de 8 ani
B) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 8 de ani
C) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 de
ani
D) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de
ani
85. Care sunt efectele amnistiei intervenite inainte de condamnare ?

a) incetarea procesului penal, daca invinuitul sau inculpatul nu cere continuarea procesului penal
B) incetarea procesului penal, chiar daca invinuitul sau inculpatul cere continuarea procesului penal
C) continuarea procesului penal, amnistia producand efecte numai pentru viitor
86. Ce este plangerea prealabila ?

a) modalitate de sesizare a organelor judiciare de catre persoana care are calitatea de martor cu privire la
savarsirea unei fapte penale prin care s-a adus o vatamare unei terte persoane
B) modalitate de sesizare a organelor judiciare de catre orice persoana cu privire la savarsirea unei fapte penale
prin care s-a adus o vatamare unei terte persoane
C) modalitate de sesizare a organelor judiciare de catre persoana vatamata cu privire la savarsirea unei fapte
penale prin care i s-a adus o vatamare
87. Cum opereaza prescriptia speciala?

a) indiferent de felul infractiunii comise de inculpat
B) inlaturand raspunderea penala, cu conditia sa nu intervina dacat o singura intrerupere
C) inlaturand raspunderea penala, cu conditia sa nu intervina dacat maxim doua intreruperi
D) daca termenul de prescriptie este depasit cu inca jumatate, chiar daca a fost intrerupt
88. Cum se face, in dreptul penal roman, stabilirea pedepsei in cazul concursului de infractiuni ?
a) sistemului cumulului aritmetic
B) sistemului cumulului juridic cu spor facultativ
C) sistemului absorbtiei
D) sistemului mixt
89. Care este primul termen al recidivei?

a) o condamnare definitiva la pedeapsa amenzii penale in cuantum de minim 5000 lei
B) o condamnare definitiva la pedeapsa amenzii penale in cuantum de minim 10000 lei
C) o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii cu o durata de peste 6 luni sau 3 condamnari de pana la 6 luni
D) o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii, numai daca este insotita de o pedeapsa complementara
90. Cum se clasifica amnisia in raport de intinderea efectelor sale ?

a) amnistie generala si amnistie special
B) amnistie conditionata si amnistie neconditionata
C) amnistie proprie si amnistie improprie
D) mica amnistie si marea amnistie
91. Ce presupune prescriptia raspunderii penale ?

a) stingerea dreptului infractorului de a promova cai de atac impotriva hotararii judecatoresti nedefinitiva
amnistiate
B) stingerea dreptului infractorului de a promova cai de atac impotriva hotararii judecatoresti definitive
aministiate
C) stingerea dreptului statului de a trage la raspundere pe cel care a savarsit infractiunea
92. Cand termenul general de prescriptie al raspunderii penale este de 15 ani ?

a) legea prevede pentru infractiunea savarsita detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 20 de ani
B) legea prevede pentru infractiunea savarsita detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 de ani
C) legea prevede pentru infractiunea savarsita detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 10 de ani
D) legea prevede pentru infractiunea savarsita detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 8 de ani
93. Care este data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale ?
a) data depunerii plangerii prealabile, in toate cazurile
B) data sesizarii unei instante de judecata prin rechizitoriu, indiferent ca este competenta sau nu
C) data punerii in miscare a urmaririi penale
D) data savarsirii infractiunii
94. cand este intrerupta prescriptia raspunderii penale ?

a) la cererea scrisa a faptuitorului, pentru motive temeinice
B) prin indeplinirea oricarui act care, potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfasurarea
procesului penal
C) prin trecerea neintrerupta a cel putin 2/3 din termenul de prescriptie prevazut de lege
D) prescriptia in materie penala nu poate fi intrerupta
95. Cand retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala ?

a) este expresa, totala si conditionata de recuperarea prejudiciului
B) este implicita, totala si neconditionata
C) este expresa, totala si neconditionata
D) retragerea plangerii prealabile nu inlotura raspunderea penala
96. Ce este gratierea ?

a) o cauza de impunitate
B) o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
C) o cauza care inlatura raspunderea penala
D) un act de clementa, concretizat in inlaturarea, in tot sau in parte, a executarii pedepsei ori in comutarea
acesteia in una mai usoara
97. Gratierea individuala se acorda de:

a) Parlamentul Romaniei
B) Presedintele Romaniei
C) Inalta Curte de Casatie si Justitie
D) Camera Deputatilor sau Senatul
98. Executarea pedepsei se prescrie dupa 20 de ani daca ?

a) pedeapsa care urmeaza sa fie executata este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 ani
B) pedeapsa care urmeaza sa fie executata a fost aplicata pentru infractiuni savarsite cu violenta
C) pedeapsa care urmeaza sa fie executata a fost aplicata pentru infractiuni cu pericol social concret
D) niciuna dintre variantele de mai sus nu este valabila
99. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorii ?
a) trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la un an, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate
B) trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea nor infractiuni intentionate
C) trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni
intentionate
D) trei condamnari ramase nedefinitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor
infractiuni intentionate
100. Ce se intampla daca cel condamnat nu a savarsit o infractiune intentionata in termenul de incercare si
nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii pedepsei, intervine ?
a) reabilitarea de drept
B) reabilitarea judecatoreasca
C) repunerea in situatia anterioara
D) prescriptia executarii pedepsei
101. Ce se intampla in situatia in care se descopera ca un condamnat mai savarseste o infractiune inainte
de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau pana la ramanerea definitiva a acesteia,
pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii, suspendarea conditionata a executarii pedepsei ?
a) se revoca, aplicandu-se dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni
B) se anuleaza, cu exceptia cazului in care hotararea de condamnare s-a pronuntat dupa expirarea termenului de
incercare
C) se anuleaza, aplicandu-se dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva
D) se mentine in toate cazurile, fiind un drept castigat
102. Cum se savarseste infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii se
savarseste ?
a) in stare de evadare din executarea pedepsei ce formeaza primul termen
B) dupa executarea pedepsei pentru primul termen
C) in timpul executarii pedepsei pentru primul termen
D) in stare de liberare conditionata a executarii pedepsei
103. Ce se intampla in cazul unor condamnari succesive, daca ultima a fost pronuntata cu suspendarea
conditionata ?
a) intervine reabilitarea de drept la implinirea termenului de incercare
B) termenul de reabilitare se calculeaza de la data implinirii termenului de incercare
C) termenul de reabilitare se calculeaza de la data pronuntarii hotararii curgand in acelasi timp cu termenul de
incercare
D) termenul de reabilitare se calculeaza de la data liberarii conditionate

a) cand cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica
B) cand pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte circumstante de
agravare
C) cand este savarsita de un infractor recidivist
D) cand subiectul activ este calificat
105. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sa fie subiect activ al unei infractiuni ?
a) sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal
B) sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal
C) sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si
neconstransa asupra savarsirii infractiunii
D) persoana fizica sa fie circumstantiata de text

a) bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei
B) relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei
C) obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei
D) persoana impotriva careia este indreptata actiunea sau inactiunea
107. In ce se materializeaza urmarea imediata ce se produce prin savarsirea unei infractiuni ?

a) fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol
B) printr-o consecinta vizibil
C) in consecintele subsecvente ale infractiunii
D) numai intr-un rezultat palpabil
108. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?
a) infractiunile formale
B) infractiunile formale de atitudine
C) infractiunile de rezultat
D) infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat
109. Care este teza adoptata de Codul penal roman, in legatura cu regimul actelor preparatorii ?
a) teza incriminarii actelor preparatorii
B) teza neincriminarii actelor preparatorii
C) teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
D) teza incriminarii partiale a unor acte preparatorii
110. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a implinit varsta de 60 de ani in
timpul executarii pedepsei?
a) se deduce partea de pedeapsa executata si executa in continuare pedeapsa inchisorii de 30 de ani
B) se aplica pedeapsa inchisorii de 25 de ani
C) se aplica pedeapsa inchisorii de 30 de ani

D) detentia pe viata se inlocuieste cu inchisoarea pe timp de 25 de ani
111. La ce infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, cu exceptia faptelor prevazute in art.
179 C.pen. si 185 C.pen., este posibila tentativa?
a) ucidere din culpa
B) lovituri cauzatoare de moarte
C) omor calificat
D) vatamare corporala din culpa
112. Care este limitarea speciala fixata de legiuitor in cazul pedepsei aplicate tainuitorului prin raportare
la cea prevazuta pentru autorul faptei din care provine bunul?
a) pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depasi pedeapsa p revazuta de lege pentru infractiunea din care provine
bunul tainuit
B) pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat autorului faptei din care
provine bunul
C) pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce daca pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut
circumstante atenuante
D) pedeapsa aplicata tainuitorului poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine
bunul tainuit
113. Ce prevede legea penala fata de minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte
prevazute de aceasta ?
a) nu se poate antrena niciodata raspunderea penala
B) se pot lua numai masuri de ocrotire prevazute de legislatia in vigoare
C) se pot lua doar masuri educative
D) se poate antrena raspunderea penala, daca au savarsit fapte penale cu discernamant
114. Cum se face individualizarea judiciara a pedepsei ?

a) de catre legiuitor in faza de elaborare a normei de incriminare
B) de catre instanta de judecata in momentul solutionarii cauzei cu care a fost investita
C) de catre reprezentantul Ministerului Public, prin rechizitoriu
D) de catre administratia locului de detinere a condamnatului
115. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari ?
a) celui care se apara sau altei persoane
B) celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important
C) celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui bun important
D) celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc
116. Ce constitue imprejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii faptei
?
a) poate constitui o circumstanta agravanta
B) poate constitui o circumstanta agravanta, daca instanta apreciaza
C) nu poate constitui o circumstanta agravanta
D) poate constitui primul termen al recidivei
117. Cand trebuie dovedit raportul de cauzalitate in dreptul ?

a) infractiuni formale
B) infractiuni de rezultat
C) infractiuni formale de atitudine
D) infractiuni formale de atitudine si infractiuni de rezultat
118. Ce se intampla in cazul participatiei penale cu circumstantele personale ale unuia dintre participanti ?
a) nu se rasfrang asupra celorlalti participanti
B) se rasfrang asupra celorlalti participanti
C) se rasfrang numai in masura in care au fost cunoscute de toti participantii
D) se rasfrang asupra tuturor participantilor chiar daca nu au stiut de circumstantele personale ale unui participant
119. Ce se intampla in cazul participatiei penale cu circumstantele reale

a) nu se rasfrang asupra tuturor participantilor
B) se rasfrang asupra tuturor participantilor
C) se rasfrang asupra participantilor numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut
D) se rasfrang asupra participantilor chiar daca acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au prevazut
120. Urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni se materializeaza:
a) numai intr-un rezultat palpabil
B) printr-o consecinta vizibila
C) in consecintele subsecvente ale infractiunii
D) intr-un rezultat sau intr-o stare de pericol
121. Cum trebuie sa fie fapta care prezinta pericol social pentru a constitui infractiune ?
a) o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod penal
B) o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod penal si pentru sanctionarea
careia este necesara aplicarea unei pedepse
C) o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod penal si pentru
sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse
D) sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in Constitutia Romaniei
122. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere in cazul unei
pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente
savarsite in anul 2011, daca anterior - in anul 2010 - acesta mai suferise o condamnare de 1 an inchisoare
pentru infractiunea de ucidere din culpa?
a) da, dar numai daca se retin circumstante atenuante
B) da, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudicial
C) da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru condamnat si ca acesta nu va
mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea pedepsei
D) nu
123. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?

a) la infractiunile savarsite cu intentie indirecta
B) la infractiunile complexe
C) la infractiunile continuate
D) la infractiunile savarsite din culpa
124. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de siguranta dispuse
fata de inculpat?
a) da
B) nu
C) atrage numai masura de siguranta a internarii medicale
D) trage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii
125. Faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor sunt prevazute:
a) numai in legi penale
B) in hotarari ale presedintelui Romaniei
C) in legi penale si hotarari ale guvernul
D) in legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei
126. Persoana care, dupa dezarmarea agresorului, continua riposta, lovind victima cu cutitul si cauzandu-i
moartea, va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare?
a) va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, fapta persoanei neconstituind infractiune
B) va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, intrucat savarseste fapta pentru a inlatura un
atac material, direct, imediat si injust
C) va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, intrucat din cauza tulburarii sau temerii a
depasit limitele unei aparari proporþionale cu gravitatea pericolului

D) nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune in discutie aplicarea circumstantei
legale atenuante a provocarii
127. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o persoana pentru a raspunde penal si sa aiba calitatea de subiect
activ al infractiunii ?
a) sa fi implinit 12 ani
B) sa fi implinit 14 ani si sa fi actionat cu discernamant
C) sa fi implinit 14 ani, fara a fi necesara stabilirea existentei discernamantului
D) sa aiba cel putin 18 ani impliniti, doar pentru infractiunile contra statului
128. Care sunt izvoarele dreptului penal ?

a) hotararile de guvern
B) ordinele si instructiunile ministrilor
C) legea
D) toate variantele
129. De ce este dat continutul agravant al infractiunii ?

a) conditiile care fac sa sporeasca pericolul social abstract al infractiunii
B) conditiile subiective si obiective absolut necesare pentru existenta unui tip particular de infractiune
C) limita superioara de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva
D) limita superioara de pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta respectiva, plus sporul de pedeapsa
130. Cui nu i se aplica Detentiunea pe viata ?

a) persoanelor care la data condamnarii au implinit 60 de ani
B) minorilor
C) persoanelor care la data condamnarii au implinit 60 de ani si minorilor
D) femeilor
131. Care este obiectul dreptului penal ?

a) relatii sociale care dau nastere, modifica si sting raporturi juridice de drept public si privat
B) relatii sociale ce tin de buna comportare in societate
C) relatiile sociale ce decurg din calitatea de contribuabil a oricarui cetatean
D) relatiile sociale ce privesc fapte ce sunt considerate infractiuni
132. Care este definitia dreptului penal ?

a) orice incalcare a legii precum si a normelor de morala
B) infractiuni
C) contraventii
D) conduita in societate a participantilor la raporturile juridice
133. Din ce ramura face parte dreptul penal ?

a) dreptului privat
B) are reglementari ce tin atat de dreptul public, cat si privat, avand deci o natura mixta
C) dreptului public
D) dreptului comunitar
134. Cand este in legitima aparare cel care comite fapta ?

a) pentru a salva de la un pericol iminent viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altei persoane sau a unui
animal aflat in paza sa
B) sub o constrangere fizica sau morala careia nu a putut sa i se opuna
C) pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust indreptat impotriva sa
D) pentru a salva o persoana dintr-o cladire daramata de un cutremur
135. Cand este in stare de necesitate cel care a savarsit fapta?

a) pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel viata altei persoane
B) aparandu-se de un atac direct indreptat asupra sa si de natura a-i pune in pericol viata
C) pentru salvarea unui bun al altei persoane chiar daca a stiut ca in acest fel a produs o vatamare grava soldata cu
o infirmitate permanenta a altuia
D) sub efectul unor droguri care-i alterau discernamantul
136. Cand este fapta comisa in conditii de iresponsabilitate

a) savarsirea acesteia s-a datorat betiei voluntare
B) faptuitorul in momentul comiterii faptei era sub efectul unor droguri care-i alterau discernamantul
C) savarsirea faptei s-a produs in timpul in care faptuitorul era alienat mintal
D) faptuitorul nu indepline?te condi?iile legale privind raspunderea penala
137. Cand este comisa fapta in conditiile cazului fortuit ?

a) cand fapta a fost comisa pentru a salva om persoana dintr-o cladire daramata de un cutremur
B) cand fapta a fost comisa pentru a salva de la moarte o persoana dintr-un incendiu provocat din razbunare
C) a fost savarsita in conditiile apararii impotriva unui atac material injust direct si imediat indreptat impotriva sa
D) a fost savarsita in stare de betie completa, voluntara sau involuntara
138. In caz de concurs intre o norma penala generala si o norma penala speciala se aplica prioritar:
a) fiind un concurs de legi penale nu se aplica nici una
B) norma generala
C) norma speciala
D) se aplica ambele in aceeasi masura
139. In Codul penal roman pedepsele principale pentru persoanele fizice sunt:
a) degradarea militara
B) internarea medicala
C) amenda
D) interzicerea unor drepturi
140. Infractiunea este :

a) fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala
B) fapta care este prevazuta de legea penala
C) orice incalcare a legii, savarsita cu vinovatie
D) orice incalcare a legii, care prezinta pericol social
141. Obiectul infractiunii este reprezentat de :

a) rezultatul pagubitor al infractiunii
B) valoarea sociala si relatiile sociale creata in jurul acestei valori care sunt periclitate de fapta infractionala
C) obiectele de care faptuitorul s-a folosit la comiterea faptei
D) atat rezultatul infractiunii, cat si valoarea sociala ocrotita
142. Interpretarea legii penale are ca scop:

a) determinarea celei mai favorabile situatii pentru o persoana ce a comis o fapta penala
B) determinarea celei mai favorabile situatii pentru o persoana ce a comis o fapta penala
C) aplicarea legii penale mai favorabile
D) aflarea vointei legiuitorului pentru a putea stabili daca dispozitiile legii respective sunt aplicabile al un caz
concret
143. Ce stabilesc normele de drept penal ?

a) sanctiunile prevazute de lege in cazul comiterii unor contraventii
B) pedepsele ce se aplica in cazul savarsirii de infractiuni
C) obligarea la despagubiri in cazul neexecutarii culpabile a unor clauze contractuale
D) sanctiunile prevazute de lege in cazul raspunderii civile delictuale
144. Printre principiile fundamentale ale dreptului penal se gasesc:

a) principiul egalitatii de sanse
B) principiul legalitatii
C) principiul literalitatii
D) principiul raspunderii solidare
145. Ce presupune principiul potrivit caruia infractiunea este singurul temei al raspunderii penale ?
a) raspunderea penala se poate stabili daca s-a comis o fapta ce este considerata de lege ca infractiune
B) raspunderea penala se poate stabili ori de cate ori s-a comis o fapta cu nerespectarea dispozitiilor legale
C) raspunderea penala se poate stabili ori de cate ori s-a incalcat un raport juridic de drept public sau privat
D) raspunderea penala se poate stabili ori de cate ori s-a comis o abatere de la normele de convietuire sociala
146. Intre cine se stabileste raportul juridic penal ?

a) organele administratiei publice si infractor
B) conducerea locului de executie a pedepselor si cel condamnat
C) stat reprezentat de organele judiciare si persoana care a comis o infractiune
D) persoana care a comis o infractiune si partea vatamata
147. Ce presupune principiul teritorialitatii ?

a) infractiunilor comise pe teritoriul Romaniei indiferent de faptuitor
B) infractiunilor comise in raza teritoriala a unui anumit organ de urmarire penala
C) infractiunilor comise in raza teritoriala a unei unitati administrativ-teritoriale
D) infractiunilor comise in Romania si in afara granitelor tarii de cetateni romani
148. Unde si cand se aplica legea penala romana ?

a) in afara statului roman de un cetatean strain impotriva vietii unui cetatean roman
B) in afara teritoriul statului roman impotriva unei persoane fara cetatenie dar domiciliata in Romania
C) in afara statului roman de un cetatean strain impotriva vietii unui cetatean roman si in afara teritoriului statului
roman impotriva unei persoane fara cetatenie dar domiciliata in Romania
D) niciuna dintre variante nu este corecta
149. Care sunt conditiile care trebuiesc indeplinite pentru extradare ?

a) sa existe dubla incriminare adica fapta sa fie incriminata in ambele state
B) pedeapsa prevazuta de lege sa fie amenda
C) legea statului solicitant sa prevada o pedeapsa mai blanda decat cea a statului solicitat
D) toate variantele, cumulativ
150. Ce presupune principiul activitatii legii penale ?

a) legea penala se aplica faptelor comise anterior intrarii sale in vigoare
B) legea penala se aplica faptelor comise in timpul cat ea se afla in vigoare
C) legea penala se aplica contraventiilor comise in timpul cat ea se afla in vigoare
D) toate variantele sunt valabile
151. Ce presupune principiul ultraactivitatii legii penale ?

a) faptelor comise pe timpul cat legea penala temporara s-a aflat in vigoare
B) legea penala se aplica faptelor comise si dupa ce acestea au fost dezincriminate
C) legea penala se aplica faptelor comise doar in timpul cat aceasta lege s-a aflat in vigoare
D) niciuna dintre variante nu este valabila
152. Cand infractiunea este savarsita cu intentie directa ?

a) prevede rezultatul faptei sale si cu toate ca nu-l urmareste il accepta
B) nu prevede rezultatul desi putea si trebuia sa-l prevada
C) nu urmareste si nu prevede rezultatul faptei
D) prevede rezultatul si-l urmareste producerea lui
153. Cand infractiunea este savarsita din culpa cu prevedere?

a) prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accepta socotind fara temei ca nu se va produce
B) prevede rezultatul si-l accepta
C) prevede rezultatul si cu toate ca nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui
D) nu urmareste si nu prevede rezultatul faptei sale
154. Ce se intelege prin notiunea de continut al infractiunii ?

a) trasaturile esentiale ale oricarei infractiuni
B) cerinta ca fapta sa fie prevazuta de legea penala
C) totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca fapta sa constituie infractiune
D) pedeapsa stabilita de lege pentru fapta respectiva
155. Care este subiectul activ al infractiunii ?

a) persoana fizica ce a savarsit o infractiune
B) persoana care a suferit o vatamare prin infractiune comisa
C) persoana care a suferit un prejuduciu ca urmare a savarsirii infractiunii
D) orice persoana susceptibila de a comite o infractiune
156. Ce consecinta are stabilirea uneia dintre cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
a) imposibilitatea de executare a pedepsei pronuntate de instanta
B) imposibilitatea intrunirii unor trasaturi esentiale ale infractiunii
C) retinerea de circumstante atenuante
D) anularea pedepsei
157. Cand este inlaturat caracterul penal al faptei ?

a) in stare de betie involuntara si incompleta
B) in stare de betie voluntara si completa
C) in stare de betie involuntara si completa
D) niciuna dintre variante nu este corecta
158. Care sunt trasaturile caracteristice ale pedepsei ?

a) este o masura de constrangere
B) este un mijloc de reeducare
C) este o cauza de impunitate
D) este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare
159. Din ce este format al doilea termen al recidivei ?

a) savarsirea unei infractiuni din culpa, pentru care legea prevede o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un
an
B) savarsirea unei infractiuni cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa privativa de libertate mai mare de
un an
C) savarsirea unei infractiuni cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa privativa de libertate mai mare de
un 6 luni
D) savarsirea unei infractiuni din culpa, pentru care legea prevede o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 6
luni
160. Care este teza adoptata de Codul penal roman, in legatura cu regimul actelor preparatorii?
a) incriminarea actelor preparatorii in cazul tuturor infractiunilor
B) neincriminarea actelor preparatorii
C) dezincriminarea actelor preparatorii
D) incriminarea actelor preparatorii in cazul infractiunilor contra patrimoniului
a) sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau detentiunea pe viata pentru o
infractiune intentionata
B) sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau detentiunea pe viata pentru o
infractiune din culpa
C) sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa detentiunii pe viata
D) sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau amenda pentru o infractiune idin
culpa
162. Care sunt conditiile generale de existenta ale concursului de infractiuni ?

a) savarsirea a cel putin trei infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru
vreuna dintre ele

B) savarsirea a doua sau mai multe infractiuni, de catre aceeasi persoana, dupa ce a fost condamnat definitiv
pentru cel putin una dintre ele
C) avarsirea a cel putin trei infractiuni, de catre aceeasi persoana, dupa ce a fost condamnat definitiv pentru cel
putin una dintre ele
D) savarsirea a doua sau mai multe infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnat definitiv
pentru vreuna dintre ele
163. Care este data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul
infractiunilor progresive si a infractiunilor de obicei ?
a) momentul producerii primului act de executare
B) momentul initierii actelor pregatitoare
C) momentul producerii ultimului rezultat
D) momentul pronuntarii unei hotarari definitive
164. Care sunt felurile amnistiei, dupa aria de cuprindere?

a) generala si speciala
B) universala si individuala
C) particulara si individuala
D) universala si particulara
165. Ce este gratierea ?

a) o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
B) o cauza care inlatura raspunderea penala
C) un act de clementa, concretizat in inlaturarea, in tot sau in parte, a executarii pedepsei ori in comutarea acesteia
in una mai usoara
D) un act de clementa, concretizat in inlaturarea, in tot sau in parte, a caracterului penal al faptei
166. Care sunt factorii vinovatiei?

167. Cum se defineste intentia directa?

produce
acelei fapte
D) in cazul in care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptã si nu-l urmãreste
168. Cum se defineste intentia indirecta?

produce
D) in cazul in care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmãreste, socoteste, fãrã temei, cã el nu
se va produce
169. Care sunt cele doua forme ale culpei?

a) Culpa cu prevedere si culpa fara prevedere
B) alt raspuns
170. Cand se pedepseste tentativa?

a) Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres aceasta.

B) alt raspuns
171. Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani raspunde penal ?

a) Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu
discernamant.
B) alt raspuns
172. Care sunt cauzele care înlatura caracterul penal al faptei ?

a) Legitima aparare,starea de necesitate,constrangerea fizica si morala,cazul
fortuit,iresponsabilitatea,betia,minoritatea faptuitorului,eroarea de fapt.
B) alt raspuns

a) Sa fie vorba de o infractiune intentionata, pedeapsa aplicata pentru acest prim termen sa fie inchisoare mai
mare de 6 luni, pedeapsa aplicata in primul termen sa fie definitiva, condamnarea aplicata pentru acest prim
termen al recidivei sa nu se includa in cele din art. 53 noul cod penal (condamnarile prevazute de acest articol nu
atrag starea de recidiva).
B) alt raspuns
174. Când infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada, modalitatea
vinovatiei este ?
a) Culpa simpla, ca forma a vinovatiei, exista atunci cand infractorul:nu prevede rezultatui faptei sale, desi trebuia
si putea sa-l prevada;
B) alt raspuns

a) Betia preordinata este atunci cand faptuitorul a dorit sa ajunga in aceasta stare tocmai pentru a capata curaj in
savarsirea infractiunii si ea constituie o circumstanta agravanta.
B) alt raspuns

177. Sunt cauze care înlatura raspunderea penala?

a) amnistia, prescriptia, retragerea plangerii prealabile,impacarea partilor
B) alt raspuns
178. Constituie circumstanta agravanta legala?

a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. Constituirea unui grup infractional organizat.
Infractiune continua
B) alt raspuns
179. Care este obiectul material al infractiunii de violare de domiciliu?

a) celula unui detinut
B) o sala de clasa
C) orice loc destinat uzului domestic al persoanei
180. Defini?i infrac?iunea de violare de domiciliu.

a) se va retine in forma tentativei, atunci cand patrunderea s-a facut doar in curtea locuintei, deoarece faptuitorul a
fost impiedicat sa patrunda in casa;

B) nu se retrine daca faptuitorul a patruns in locuinta , desi avea doar acordul uneia dintre persoanele prezente
care o folosesc.
C) se retine in cazul chiriasului care, la expirarea contractului de inchiriere, refuza sa paraseasca apartamentul
inchiriat, la cererea expresa a proprietarului.
181. Defini?i infrac?iunea de violare de domiciliu.

a) Patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, fara consimtamantul persoanei care o foloseste.
B) alt raspuns
182. Patrunderea fara drept, în orice mod, într-o locuinta, fara consimtamântul persoanei care o foloseste
constituie infractiunea de:
a) violare de domiciliu
B) alt raspuns
183. Forma de vinova?ie în cazul infractiunii de incest.

a) Intentie directa
B) alt raspuns
184. Care este încadrarea juridica a faptei aceluia care încearca sa ucida o persoana care l-a surprins în
timp ce sustragea bunuri si l-a amenintat ca îl va denunta autoritatilor?
a) omor calificat (art.175 lit. b C.pen.);
B) omor deosebit de grav (art. 176 lit. d);
C) talharie in forma agravanta (art. 211 alin. 3)
185. Când lipsirea de libertate în mod ilegal (art.189 C.pen.) este mai grava?
a) prin simulare de calitãti mincinoase;
B) prin simulare de calitãti oficiale;
C) in timpul noptii;
D) in timpul sarbatorilor legale
a) de o persoana inarmata
B) prin simulare de calitati mincinoase
C) in timpul noptii
D) prin reprezentare
187. Obiectul material al infractiunii de omor.

a) corpul persoanei
B) actiunea ucigãtoare
C) corpul persoanei in viatã
D) corpul persoanei decedate
188. Care este obiectul material al infractiunii de omor?

a) actiunea ucigatoare
B) corpul persoanei
C) corpul persoanei in viata
D) corpul persoanei decedate
189. Omorul savârsit cu premeditare.

a) implicã o simplã chibzuire anterioarã asupra faptei
B) implicã exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregãtire a infractiunii
C) implicã existenta unui interval de timp intre luarea hotãrarii de a comite infractiunea si sãvarsirea acesteia,
chiar dacã fãptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregãtit-
190. Omorul savarsit cu premeditare:

a) implicã numai o simplã chibzuire anterioarã asupra faptei
B) implicã exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregãtire a infractiunii

C) implicã existenta unui interval de timp intre luarea hotãrarii de a comite infractiunea si sãvarsirea acesteia,
chiar dacã fãptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregãtit-o
D) nu presupune un interval de timp intre adoptarea hotãrarii de a ucide si materializarea acesteia
191. Omorul sãvârsit din interes material

a) se poate retine indiferent dacã fãptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului urmãrit
B) se poate retine si cand mobilul omorului a fost gelozia, dacã in urma infractiunii fãptuitorul realizeazã un
avantaj material
C) nu se poate retine dacã interesul material urmãrit este legitim
192. Elementul material al infractiunii de omor.

a) numai prin acte comisive
B) prin acte comisive sau omisive
C) numai prin acte omisive
193. În ce modalita?i este savâr?it omorul calificat?

a) in public;
B) de doua sau mai multe persoane;
C) asupra unei femei gravide;
194. În ce modalitati este savârsit omorul calificat?

a) in timpul noptii
B) cu premeditare
C) de catre o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica sau paralizanta
D) prin cruzimi
195. În ce modalitati este savârsit omorul este deosebit de grav?

a) profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara
B) asupra sotului sau unei rude apropiate
C) de doua sau mai multe persoane impreuna
D) asupra unei femei gravid
196. Care este incadrarea juridical a faptei persoanei care a ucis in aceeasi imprejurare, cu intentie, doua
persoane?
a) sãvarsirea a douã infractiuni de omor simplu aflate in concurs
B) sãvarsirea unei infractiuni de omor
C) sãvarsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav
D) savarsirea unei infractiuni de omor calificat
197. Definiti infractiunea de pruncucidere.

a) reprezintã suprimarea vietii unui nou-nãscut comisã de un pãrinte
B) se sãvarseste imediat dupã nastere
C) are un subiect activ necircumstantiat, putand fi orice femeie
198. Forma de vinovatie cu care se poate savârsi infractiunea de pruncucidere.

a) culpa cu prevedere
B) intentia
C) praeterintentia
D) culpa fara prevedere
199. Care este limita legala de îmbibatie alcoolica a carei depasire antreneaza raspunderea persoanelor
care, conducând neglijent autovehicule pe drumurile publice, ucid o persoana?
a) 1,00 g/l alcool pur in sange;
B) 0,80 g/l alcool pur in sange;
C) 0,40 g/l alcool pur in sange;
D) 0,60 g/l alcool pur in sange;
200. Ce consecinte trebuie sa produca o fapta concreta astfel incat sa se realizeze continutul constitutive al
nfractiunii de vatamare corporala grava?
a) vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii care necesitã pentru vindecare ingrijiri medicale cel mult de 60
de zile;
B) o infirmitate temporara fizica sau psihica;
C) vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii, care necesitã pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60
de zile
201. Ce consecinte trebuie sa produca o fapta concreta astfel incat sa se realizeze continutul constitutive al
nfractiunii de vatamare corporala grava?
a) pierderea unei proteze
B) pierderea cunostintei
C) pierderea unui simt sau organ
D) pierderea unei proteze auriculare
202. Care este incadrarea juridica a faptei persoanei care loveste intentionat cu aceeasi ocazie doua
persoane?
a) o infractiune de lovire sau alte violente
B) douã infractiuni de lovire sau alte violente aflate in concurs
C) o infractiune de lovire sau alte violente in formã continuatã
203. Formele de participatie la savarsirea infractiunii de viol.

a) instigare si complicitate; coautoratul nu este posibil
B) nu este posibila;
C) coautorat, instigare,complicitate

a) coautoratului
B) coautoratului si instigarii
C) instigarii si complicitatiI
D) coautoratului, instigarii, complicitatii
205. Care este forma de vinovatie a infractiunii de viol care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea
victimei?
a) intentia
B) culpa
C) praeterintentia
D) intentia directa
206. Când se consuma infractiunea de furt?

a) deposedãrii victimei de bun
B) imposedãrii autorului cu acel bun
C) atingerii bunului de autor
207. Cand se consuma infractiunea de furt?

a) deposedãrii victimei de bun
B) imposedãrii autorului cu acel bun
C) atingerii bunului de autor

a) in momentul deposedarii victimei de bun
B) in momentul inceperii executarii actelor de sustragere
C) odata cu pregatirea actiunii de luare
D) in momentul imposedarii autorului infractiunii cu bunul sustras

a) deposedarii victimei de bun

B) imposedarii autorului cu bunul
C) inceperii executarii actelor de sustrager
D) pregatirii actiunii de luare
210. Când intervine întelegerea între faptuitori la infractiunea de tainuire?

a) posterioar infractiunii principale
B) concomitentã infractiunii principale
C) anterioarã infractiunii principale
D) anterior sau concomitant infractiunii principale
211. Ce consecinta trebuie sa pricinuiasca o fapta concreta pentru a putea fi incadrata ca infractiune de
vatamare corporala grava?
a) vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii care necesitã pentru vindecare ingrijiri medicale cel mult de 60
de zile;
B) o infirmitate temporara fizica sau psihica;
C) vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii, care necesitã pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60
de zile
D) vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii, care necesitã pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 30
de zile
212. La care dintre infractiunile contra vietii, integritatii corporale si sanatatii este posibila tentative?
a) ucidere din culpa
B) vatamare corporala din culpa
C) omor calificat
D) lovituri cauzatoare de moarte
a) prin simulare de calitãti mincinoase;
B) prin simulare de calitãti oficiale;
C) in timpul noptii;
D) in timpul sarbatorilor legale
a) de o persoana inarmata
B) prin simulare de calitati mincinoase
C) in timpul noptii
D) prin reprezentare
215. Obiectul material al infractiuni de furt.

a) obiectele folosite la comiterea infractiunii;
B) bunurile insusite din patrimoniul public sau privat;
C) contravaloarea bunurilor insusite din patrimoniul public sau privat
216. In ce imprejurari este agravata raspunderea in cazul infractiunii de violare de domiciliu?

a) in timpul unei calamitãti;
B) prin folosire de calitãti mincinoase;
C) prin simulare de calitãti mincinoase;
217. In ce imprejurari este agravata raspunderea in cazul infractiunii de violare de domiciliu?

a) in timpul unei calamitati
B) prin folosire de calitati mincinoase
C) in timpul unei manifestari sportive
D) in timpul unei manifestari publice
218. Raportul sexual la infractiunea de incest se realizeazã între:

a) membrii aceleiasi familii
B) afini
C) frati si surori
D) rude in linie colaterala
219. Obiectul material al infractiunii de furt.

a) orice energie care are o valoare economicã
B) lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius)
C) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae)
D) corpul omului sau anumite pãrti ale corpului cat omul este in viatã
220. În ce caz forma de vinova?ie a infrac?iunii de tâlharia praeterintentia

a) praeterintentia
B) alt raspuns
221. In ce caz forma de vinovatie a infractiunii de talharia praeterintentia?

a) a avut vreuna dintre urmãrile arãtate in art. 194; noul cod
B) a fost sãvarsitã in timpul noptii
C) a avut ca urmare vãtãmarea corporalã a victimei

a) a avut ca urmare vatamarea corporala a victimei
B) a fost comisa prin intrebuintare de amenintari
C) a avut ca urmare moartea victimei
D) a avut ca urmare pierderea de cunostinta a victimei

a) a fost comisa prin intrebuintare de amenintari
B) a avut ca urmare pierderea unui simt sau organ al victimei
C) s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii o vãtãmare care necesitã pentru vindecare ingrijiri medicale de
cel mult 10 de zile
D) s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii o vãtãmare care necesitã pentru vindecare ingrijiri medicale de
cel mult 20 de zile

a) s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii victimei o vãtãmare care necesitã pentru vindecare ingrijiri
medicale de cel putin 5 de zile
B) s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii victimei o vãtãmare care necesitã pentru vindecare ingrijiri
medicale mai mult 20 de zile
C) a fost comisa prin proferare de amenintari la adresa victimei
D) s-a pricinuit victimei o infirmitate permanenta fizica ori psihica
225. Elementele circumstantiale de agravare în cazul furtului calificat.

a) sustragerea unor bunuri in timpul unei calamitati
B) sustragerea unor bunuri atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii
C) sustragerea unor bunuri in timpul zilelor de sarbatoare legala
D) toate variantele de mai sus
226. Elementul material al infractiunii de tâlharie, în varianta tip

a) un bun mobil
B) acelasi ca la infractiunea de furt, la care se adaugã folosirea violentei fizice sau psihice
C) degradarea unui bun mobil prin folosirea violentei fizice sau psihice
227. În ce situa?ie se va retine varianta agravata la infractiunea de tâlharie?

a) a avut vreuna din urmãrile arãtate in art. 181 C. pen;
B) a fost sãvarsitã prin efractie
C) a fost sãvarsitã intr-un mijloc de transport
228. In ce situatie se va retine variant agravata la infractiunea de talharie?

a) furtul savarsit prin intrebuintare de insulte
B) furtul urmat de intrebuintarea de amenintari pentru pastrarea bunului furat
C) furtul savarsit asupra victimei aflate in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara
D) furtul savarsit prin inselaciune
229. Ce infrac?iune constituie însusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu?
a) nu raspunde penal;
B) savarseste infractiunea de insusirea bunului gasit;
C) savarseste infractiunea de furt
a) furt
B) insusirea bunului gãsit
C) abuz de incredere
a) furt
B) insusirea bunului gãsit
C) abuz de incredere
232. Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de abuz de încredere?
a) culpa
B) intentie sau culpa
C) praeterintentie
D) intentie directa sau indirecta
233. În ce situa?ie se va retine varianta agravata la infractiunea de gestiune frauduloasa?

a) pagubele sunt pricinuite cu rea-credintã;
B) fapta este sãvarsitã cu ocazia administrãrii bunurilor;
C) fapta este sãvarsitã in scopul de a dobandi un folos material;
234. Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasa.

a) doar un bun mobil
B) doar o sumã de bani
C) o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile
D) doar un bun imobil
235. Obiectul material al infractiunii de înselaciune.

a) poate fi un bun mobil sau imobil;
B) este doar un bun mobil;
C) nu exista.
236. Elementul circumstantial de agravare al infractiunii de înselaciune.

a) se comite in scopul de a obtine un folos material injust;
B) a pricinuit o pagubã;
C) este sãvarsitã prin folosire de nume sau calitãti mincinoase;
237. Elementul circumstantial de agravare al infractiunii de înselaciune.

a) comiterea in scopul de a obtine un folos material injust
B) pricinuirea unei pagube
C) comiterea in scopul de a obtine un folos material injust si pricinuirea unei pagube
D) producerea de consecinte deosebit de grave
238. Modalitatile normative sub care se poate înfatisa elementul material al infractiunii de delapidare.
a) insusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
B) insusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
C) primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
239. Modalitatile normative sub care se poate înfatisa elementul material al infractiunii de delapidare.
a) primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
B) insusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
C) insusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
D) insusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
240. Obiectul material la infractiunea de distrugere consta in:

a) un bun mobil sau imobil
B) un bun mobil
C) o actiune sau o inactiune
D) un bun imobil
241. Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie

a) un bun imobil;
B) un bun mobil sau imobil;
C) ocuparea fãrã drept a unui imobil aflat in posesia altuia.
D) un bun mobil
242. La ce infrac?iuni contra patrimoniului se pedepse?te tentative?

a) abuzul de incredere;
B) gestiunea frauduloasã;
C) delapidarea.
243. Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie.

a) orice bun mobil sau imobil;
B) numai un bun mobil;
C) numai un bun imobil sau o parte a acestuia, precum si din bunurile distruse ori desfiintate
244. Elementul material al infractiunii de tainuire.

a) sustragerea unui bun cunoscand cã acesta provine din sãvarsirea unei fapte prevãzutã de legea penalã;
B) inlesnirea valorificãrii unui bun cunoscand cã acesta provine din sãvarsirea unei fapte prevãzutã de legea
penala;
C) pretinderea unui bun cunoscand cã acesta provine din sãvarsirea unei fapte prevãzutã de legea penalã;
245. Elementul material al infractiunii de tainuire.

a) exploatarea unui bun care nu provine din savarsirea unei fapte penale
B) pretinderea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei fapte penale
C) sustragerea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei fapte penale
D) transformarea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei fapte penale
246. Care este limitarea specialã fixatã de legiuitor în cazul pedepsei aplicate tãinuitorului prin raportare
la cea prevãzutã pentru autorul faptei din care provine bunul?
a) pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine
bunul tainuit
B) pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat autorului faptei din care
provine bunul tainuit
C) pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce daca pentru autorul faptei din care provine bunul tainuit s-au retinut
circumstante atenuante
D) pedeapsa aplicata tainuitorului poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine
bunul tainuit
247. Care este forma de vinovatie cu care se poate comite infractiunea de tainuire?
a) intentia directã sau indirectã;
B) intentia directã calificatã prin scop;
C) intentia indirectã.
248. Care este forma de vinovatie cu care se poate comite infractiunea de tainuire?
a) intentia directa sau indirecta
B) numai cu intentie directa
C) numai cu intentie indirecta
D) intentia sau culpa
249. Care este obiectul material al infractiunii de ultraj în varianta tip?

a) orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei sau nu;
B) orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei;
C) orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste atributiile de
serviciu.
250. Care este obiectul material al infractiunii de ultraj în varianta tip?

a) corpul functionarului public ultragiat
B) un bun mobil sau imobil
C) numai un bun mobil care se afla asupra subiectului pasiv
D) obiectul material nu exista
251. Ce infrac?iune savâr?e?te persoana care love?te un politist aflat în exercitiul functiunii care si-a
depasit atributiile de serviciu?
a) ultraj;
B) ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
C) lovire sau alte violente.
D) vatamare corporala din culpa
252. În ce condi?ii sunt incidente variantele agravate ale infractiunii de ultraj?

a) daca impotriva victimei se exercita o lovire sau alte violente ori o vatamare corporala sau o vatamare corporala
grava
B) daca functionarul public ce indeplineste o functie care implica exercitiul autoritatii de stat se afla in exercitiul
functiunii
C) daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane
D) daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna
253. Care este forma de vinova?ie cu care se poate savârsi infractiunea de sustragere sau distrugere de
înscrisuri?
a) intentia directa, in toate cazurile;
B) culpa, in cazul alin. 2;
C) praeterintentia, in cazul alin. b.
254. Care este forma de vinova?ie cu care se poate savârsi infractiunea de sustragere sau distrugere de
înscrisuri?
a) doar sub forma intentiei
B) doar sub forma culpei
C) atat sub forma intentiei, cat si a culpei
D) doar in modalitatea intentiei directe
255. La abuzul în serviciu contra intereselor publice - urmarea imediata consta

a) intr-o tulburare insemnata bunului mers al unei unitati din cele la care se refera art. 145 C. pen. sau intr-o
paguba patrimoniului acesteia
B) intr-o stare de pericol pentru unitatile la care se refera art. 145 C.pen.
C) intr-un rezultat si acesta este in mod obligatoriu concretizat intr-o paguba
D) intr-o stare de tensiune pentru personalul unitatilor la care se refera art. 145 C.pen
256. Care este forma de vinova?ie în cazul infractiunii de neglijenta în serviciu?

a) numai din culpa
B) numai cu intentie
C) atat cu intentie, cat si din culpa

D) numai praeterintentia
257. Care este elementul material al infractiunii de luare de mita?

a) promisiunea sau oferirea de bani;
B) nerespingerea promisiunii unor foloase;
C) darea de bani ori alte foloase.
258. Când se consuma infractiunea de luare de mita?

a) in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;
B) in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;
C) in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.
259. Când se consuma infractiunea de luare de mita?

a) dupa indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu
B) in momentul producerii pagubei
C) in momentul realizarii actiunii sau inactiunii incriminate
D) doar in momentul in care faptuitorul intra in posesia folosului necuvenit
260. Care este consecin?a constrângerii mituitorului de catre cel care a luat mita constituie:
a) o cauza de nepedepsire;
B) o cauza speciala care inlatura caracterul penal al faptei;
C) o cauza de reducere a pedepsei.
D) o circumstanta atenuanta personala
261. Când se realizeaza actiunea caracteristica elementului material al infractiunii de dare de mita,
raportata la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de catre cel mituit?
a) se savarseste doar anterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu;
B) se savarseste doar ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu;
C) se poate savarsi fie anterior, fie ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu;
D) se comite numai concomitant cu efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu
262. Care este consecin?a denuntarii de catre mituitor a faptei mai înainte ca organul de urmarire sa fi fost
sesizat?
a) o cauza speciala de nepedepsire;
B) o cauza ce inlatura caracterul penal al faptei;
C) o cauza de reducere a pedepsei;
D) o cauza generala de nepedepsire
263. Care este forma de vinovatie în cazul infractiunii de neglijena în serviciu?

a) numai din culpa
B) numai cu intentie
C) atat cu intentie, cat si din culpa
264. Care este momentul în care se primesc bunurile în cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite?
a) foloasele pot fi primite anterior indeplinirii actului la care functionarul era obligat in virtutea functiei
B) foloasele pot fi primite doar dupa indeplinirea actului la care functionarul era obligat in virtutea functiei
C) foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dupa indeplinirea actului la care functionarul era obligat in
virtutea functiei
265. Care este momentul în care se primesc bunurile în cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite?
a) bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale
B) bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act contrar indatoririlor sale de serviciu
C) bunurile au fost primite de functionar inainte de indeplinirea unui act la care era obligat in temeiul functiei sale
D) bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act, in baza unei intelegeri anterioare
266. Care este forma de vinovatie cu care se comite infractiunea de trafic de influenta?
a) se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri;
B) are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;
C) se comite numai cu intentie directa calificata prin scop.
267. Care este forma de vinovatie cu care se comite infractiunea de trafic de influenta?
a) intentia indirecta
B) intentia directa sau indirecta
C) praeterintentia
D) intentia directa calificata prin scop
268. Ce infrac?iune constituie producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri
nedrepte?
a) infractiunea de marturie mincinoasa
B) infractiunea de denuntare calomnioasa
C) nedenuntarea unor infractiuni
D) favorizarea infractorului
269. Care este consecin?a retragerii marturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau în toate
cauzele înainte de pronuntarea unei hotarâri ori a unei alte solutii ca urmare a marturiei mincinoase?
a) o cauza de impunitate;
B) o cauza de reducere a pedepsei;
C) o cauza de agravare a pedepsei.
270. Care este consecin?a retragerii marturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau în toate
cauzele înainte de pronuntarea unei hotarâri ori a unei alte solutii ca urmare a marturiei mincinoase?
a) o cauza speciala de impunitate
B) o cauza de reducere a pedepse
C) o cauza de inlaturare a caracterului penal al fapte
D) o cauza generala de inlaturare a raspunderii penale
271. Care sunt formele de participatie penala la infractiunea de marturie mincinoasa?

a) coautorat, instigare, complicitate
B) doar in forma autoratului
C) doar in forma instigarii si coautoratului
D) numai sub forma instigarii si a complicitatii
272. Ce infrac?iune constituie ajutorul dat faptuitorului, în urma întelegerii avute cu acesta anterior
savârsirii faptei, pentru zadarnicirea urmaririi penale, a judecatii sau a executarii pedepsei?
a) favorizarea infractorului
B) tainuire
C) complicitate la acea infractiune
D) nedenuntarea unor infractiuni
273. Care este forma de vinovatie cu care se poate savârsi infrac?iunea de favorizarea infractorului?
a) intentia directã calificatã prin scop;
B) intentia directã sau indirectã;
C) culpa cu previziune;
D) praeterintentia.
274. Ce infrac?iune constituie mentinerea intentionata a starii de arest/detinere dupa expirarea duratei
mandatului de arestare preventiva/de executare a pedepsei?
a) lipsire de libertate in mod ilegal;
B) arestare nelegala;
C) represiune nedreapta;
D) abuz in serviciu contra intereselor persoanelor
275. În ce împrejurarile este agravata raspunderea penala în cazul infractiunii de evadare?

a) poate imbraca forma infractiunii continue sau continuate;

B) presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei in executarea careia se afla condamnatul;
C) este in forma agravata cand se intrebuinteaza anumite instrumente.
276. În ce împrejurarile este agravata raspunderea penala în cazul infractiunii de evadare?

a) fapta este savarsita prin folosirea de calitati mincinoase
B) fapta este comisa prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente
C) fapta este savarsita de cel putin trei sau mai multe persoane impreuna
D) toate variantele de mai sus
277. În ce modalitate se poate realiza elementul material al infractiunii de falsificare de moneda sau alte
valori?
a) falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau imprejurari
neadevarate ori prin omisiunea inserarii unor date sau imprejurari;
B) falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, de
natura sa produca consecinte juridice;
C) folosirea unui inscris oficial in vederea producerii de consecinte juridice
278. În ce modalitate se poate realiza elementul material al infractiunii de falsificare de moneda sau alte
valori?
a) doar prin contrafacere (plasmuire)
B) doar prin alterare (prefacere)
C) fie prin contrafacere, fie prin alterare
D) numai cu prilejul emiterii valorii respective de institutia abilitata
279. În ce consta elementul material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale?

a) falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau imprejurari
neadevarate ori prin omisiunea inserarii unor date sau imprejurari;
B) falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, de
natura sa produca consecinte juridice;
C) folosirea unui inscris oficial in vederea producerii de consecinte juridice
280. În ce modalitate se poate realiza elementul material al infractiunii de fals intelectual?

a) numai prin comisiune
B) numai prin omisiune
C) infractiunea nu are element material
D) atat prin omisiune, cat si prin comisiune
281. Ce infrac?iune constituie fapta de falsificare a unui înscris sub semnatura privata si de folosire a sa de
catre autorul falsului?
a) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in concurs cu infractiunea de uz de fals;
B) infractiunea de uz de fals;
C) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata.
282. Care este forma de vinovatie cu care se poate comite infractiunea de înselaciune?
a) intentia directã;
B) intentia directã sau indirectã;
C) praeterintetia.
283. In ce conditii exista agravanta prevazuta la art. 175 lit. h) C. penal – omorul savarsit pentru a inlesni
sau a ascunde savarsirea altei infractiuni?
a) indiferent dacã scopul urmãrit a fost sau nu realizat
B) chiar dacã infractiunea scop este o talhãrie
C) dacã infractiunea scop a fost sãvarsitã sau urmeazã a fi sãvarsitã doar de cãtre fãptuitor
284. Care este modalitatea de punere in miscare a actiunii penale in cazul in care infractiunea de vatamare
corporala are loc asupra unui membru al familiei?
a) actiunea penalã se pune in miscare numai la plangerea prealabilã a persoanei vãtãmate;

B) actiunea penalã se pune in miscare si din oficiu;
C) actiunea penalã se pune in miscare numai din oficiu;
285. Care este obiect material al infractiunii de violare de domiciliu?

a) statul;
B) nu are obiect material;
C) insasi locuinta asupra careia este indreptata actiunea faptuitorului

a) Frauda legii.
B) lipsa discernamantului persoanei fizice la incheierea actului
C) falsitatea cauzei datorita erorii asupra motivului determinant al actului

a) viciile de consimtamant: eroarea, violenta,legiuirea sau dolul
B) liberalitati si acte dezinteresate;
C) se aplica numai actului juridic civil cu titlu oneros
288. Care din urmatoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a) revocarea expresa a unui legat;
B) contractul de vanzare-cumparare a unui bun mobil;
C) exprimarea in scris a consimtamantului privind contractul de locatiune;
D) contractele nenumite.
a) publicitatea imobiliara prin cartile funciare
B) casatoria;
C) nu poate fi invocata in cazul actelor juridice unilaterale.
a) contractul de donatie (art. 813 din Codul Civil dispune ca donatia se poate face doar prin act autentic);
B) se confunda cu forma autentica;
C) are ca izvor legea si conventia partilor.
a) actelor subsecvente cu executare succesiva;
B) constituie o exceptie de la principiul fortei obligatorii a actului juridic civil;
C) conventia de constituire a unui drept de ipoteca (art. 1172 Cod Civil);
a) testamentul (art. 858 dispune ca un testament poate fi sau olograf (scris de mana) sau facut prin inscris
autentic);
B) nulitatea relativa a actului juridic civil;
C) contractului de inchiriere a suprafetelor locative.
a) contractul de societate comerciala, reglementat de Legea nr. 31 / 1990;
B) imposibilitatea dovedirii actului juridic civil cu alt mijloc de proba;
C) ele nu pot renunta la beneficiul termenului decat impreuna;
a) contractul de asigurare;
B) este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei
C) exprimarea in scris a consimtamantului de a dona tesuturi sau organe umane terapeute.
a) contractul de asigurare;
B) contractul de cesiune a drepturilor asupra marcii;
C) este un element esential constitutiv al actului juridic civil
a) reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului.
B) exprimarea consimtamantului parintilor la adoptia copilului de o persoana sau o familie propusa de Comisia
pentru Protectia Copilului (Ordonanta nr. 25 / 1997) etc.
C) este obligatorie, iar nu facultativa;
a) actul juridic intre vii de instrainare a unui titlu, indiferent daca acesta este situat in intravilan sau extravilan
B) se justifica ideea de protectie a tertilor;
C) inregistrarea contractelor de arendare in conditiile prevazute de lege
298. Care din urmatoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?

a) depozitul voluntar;
B) donatia;
C) constituirea unei garantii reale mobiliare.
D) testamentul.

a) contractul de locatiune
B) se poate face decit sau prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata.
C) actul de confirmarea sau ratificarea unei obligatii

a) contractul de asigurare.
B) ipoteca conventionala
C) se prezuma ca fiind existentasi valabila
301. Care din urmatoare acte juridice civile nu pot exista decat ca acte afectate de termen?
a) contractul de renta viagera;
B) contractul de donatie
C) contractul de vanzare-cumparare;
D) contractul de mandat.
302. Cum poate fi stabilita sarcina?

a) de catre dispunator, in favoarea dispunatorului;
B) de catre gratificat, in favoarea beneficiarului;
C) de catre promitent, in favoarea dispunatorului:
D) de catre beneficiar, in favoarea dispunatorului;
303. Cum poate fi stabilita sarcina?

a) este o modalitate legala a actului juridic civil;
B) este o obligatie impusa gratificatului de catre dispunator numai in actele cu titlu gratuit;
C) afecteaza valabilitatea actului in caz de neexecutare a ei.
304. Care din urmatoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda?
a) vanzarea-cumpararea;
B) incetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;
C) incetarea contractului de locatiune in cazul pieirii partiale a lucrului.
D) cazul actelor juridice complexe;
a) suspendarea efectelor actului cu executie succesiva printr-un caz de forta majora sau caz fortuit.
B) forta obligatorie a actului juridic se impune autorului unic al sau.
C) principiul fortei obligatorii are o deosebita tarie in cazul actelor juridice incheiate de persoanele juridice si, in
mod deosebit, in cazul contractelor.
a) incetarea actului juridic ca urmare a disparitiei unui element component al sau.
B) principiul se intemeiaza tocmai pe ratiunea care sta la baza textului legal care-l consacra expres :
C) interesul obstesc de a asigura stabilitate raporturilor juridice nascute din actele juridice
a) prelungirea (prorogarea) actului juridic de catre lege insasi
B) principiul fortei obligatorii are o deosebita tarie in cazul actelor juridice incheiate de persoanele juridice
C) principiul acesta este impus de imperativul de ordin moral al respectarii cuvantului dat
a) partile se afla in aceeasi situatie in care s-ar fi aflat daca nu ar fi incheiat actul juridic.
B) un asemenea caz este cel al prorogarilor succesive ale contractelor de inchirierea suprafetelor locative
incheiate potrivit legislatiei speciale
C) amenintarea sa provina de la un cocontractant;
a) in cazul mortii partii actului juridic incheiat intuitu personae
B) afecteaza nasterea dreptului si obligatiei;
C) actul juridic este desfiintat cu efect retroactiv;
310. Care din urmatoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale?
a) revocarea ofertei inainte de a ajunge la destinatar;
B) testamentul si donatia;
C) invocarea exceptiei de neexecutare a contractelor sinalagmatice.
D) locatiunea.
311. Care din urmatoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic unilateral?
a) denuntarea contractului de mandat de catre mandant.
B) testamentul;
C) denuntarea locatiunii incheiate pe durata nedeterminata;
D) revocarea donatiei intre soti;
312. Care din urmatoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic unilateral?
a) incetarea contractului de concesiune;
B) retractarea renuntarii la mostenire;
C) revocarea mandatului.
313. In ce situatii devine incidenta nulitatea relativa?

a) cand actul s-a incheiat in lipsa autorizatiei administrative prealabile ceruta de lege pentru unele acte de
dispozitie;
B) cand actul a fost facut de persoana pusa sub interdictie;
C) cand consimtamantul lipseste integral
D) cand contractul de donatie a fost incheiat fara respectarea formei cerute de lege;

a) lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil
B) lipsa pretului in contractul de vanzare-cumparare
C) poate fi invocatasi inlauntrul termenului de prescriptie

a) modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa
B) motivatia care a stat la baza incheierii actului juridic;
C) nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu

a) in caz de incalcare a unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular,
B) contractul este anulabil, fiind stabilit de lege o prezumtie de nulitate relativa
C) actul refacut este un act nou care isi va produce efectele de datala cand a fost facut actul initial;
317. In care din urmatoarele situatii este necesara forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti?
a) in cazul contractului de locatiune pe o durata de 8 luni;
B) in cazul testamentului olograf;
C) notificarea cesiunii de creanta;
D) in cazul contractului de mandat.
318. Care din urmatoarele constituie vicii de consimtamant?

a) conditia, ca modalitate a actului juridic civil;
B) eroarea indiferenta;
C) dolul principal;
D) sarcina, ca modalitate a actului juridic civil.
319. Care este caracterul efectelor conditiei?

a) afecteaza existenta actului juridic civil;
B) se produc in toate cazurile retroactiv;
C) afecteaza eficacitatea actului juridic civil.
D) atrag nulitatea actului juridic civil.
320. Care din urmatoarele sunt exceptii de la principiul obligativitatii efectelor actului juridic - pacta sunt
servanda?
a) revizuirea contractului, pe baza clauzelor contractuale;;
B) incetarea contractului de mandat din cauza mortii sau punerii sub interdictie a mandantului ori mandatarului -
persoana juridica;
C) incetarea contractului de locatiune, daca lucrul a pierit in total sau este netrebnic spre obisnuita intrebuintare.
D) optiunea creditorului de a cere executarea pactului compromisoriu de gr. IV;
321. Care din urmatoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem ?

a) ipoteca conventionala;
B) tranzactia;
C) ipoteca conventionala; tranzactia;

a) tranzactia
B) se aplica si in cazul actelor de conservare.
C) poate fi probata prin orice mijloc de proba admis de lege;
323. Care sunt actiunile pe care creditorul le poate exercita inainte de implinirea termenului suspensiv?
a) poate intenta actiunea oblica, fara exceptii;
B) poate cere plata, daca termenul este in favoarea creditorului si in favoarea debitorului;
C) creditorul poate opune debitorului, compensatia;
D) poate cere plata, daca termenul a fost stabilit in mod conventional, in favoarea creditorului.
324. Care din urmatoarele pot fi consecinte ale nerespectarii formei ceruta pentru opozabilitatea actului
juridic civil fata de terti?
a) atrage ineficacitatea actului respectiv fata de terti;
B) da dreptul tertului interesat de a solicita nulitatea actului respectiv;
C) desfiinteaza raporturile dintre parti;
D) atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil.
325. Care din urmatoarele prezumtii sunt corecte cu privire la minorul cu varsta intre 14 si 18 ani?
a) acesta are discernamant juridic in curs de formare;
B) acesta nu are discernamant datorita starii de sanatate mintala;

C) acesta are deplina capacitate de exercitiu.
D) acesta nu are capacitate de folosinta.
326. Ce fel de acte pot fi afectate de sarcina?

a) actele cu titlu oneros, comutative.
B) numai actele unilaterale;
C) orice act, indiferent daca este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;;
D) donatia;
327. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in materia cauzei false a actului juridic civil?
a) este un motiv de nulitate relativa, care poate fi invocata de orice persoana interesata;
B) presupune eroarea asupra “causa remota”;
C) este o eroare asupra scopului imediat;
D) este sanctionata intotdeauna cu nulitate absoluta.
328. Care din urmatoarele actiuni este imprescriptibila?

a) actiunea in granituire in domeniul drepturilor nepatrimoniale, protectia acestor drepturi pe calea actiunii in
justitie este nelimitata in timp, fiind admisa regula imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale.
B) actiunea de stabilire a domiciliului conjugal;
C) actiunea in revendicarea bunurilor pierdute sau furatede la tertul de bun-credinta

a) se aplica numai actului juridic civil cu titlu oneros;
B) intervine intotdeauna pentru cauze ulterioare incheierii actului;
C) actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata; actiunea poate fi insa paralizata
prin invocarea uzucapciunii;

a) actiunea confesorie prin care se urmareste apararea unui drept de superficie;
B) se stabileste numai prin lege sau prin vointa partilor.
C) lipseste consimtamantul datoritaunei erori obstacol

a) actiunea privind apararea unui drept nepatrimonial, cu exceptia cand prin lege nu se dispune altfel, actiunea in
constatarea existemtei sau nonexistentei unui drept, actiunea in constatarea nulitatii absolute a certificatului de
mostenitor, actiunea in constatarea nulitatii unui act juridic, actiunea de stabilire a domicililui conjugal, actiunea
de reintegrare in locuinta care constituie domiciuliu comun
B) alt raspuns
332. Care din urmatoarele sunt diferente intre nulitatea relativa si nulitatea absoluta?
a) caracterul normelor juridice, morale si cutumiare incalcate;
B) categoriile de persoane care le pot invoca;
C) efectele pe care le produc prin declararea lor;
D) nulitatea absoluta este intotdeauna prescriptibila;
333. Ce presupune capacitatea, ca element al actului juridic civil?

a) o stare de fapt, spre deosebire de discernamant, care este o stare de drept
B) o parte a capacitatii civile de folosinta
C) o cerinta a valabilitatii consimtamantului

a) aptitudinea de a deveni titular de drepturi si obligatii civile, prin incheierea actelor de drept civil;
B) o fractiune a capacitatii de exercitiu a persoanei fizice sau juridice;
C) aptitudinea persoanei de a exercita drepturi exclusiv nepatrimoniale;
D) indatorirea persoanei de a da, a face sau a nu face ceva.
335. In care din urmatoarele cazuri intervine nulitatea relativa?

a) lipsei discernamantului in momentul incheierii actului juridic;
B) nerespectarea formei ad probationem;
C) neexecutarea culpabila a obligatiei asumate prin contract;
D) eroarea indiferenta;
336. Care din urmatoarele variante este corespunzatoare formei cerute "ad validitatem" a actului juridic
civil?
a) este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei;
B) da posibilitatea partilor sa nu respecte actul juridic civil incheiat;
C) este un element incidental si neesential al actului juridic civil;
D) poate fi tacita.
337. Care din urmatoarele variante este corespunzatoare formei cerute "ad validitatem" a actului juridic
civil?
a) atrage nulitatea relativa, in cazul nerespectarii.
B) presupune intocmirea unui inscris sub semnatura privata;
C) atrage nulitatea absoluta, in cazul nerespectarii;
D) nu atrage nicio sanctiune, in cazul nerespectarii sale.
338. Cand este necesara forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti?
a) in cazul publicitatii imobiliare prin sistemul cartilor funciare;
B) in cazul contractului de donatie;
C) in cazul testamentului olograf;
D) in cazul contractului de depozit.
a) exista o eroare asupra motivului determinant.
B) poate intenta actiunea oblica
C) inregistrarea prevazuta de lege in materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (Legea nr. 64 / 1991 si
Legea nr. 129 / 1992);
a) se fundamenteaza pe ideea de protectie a tertilor fatade eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice;
B) este un element esential al actului juridic civil si a carei nerespectare este sanctionata cu nulitatea absoluta;
C) contine intocmirea unui inscris in vederea publicitatii actului juridic incheiat de parti.
a) are ca scop ocrotirea drepturilor sau intereselor persoanelor care nu au participat la incheierea actului juridic
B) este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, nefiind admis un act juridic solemn savarsit in mod tacit;
C) este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn.
342. Care sunt efectele in cazul in care in contract s-a prevazut o conditie imposibila?
a) conditia este lovita de nulitate absoluta, daca este vorba despre o conditie rezolutorie;
B) contractul este lovit de nulitate;
C) contractul ramane valabil, in cazul conditiei supensive;
D) in cazul conditiei suspensive pur potestative, contractul poate deveni nul.
343. Care din urmatoarele enunturi sunt corecte in cazul termenului in favoarea debitorului?
a) debitorul poate plati inainte de termen;
B) creditorul poate opune compensatia inainte de termen;
C) creditorul are dreptul sa ceara plata inainte de scadenta;
D) prescriptia incepe sa curga de la momentul incheierii actului juridic, nu de la momentul implinirii termenului.
344. In care din urmatoarele situatii poate interveni nulitatea totala?

a) donatia incheiata fara forma ceruta de lege;
B) in cazul nerespectarii formei autentice a testamentului;
C) in cazul contractului de mandat;

D) in cazul nerespectarii formei autentice a locatiunii;
345. In care din urmatoarele situatii poate interveni nulitatea totala?

a) Cand se desfiinteaza actul juridic in intregime.
B) alt raspuns
346. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:

a) atrage nulitatea relativa a actului juridic;
B) atrage nulitatea partiala a actului juridic;
C) nu afecteaza valabilitatea actului juridic;
D) afecteaza valabilitatea actului juridic civil.
347. Care sunt categoriile de persoane care pot invoca nulitatea relativa?
a) reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu;
B) oricine are un interes si chiar din oficiu de instanta;
C) tertii;
D) numai procurorul, daca persoana vatamata este major.
348. Care sunt categoriile de persoane care pot invoca nulitatea relativa?
a) Persoana ocrotita prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic, reprezentantul legal, institutiile
sau organul de stat chemate prin lege sa ocroteasca persoana respectiva, succesorii chirografari ai partii ocrotite
pe calea actiunii oblice, autoritatea tutelara.
B) alt raspuns
349. Care este regimul juridic al nulitatii absolute ?

a) opereaza de drept, in principiu
B) este exprres prevazuta de lege
C) este aparenta
350. Care este regimul juridic al nulitatii absolute :

a) este in principiu, imprescriptibila;
B) poate fi confirmata tacit;
C) poate fi confirmata expres;
D) poate fi invocata doar de persoana vatamata prin incheierea actului juridic.
351. Care principiu guverneaza forma actului juridic civil?

a) fortei obligatorii;
B) oficialitatii;
C) consensualismului;
D) irevocabilitatii.
352. Care din urmatoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice bilaterale?
a) Revocarea donatiei intre soti, revocarea contractului de mandat de oricare dintre parti
B) alt raspuns
353. Care din urmatoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice bilaterale?
a) revocarea donatiei intre soti;
B) retractarea renuntarii la mostenire;
C) revocarea contractului de mandat de oricare dintre parti.
354. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la violenta - viciu de consimtamant?
a) atunci cand amenintarea nu este justa;
B) cand provine numai de la o persoana cu care s-a contractat;
C) cand este indiferenta.
355. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la violenta - viciu de consimtamant?
a) poate fi invocata de minorii intre 14 si 18 ani pe calea actiunii in resciziune;

B) comparativ cu dolul, trebuie sa fie provocata;
C) poate afecta valabilitatea contractului si atunci cand provine de la un tert;
D) atrage nulitatea absoluta.
356. Care din urmatoarele sunt conditii generale de validitate ale obiectului actului juridic civil?
a) Obiectul actului juridic civil: trebuie sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie
posibil, sa fie licit si moral.
B) obiectul sa fie real;
C) existenta autorizatiei administrative sau judiciare;
357. Care din urmatoarele sunt conditii generale de validitate ale obiectului actului juridic civil?
a) existenta autorizatiei administrative sau judiciare; .
B) obiectul sa fie real;
C) obiectul sa fie determinat sau determinabil.
D) obiectul sa fie moral sau imoral.
358. Care din urmatoarele afirmatii au valoare de adevar, raportate la conceptul de termen suspensiv?
a) se mai numeste si termen nesigur.
B) nu afecteaza existenta drepturilor si obligatiilor, ci doar executarea actului juridic;
C) amana, pana la implinirea lui, stingerea exercitiului dreptului subiectiv si a executarii obligatiei corelative.
D) poate fi extinctiv, suspensiv sau rezolutoriu;
359. Ce reprezinta conditia pur potestativa?

a) conditia a carei realizare sau nerealizarea depinde exclusiv de vointa unei singure parti;
B) conditia a carei realizare sau nerealizare depinde de vointa unei parti si de fapte exterioare.
C) conditia a carei realizare sau nerealizare depinde de vointa unei persoane determinate;
D) conditia care depinde de hazard.
360. Care din urmatoarele sunt conditii ale obiectului actului juridic civil?
a) un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta dreptului subiectiv civil si a obligatiei
corelative
B) acea obligatie de a da, a face sau a nu face, impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit
C) acel element al actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit la incheierea unui asemenea act
361. Care din urmatoarele sunt conditii ale obiectului actului juridic civil?
a) drepturile si obligatiile partilor;
B) sa fie licit;
C) sa reprezinte prefigurarea mentala a contraprestatiei;
D) sa nu fie in circuitul civil.
362. In ce consta sanctiunea nerespectarii formei cerute "ad probationem"?

a) nevalabilitatea actului juridic negotium iuris;
B) inopozabilitatea actului juridic civil;
C) imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba.
363. In ce consta sanctiunea nerespectarii formei cerute "ad probationem"?

a) nevalabilitatea actului juridic ”negotium juris";
B) inopozabilitatea actului juridic;
C) decaderea din dreptul de a proba;
D) nulitatea relativa a actului juridic civil.
364. Care din urmatoarele sunt diferente intre nulitate si caducitate?

a) caducitatea presupune un act valabil incheiat;
B) caducitatea produce efecte pentru trecut;
C) caducitatea este o sanctiune care presupune cauze anterioare incheierii actului juridic;
D) nulitatea poate sa apara numai la anumite specii de acte juridice;
365. Care din urmatoarele categorii nu au calitatea de avanzi-cauza?

a) creditorii chirografari, in privinta actelor incheiate cu buna credinta de debitorul lor cu tertii;
B) succesorii cu titlu particular, in privinta actelor ulterioare incheiate de autorii lor cu privire la bunul respectiv;
C) succesorii universali;
D) succesorii cu titlu universal.
366. Care din urmatoarele sunt diferente intre nulitate si inopozabilitate?

a) nulitatea vizeaza nerespectarea unor conditii privind valabilitatea actului;
B) inopozabilitatea presupune inexistenta unui act valabil incheiat.
C) inopozabilitatea nu vizeaza partile actului juridic;
D) inopozabilitatea presupune existenta unui act nevalabil.;
367. Ce reprezinta dolul incident (dolus incidens)?

a) acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, cu ajutorul unor mijloace
viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un anumit act juridic, pe care nu l-ar fi incheiat sau l-ar fi
incheiat, insa cu alte conditii
B) acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere
care o determina sa incheie un act juridic, pe care nu l-ar fi incheiat
C) acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii
368. Ce reprezinta dolul incident (dolus incidens)?

a) o categorie de dol care cade asupra unor elemente esentiale, determinante la incheierea actului juridic;
B) o specie de dol care nu atrage nulitatea relativa a actului juridic;
C) o specie de dol care atrage anulabilitatea actului.
D) acelasi lucru ca si dolul principal (dolus dans causam).
369. Ce este conditia negativa?

a) acea conditie care consta intr-un eveniment sau fapt ce se poate realiza, fie sub aspect fizic, fie sub aspect
juridic;
B) conditia pur potestativa.
C) acea conditie care afecteaza nasterea dreptului si obligatiei;
D) conditia care consta in nerealizarea unui eveniment viitor si incert.
370. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la obiectul actului juridic civil sunt adevarate?
a) consta in drepturile si obligatiile partilor;
B) prin obiect al actului juridic civil se intelege conduita partilor, respectiv actiunile ori inactiunile la care sunt
indreptatite ori de care sunt tinute partile. Obiectul actului juridic civil se identifica cu obiectul raportului juridic
civil ce izvoraste din actul respectiv.
C) consta in scopul urmarit la incheierea actului juridic.
371. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la obiectul actului juridic civil sunt adevarate?
a) poate privi si un bun viitor, cu exceptia situatiilor contrare expres prevazute de lege;
B) consta in scopul urmarit la incheierea actului juridic;
C) este o conditie de fond, esentiala, de eficacitate si generala a actului juridic civil;
D) este o conditie de forma, neesentiala, de validitate si speciala a actului juridic civil.
372. Care sunt persoanele cu capacitate civila de exercitiu restransa?

a) barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie
B) minorii intre 14 si 18 ani
C) femeia minora casatorita
373. Care sunt persoanele cu capacitate civila de exercitiu restransa?

a) barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie
B) femeia de 16 ani casatorita
C) minorii intre 14 si 18 ani
D) majorii pusi sub interdictie
374. Care sunt persoanele fara capacitate de exercitiu ?

a) minorul care nu a implinit varsta de 15 ani
B) minorul cu varsta intre 14 si 18 ani;
C) persoanele decazute din drepturile parintesti
D) majorul pus sub interdictie
375. De cand este recunoscuta capacitatea de folosinta anticipata?

a) de la data nasterii
B) din momentul conceptiei
C) din momentul conceptiei, dar subzista numai daca se naste viabil
D) de la data casatoriei
376. Ce are in continut capacitatea de folosinta anticipata ?

a) drepturi si obligatii
B) numai drepturi
C) drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
D) si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil
377. Care este structura capacitatii civile a persoanei juridice?

a) capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
B) capacitate civila specializata
C) capacitate de folosinta limitata
D) toate aceste variante
378. Ce reprezinta "legalitatea" ca si caracter juridic al capacitatii de folosinta a persoanei ?

a) legea ii stabileste inceputul, incetarea si continutul
B) nu i se pot aduce ingradiri decat in cazurile stabilite prin lege
C) poate avea numai acele drepturi si obligatii stabilite prin lege
D) nici una din aceste variante
379. Care este sanctiunea pentru incalcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercitiu a persoanei
a) inopozabilitatea, daca actul este valabil incheiat, dar nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de terti
B) opozabilitatea, daca nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de partile actului
C) nu exista nicio sanctiune legala in acest caz.
D) suspendarea activitatii persoanei juridice
380. Care sunt conditiile pentru declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea
judecatoreasca a disparitiei :
a) sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa instantei si primariei ultimului
domiciliu al celui disparut
B) persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul
C) sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa instantei si
primariei ultimului domiciliu al celui disparut
D) sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 45 de zile la usa instantei si primariei ultimului
381. Care sunt conditiile pentru declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea
judecatoreasca a disparitiei:
a) persoana sa nu fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul
B) sa existe o hotarare declarativa de disparitie, definitiva si irevocabila
C) de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in viata sa fi trecut 4 ani
D) nici una dintre aceste variante
382. Ce caracter are hotararea declarativa de moarte:

a) are caracter declarativ de drepturi
B) are caracter constitutiv de drepturi
C) produce efecte numai pentru viitor

D) are caracter supensiv
383. Cand se poate cere anularea hotararii declarative de moarte:

a) se poate cere oricand, in termenul de prescriptie, actiunea in anulare a hotararii declarative de moarte fiind
prescriptibila
B) oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata
C) nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de deces
D) doar daca cel declarat mort doreste sa se recasatoreasca
384. Care sunt incapacitatile cu caracter de protectie:

a) incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin donatie sau testament
B) decaderea din drepturile parintesti
C) incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat sub tutele sa
D) incapacitatea minorului de a se casatori, indiferent de varsta
385. In ce situatii inceteaza capacitatea civila de exercitiu restransa:

a) prin deces
B) la implinirea varstei de 21 ani
C) in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 21 ani este pus sub interdictie judecatoreasca
D) prin casatorie la 15 ani
386. Cum trebuie sa fie incuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru incheierea actelor juridice civile
de catre minorul cu varsta intre 14-18 ani:
a) prealabila
B) individuala, daca este vorba de garantarea obligatiei unui tert
C) generala
D) ocrotitorul legal nu poate acorda o astfel de incuviintare
387. Cum poate minorul, care a implinit varsta de 15 ani sa incheie acte juridice de dispozitie:
a) personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
B) numai prin reprezentant
C) personal, cu dubla incuviintare
D) nu poate incheia astfel de acte
388. Care este situatia majorului pus sub interdictie judecatoreasca

a) nu are capacitate de folosinta
B) nu are capacitate de exercitiu
C) are capacitate de exercitiu restransa
D) are capacitate de exerciþi anticipata
389. Ce acte poate incheia minorul cu varsta intre 14-18 ani personal si singur
a) orice acte de administrare
B) acte de dispozitie
C) acte de conservare
D) nici un fel de act fara acordul ocrotitorului legal
390. Ce acte poate incheia minorul cu capacitate de exercitiu restransa personal, dar numai cu o dubla
incuviintare:
a) acte de instrainare a unor bunuri, fara exceptie
B) tranzactii
C) acte de grevare cu o sarcina reala, in favoarea unui tert
D) nici unul din aceste acte
391. Ce acte ii sunt interzise minorului cu varsta intre 14-18 ani

a) ipoteca
B) donatia
C) tranzactia
D) gajul
392. Cand inceteaza capacitatea de exercitiu restransa

a) in momentul incetarii capacitatii de folosinta
B) cand minorul implineste 21 de ani
C) cand minorul, fiind pus sub interdictie judecatoreasca, isi pierde total capacitatea de folosinta
D) cand minorul implineste 14 ani
393. Care este sanctiunea nerespectarii regulilor capacitatii de exercitiu

a) nulitatea absoluta a actului incheiat
B) nulitatea relativa a actului incheiat
C) caducitatea actului incheiat
D) suspendarea actului incheiat
394. Care sunt efectele hotararii judecatoresti de declarare a mortii

a) incetarea capacitatii de folosinta
B) incetarea oricaror drepturi
C) desfacerea casatoriei
D) numirea unui curator
395. Cat timp trebuie afisata hotararea declarativa de disparitie, la usa instantei si primariei ultimului
a) 15 zile
B) 30 zile
C) 20 zile
D) nu trebuie afisata
396. Cat timp trebuie sa fi trecut, de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat
disparitia, pentru a fi declarata judecatoreste moartea unei persoane
a) o luna
B) 4 ani
C) 6 luni
D) nu este nevoie de trecerea nici unei perioade de timp
397. Cat timp trebuie sa fi trecut de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in
viata pentru a fi declarata judecatoreste moartea acesteia precedata de declararea judecatoreasca a
disparitiei
a) 1 an
B) 6 luni
C) 4 ani
D) 3 ani
398. Cui se comunica hotararea declarativa de moarte, dupa ramanerea definitiva, pentru a fi inscrisa
a) oficiului de stare civila
B) primariei unde isi avea ultimul domiciliu
C) presedintelui instantei
D) doar sotului disparutului
399. Ce este capacitatea de folosinta

a) capacitatea de a avea drepturi si obligatii
B) capacitatea de a se folosi de drepturile pe care le are persoana fizica
C) capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani.
D) capacitatea de a avea drepturi
400. Ce este capacitatea de exercitiu

a) capacitatea persoanei de a nu isi exercita drepturile savarsind acte juridice
B) capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma obligatii savarsind acte juridice
C) capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii savarsind acte juridice
D) capacitatea de a avea drepturi si obligatii
401. De cand produce efecte hotararea declarativa de moarte

a) produce efecte ex nunc
B) produce efecte si retroactiv
C) produce efecte numai pentru viitor
402. Care sunt premisele capacitatii de exercitiu a persoanei fizice

a) capacitatea de folosinta
B) discernamantul partial
C) consimtamantul partilor
D) acordul partilor
403. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a fi vorba de comorienti

a) sa fie vorba de cel putin doua persoane decedate in acelasi timp
B) persoanele sa fi murit in imprejurari diferite
C) sa se poata stabili ca o persoana a supravietuit alteia
D) persoanele decedate sa nu fi fost soti
404. De cate feluri este capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?

a) capacitatea de exercitiu restransa
B) capacitatea de exercitiu intermediara
C) capacitatea de exercitiu deplin restransa
405. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza:

a) prin suspendarea interdictiei judecatoresti
B) prin implinirea varstei de 18 ani
C) prin punerea sub interdictie judecatoreasca
D) prin casatorie
406. Incapacitatile reglementate de Codul civil sunt urmatoarele:

a) incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani de a incheia acte juridice de dispozitie
B) incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin testament
C) incapacitatea concubinilor de a vinde unul celuilalt
D) incapacitatea minorului de a primi legate
407. Prin expresia “comorienti” se desemneaza:

a) persoanele care au incetat din viata in aceeasi imprejurare
B) persoanele care nu au incetat din viata in aceesi imprejurare
C) persoanele care au incetat din viata in imprejurari similare
408. Care sunt formele capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

a) lipsa capacitatii de exercitiu
B) lipsa capacitatii civila de folosinta, dar existenta capacitate de exercitiu restransa
C) capacitate de exercitiu deplina, dar fara capacitate de folosinta (cazul celui pus sub interdictie)
409. Care sunt caracterele capacitatii de folosinta a persoanei fizice

a) legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea,
B) legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea
C) inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea, egalitatea, universalitatea
410. Care sunt, de regula, efectele hotararii declarative de moarte

a) hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte juridice ca si moartea fizic constatata
B) hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi efecte juridice ca si moartea fizic constatata
C) hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte numai pentru viitor
D) hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte de la data ramanerii definitive si irevocabile
411. In ce situatii, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu, au nevoie de incuviintarea parintilor
a) pentru bunurile sale, minorul nu are nevoie de incuviintarea parintilor, pentru a face acte juridice
B) in ceea ce priveste administrarea bunurilor
C) numai in ceea ce priveste actele de conservare
412. Care sunt ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice cu caracter de pedeapsa civila
a) pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din drepturile parintesti
B) decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie succesorala
C) pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau a greva bunurile minorului
413. Care din urmatoarele caractere apartin capacitatii de folosinta:

a) legalitatea, generalitatea, alienabilitatea;
B) legalitatea, intangibilitatea, prescribilitatea;
C) legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea;
D) legalitatea, alienabilitatea, precriptibilitatea si specialitatea
414. De cand incepe capacitatea de folosinta

a) incepe de la nasterea persoanei;
B) incepe de la conceptie, in toate cazurile;
C) incepe de la varsta de 18 ani;
D) incepe de la varsta de 14 ani;
415. Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenascut

a) are capacitate de exercitiu, restransa;
B) are capacitate de folosinta, deplina
C) are capacitate de folosinta restransa;
D) are capacitate de folosinta anticipata
416. Prezumtia “timpului legal al conceptiunii”?

a) este intervalul de 121 zile, cuprins intre a 300 si a 180 zi inaintea nasterii
B) este o prezumtie relativa
C) nu exista o astfel de prezumtie
D) este o prezumtie judecatoreasca
417. Ce fel de ingradire a capacitaþii de folosinta este incapacitatea persoanei sub 18 ani de a dispune de
averea sa prin testament
a) ingradire cu caracter de pedeapsa
B) ingradire cu caracter de protectie
C) nu exista o astfel de incapacitate
D) daca minorul nu a implinit 14 ani vorbim de o ingradire cu caracter de protectie, iar daca are intre 14 si 18 ani
este vorba de o ingradire cu caractere de protectie
418. Cand inceteaza capacitatea de folosinþa

a) inceteaza de la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca;
B) inceteaza de la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare;
C) inceteaza la data mortii persoanei;
D) inceteaza la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de punere sub intredictie
419. Cine poate dispune declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice

a) autoritatii tutelare, prin act administativ, in urma cercetarilor efectuate de catre procuror;
B) instanta de judecata, prin hotarare
C) organele de cercetare penala
420. Care este data mortii persoanei cand s-a prontat hotarare judecatoreasca de declarare a mortii:
a) este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii, in toate cazurile;
B) este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii, daca nu exista indicii
indestulatoare;
C) este data pronuntarii hotararii declarative de moarte;
D) este data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de declararea a mortii
421. Ce se intelege prin inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

a) poate fi donata, dar nu poate fi vanduta
B) nu poate fi instrainata in tot sau in parte
C) nu este un caracter juridic al capacitatii de folosinta
422. Cand incepe capacitatea de exercitiu restransa

a) la implinirea varstei de 14 ani;
B) la nastere;
C) din momentul conceptiei;
D) la data pronuntarii hotaririi judecatoresti de punere sub interdictie
423. Ce fel de ingradire a capacitatii de folosinta este “decaderea din drepturile parintesti”
a) cu caracter de protectie
B) pedeapsa complementara
C) cu caracter de pedeapsa civila
D) nu este o ingradire a capacitatii de folosinta
424. Ce acte incheie minorul intre 14 si 18 ani numai cu incuviintarea prelabila a ocrotitorului legal
a) acte de administrare;
B) donatii;
C) acte de dipozitie;
D) acte de conservare
425. Ce acte poate sa incheie singur tutorele minorului sub 14 ani, fara incuviintarea autoritatii tutelare
a) orice acte de instrainare a bunurilor minorului
B) acte de conservare
C) acte de gajarea a bunurilor minorului, in orice situatie
D) acte de dispozitie
426. De cand este recunoscuta capacitatea de folosinta anticipata?

a) de la nastere, daca copilul a supravietuit o ora
B) din momentul conceptiei, fara nici o conditie
C) din momentul conceptiei, daca copilul se naste viu si viabil
D) nici una din aceste variantele
427. Ce are in continut capacitatea de folosinta anticipata ?

a) drepturi si obligatii
B) si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil
C) drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
428. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice?

a) exceptia de neexecutare, rezolutiunea si riscul contractului
B) nulitatea
C) Inopozabilitatea
429. Ce este exceptia de neexecutare?

a) un mijloc preventiv de aparare prin care se realizeaza protectia acelei parti contractante.
B) alt raspuns
430. Care este modul de operare a rezolutiunii?

a) Rezolutiunea poate fi dispusa de instanta, la cerere, sau, dupa caz, poate fi declarata unilateral de catre partea
indreptatita. astfel, la solicitarea persoanei indreptatite, instanta de judecata poate dispune rezolutiunea.
Rezolutiunea judiciara a fost definita in literatura de specialitate ca fiind o sanctiune civila pentru neexecutarea
culpabila a unui contract sinalagmatic si, pe planul raspunderii civile, da dreptul la daune-interese pentru
prejudiciile cauzate prin neexecutare. Totodata, rezolutiunea poate fi declarata unilateral de catre partea interesata
fara a solicita acest lucru instantei. De asemenea, in cazurile anume prevazute de lege sau daca partile au convenit
astfel, rezolutiunea poate opera de plin drept.
B) alt raspuns
431. Cum opereaza rezolutiunea unilateral?

a) rezolutiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului atunci cand partile au
convenit astfel, cand debitorul se afla de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia in termenul
fixat prin punerea in intarziere.
B) alt raspuns
432. Care sunt efectele rezolutiunii si ale rezilierii?

a) Contractul desfiintat prin rezolutiune se considera ca nu a fost niciodata incheiat. Daca prin lege nu se prevede
altfel, fiecare parte este tinuta, in acest caz, sa restituie celeilalte parti prestatiile primite. Rezolutiunea nu produce
efecte asupra clauzelor referitoare la solutionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate sa produca
efecte chiar in caz de rezolutiune. Contractul reziliat inceteaza doar pentru viitor.
B) alt raspuns
433. Ce este pactul comisoriu?

a) clauza contractuala expresa prin care partile prevad rezolutiunea contractului pentru nexecutarea obligatilor
uneia din ele.
B) alt raspuns
434. Cine suporta riscul contractului?

a) Riscul contractului este suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat.
B) alt raspuns
435. Cine suporta riscul contractului in contracte translative de proprietate?

a) partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pierii fortuite
B) dobanditorul lucrului
C) ambele parti
436. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri?

a) de exercitiu a partilor
B) obiectul, utilitatea si atitudinea partilor fata de actele de gestiune
C) obiectul gestiunii sa constea numai in incheierea de acte material
437. Care este atitudinea partilor fata de actele de gestiune?

a) geratul trebuie sa fie complet strain de operatiunea pe care gerantul o savarseste in interesul sau (altfel vorbim
de contractul de mandat); - gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altuia.
B) alt raspuns
438. Care sunt obligatiile gerantului?

a) de a garanta pentru evictiune fata de gerat
B) de a raspunde fata de gerat pentru viciile ascunse ale lucrului
C) de a da socoteala geratului pentru gestiunea savarsita
439. Care sunt obligatiile gerantului ?

a) sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau mostenitorii sai vor putea sa o preia
B) sa actioneze ca un mandatar al geratului
C) nu are nicio obligatie pozitiva
440. Care sunt obligatiile geratului ?

a) sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau mostenitorii sai vor putea sa o preia
B) sa actioneze ca un mandatar al geratului
C) nu are nicio obligatie pozitiva
441. Cum se realizeaza proba gestiunii de afaceri?

a) numai dupa regulile aplicabile in materia probei actelor juridice
B) in acelasi fel, indiferent daca obiectul gestiunii este un act material sau un act juridic
C) actele materiale se pot dovedi cu orice mijloc de proba
442. Care sunt obligatiile accipiensului de buna credinta?

a) sa restituie lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna - credinta
B) sa restituie atat lucrul cat si fructele acestuia
C) sa restituie valoarea lucrului, daca a instrainat lucrul, daca pretul este mai mic decat valoarea lucrului
443. Care sunt obligatiile accipiensului de rea – credinta ?

a) sa restituie lucrul primit si fructele percepute
B) daca a instrainat lucrul, sa restituie pretul primit
C) este liberat de obligatia de restituire a lucrului, daca lucrul a pierit in mod fortuit
444. Care sunt conditiile generale ale platii lucrului nedatorat ?

a) sa nu existe o plata
B) plata sa fie datorata
C) plata sa fie facuta din eroare
445. Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate ?
a) orice creditor al lui solvens
B) creditorii chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblice
C) numai solvens
446. Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea platii in cazul platii
nedatorate ?
a) in toate cazurile, termenul general de prescriptie extinctiva de 3 ani
B) termenul general de prescriptie de 3 ani, indiferent daca actiunea in repetitiune este o actiune patrimoniala sau
o actiune in revendicare
C) daca obiectul platii este un bun individual determinat, actiunea este imprescriptibila deoarece are caracterul
unei actiuni in revendicare
447. Care sunt cazurile in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate ?
a) in cazul obligatiilor civile perfecte achitate de buna voie de catre debitor
B) in cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna voie de debitor
C) in toate cazurile exista obligatia de restituire a platii nedatorate
448. Ce fel de conditii se cer pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
a) numai conditii juridice
B) numai conditii materiale
C) atat conditii materiale cat si conditii juridice
449. Care sunt conditiile materiale cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara
justa cauza ?
a) sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile

B) sa se produca marirea unui patrimoniu, indiferent de valoarea dobandita
C) micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea numai in diminuarea unor elemente active
450. Care sunt conditiile juridice cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara
justa cauza ?
a) imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane sa se faca in baza unei dispozitii
legale, un contract sau o hotarare judecatoreasca
B) sa existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite
C) sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane
451. Care sunt limitele obligatiei de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
a) obligatia de restituire nu cunoaste nicio limita fiind vorba de o fapta juridica licita
B) persoana al carei patrimoniu s-a diminuat poate pretinde mai mult decat micsorarea patrimoniului sau deoarece
este creditorul obligatiei de restituire
C) persoana al carei patrimoniu s-a diminuat nu poate pretinde mai mult decat micsorarea patrimoniului sau
deoarece s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza
452. Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
a) de la momentul diminuarii patrimoniului
B) de la momentul in care persoana a cunoscut faptul maririi altui patrimoniu
C) de la momentul in care persoana care si-a micsorat patrimoniul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat faptul
maririi altui patrimoniu, cat si persoana care a beneficiat de aceasta marire
453. Care sunt formele raspunderii civile delictuale?

a) In raport de prevederile art. 998 - 999 C.civ., pentru angajarea raspunderii civile delictuale a unei persoane,
legea impune indeplinirea a 4 conditii, respectiv: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta
unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui care a savarsit fapta ilicita, conditii ce
trebuie indeplinite cumulativ.
B) alt raspuns
454. Care este natura juridica a raspunderii civile delictuale ?

a) pedeapsa civila
B) sanctiune civila
C) atat pedeapsa cat si sanctiune civila
455. Care este raportul dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala ?
a) raspunderea penala inlatura raspunderea civila delictuala
B) raspunderea civila delictuala nu inlatura raspunderea penala daca fapta ilicita intruneste elementele constitutive
ale unei infractiuni
C) nu exista nici un raport intre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala
456. Care sunt functiile raspunderii civile delictuale ?

a) functia sanctionatorie
B) numai functia reparatorie
C) functia educativ – preventiva si functia reparatorie
457. Cum se clasifica prejudiciul?

a) numai prejudiciu corporal
B) numai prejudiciu material
C) prejudiciu material si prejudiciu corporal
458. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea prejudiciului?

a) se repara numai prejudiciul previzibil
B) se repara atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat
C) repararea prejudiciului se poate realiza numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor
459. Ce se intampla in cazul in care victima unei fapte ilicite are asigurare de persoane:
a) se poate cumula suma primita de victima de la asigurator cu despagubirea datorata de autorul prejudiciului
B) autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferentei dintre indemnizatia de asigurare si
prejudiciu
C) autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despagubire, cand si el are calitatea de asigurat
D) va fi obligat la plata intregului prejudiciu
460. Cum se poate obtine repararea prejudiciului ?

a) prin intelegerea partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor de reparare a prejudiciului
B) numai printr-o cerere de chemare in judecata prin care se pune in miscare actiunea in raspundere civila
delictuala
C) numai prin invoiala partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor de reparare a prejudiciului
461. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu ?

a) se stabileste un raport de cauzalitate general
B) nu trebuie sa se faca abstractie de atitudinea subiectiva, de ordin psihic a autorului prejudiciului fata de fapta
sa ilicita si de urmarile acesteia
C) trebuie avute in vedere atat fapta ilicita savarsita, ca actiune, cat si fapta ilicita, ca inactiune
462. Care sunt conditiile repararii prejudiciului ?

a) numai conditia ca prejudiciul sa nu fi fost reparat inca
B) prejudiciul sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca
C) este considerat cert numai prejudiciul actual
463. Care sunt principiile care guverneaza repararea prejudiciului ?

a) principiul repararii integrale
B) principiul repararii prin echivalent
C) atat principiul repararii integrale, cat si principiul repararii prin echivalent
464. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu ?

a) se repara numai prejudiciul previzibil
B) este supus repararii numai paguba efectiva
C) la stabilirea despagubirilor nu are relevanta starea materiala a victimei sau a autorului faptei ilicite
465. Care sunt formele reparatiei?

a) Repararea prejudiciului se face in natura, prin restabilirea situatiei anterioare, iar daca aceasta nu este cu putinta
ori daca victima nu este interesata de reparatia in natura, prin plata unei despagubiri, stabilite prin acordul partilor
sau, in lipsa, prin hotarare judecatoreasca.
B) alt raspuns
466. Care este raportul dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor
?
a) raspunderea comitentului nu inlatura raspunderea parintilor
B) raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor
C) daca minorul a savarsit fapta cauzatoare an calitate de prepus vor fi angajate ambele forme de raspundere
467. Cine poate avea calitatea de comitent?

a) Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra modului de indeplinire a functiei pe
care a incredintat-o altei persoane (prepusului).
B) alt raspuns
468. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu victima prejudiciului?

a) victima trebuie sa cheme la raspundere comitentul sau prepusul in ordinea prestabilita legal
B) prepusii sunt solidari fata de victima pentru intregul prejudiciu, in tim ce fiecare comitent este solidar cu
propriul prepus doar in limitele partii de prejudiciu pe care a produs-o acel prepus
C) pentru intregul prejudiciu, prepusii nu sunt tinuti solidari fata de victima prejudiciului
469. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul?

a) comitentul are dreptul sa ceara prepusului sau restituirea in intregime a despagubirilor avansate victimei
B) daca prejudiciul a fost cauzat de doi sau mai multi prepusi ai aceluiasi comitent, acesta nu poate sa ceara
oricaruia dintre ei restituirea intregii sume platite
C) fata de comitent, prepusii care au savirsit fapta nu ramin obligati solidar
470. Pentru a raspunde delictual in temeiul art. 1001 Cod Civil de prejudiciul cauzat de animale, ce trebuie
sa aiba persoana la momentul producerii prejudiciului?
a) paza materiala a animalului
B) paza juridica a animalului
C) calitatea de depozitar al animalului
471. Cine are paza animalului sau a lucrului?

a) Paza juridica o are de regula proprietarul, care in aceasta calitate are putere de folosinta, supraveghere si
control asupra lucrului sau animalului.
B) alt raspuns
472. Care sunt persoanele raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?
a) constructorul si arhitectul
B) locatarul cladirii
C) proprietarul cladirii.
473. Care este continutul juridic al dreptului de proprietate?

a) este absolut, exclusiv si perpetuu
B) este inalienabil;
C) este imprescriptibil
474. Ce este posesia ca atribut al dreptului de proprietate?

a) mai este denumita si jus abutendi
B) presupune exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapaniri efective a lucrului in
materialitatea sa, direct si nemijlocit prin putere proprie si in interes propriu
C) nu poate fi transmisa altei persoane
D) poate fi transmisa altei persoane dar numai impreuna cu dispozitia juridica
475. Ce este folosinta ca atribut al dreptului de proprietate?

a) reprezinta prerogativa titularului dreptului de proprietate de a culege si percepe fructele produse de bun
B) nu poate fi transmisa intrucat afecteaza existenta dreptului de proprietate
C) este posibilitatea de a constitui dezmembraminte ale dreptului de proprietate
D) reprezinta facultatea de a stapani bunul
476. Ce sunt fructele naturale?

a) fructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara interventia omului, cum ar fi
acelea pe care pamantul le produce de la sine, productia si sporul animalelor.
B) alt raspuns
477. Ce sunt fructele industriale?

a) fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca rezultat al interventiei omului,
cum ar fi recoltele de orice fel.
B) alt raspuns
478. Ce sunt fructele civile?

a) fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana in virtutea unui act juridic,
precum chiriile, arenzile, dobanzile, venitul rentelor si dividendele.
B) alt raspuns
479. Ce este dispozitia ca atribut al dreptului de proprietate?

a) reprezinta aptitudinea de a dispune juridic sau material de bun
B) poate fi instrainata altei persoane si astfel se constituie un dezmembramant al dreptului de proprietate

C) este posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobandind si dreptul de proprietate asupra veniturilor si
fructelor produse de bun
D) se mai numeste si jus utendi
480. De câte feluri este dispozitia, atribut al dreptului de proprietate?

a) dispozitia materiala si dispozitia juridica.
B) alt raspuns
481. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate ?

a) este rezolubila;
B) este anulabila;
C) este unica
D) a+b
482. Cum se clasifica proprietatea in raport de titluar ?

a) a proprietate publica si proprietate privata
B) proprietate comuna pe cote - parti
C) proprietate anulabila si proprietate rezolubila
483. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata ?

a) absolut,exclusiv si perpetuu
B) alt raspuns
484. Care sunt titluarii dreptului de proprietate privata ?

a) numai persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu
B) orice persoana fizica
C) oricine are interes sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra unui bun
D) persoana fizica, persoana juridica, statul si unitatile administrativ - teritoriale
485. Ce bunuri pot face obiectul dreptului de proprietate privata?

a) Bunuri mobile sau immobile aflte in circuitul civil
B) alt raspuns
486. Ce caractere juridice prezinta bunurile proprietate privata?

a) alienabil,prescriptibil,sesizabil
B) alt raspuns
487. Care sunt limitele exercitarii dreptului de proprietate privata ?

a) limite legale, stabilite prin lege;
B) limite conventionale, stabilite prin vointa proprietarului;
C) limite judiciare, stabilite de instanta de judecata
D) a+B+C
488. Care sunt limitele legale ale dreptului de proprietate privata ?

a) folosirea apelor
B) picatura stresinii
C) distanta si lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari si plantatii
D) vederea asupra proprietatii vecinului
E) dreptul de trecere
F) dreptul de trecere pentru utilitati
G) dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucraridreptul de trecere pentru reintrarea in posesie
H) Toate
489. Ce reglementeaza limitele legale care privesc vederea asupra proprietatii vecinului?
a) fereastra sau deschiderea in zidul comun; distanta minima pentru fereastra de vedere; fereastra de lumina
B) alt raspuns
490. Prin ce se determina întinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere?

a) intelegerea partilor,-hotarare judecatoreasca,-folosinta continua pe timp de 10 ani
B) alt raspuns
491. Ce este clauza de inalienabilitate?

a) Clauza de inalienabilitate poate fi definta ca fiind clauza cuprinsa intr-o conventie sau testament princare se
interzice instrainarea unui bun pentru o durata de cel mult 49 de ani, daca exista un interes serios si legitim.
B) alt raspuns
492. Care sunt conditii pe care trebuie sa le îndeplineasca clauza de inalienabilitate?

a) sa fie instituita printr-o conventie sau un testament;-sa aiba o durata de cel mult 49 de ani;-sa existe un interes
serios si legitim.
B) alt raspuns
493. Care sunt sanctiunile instituite pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate?

a) rezolutiunea contractului, ceruta de instrainator, in cazul incalcarii clauzei de catre dobanditor; anularea actului
de instrainare subsecventincheiat cu nerespectarea clauzei, ceruta de instrainator sau tert.
B) alt raspuns
494. Ce sunt limitele judiciare ale dreptului de proprietate privata?

a) despagubiri in folosul celui vatamat; restabilirea situatiei anterioare atunci cand acest lucru este posibil
B) alt raspuns
495. Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate privata?

a) pieirea bunului; abandonul bunului mobil; renuntarea prin declaratie autentica la dreptul de proprietate asupra
bunului imobil inscris in cartea funciara; exproprierea bunului; confiscarea bunului.
B) alt raspuns
496. Care sunt principiile exproprierii?

a) exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarare judecatoreasca
B) obiectul exproprierii il constituie bunurile mobile si imobile proprietatea persoanelor fizice sau juridice cu sau
fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, municipiilor si judetelor
C) existenta unei despagubiri
497. Care sunt etapele exproprierii?

a) utilitatea publica si declararea ei;
B) masurile premergatoare exproprierii;
C) exproprierea si plata despagubirilor
498. Care sunt efectele exproprierii?

a) imobilul expropriat trece in proprietatea statului liber de orice sarcini
B) mentinerea dezmembramintelor dreptului de proprietate
C) proprietarul imobilului expropriat are dreptul de a cere retrocedarea imobilului
499. Care sunt drepturile proprietarului bunului expropriat?

a) dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat
B) un pact de preferinta la cumpararea imobilului
C) dreptul de a constitui dezmembraminte cu privire la imobilul expropriat
500. Ce este dreptul de proprietate publica?

a) poate forma obiectul executarii silite
B) apartine numai statului
C) poate fi dobandit prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-
teritoriale in domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica
D) se poate pierde prin neuz
501. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica ?

a) apartine numai statului;
B) este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil;
C) are ca obiecttoate bunurile afectate folosintei colective.
502. Care sunt subiectele dreptului de proprietate publica ?

a) statul, pentru bunurile din domeniul public de interes national;
B) unitatile administrativ-teritoriale, pentru bunurile din domeniul public de interes local
C) toate cele de mai sus
503. Care sunt criteriile in baza carora sunt incluse bunurile in domeniul public ?
a) declaratia legii
B) numai afectatiunea bunurilor
C) conventia partilor
504. Ce este domeniul public ?

a) este o totalitate de bunuri ce formeaza obiectul proprietatii publice
B) este o institutie juridica ce are titulari strict determinati prin norma constitutionala
C) cuprinde bunurile imobile aflate in circuitul civil.
505. Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate publica ?

a) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica
B) prin lege
C) prin prescriptie achizitiva
506. Care sunt drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice?

a) dreptul de administrare, -dreptul de concesiune si -dreptul de folosinta cu titlu gratuit
B) alt raspuns
507. Cine sunt titularii dreptului de administrare?

a) persoane fizice,
B) institutiile publice de interes national, judetean sau local
C) autoritatile publice centrale si locale cu personalitate juridica
508. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de administrare?

a) un drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil.
B) alt raspuns
509. Ce este dreptul de concesiune ?

a) presupune incheierea unui contract de concesiune
B) este un dezmembramant al dreptului de proprietate
C) este o modalitate de exercitare a dreptului de proprietate publica
510. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de concesiune ?

a) inalienabil,imprescriptibil si insesizabil
B) alt raspuns
511. Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate publica ?

a) pieirea bunului; trecerea bunului in domeniul privat
B) alt raspuns
512. Care sunt modalitatile juridice ale dreptului de proprietate ?

a) perpetuu, absolut, exclusiv
B) perpetuu, relativ
C) perpetuu, exclusiv, relativ
513. Care este modalitatea de exercitare a atributelor dreptului de proprietate în cazul proprietatii
rezolubile ?
a) dobanditorul, proprietar sub conditie rezolutorie; -transmitatorul, proprietar sub conditie suspensiva
B) alt raspuns
514. Care sunt modalitatile de incetare a proprietatii anulabile?

a) cand se indeplineste conditia care afecteaza transmiterea dreptului de proprietate;
B) cand expira termenul prevazut de partile actului juridic pentru indeplinirea conditiei
C) ambele
515. Care sunt formele proprietatii comune?

a) proprietatea pe cote –parti (coproprietatea); proprietatea in devalmasie (devalmasia).
B) alt raspuns
516. Cum se exercita dreptul de folosinta de catre coproprietari?

a) acordul proprietarilor; hotarare judecatoreasca;
B) alt raspuns
517. Care sunt modurile de incetare a coproprietatii obisnuite?

a) Inceteaza in in care toate cotele parti din dreptul de proprietate sunt dobandite de unul dintre copartasi sau de o
terta persoana prin ascte juridice sau prin uzucapciune
B) prin pieirea partiala a bunului
C) numai prin partaj conventional incheiat in forma autentica notariala
518. Care sunt cazurile de coproprietate fortata reglementate de noul Cod civil?
a) bunurile prevazute la art. 649, 660, 687 si 1141;din noul cod civil
B) bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine, situate pe linia de hotar intre
acestea, cum ar fi potecile, fantanile, drumurile si izvoarele;
C) bunurile comune afectate utilizarii a doua sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrala termica sau alte
instalatii care deservesc doua sau mai multe cladiri, un drum comun intr-un cartier de locuinte sau alte asemenea
bunuri;
D) orice alt bun comun prevazut de lege
E) toate de mai sus
519. Care este regimul juridic al bunurilor detinute in coproprietate fortata?

a) Fiecare coproprietar poate exercita folosinta bunului comun, cu conditia sa respecte destinatia acestuia si sa
permita exercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari.
B) Cand bunul comun are caracter accesoriu in raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate sa dispuna
cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odata cu exercitarea dreptului de
dispozitie asupra bunului principal.
C) Cheltuielile pentru intretinerea si conservarea bunului comun se suporta in mod proportional cu cota-parte din
drept a fiecarui coproprietar. Cand bunul comun are caracter accesoriu, in absenta unei conventii contrare, cota-
parte din drept a fiecarui coproprietar se stabileste in functie de intinderea bunului principal.
D) toate de mai sus
520. Ce este proprietatea comuna in devalmasie?

a) este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai nu au determinat cota
parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunurile apartinand
deopotriva tuturor coproprietarilor;
B) este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai au determinat cota
parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor,
C) este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai au determinat cota
parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri fractionate in materialitatea lor,
521. Care sunt drepturile si obligatiile titularilor dreptului de proprietate periodica?

a) fiecare coproprietar este obligat sa faca toate actele de conservare, in asa fel incat sa nu impiedice sau sa nu
ingreuneze exercitarea drepturilor celorlalti coproprietari;
B) pentru reparatiile mari, coproprietarul care avanseaza cheltuielile necesare are dreptul la despagubiri in raport
cu valoarea drepturilor celorlalti coproprietari;
C) actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute numai cu acordul celorlalti
coproprietari;
D) la incetarea intervalului, coproprietarul are obligatia sa predea bunul coproprietarului indreptatit sa il
foloseasca in urmatorul interval;
E) in functie de reparatiile facute, fiecare coproprietar este obligat sa contribuie la cheltuieli, in raport de cota –
parte detinuta;
F) coproprietarii pot incheia contracte de administrare;nerespectarea obligatiilor de catre coproprietar atrage plata
de despagubiri
G) toate de mai sus
522. Care este domeniul de aplicare a uzucapiunii?

a) domeniul de aplicare al uzucapiunii cuprinde numai bunurile imobile care se afla in circuitul civil,in acord cu
prevederile art. 1844 Cod civil conform caruia nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor
proprie, sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase din comert.
B) alt raspuns
523. Ce drepturi pot fi dobândite prin uzucapiune?

a) dreptul de proprietate, indiferent de felul proprietatii
B) dreptul de proprietate publica
C) uzufructul
524. Care sunt formele uzucapiunii reglementate de Codul civil de la 1864?

a) uzucapiunea de 30 de ani
B) uzucapiunea de 20 de ani
C) uzucapiunea de 10 ani
525. Care sunt conditiile uzucapiunii de 30 de ani?

a) posesia sa fie dobandita in baza unui just titlu
B) posesorul sa fie de buna – credinta
C) posesia sa fie exercitata neintrerupt timp de 30 de ani
526. Care sunt calitatile posesiei necesare pentru uzucapiunea de 30 de ani?

a) posesia sa fie utila,
B) posesia sa se exercite in baza unui just titlu;
C) posesia sa aiba ca obiect un bun mobil sau imobil
527. Care sunt conditiile speciale ale uzucapiunii de 10 pâna la 20 de ani?

a) justul titlu sa priveasca atat posesorul bunului cat si persoana de la care acesta a dobandit bunul
B) posesia sa se intemeieze pe un just titlu, cu sau fara data certa
C) posesia sa fie exercitata cu buna – credinta
528. Ce conditii trebuie sa indeplineasca justul titlu?

a) sa emane de la adevaratul proprietar
B) sa aiba o existenta reala
C) poate fi un titlu putativ
529. Ce acte pot fi asimilate justului titlu ?

a) certificatul de mostenitor
B) contractul de locatiune
C) hotararile judecatoresti care tin loc de contract de vanzare – cumparare.
530. Ce acte nu pot fi asimilate justului titlu ?

a) contractul de locatiune
B) actele translative de proprietate incheiate cu o persoana care nu are calitatea de proprietar
C) titlul anulabil
531. Care sunt regulile de calcul al termenului uzucapiunii?

a) ziua in care incepe prescriptia intra in calcul;
B) ziua se socoteste 24 de ore incepe la ora zero si se sfarseste la miezul noptii urmatoare
C) nu intra in calcul ziua in care incepe prescriptia si nici ziua in care se implineste prescriptia
532. În ce cazuri opereaza intreruperea civila a prescriptiei achizitive?

a) prin recunoasterea de catre posesor a dreptului adevaratului proprietar
B) daca cererea de chemare in judecata formulata de adevaratul proprietar impotriva posesorului va fi respinsa
sau anulata
C) daca cererea de chemare in judecata formulata de adevaratul proprietar impotriva posesorului va fi perimata
533. În ce cazuri nu opereaza intreruperea civila a prescriptiei achizitive?

a) daca actiunea va fi respinsa sau anulata;
B) daca se va pronunta incetarea procesului;
C) daca reclamantul a renuntat la actiune;
D) daca se va constata perimarea cererii de chemare in judecata.
E) toate de mai sus
534. Ce conditii se cer intrunite pentru a opera jonctiunea posesiilor?

a) se poate uni o posesie utila cu o posesie viciata;
B) se poate uni o posesie utila cu o detentie precara;
C) se pot uni doar doua sau mai multe posesii utile.
535. Cum opereaza renuntarea la beneficiul prescriptiei achizitive?

a) enuntarea nu produce efecte erga omnes, ci doar in raporturile dintre posesor siadevaratul proprietar.
B) alt raspuns
536. Care sunt caracterele juridice ale actiunii in revendicare?

a) este o actiune petitorie
B) este o actiune posesorie
C) este o actiune personala
D) toate de mai sus
537. Cine poate avea calitatea de titular al actiunii in revendicare?

a) proprietarul exclusiv al bunului
B) coproprietarul bunului
C) posesorul bunului
538. Care este obiectul material al actiunii in revendicare?

a) bunuri imobile individual determinate
B) bunuri mobile aflate in posesia nelegitima a paratului
C) bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate in posesia nelegitima a paratului
539. Cum se realizeaza proba dreptului de proprietate in cazul actiunii in revendicare imobiliara?
a) daca ambele parti au titlu, care emana de la acelasi autor, instanta va da castig de cauza celui care a transcris
primul titlu sau
B) daca titlurile prezentate de ambele parti provin de la autori diferiti, in toate cazurile va castiga reclamantul;
C) daca nici o parte nu are titlu, va castiga paratul
540. Care sunt bunurile mobile în privinta carora se aplica prezumtia de proprietate instituita de art.937
alin.1 Cod civil?
a) bunurile pierdute sau furate
B) alt raspuns
541. Ce conditii trebuie sa îndeplineasca posesia tertului dobânditor pentru a fi aplicata prezumtia de
proprietate instituita de art.937 alin.1 Cod civil?
a) sa fie reala,sa fie utila,sa fie de buna credinta

B) alt raspuns
542. Care sunt efectele actiunii in revendicare?

a) restituirea bunului catre adevaratul proprietarchiar daca este grevat de sarcini;
B) restituirea bunului catre adevaratul proprietar, liber de orice sarcini;
C) restituirea contravalorii bunului in toate cazurile
543. Cum se restituie bunul revendicat?

a) bunul reintra in patrimoniul proprietarului liber de orice sarcini, potrivit principiului resoluto jure dantis,
rezolvitur jus accipientis(desfiintarea dreptului transmitatorului duce la desfiintarea dreptului dobanditorului).
B) alt raspuns
544. Cum se restituie fructele lucrului revendicat de catre posesorul de buna-credinta?

a) Posesorul de buna credinta,adica cel care nu a cunoscut viciul titlului sau, va putea sa retina fructele percepute
pana la data introducerii actiunii in revendicare de catre adevaratul proprietar . In schimb, el va fi obligat sa
restituie fructele pe care le-a perceput dupa data intentarii actiunii in revendicare, deoarece se considera ca buna
sa credinta a incetat din momentul in care a luat la cunostinta de actiune, deci de existenta viciului titlului sau.
B) alt raspuns
545. Cum se restituie fructele lucrului revendicat de catre posesorul de rea-credinta?

a) Posesorul de rea credintava fi obligat sa restituie toate fructele lucrului percepute sau nepercepute, ori valoarea
acestora daca le-aconsumat sau a neglijat sa le perceapa. El va avea dreptul sa retina din valoarea fructelor,
cheltuielile care au fost necesare pentru producerea si perceperea fructelor, deoarece aceste cheltuieli ar fi fost
facute si de catre adevaratul proprietar.
B) alt raspuns
546. Care sunt cheltuielile facute de posesor cu lucrul pe care il restituie?

a) cheltuieli necesare;
B) cheltuieli utile;
C) cheltuieli voluptuarii.
D) toate de mai sus
547. Ce sunt cheltuielile necesare?

a) sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru conservarea bunului
B) cheltuielile facute de proprietar pentru revendicarea bunului
C) sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru sporirea valorii
bunului
D) acea categorie de cheltuieli care constau in ameliorarile bunului
548. Ce sunt cheltuielile utile?

a) cheltuielile facute de proprietar pentru revendicarea bunului
B) sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru sporirea valorii
bunului
C) sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru conservarea bunului
D) toate variantele sunt corecte
549. Ce sunt cheltuielile voluntare?

a) Cheltuielile voluptuare sau de simpla placere,au caracter de luxsau de infrumusetare a bunului, pe care
posesorul le-a facut pentru placerea lui personala si care nu sporesc valoarea lucrului.
B) alt raspuns
550. La restituirea caror cheltuieli facute de posesor cu lucrul revendicat va fi obligat proprietarul?
a) proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea si culegerea
fructelor sau a productelor.
B) alt raspuns
551. Care este natura juridica a posesiei?

a) natura juridica a unui fapt, a unei situatii de fapt, careia trebuie sa i se recunoasca efecte juridice.
B) Posesia ca stare de fapt se bucura de protectie juridica, fie in mod direct prin actiunile posesorii, fie in mod
indirect prin recunoasterea unor efecte juridice in conditii speciale: prezumtia de proprietate, dobandirea fructelor
si a bunurilor mobile, ocupatiunea, uzucapiunea
C) toate de mai sus
552. Ce bunuri pot forma obiectul posesiei?

a) numai bunurile susceptibile de exercitare a unui drept real asupra lor, respectiv bunuri corporale, individual
determinate, aflate in circuitul civil
B) bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
C) bunurile comune
553. Care sunt persoanele care au capacitatea de a exercita posesia?

a) Potrivit art. 917 din Noul Cod civil, posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra
bunului, fie in mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane. Persoanele lipsite de
capacitate de exercitiu si persoanele juridice exercita posesia prin reprezentantul lor legal
B) alt raspuns
554. Care sunt elementele constitutive ale posesiei?

a) Elementul material – corpus, elementul psihologic – animus
B) alt raspuns
555. Ce este detentia precara?

a) Detentia precara sau precaritatea reprezinta stapanirea unui bun pentru altul, respectiv pentru posesorul sau
titlarul unui drept real asupra bunului
B) alt raspuns
556. Cine are calitatea de detentor precar?

a) este acea persoana care detine un bun fara intentia sau vointa de a efectua aceasta stapanire pentru sine, de a se
comporta ca proprietar al acelui bun sau ca titular al altui drept real.
B) alt raspuns
557. Care sunt cazurile in care detentia precara se poate interverti in posesie?
a) daca detentorul precar incheie cu buna-credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu alta
persoana decat cu proprietarul bunului
B) Daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului acte de rezistenta neechivoce in privinta intentiei sale
de a incepe sa se comporte ca un proprietar.
C) daca detentorul precar instraineaza bunul printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu conditia
ca dobanditorul sa fie de buna-credinta.
D) toate de mai sus
558. Cum se dobândeste posesia?

a) prin intrunirea ambelor elemente constitutive
B) prin intrunirea elementului material – corpus
C) prin uzucapiune
559. Care sunt cazurile de încetare a posesiei?

a) transformarea sa in detentie precara;instrainarea bunului;abandonarea bunului mobil sau inscrierea in cartea
funciara a declaratiei de renuntare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;pieirea bunului;trecerea
bunului in proprietate publica;inscrierea dreptului de proprietate al comunei, orasului, sau municipiului dupa caz,
conform art. 889 alin. 2;deposedare, daca posesorul ramane lipsit de posesia bunului mai mult de un an.
B) alt raspuns
560. Cum se realizeaza dovada posesiei?

a) a dovedi posesia inseamna a dovedi existenta elementelor sale.
B) Elementul material ala posesiei, ca element obiectiv, este relativ usor de dovedit, datorita caracterului sau
aparent. Ca fapt material el poate fi dovedit prin orice mijloc de proba.

C) Elementul intentional, ca element subiectiv, este mai greu de dovedit, astfel ca legea a instituit prezumtii legale
pentru a simplifica sarcina probei
D) toate de mai sus
561. Care sunt viciile posesiei?

a) discontinuitatea, violenta, clandestinitatea, echivocul
B) dolul
C) eroarea
562. Care sunt caracterele juridice ale viciului discontinuitatii?

a) temporar, absolut
B) alt raspuns
563. Care sunt caracterele juridice ale viciului violentei?

a) viciu relativ, temporar
B) alt raspuns
564. Care sunt caracterele juridice ale viciului clandestinitatii?

a) este un viciu absolut
B) este un viciu relativ
C) se aplica numai in privinta posesiei bunurilor imobile
565. Ce efecte produce posesia?

a) creeaza o prezumtie absoluta de proprietate in materie imobiliara
B) posesorul de buna-credinta sau de rea-credinta dobandeste fructele lucrului
C) posesia este aparata prin actiunile posesorii
566. Cum functioneaza prezumtia de proprietate ca efect al posesiei?

a) Prin instituirea acestei prezumtii, legiuitorul a pus la dispozitia posesorului un mijloc de proba avantajos pentru
a dovedi insasi existenta dreptului de proprietate.
B) alt raspuns
567. Cum se dobândesc fructele prin posesia de buna-credinta?

a) Posesorul de buna-credinta dobandeste proprietatea fructelor civile -cand au fost platite, adica din momentul in
care le-a incasat efectiv.
B) alt raspuns
568. Care sunt conditiile dobândirii fructelor bunului posedat?

a) fructele sa nu fi fost percepute
B) posesia sa fie dobandita in baza unui just titlu
C) posesorul sa fi fost de buna - credinta
569. Care sunt actiunile prin care se protejeaza posesia?

a) actiunea negatorie
B) B actiunea posesorie
C) actiunea confesorie.
570. Care sunt caracterele juridice ale actiunilor posesorii?

a) sunt actiuni personale
B) sunt actiuni reale
C) sunt actiuni petitorii
571. Cum se clasifica actiunile posesorii?

a) actiunea in complangere si actiunea in reintegrare
B) actiunea confesorie si actiunea negatorie
C) actiunea in revendicare si actiunea posesorie
572. Care sunt conditiile de exercitare a actiunilor posesorii?

a) sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare
B) reclamantul sa faca dovada ca, inainte de tulburare sau deposedare, a posedat bunul cel putin trei ani
C) posesorul sa faca dovada ca a dobandit posesia in baza unui just titlu
573. Ce întelegem prin mostenire?

a) Transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta
B) alt raspuns
574. Cine are capacitate de a mosteni?

a) Persoana care exista la momentul deschiderii mostenirii
B) alt raspuns
575. Care sunt conditiile generale ale dreptului de mostenire?

a) Sa aiba capacitate succesorala si sa fie chemata la mostenire
B) alt raspuns
576. Ce categorii de subiecti de drept au capacitate succesorala?

a) Persoanele disparute ,copii conceputi inainte de deschiderea mostenirii, persoanele care s-au nascut inainte de
deschiderea succesiunii si sunt in viata
B) alt raspuns
577. Ce categorii de subiecti de drept nu au capacitate succesorala?

a) Persoanele declarate disparute prin hotarare judecatoreasca; Persoanele neconcepute la data deschiderii
succesiunii; Persoanele predecedate celui ce lasa mostenirea; Persoanele care au chemare reciproca la mostenire
si au decedat in aceeasi imprejurare
B) alt raspuns
578. Care sunt conditiile in care persoanele disparute au capacitate succesorala?

a) atata timp cat nu a intervenit o hotarare judecatoreasca de declarare a mortii ramasa definitiva
B) alt raspuns
579. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica pentru a putea mosteni?
a) Daca exista in momentul deschiderii
B) alt raspuns
580. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizicapentru a avea capacitate
succesorala?
a) Daca exista in momentul deschiderii
B) alt raspuns
581. Definiti termenul “comorienti”.

a) Persoane chemate reciproc a se mosteni dar mor in acelasi timp
B) alt raspuns
582. Definiti termenul “codecedati”.

a) Codecedatii sunt doua sau mai multe persoane care au decedat in conditii in care este imposibil de stabilit daca
una a supravietuit celeilalte si in care nu se poate proba identitatea de cauza a mortii.
B) alt raspuns
583. Cine are vocatie succesorala legala?

a) Sa aiba capacitate suucesorala si sa fie chemata la mostenire
B) alt raspuns
584. Felurile nedemnitatii succesorale.

a) Nedemnitate de drept si nedemnitate judiciara
B) alt raspuns
585. Modurile in care efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fi inlaturate.
a) Pot fi inlaturate expres prin testament sau prin act autentic notarial de catre cel care lasa mostenire
B) alt raspuns
586. Cine poate fi declarat nedemn de a mosteni (nedemnitate judiciara)?

a) Persoana condamnata penal pentru savarsirea cu intentie impotriva celui care lasa mostenire , a unor fapte
grave de violenta fizica sau morala oridupa caz a unor fapte care au avut ca urmare moartea; Persoana care cu rea
credinta a ascuns alterat a distrus sau falsificat testamentul defunctului; Persoana care prin dol sau violenta l-a
impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca sa modifice sau sa revoce testamentul
B) alt raspuns
587. Termenul in care se poate solicita instantei de judecata declararea nedemnitatii.

a) 1 an in general
B) alt raspuns
588. Efectele nedemnitatii.

a) Titlul de mostenitor al nedemnului este retroactiv desfiintat; Nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea
legala si de la cea testamentara; Pot fi inlaturate expres prin testament sau prin act autentic de catre cel care lasa
mostenirea; Este supusa inscrierii in registrul notarial
B) alt raspuns
589. Raportul dintre mostenirea legala si cea testamentara.

a) cele doua feluri de mosteniri nu se exclud reciproc, ci pot coexista una cu cealalta
B) alt raspuns
590. Cum se numesc persoanele desemnate prin testament de catre defunct sa culeaga mostenirea?
a) legatari.
B) alt raspuns
591. Cum se numeste defunctul care a lasat un legat?

a) Testator
B) alt raspuns
592. Raportul dintre data deschiderii mostenirii pe de o parte si data deschiderii procedurii succesorale
a) Cele doua feluri de mosteniri nu se exculd reciproc, ci pot coexista una cu cealalta
B) alt raspuns
593. Locul deschiderii mostenirii

a) ultimul domiciliu al defunctului
B) alt raspuns
594. Ce mostenitori au vocatie succesorala generala, nelimitata in grad?

a) rudele defunctului (descendentii, ascendentii )
B) alt raspuns
595. Ce mostenitori au vocatie succesorala numai pana la gradul al IV-lea inclusiv?

a) Rudele colaterale
B) alt raspuns
596. Din punctul de vedere al mostenirii legale, care este raportul dintre sotul supravietuitor al defunctului
si rudele defunctului?
a) Sotul supravietuitor nu inlatura nicio clasa de mostenitori, dar nici nu este inlaturat de la mostenire
B) alt raspuns
597. Ce mostenitori fac parte din clasa I de mostenitori legali?

a) Descendentii , copii din casatorie si din afara casatoriei

B) alt raspuns
598. Ce mostenitori fac parte din clasa II de mostenitori legali?

a) ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
B) alt raspuns
599. Ce mostenitori fac parte din clasa III de mostenitori legali?

a) ascendentii ordinari
B) alt raspuns
600. Ce mostenitori fac parte din clasa IV de mostenitori legali?

a) Colateralii ordinari
B) alt raspuns
601. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor:

a) dreptul de mostenire in concurs cu clasele de mostenitori legali sau in lipsa rudelor din cele 4 clase, un drept de
mostenitor special si un drept de mostenitor temporar de abitatie asupra locuintei
B) alt raspuns
602. Ce întelegem prin “reciprocitatea vocatiei succesorale”?

a) daca o persoana are vocatie succesorala legala la mostenirea lasata de o alta persoana, atunci si aceasta
persoana are aceeasi vocatie in raport cu prima (sensul pozitiv al principiului).
B) alt raspuns
603. Cum se aplica principiul prioritatii clasei de mostenitori?

a) In linie dreapta dupa numarul nasterilor; In linie colaterala dupa numarul nasterilor urcand pana a ascendentul
comun
B) alt raspuns
604. Cum se aplica principiul proximita?ii de grad?

a) rudele de grad mai apropiat le inaltura de la mostenire pe cele mai indepartate in grad, in cadrul aceleiasi clase
de mostenitori
B) alt raspuns
605. În ce cazuri este admisa reprezentarea succesorala?

a) Reprezentarea succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si a descendetilor din
frati si surori.
B) alt raspuns
606. Când vin la mostenire prin reprezentare descendentii din frati si surori?
a) Descendentii copiilor defunctului si descendentii din frati si surori pot beneficia de reprezentare numai daca
sunt indeplinite trei conditii - doua in persoana celui reprezentat si una in persoana reprezentantului. Cel
reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii, Locul celui reprezentat sa fie un loc util, Reprezentantul
sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege mostenirea lasata de defunct
B) alt raspuns
607. Ce este mostenirea vacant?

a) Daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacanta.
B) alt raspuns
608. care sunt caracterele juridice ale testamentului?

a) este un act juridic unilateral, presupune o manifestare de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice,
Este un act juridic personal, Este un act juridic individual, Este un act revocabil, Este un act de dispozitie , Este un
act juridic solemn,
B) alt raspuns
609. care este continutul testamentului?

a) Contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, mai poate contine
si dispozitii referitoare la partaj, dezmostenire, numire de executori testamentari
B) alt raspuns
610. Ce este exheredarea ?

a) Exheredarea sau dezmostenirea este dispozitia de ultima vointa a testatorului prin care acesta inlatura de la
mostenire unul sau mai multi mostenitori legali, rude sau sot supravietuitor.
B) alt raspuns
611. Efectele exheredarii

a) mostenitorul legat nu mai are vocatie la succesiune
B) alt raspuns
612. Conditiile de forma ale testamentului

a) legea consacra doua conditii de forma, care sunt generale, comune tuturor testamentelor: obligativitatea formei
scrise si a actului separat.
B) alt raspuns
613. Reguli de forma comune tuturor testamentelor.

a) obligativitatea formei scrise si a actului separat
B) alt raspuns
614. Sanctiunea nerespectarii formei testamentului.

a) Nerespectarea conditiilor generale ca si nerespectarea conditiilor speciale de forma prevazute pentru diferite
feluri de testamente se sanctioneaza cu nulitatea absoluta.
B) alt raspuns
615. Testamentele ordinare

a) Testamentele ordinare sunt acelea care se intocmesc in conditii de viata normale, cand este posibila folosirea
unei proceduri complete, care asigura conditii optime pentru ca testatorul sa dispuna pentru cauza de
moarte.;testamentul olograf si testamentul autentic notarial
B) alt raspuns
616. Testamentul autentic

a) Testamentul autentic sau notarial este acela pe care il autentifica un notar public, potrivit dispozitiilor art.65 din
Legea 36/1995
B) alt raspuns
617. Testamentul olograf

a) testamentul olograf este acel testament pentru a carui validitate se cere sa fie in intregime scris, datat si semnat
de mana testatorului
B) alt raspuns
618. Testamentele privilegiate

a) Testamentele privilegiate sunt testamente autentice in forma simplificata, intocmite de persoane care, temporar,
se afla in situatii exceptionale, prevazute de lege. astfel de esituatii sunt: starea de razboi pe teritoriu strain sau
prizonier la inamic, intr-un loc asediat, fara comunicatie cu exteriorul etc. aceste testamente se numesc
privilegiate datorita faptului ca, pentru intocmirea lor, legea permite formalitati mai reduse, in interesul
testatorilor.: Testamentul militarilor, Testamentul facut in timp de boala contagioasa, Testamentul maritim
B) alt raspuns
619. Clasificarea legatelor dupa obiectul lor

a) legat universal, legatul cu titlu universal, legatul cu titlu particular sau singular
B) alt raspuns
620. Revocarea legatelor

a) poate fi rezultatul vointei testatorului sau al hotararii instantei pentru faptele savarsite de legator : revocare
voluntara si revocare judecatoreasca
B) alt raspuns
621. Caducitatea legatelor

a) orice legat devine caduc atunci cand ; legatarul nu mai este in viata la data deschiderii succesiunii, legatarul
este nedemn, legatarul renunta la legat, legatarul este incapabil de a primi legatul , bunul ce formeaza obiectul
legatului a pierit in totalitate din motive care nu tin de vointa tesatatorului
B) alt raspuns
622. Executiunea testamentara

a) Testatorul poate numi una sau mai multe persoane, conferindu-le imputernicirea necesara executarii
dispozitiilor testamentare. Executorul testamentar poate fi desemnat si de catre un tert determinat prin testament;
Daca au fost desemnati mai multi executori testamentari, oricare dintre ei poate actiona fara concursul celorlalti,
cu exceptia cazului in care testatorul a dispus altfel sau le-a impartit atributiile; Puterile executorului testamentar
pot fi exercitate de la data acceptarii misiunii prin declaratie autentica notariala.
B) alt raspuns
623. Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile succesiunii

a) Dreptul de a dispune pentru cauza de moarte nu poate fi exercitat intr-un mod cu totul discretionar, pentru
anumite ratiuni el fiind ingradit in limite prevazute de lege.
B) alt raspuns
624. Pactele asupra unei mosteniri nedeschise

a) Interdictia posibilitatii renuntarii la o succesiune nedeschisa, precum si a pactelor (conventiilor) asupra unor
asemenea succesiuni intervenite intre eventualii viitori succesibili si terti – art. 702 si 965 al.2 C.civ. Conditii
pentru ca un anumit act sa intre in categoria pactelor asupra succesiunilor nedeschise prohibite de lege: sa existe o
intelegere; conventia sa aiba ca obiect o mostenire nedeschisa; conventia sa nu fie din categoria celor admise in
mod exceptional de lege.
In cazul incalcarii interdictiei pactelor asupra succesiunilor viitoare intervine sanctiunea nulitatii absolute
B) alt raspuns
625. Imparteala unei mosteniri nedeschise

a) Sunt lovite de nulitate absoluta, conform prevederilor art. 956 NCC , orice acte juridice avand ca obiect
drepturi eventuale asupra unei mosteniri nedeschise inca.
B) alt raspuns
626. Rezerva succesorala

a) Rezerva succesorala este acea parte din mostenire care, in puterea legii, se cuvine anumitor mostenitori legali si
de care cel ce lasa mostenirea nu poate dispune prin acte cu titlu gratuit.
B) alt raspuns
627. Cotitatea disponibila

a) Este partea din bunurile mostenirii care nu este rezervata prin lege si de care defunctul putea dispune in mod
neingradit
B) alt raspuns
628. Raportul dintre cotitatea disponibila si rezerva succesorala

a) Cotitatea disponibila (“partea disponibila a bunurilor”) este parte a patrimoniului care excede rezervei
succesorale si de care se poate dispune fara restrictie pe calea liberalitatilor iar rezerva este o parte indisponibila a
mostenirii, in sensul ca cel care lasa mostenirea nu poate dispune de ea prin liberalitati.
B) alt raspuns
629. acceptarea mostenirii

a) este un act unilateral de vointa prin care succesibilul isi insuseste calitatea de mostenitor.acceptarea mostenirii
poate fi facuta si de creditorii succesibilului, pe cale oblica
B) alt raspuns
630. Renuntarea la mostenire

a) Renuntarea la succesiune este un act juridic unilateral, expres si solemn prin care mostenitorul declara ca
renunta la titlul de mostenitor. Renuntarea poate fi numai expresa, Renuntarea la mostenire este un act juridic
indivizibil,
B) alt raspuns
631. Sezina
a) Dreptul anumitor categorii de mo?tenitori de a poseda de drept bunurile succesorale inca de la data deschiderii
mo?tenirii.
B) alt raspuns
632. Efectele reprezentarii

a) impartirea mostenirii pe tulpini.
B) alt raspuns
633. Petitia de ereditate

a) petitia de ereditate reprezinta actiunea prin care mostenitorul cu vocatie universala sau cu titlu universal solicita
recunoasterea calitatii sale de mostenitor si obligarea la restituirea bunurilor succesorale a persoanei care,
pretinzandu-se de asemenea mostenitor, detine aceste bunuri sau unele dintre ele in aceasta calitate;
B) alt raspuns
634. Care sunt conditiile ce trebuie îndeplinite pentru ca actul de dispozitie încheiat de un mostenitor
aparent sa se mentina?
a) sa fie cu titlu particular; sa fie de buna credinta
B) alt raspuns
635. În cazul declararii judecatoresti a mortii, de când începe sa curga dreptul de optiune succesorala?
a) de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii
B) alt raspuns
636. În ce termen poate reveni renuntatorul asupra deciziei de renuntare la mostenire?

a) in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii
B) alt raspuns
637. Care sunt conditiile de fond pe care trebuie sa le îndeplineasca renuntarea la mostenire?
a) trebuie sa fie expresa; este un act juridic indivizibil
B) alt raspuns
638. Caror mostenitori le revine obligatia de a suporta pasivul succesoral?

a) mostenitorilor universali; c. mostenitorilor cu titlu universal; sotului supravietuitor
B) alt raspuns
639. Care sunt persoanele care pot cere împarteala mostenirii?

a) mostenitorii legali; mostenitorii universali; . mostenitorii cu titlu universal;
B) alt raspuns
640. Când este obligatorie împarteala mostenirii pe cale judecatoreasca?

a) daca la dezbaterea succesiunii nu sunt prezenti toti coindivizarii; daca intre coindivizari exista persoane lipsite
de capacitate de exercitiu;
B) alt raspuns
641. Mostenirea este legala

a) cand are loc in temeiul legii
B) cand are loc in temeiul vointei testatorului
C) cand a fost redactat un testament olograf
D) doar atunci cand este vorba de un copil conceput dar nenascut
642. Mostestenirea este testamentara

a) cand transmiterea patrimoniului defunctului are loc in temeiul vointei testatorului
B) numai cand a fost redactat un testament autentic
C) cand exista mostenitori rezervatari
D) cand vin la mostenire clasa I de mostenitori si sotul supravietuitor
643. In ce conditii mostenirea legala si cea testamentara pot coexista?

a) in orice conditii
B) se exclud reciproc
C) pot coexista doar daca exista mostenitori rezervatari
D) pot coexista cand exista sot supravietuitor si mostenitori sezinari
644. O persoana:
a) nu poate sa cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar
B) poate sa culeaga o parte din mostenire in calitate de legatar si o alta parte in calitatea de mostenitor legal
C) poate sa cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar numai daca este descendent
sau sot supravietuitor
D) poate sa cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar, daca in prima calitate este si
mostenitor sezinar
645. Care este data deschiderea succesiunii?

a) momentul prezentarii in fata notarului public a mostenitorilor
B) momentul semnarii de catre notar a certificatului de mostenitor
C) momentul mortii lui de cujus
D) momentul eliberarii certificatului de mostenitor
646. Care este data deschiderii succesiunii?

a) data mortii fizic constata
B) data pronuntarii hotararii judecatoresti declarative de moarte
C) data deschiderii procedurii succesorale notariale
D) nici una din variantele de mai sus
647. Care este locul deschiderii succesiunii?

a) ultimul domiciliu ales al defunctului
B) acolo unde defunctul isi avea resedinta principala
C) cel situat in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat
D) nici una din aceste situatii

a) ultimul domiciliu al defunctului
B) in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat
C) la resedinta defunctului, dar numai daca era proprietatea acestuia
D) resedinta defunctului
649. Prin ce se face dovada ultimului domiciliu al defunctului?:

a) prin declaratie notariala
B) prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
C) prin certificatul de nastere
650. Constituie conditie pentru a putea mosteni:

a) nedemnitatea succesorala
B) vocatiea succesorala
C) doar capacitatea de a mosteni
D) sa fie conceput, indiferent daca se naste sau nu viu, legea romana nesolicitand aceste lucru
651. Capacitatea succesorala reprezinta

a) aptitudinea unui subiect de a avea drepturi si obligatii civile
B) aptitudinea unui subiect de a exercita drepturi si obligatii civile
C) nici unul dintre raspunsurile acestea
D) aptitudinea unui subiecte de drept de a avea drepturi si obligatii civile si de a le exercita
652. au capacitate succesorala

a) persoanele concepute
B) persoanele disparute
C) toate variantele
D) persoanele aflate in viata
653. au capacitate succesorala

a) comorientii
B) codecedatii
C) disparutii
D) copiii conceputi chiar daca nu se nasc vii
654. Cine nu are capacitate succesorala?

a) copilul conceput care la nastere nu a supravietuit 24 de ore
B) persoana juridica
C) sotul care a decedat in aceeasi timp, dar nu si in aceeasi imprejurare cu sotia sa
D) disparutul
655. Cine are capacitate succesorala?

a) copilul conceput nascut viu, dar neviabil
B) copilul conceput, dar nascut mort
C) copilul conceput si nascut viu, doar daca a supravituit 24 de ore
D) persoana declarata judecatoreste moarta
656. Nedemnitatea priveste

a) atat mostenirea legala cat si mostenirea testamentara
B) doar mostenirea testamentara
C) doar mostenirea legala
657. Nedemnitatea de drept priveste

a) persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenire
B) persoana care, cu rea credinta, a ascuns sau a alterat, testamentul defunctului
C) nici una din aceste variante
D) persoana care, cu rea credinta, a falsificat testamentul defunctului
658. Nedemnitatea judiciara se poate declara impotriva

a) persoanei care a falsificat testamentul celui pe care il mosteneste
B) persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel care lasa mostenire sa revoce un testament
C) toate variantele sunt corecte
D) persoana care a ascuns sau a alterat testamentul defunctului
659. Nedemnitatea succesorala poate fi invocata

a) de creditori
B) de mostenitorii legali subsecventi
C) toate aceste variante
D) de legatari
660. Mostenirea legala

a) este sinonima cu devolutiunea legala
B) nu poate coexista cu mostenirea testamentara
C) poate exista si in cazul in care s-a intocmit un testament care cuprinde o exheredare
661. Mostenirea se poate transmite

a) pe calea mostenirii legale
B) pe calea mostenirii testamentare in limitata a 2/3 din activul mostenirii
C) pe calea mostenirii legale si testamentare, in egala masura, dar numai daca testamentul a fost incheiat in forma
autentica
662. Nedemnitatea opereaza:

a) in rem
B) de drept
C) in fapt
663. Ca efect al nedemnitatii succesorale

a) nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea legala
B) nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea testamentara
C) nedemnul va fi inlaturat atat de la mostenirea legala cat si de la cea testamentara
664. Ca efect al nedemnitatii succesorale:

a) posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de rea credinta
B) posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de buna credinta
C) nedemnul nu poate avea cailitatea de posesor
D) nedemnul nu va putea mosteni testamentar, decat daca testamentul este olograf.
665. Cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci cand vine in concurs cu descendentii defunctului, in
conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este:
a) ¼ din mostenire
B) ½ din mostenire
C) ¾ din mostenire
D) oricare dintre aceste cote, depinde de numarul descendentilor
666. Cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci cand vine in concurs numai cu ascendentii
privilegiati ai defunctului, in conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este:
a) ½ din mostenire
B) ¾ din mostenire
C) ¼ din mostenire
D) oricare dintre aceste cote, depinde de numarul ascendentilor privilegiti precum si de faptul ca ei sunt parinti
biologici sau din adoptie
667. Cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci cand vine in concurs numai cu colateralii privilegiati
ai defunctului, in conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este
a) ½ din mostenire
B) ¼ din mostenire
C) ¾ din mostenire
D) 1/3 din mostenire
668. Cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci cand vine in concurs atat cu ascendentii ordinari, cat
si cu colateralii ordinari ai defunctului, in conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este:
a) ¾ din mostenire
B) ½ din mostenire
C) ¼ din mostenire
D) nici una din aceste cote
669. Restrangerea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor poate fi ceruta de

a) mostenitori, daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor
B) reprezentantul autoritatii publice locale, pentru motive de ordine publica
C) notarul public care dezbate procedura succesorala, pentru facilitarea partajului
D) toate aceste categorii de persoane pot cere restrangerea dreptului de abitatie
670. Descendentii nu inlatura de la mostenire

a) ascendentii privilegiati, colateralii privilegiati, ascendentii ordinari si colateralii ordinari
B) ascendentii, colateralii si sotul supravietuitor
C) colateralii ordinari si sotul supravietuitor
D) sotul supravietuitor
671. atunci cand vin la mostenire prin reprezentare, mostenirea se imparte intre descendenti
a) pe tulpini
B) in mod egal
C) proportional cu cota care li s-ar fi cuvenit daca ar fi venit la mostenire in nume propriu
D) pe capete
672. Testamentul olograf este valabil daca:

a) este scris, semnat si datat de mana testatorului
B) este tehnoredactat, semnat si datat de mana testatorului
C) este scris si semnat de tutorele testatorului
D) este redactat in caz de pace, in situatii de razboi este valabil doar testamentul special
673. Este irevocabila, atunci cand este facuta prin testament:

a) recunoasterea copiilor
B) remiterea de datorie
C) recunoasterea unei datorii
D) nici una din aceste variante nu este corecta
674. Ce fel de act este testamentul?:

a) bilateral, impersonal si irevocabil
B) unilateral, personal si revocabil
C) multilateral, personal si solemn
D) unilateral, personal si irevocabil
675. Testamentul prin care doua sau mai multe persoane dispun una in favoarea celeilalte sau in favoarea
unui tert este:
a) nul absolut
B) nul relativ
C) revocabil
D) valabil in situatii de calamitati sau razboaie
676. Dispozitia testamentara prin care testatorul inlatura de la mostenire pe unul sau mai multi dintre
mostenitori legali se numeste:
a) nedemnitate
B) interpunere de persoane
C) dezmostenire
D) reprezentare
677. Intinderea rezervei succesorale, pentru fiecare mostenitor rezervatar este:

a) ¼ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, daca defunctul nu ar fi facut liberalitati sau nu l-ar fi
dezmostenit
B) ½ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, daca defunctul nu ar fi facut liberalitati sau nu l-ar fi
dezmostenit
C) ¾ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, daca defunctul nu ar fi facut liberalitati sau nu l-ar fi
dezmostenit
D) sunt situatii in care mostenitorul rezervatar nu va primi nimic din masa succesorala
678. Cotitatea disponibila este

a) partea de care mostenitorul poate dispune in mod liber prin acte de liberalitate
B) partea de care defunctul nu poate dispune in mod liber prin acte de liberalitate, fiind destinata mostenitorilor
legali
C) partea de care defunctul poate dispune prin acte de liberalitate in cuantum de ½ restul de ½ fiind destinata
mostenitorilor legali
D) partea de care defunctul poate dispune in mod liber prin acte de liberalitate
679. Cine poate cere reductiunea liberalitatilor

a) mostenitorii rezervatari
B) creditorii chirografari
C) persoanele care au vocatie succesorala
D) statul
680. Care este regula dupa care se reduc legatele?:

a) legatele se reduc toate deodata dar neproportional, in functie de valoarea legatului
B) legatele se reduc in ordinea inversa a constituirii lor, incepand cu cele mai noi
C) legatele se reduc in ordinea valorii acestora, incepand cu cele mai mari
D) legatele se reduc toate deodata si proportional, afara numai daca testatorul nu a dispus altfel
681. Care sunt conditiile pentru ca o persoana sa poata beneficia de o mostenire legala?
a) sa aiba vocatie succesorala legala
B) sa fie dezmostenita
C) sa existe un testament
D) sa existe un testament doar daca testamentul a fost redactat in forma autentica
682. Care sunt conditiile pentru cao persoana sa poata beneficia de o mostenire legala?
a) persoana sa nu aiba vocatie succesorala legala
B) persoana sa fie conceputa
C) sa existe un testament
D) sa nu fie exheredata
683. Care sunt rudele defunctului chemate la mostenire in temeiul legii?

a) in toate cazurile, sa fie exclusiv din casatorie
B) pot fi si ca urmare a adoptiei cu efecte restranse
C) pot fi si stranepotii de frate
D) nici una din aceste variante nu este corecta
684. Concubinajul
a) creaza vocatie succesorala legala daca a fost public si a durat mai mult de 5 ani
B) nu creaza vocatie sucesorala legala
C) creaza vocatie succesorala legala in orice conditii
D) creaza vocatie succesorala legala daca a fost public si a durat mai mult de 3 ani
685. Concubinajul
a) creaza vocatie succesorala legala si testamentara
B) creaza doar vocatie succesorata testamentara
C) creaza doar vocatie succesorata legala
D) creaza vocatie sucesorala legala daca a fost public si a durat mai mult de 5 ani
686. In temeiul legii sunt chemati la mostenire

a) doar rudele defunctului
B) comuna sau orasul in care si-a avut ultimul domiciliu defunctul
C) nici una dintre variante
D) statul
687. Sunt principii ale devolutiunii legale

a) principiul chemarii la mostenirii a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali
B) principiul neproximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa
C) principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa fara a avea acelasi grad chemate la mostenire
D) toate variantele sunt corecte
688. In urma deschiderii unei succesiuni poate exista:

a) mostenitori rezervatari cu titlu particular
B) mostenitori legali cu titlu particular
C) mostenitori testamentari cu titlu particular
689. Fac parte din clasa a II-a de mostenitori legali:

a) copiii defunctului
B) fratii si bunicii defunctului
C) parintii defunctului
D) doar fratii defunctului
690. Sunt mostenitori sezinari:

a) colateralii privilegiati
B) doar descendentii
C) colateralii ordinari
D) ascendentii ordinari
691. Orasul/ comuna care reprezinta ultimul domiciliu al defunctului poate avea o vocatie concreta la
succesiunea defunctului:
a) cand exista mostenitori legali si legatari cu titlu particular
B) numai daca nu exista rude de grad succesibil si sot supravietuitor
C) cand nu exista mostenitori legali, dar exista legatari cu titlu universal, in cazurile in care aceste legate nu
epuizeaza intreaga masa succesorala
D) nu poate avea vocatie succesorala
692. În ce conditii se revoca pentru ingratitudine dona?ia?

a) daca donatarul a atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa
atenteze, nu l-a instiintat;
B) daca donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de donator;
C) daca donatarul refuza in mod nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns in nevoie, in limita valorii
actuale a bunului donat, tinandu-se insa seama de starea in care se afla bunul la momentul donatiei.
D) Toate
693. Când este lovita de nulitate absoluta dona?ia ?

a) este afectata de o conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului;
B) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoarea maxima a acestora
nu este determinata in contractul de donatie;
C) confera donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul;
D) permite donatorului sa dispuna in viitor de bunul donat, chiar daca donatorul moare fara sa fi dispus de acel
bun. Daca dreptul de a dispune vizeaza doar o parte din bunurile donate, nulitatea opereaza numai in privinta
acestei parti.
E) toate
694. Este permisa substituirea mandatarului cu un ter? în contractul de mandat?

a) daca imprejurari neprevazute il impiedica sa aduca la indeplinire mandatul;
B) daca ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant asupra acestor imprejurari;
C) daca se poate prezuma ca mandantul ar fi aprobat substituirea daca ar fi cunoscut imprejurarile ce o justifica.
D) in toate cazurile de mai sus
695. Cum este contractul de mandat?

a) cu titlu gratuit
B) sinalagmatic
C) consensual
D) Intuitu personae
E) toate cele de mai sus
696. Ce conditii trebuie sa îndeplineasca pretul, ca obiect al prestatiei cumparatorului?

a) sa fie stabilit in bani
B) sa fie determinat sau determinabil
C) sa fie sincer si serios
697. Cum se interpreteaza clauzele îndoielnice în contractul de vânzare-cumparare?

a) in favoarea vanzatorului;
B) in favoarea cumparatorului,
C) in favoarea debitorului
698. Care sunt persoanele incapabile de a cumpara, direct sau indirect, chiar ?i prin licita?ie publica:
a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda; exceptia prevazuta la art. 1.304 alin. (1) ramane
aplicabila;
B) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta;
C) functionarii publici, judecatorii-sindici, practicienii in insolventa, executorii, precum si alte asemenea
persoane, care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe
care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza.
699. Cum trebuie sa fie pretul, obiect al prestatiei cumparatorului?

a) sa fie stabilit in bani
B) sa fie determinat sau determinabil
C) sa fie sincer si serios
D) toate cele mai sus
700. Ce aspecte incompatibile cu principiul irevocabilitãtii donatiilor cunoasteti?

a) conditiile potestative
B) plata datoriilor viitoare nedeterminate
C) dreptul donatorului de a dispune in continuare de bunul donat
D) rezervarea dreptului de denuntar unilaterala
701. Care sunt obligatiile locatarului în cazul contractului de inchiriere?

a) sa intrebuinteze lucrul potrivit destinatiei sale
B) sa plateasca chiria
C) sa restituie lucrul
D) sa raspunda pentru incendiu
E) sa apere contra uzurparilor
F) toate cele de mai sus
702. Care sunt cauzele speciale de încetare a contractului de mandat?

a) Punerea sub interdictie
B) Insolvabilitatea si falimentul uneia dintre partile contractului
703. Care sunt categoriile de persoane la care se refera incapacitatile de a primi donatii ?
a) Incapabili absolut: persoanele neconcepute; organizatiile care nu au dobandit capacitate juridica
B) incapabili relativ: cetatenii straini si apatrizii; medicii si farmacistii nu pot primi donatii de la persoanele tratate
pentru boli care au produs decesul acestora; minorii si interzisii nu au exercitiul acestui drept; surdo – mutul care
nu stie sa scrie, poate accepta o donatie doar, asistat de un curator special numit de autoritatea tutelara
704. Care sunt conditiile cerute pentru validitatea darului manual?

a) acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit
B) Traditiunea, predarea efectiva si reala a bunului daruit
705. Care sunt obligatiile mandatarului?

a) sa execute mandatul
B) sa dea socoteala si sa remita mandantului tot ce a primit in puterea mandatului, chiar daca nu i s-ar cuveni
mandantului
C) sa raspunda pentru substituirea unui tert
706. Care sunt obligatiile vanzatorului?

a) sa predea lucrul vandut cumparatorului,
B) sa garanteze cumparatoul contra evictiunii si contra viciilor
707. Care sunt caracterele juridice al contractului de donatie?

a) solemn,
B) cu titlu gratuit
C) oneros, in limita valorii sarcinii,
D) solemn
E) translativ de proprietate
F) toate cele de mai sus
708. Care sunt caracterele juridice al contractului de locatiune

a) translativ de folosinta
B) sinalagmatic
C) cu titlu oneros
D) cumulativ
E) consensual
F) cu executare succesiva in timp
G) toate cele de mai sus
709. Care sunt obligatiilea mandatarului?

a) de a executa mandatul ce i-a fost incredintat
B) de a da socoteala
C) de a raspunde pentru substituirea unui tert, avand in vedere caracterul intuitu personae
710. Cum se stinge contractul de mandat?

a) expirarea termenului pentru care a fost acordat
B) executarea contractului
C) imposibilitatea de executare
D) decesul uneia dintre parti
711. Care sunt incapacitatile speciale de a vinde si a cumpara?

a) Vanzarea intre soti
B) Tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutele lor.
C) Mandatarii conventionali si legali, imputerniciti a vinde un lucru nu pot sa-l cumpere
D) Persoanele ce administreaza bunuri ce apartin statului, comunelor oraselor, municipiilor sau judetelor, nu pot
cumpara bunurile aflate in administrarea lor
E) Functionarii statului nu pot cumpara bunurilestatului care se vand prin mijlocirea lor
F) judecatorii, procurorii si avocatii nu pot deveni cesionari (cumparatori) de drepturi litigioase...

G) executorii judecatoresti nu pot dobandi direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii bunurile ce
au facut obiectul activitatii de executare silita
H) toate cele de mai sus
712. Cum trebuie sa fie lucrul vandut?

a) sa fie in comert (in circuitul civil)
B) sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor
C) Sa fie determinat sau determinabil
D) sa fie proprietatea vanzatorului
713. Cum este contractul de donatie?

a) unilateral
B) cu titlu gratuit, cu exceptia donatiei cu sarcina
C) solemn
D) translativ de proprietate
714. Ce fel de conttact este contractul de locatiune?

a) translativ de folosinta
B) sinalagmatic
C) cu titlu oneros
D) cumulativ
E) consensual
F) cu executare succesiva in timp
G) toate cele de mai sus
715. Ce poate solicita locatarul în cazul in care locatorul nu-si respecta obligatia de predare a lucrului?
a) sa solicite despagubiri pentru prejudiciul moral cauzat
B) sa solicite rezolutiunea contractului
C) sa solicite rezilierea contractului
716. Care sunt obligatiile locatorului?

a) sa efectueze reparatiile necesare mentinerii lucrului in stare de functionare
B) sa efectueze reparatiile locative
C) sa suporte cheltuielile voluptorii facute de locatar care au asigurat un spor de valoare lucrului inchiriat
717. Ce actiune are la indemana locatorul in cazul in care locatarul refuza sa restituie lucrul?
a) in toate cazurile, o actiune in revendicare;
B) in toate cazurile o actiune personala;
C) o actiune in revendicare, daca este proprietarul lucrului.
718. Ce fel de contracte este dona?ia?

a) solemn; unilateral; cu titlu gratuit; cu titlu oneros, in cazul donatiei cu sarcina; translativ de proprietate, prin
natura sa;
B) alt raspuns
719. Ce este dona?ia?

a) Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o parte, numita donator, dispune in mod irevocabil
de un bun in favoarea celeilalte parti, numita donatar.
B) alt raspuns
720. Dupa felul liberalita?ii, dona?ia este?

a) cu titlu gratuit:
B) alt raspuns
721. Ce fel de contract este donatia din punct de vedere al numarului par?ilor implicate în acesta?
a) unilateral;
B) alt raspuns
722. Cand trebuie încheiata dona?ia din punct de vedere al formei contractului?
a) In timpul vietii donatorului; Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute.
B) alt raspuns
723. Când este ceruta, in cazul donatie, condi?ia încheierii prin înscris autentic
a) in cazul donatiilor indirecte, cele deghizate si darurilor manuale
B) alt raspuns
724. Ce bunuri pot face obiectul unui dar manual?

a) Bunurile mobile corporale cu o valoare de pana la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege.
B) alt raspuns
725. Cum este sanc?ionata nerespectarea cerin?ei privind forma autentica a promisiunii de dona?ie?
a) cu nulitatea absoluta
B) alt raspuns
726. În cazul dona?iei, donatorul:

a) nu raspunde pentru evictiune decat daca a promis expres garantia sau daca evictiunea decurge din fapta sa ori
dintr-o imprejurare care afecteaza dreptul transmis, pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la
incheierea contractului.
B) alt raspuns
727. Pentru ce raspunde dispunatorul in executarea dona?iei?

a) raspunde numai pentru dol si culpa grava.
B) alt raspuns
728. Cum este dona?ia încheiata între so?i?

a) este revocabila numai in timpul casatoriei
B) alt raspuns
729. Dreptul la ac?iunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de?
a) un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit fapta de ingratitudine.
B) alt raspuns
730. Poate fi revocata oferta de dona?ie?

a) poate fi revocata cat timp ofertantul nu a luat cunostinta de acceptarea destinatarului.
B) alt raspuns
731. În ce termen se prescrie dreptul la ac?iunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea
dona?iei?
a) in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata
B) alt raspuns
732. Cine este prezumata persoana interpusa în cazul unei dona?ii simulate?
a) orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta ar avea vocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat
din casatoria cu donatorul.
B) alt raspuns
733. Care este sanc?iunea pentru nerespectarea formei autentice ceruta de lege pentru încheierea
contractului de dona?ie ?
a) Nulitatea absoluta
B) alt raspuns
734. Ce fel de contract este darul manual?

a) Darul manual este un contract real, o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia nu se cere forma
autentica, iar dovedirea darului manual se poate face prin aplicarea art. 1197 si 1198 Cod civil, prin derogare de la
art. 1191 Cod civil.
B) alt raspuns
735. Care din urmatoarele cauze legale poate duce la revocarea donatiilor?
a) Donatia poate fi revocata pentru ingratitudine si pentru neexecutarea fara justificare a sarcinilor la care s-a
obligat donatarul.
B) alt raspuns
736. Ce il autorizeaza pe mandatar sa efectueze mandatul general?

a) Mandatul general il autorizeaza pe mandatar sa efectueze numai acte de conservare si de administrare.
B) alt raspuns
737. Când înceteaza contractul de mandat daca par?ile nu au prevazut un termen?

a) In termen de 3 ani de la incheierea lui.
B) alt raspuns
738. Cum se prezuma a fi mandatul dintre doua persoane fizice?

a) se prezuma a fi cu titlu gratuit
B) alt raspuns
739. Ce fel de capacitate trebuie sa aiba mandatarul, pentru ca mandatul sa fie valabil?
a) capacitate deplina de exercitiu
B) alt raspuns
740. Ce se intampla atunci cînd împuternicirea a fost data prin mandat mai multor mandatari?
a) mandatul inceteaza chiar si atunci cand cauza incetarii il priveste numai pe unul dintre ei.
B) alt raspuns
741. Care sunt cazurile de incetare a mandatului?

a) revocarea sa de catre mandant; renuntarea mandatarului; moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori
a mandatarului.
B) alt raspuns
742. Ce se intampla atunci când mandatul a fost dat aceluia?i mandatar de mai multe persoane pentru o
afacere comuna?
a) fiecare dintre ele raspunde solidar fata de mandatar de toate efectele mandatului
B) alt raspuns
743. Cui apartine obliga?ia legala de a verifica daca procura data pentru încheierea unui act a fost
revocata sau nu?
a) notarului
B) alt raspuns
744. Unde se transcrie revocarea unei procuri date în forma autentica notariala?
a) catre Registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii.
B) alt raspuns
745. Ce se intampla cu contractul încheiat de un mandatar aflat în conflict de interese cu mandantul?

a) Contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi, in nume propriu, este anulabil numai la cererea
reprezentatului, cu exceptia cazului in care reprezentantul a fost imputernicit in mod expres in acest sens sau
cuprinsul contractului a fost determinat in asemenea mod incat sa excluda posibilitatea unui conflict de interese.
B) alt raspuns
746. Care este obiectul principal al contractului de mandat ?

a) Incheierea de acte juridice, cu exceptia actelor cu caracte personal
B) alt raspuns
747. Este obligat mandantul pentru actele mandatarului care depa?esc limitele împuternicirii?
a) nu, daca mandatarul a indeplinit acte in afara imputernicirii primite, acestea nu il pot obliga pe mandant, care
este un tert fata de actul incheiat de mandatar.
B) alt raspuns
748. Daca reprezentatul sau reprezentantul este persoana juridica, cand inceteaza puterea de a reprezenta?
a) In cazul insolvabilitatii si a falimentului persoanei juridice
B) alt raspuns
749. Din ce izvora?te puterea de a reprezenta?

a) Din contractul de mandat
B) alt raspuns
750. În cazul mandatului cu titlu oneros, daca remunera?ia mandatarului nu este stabilita prin contract,
cum se va determina aceasta?
a) aceasta se va stabili potrivit legii, uzantelor ori, in lipsa, dupa valoarea serviciilor prestate.
B) alt raspuns
751. Ce va restitui mandantul mandatarului?

a) cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urma pentru executarea mandatului, impreuna cu dobanzile legale
aferente, calculate de la data efectuarii cheltuielilor.
B) alt raspuns
752. Ce se intampla în cazul în care pre?ul nu este sincer?

a) Contractul este nul ca vanzare – cumparare pentru lipsa pretului, dar daca partile au dorit totusi sa instraineze
bunul, contractul este valabil ca donatie deghizata
B) alt raspuns
753. Este valabila clauza de inalienabilitate în contractul de vânzare-cumparare?

a) nu este valabila
B) alt raspuns
754. În sarcina cui cad cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare?

a) In lipsa de stipulatie contrara, cheltuielile pentru incheierea contractului de vanzare sunt in sarcina
cumparatorului
B) alt raspuns
755. Când este nula vânzarea în cazul unei vânzari efectuate în schimbul unui pre? determinabil?
a) Daca pretul nu a fost determinat in termen de un an de la incheierea contractului, vanzarea este nula, afara de
cazul in care partile au convenit un alt mod de determinare a pretului.
B) alt raspuns
756. Cum este garan?ia contra viciilor ascunse în vânzarile silite?

a) nu se datoreaza garantie contra viciilor ascunse
B) alt raspuns
757. Cand raspunde vânzatorul pentru vicii ascunse?

a) daca din cauza lor nu poate fi intrebuintat potrivit destinatiei sale sau intrebuintarea lui este atat de micsorata
incat se presupune ca dobanditorul nu l-ar fi achizitionat sau nu ar fi convenit vanzarea la pretul stabilit daca ar fi
cunoscut viciile.
B) alt raspuns
758. Este valabila vânzarea lucrului altuia?

a) nu este valabila
B) alt raspuns
759. Pe ce termen se poate institui clauza de inalienabilitate in contractul de vanzare?

a) se poate institui pe o durata de cel mult 49 de ani
B) alt raspuns
760. Când putem vorbi de Donatia deghizatã?

a) atunci cand, sub aparenta unui contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuita a unui contract secret
B) alt raspuns
761. În ce situatie ne aflam in fata unei donatii indirecte?

a) Cand actele juridice au fost incheiat cu intentia de a gratifica, dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de
contractul de donatie
B) alt raspuns
762. Cum opereaza tacita relocatiune

a) Presupune incheierea unui nou contract de locatiune, cea ce inseamna ca nu se prelungesc efectele vechiului
contract, iar noul contract opereaza pe durata nedeterminata
B) alt raspuns
763. Ce fel de contract este contractul de mandat?

a) Intuitu personae
B) alt raspuns
764. Ce fel de contract este contractul de vanzarea

a) numit si consensual
B) alt raspuns
765. În ce forma se incheie oferta si acceptarea în cazul donatiei intre absenti?

a) In forma autentica, iar acceptarea ofertei sa fie facuta in timpul vietii donatorului, in caz contrar oferta devine
caduca
B) alt raspuns
766. Care sunt persoanle care sunt Incapabile de a dispune prin donatie ?
a) Minorii si persoanele puse sub interdictie
B) alt raspuns
767. Ce se transmite prin contractul de locatiune?

a) Folosinta
B) alt raspuns
768. Cine poate avea calitatea de locator într-un contract de locatiune?

a) Proprietarul
B) alt raspuns
769. Cum definim donatiile indirecte?

a) acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica, dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de
donatie
B) alt raspuns
770. La ce se refera simetria formei in ceea ce priveste contractul de mandat?

a) mandatul dat pentru incheierea unui act juridic, supus, potrivit legii, unei anumite forme, trebuie sa respecte
acea forma, sub sanctiunea aplicabila actului insusi. astfel, imputernicirea nu produce efecte decat daca este data
cu respectarea formelor cerute de lege pentru incheierea valabila a contractului pe care reprezentantul urmeaza sa-
l incheie. Regula simetriei nu este necesara cand partile convin ca mandatarul sa incheie actul juridic in forma
autentica, numai ad probationem si nu ad validitatem.
B) alt raspuns
771. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevazute de art. 1.266 din Codul civil?
a) Se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor, iar nu dupa sensul literal al termenilor; la stabilirea vointei
concordante se va tine seama, intre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de parti, de practicile
statornicite intre acestea si de comportamentul lor ulterior incheierii contractului.
B) alt raspuns
a) Clauzele se interpreteaza unele prin altele, dand fiecareia intelesul ce rezulta din ansamblul contractului.
B) alt raspuns
773. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevazute de art. 1.268, alin. (1) din Codul civil?
a) Clauzele susceptibile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si
obiectului contractului.
B) alt raspuns
a) Clauzele indoielnice se interpreteaza tinand seama, intre altele, de natura contractului, de imprejurarile in care a
fost incheiat, de interpretarea data anterior de parti, de sensul atribuit in general clauzelor si expresiilor in
domeniu si de uzante.
B) alt raspuns
a) Clauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte, iar nu in acela in care nu ar putea produce nici
unul.
B) alt raspuns
a) Contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile si-au propus a contracta, oricat de generali ar fi
termenii folositi.
B) alt raspuns
a) Clauzele destinate sa exemplifice sau sa inlature orice indoiala asupra aplicarii contractului la un caz particular
nu ii restrang aplicarea in alte cazuri care nu au fost expres prevazute.
B) alt raspuns
a) Daca dupa aplicarea regulilor de interpretare contractul ramane neclar se interpreteaza in favoarea celui care se
obliga iar stipulatiile inscrise in contractele de adeziune se interpreteaza impotriva celui care le-a propus.
B) alt raspuns
a) Contractul valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar si la toate urmarile pe care
practicile statornicite intre parti, uzantele, legea sau echitatea le dau contractului, dupa natura lui.
B) alt raspuns
a) Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt stipulate in mod expres.
B) alt raspuns
DREPT PENAL_PARTE SPECIALA -EXAMEN LICENTA_IULIE 2013
MULTIPLE CHOICE
1. Definiți infracțiunea de violare de domiciliu.
R:Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, fără consimţământul persoanei
care o foloseşte
2.Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, fără consimţământul

persoanei care o foloseste constituie infractiunea de:
R: violare de domiciliu
12. Când lipsirea de libertate în mod ilegal (art.189 C.pen.) este mai gravă?
a. prin simulare de calitãti mincinoase;

b. prin simulare de calitãti oficiale;
c. în timpul noptii;
d. in timpul sarbatorilor legale
ANS: B
Sau:
a. de o persoana inarmata
b. prin simulare de calitati mincinoase
c. in timpul noptii
d. prin reprezentare
ANS: A
13. Care este obiectul material al infractiunii de omor?
a. actiunea ucigatoare
b. corpul persoanei
c. corpul persoanei in viata
d. corpul persoanei decedate
ANS: C
14. Omorul savarsit cu premeditare:
a. implicã numai o simplã chibzuire anterioarã asupra faptei

b. implicã exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregãtire a infractiunii
1
c. implicã existenta unui interval de timp între luarea hotãrârii de a comite infractiunea si
sãvârsirea acesteia, chiar dacã fãptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregãtit-o
d. nu presupune un interval de timp între adoptarea hotãrârii de a ucide si materializarea
acesteia
ANS:B
15. Omorul sãvârsit din interes material
a. se poate retine indiferent dacã fãptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului urmãrit
b. se poate retine si când mobilul omorului a fost gelozia, dacã în urma infractiunii
fãptuitorul realizeazã un avantaj material
c. nu se poate retine dacã interesul material urmãrit este legitim
ANS: A
16 . Elementul material al infractiunii de omor :
a. numai prin acte comisive

b. prin acte comisive sau omisive
c. numai prin acte omisive
d. numai prin amenintarea subiectului pasiv
ANS: B
17. În ce modalităti este săvârsit omorul calificat?
a. in timpul noptii
b. cu premeditare
c. de catre o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica sau paralizanta
d. prin cruzimi
ANS: B
18. În ce modalităti este săvârsit omorul este deosebit de grav?
a. profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara

b. asupra sotului sau unei rude apropiate
c. de doua sau mai multe persoane impreuna
d. asupra unei femei gravid
ANS: D
19 . Care este incadrarea juridical a faptei persoanei care a ucis in aceeasi imprejurare,
cu intentie, doua persoane?
a. sãvârsirea a douã infractiuni de omor simplu aflate în concurs

b. sãvârsirea unei infractiuni de omor
c. sãvârsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav
d. savarsirea unei infractiuni de omor calificat
2
ANS: C
20. Definiti infractiunea de pruncucidere.
a. reprezintã suprimarea vietii unui nou-nãscut comisã de un pãrinte

b. se sãvârseste imediat dupã nastere
c. are un subiect activ necircumstantiat, putând fi orice femeie
ANS: B
21. Forma de vinovãtie cu care se poate savarsi infractiunea de pruncucidere este:
a. culpa cu prevedere
b. intentia
c. praeterintentia
d. culpa fara prevedere
ANS: B
22. Care este limita legalã de îmbibatie alcoolicã a cãrei depãsire antreneazã
rãspunderea persoanelor care, conduc neglijent autovehicule pe drumurile publice,
ucid o persoana?
a. 1,00 g/l alcool pur în sânge;

b. 0,80 g/l alcool pur în sânge;
c. 0,40 g/l alcool pur în sânge;
d. 0,60 g/l alcool pur în sânge;
ANS: B
23. Ce consecinte trebuie sa produca o fapta conreta astfel incat sa se realizeze

continutul constitutive al nfractiunii de vatamare corporala grava?
a. vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii care necesitã pentru vindecare îngrijiri
medicale cel mult de 60 de zile;
b. o infirmitate temporara fizica sau psihica;
c. vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii, care necesitã pentru vindecare îngrijiri
medicale mai mult de 60 de zile
ANS: C
Sau:
a. pierderea unei proteze
b. pierderea cunostintei
c. pierderea unui simt sau organ
d. pierderea unei proteze auriculare
ANS: C
24. Care este incadrarea juridica a faptei persoanei care loveste intentionat cu aceeasi
ocazie doua persoane?
a. o infractiune de lovire sau alte violente

b. douã infractiuni de lovire sau alte violente aflate în concurs
c. o infractiune de lovire sau alte violente în formã continuatã
3
ANS: B
a. instigare si complicitate; coautoratul nu este posibil

b. nu este posibila;
c. coautorat, instigare,complicitate
ANS: C
Sau:
a. coautoratului
b. coautoratului si instigarii
c. instigarii si complicitatiI
d. coautoratului, instigarii, complicitatii
ANS: D
26. Care este forma de vinovatie a infractiunii de viol care a avut ca urmare moartea
sau sinuciderea victimei?
a. intentia
b. culpa
c. praeterintentia
d. intentia directa
ANS: C
a. deposedãrii victimei de bun

b. împosedãrii autorului cu acel bun
c. atingerii bunului de autor
ANS: B
Sau:
a. în momentul deposedarii victimei de bun

b. în momentul începerii executarii actelor de sustragere
c. odata cu pregatirea actiunii de luare
d. în momentul împosedarii autorului infractiunii cu bunul sustras
ANS: D
Sau:
a. deposedarii victimei de bun

b. imposedarii autorului cu bunul
c. inceperii executarii actelor de sustrager
d. pregatirii actiunii de luare
ANS: B
4
28. Cand intervine intelegerea intre faptuitori la infractiunea de tainuire?
a. posterioarã infractiunii principale

b. concomitentã infractiunii principale
c. anterioarã infractiunii principale
d. anterior sau concomitant infractiunii principale
ANS: A
29. Ce consecinta trebuie sa pricinuiasca o fapta concreta pentru a putea fi incadrata

ca infractiune de vatamare corporala grava?
a. vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii care necesitã pentru vindecare îngrijiri
medicale cel mult de 60 de zile;
b. o infirmitate temporara fizica sau psihica;
c. vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii, care necesitã pentru vindecare îngrijiri
d. vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii, care necesitã pentru vindecare îngrijiri
ANS: C
30. La care dintre infracţiunile contra vieţii, integritătii corporale si sănătătii este
posibilă tentative?
a. ucidere din culpa

b. vatamare corporala din culpa
c. omor calificat
d. lovituri cauzatoare de moarte
ANS: C
31. Când lipsirea de libertate în mod ilegal (art.189 C.pen.) este mai gravă?
a. prin simulare de calitãti mincinoase;

b. prin simulare de calitãti oficiale;
c. în timpul noptii;
d. in timpul sarbatorilor legale
ANS: B
Sau:
a. de o persoana inarmata
b. prin simulare de calitati mincinoase
c. in timpul noptii
d. prin reprezentare
ANS: A
32. Obiectul material al infractiunii de furt este constituit din:
5
a. obiectele folosite la comiterea infractiunii;

b. bunurile insusite din patrimoniul public sau privat;
c. contravaloarea bunurilor insusite din patrimoniul public sau privat
ANS: B
Sau:
a. orice energie care are o valoare economica

b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius)
c. lucrurile abandonate de posesorul lor
d. corpul omului sau anumite parti ale corpului cat omul este in viata
ANS: A
33. In ce imprejurari este agravata raspunderea in cazul infractiunii de violare de

domiciliu?
a. în timpul unei calamitãti;

b. prin folosire de calitãti mincinoase;
c. prin simulare de calitãti mincinoase;
ANS: B
Sau:
a. in timpul unei calamitati

b. prin folosire de calitati mincinoase
c. in timpul unei manifestari sportive
d. in timpul unei manifestari publice
ANS: B
34. Raportul sexual la infractiunea de incest se realizeazã între:
a. membrii aceleiasi familii

b. afini
c. frati si surori
d. rude in linie colaterala
ANS: C
36. Obiectul material al infractiunii de furt
a. imobilele prin destinatie;

b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius);
c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae).
ANS: A
37. Elementele circumstanţiale de agravare în cazul furtului calificat.
a. sustragerea unor bunuri in timpul unei calamitati

b. sustragerea unor bunuri atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii
6
c. sustragerea unor bunuri in timpul zilelor de sarbatoare legala

d. toate variantele de mai sus
ANS: ???
a. a avut vreuna dintre urmãrile arãtate în art. 182;

b. a fost sãvârsitã în timpul noptii
c. a avut ca urmare vãtãmarea corporalã a victimei
ANS: A
Sau:
a. a avut ca urmare vatamarea corporala a victimei

b. a fost comisa prin intrebuintare de amenintari
c. a avut ca urmare moartea victimei
d. a avut ca urmare pierderea de cunostinta a victimei
ANS: C
Sau:
a. a fost comisa prin intrebuintare de amenintari

b. a avut ca urmare pierderea unui simt sau organ al victimei
c. s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii o vãtãmare care necesitã pentru
vindecare îngrijiri medicale de cel mult 10 de zile
d. s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii o vãtãmare care necesitã pentru
vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile
ANS: B
Sau:
a. s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii victimei o vãtãmare care necesitã
pentru vindecare îngrijiri medicale de cel putin 5 de zile
b. s-a pricinuit integritãtii corporale sau sãnãtãtii victimei o vãtãmare care necesitã
pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult 20 de zile
c. a fost comisa prin proferare de amenintari la adresa victimei
d. s-a pricinuit victimei o infirmitate permanentă fizică ori psihică
ANS: D
39. Elementul material al infractiunii de tâlhãrie, in variant tip.
a. un bun mobil
b. acelasi ca la infractiunea de furt, la care se adaugã folosirea violentei fizice sau psihice
c. degradarea unui bun mobil prin folosirea violentei fizice sau psihice
ANS: B
40. In ce situatie se va retine variant agravata la infractiunea de talharie?
a. a avut vreuna din urmãrile arãtate în art. 181 C. pen;

7
b. a fost sãvârsitã prin efractie

c. a fost sãvârsitã într-un mijloc de transport
d. a fost savarsita prin escaladare
ANS: C
Sau:
a. furtul savarsit prin intrebuintare de insulte

b. furtul urmat de intrebuintarea de amenintari pentru pastrarea bunului furat
c. furtul savarsit asupra victimei aflate in stare de inconstienta sau neputinta de a se
apara
d. furtul savarsit prin inselaciune
ANS: B
41. Ce infracțiune constituie însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice
titlu?
a. furt
b. însusirea bunului gãsit
c. abuz de încredere
ANS: C
Sau:
a. furt
b. gestiune frauduloasa
c. abuz de încredere
d. delapidare
ANS: C
42. Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de abuz de
încredere?
a. culpa
b. intentie sau culpa
c. praeterintentie
d. intentie directa sau indirecta
ANS: D
44. În ce situație se va retine varianta agravată la infracţiunea de gestiune

frauduloasă?
a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credintã;

b. fapta este sãvârsitã cu ocazia administrãrii bunurilor;
c. fapta este sãvârsitã în scopul de a dobândi un folos material;
ANS: C
45. Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasã:
8
a. doar un bun mobil;

b. doar o sumã de bani;
c. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile.
d. doar un bun imobil
ANS: C
46. Obiectul material al infracţiunii de înşelăciune.
a. poate fi un bun mobil sau imobil;

b. este doar un bun mobil;
c. nu exista.
ANS: A
47. Elementul circumstanţial de agravare al infracţiunii de înşelăciune.
a. comiterea in scopul de a obtine un folos material injust

b. pricinuirea unei pagube
c. comiterea in scopul de a obtine un folos material injust si pricinuirea unei pagube
d. producerea de consecinte deosebit de grave
ANS: D
48. Modalităţile normative sub care se poate înfăţişa elementul material al infracţiunii
de delapidare.
a. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate

b. insusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
c. insusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
d. insusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
ANS: D
50. La ce infracțiuni contra patrimoniului se pedepsește tentative?
a. abuzul de încredere;
b. gestiunea frauduloasã;
c. delapidarea.
d. inselaciune prin folosirea unor mijloace total improprii
ANS: C
51. Obiectul material la infractiunea de distrugere consta in:
a. un bun mobil sau imobi

b. un bun mobil
c. o actiune sau o inactiune
d. un bun imobil
ANS: A
52. Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie
9
a. un bun imobil;
b. un bun mobil sau imobil;
c. ocuparea fãrã drept a unui imobil aflat în posesia altuia.
d. un bun mobil
ANS: A
53. Elementul material al infracţiunii de tăinuire.
a. sustragerea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte prevãzutã de
legea penalã;
b. înlesnirea valorificãrii unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte
prevãzutã de legea penala;
c. pretinderea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte prevãzutã de
legea penalã;
ANS: B
Sau:
a. exploatarea unui bun care nu provine din savarsirea unei fapte penale
b. pretinderea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei fapte penale
c. sustragerea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei fapte penale
d. transformarea unui bun cunoscand ca acesta provine din savarsirea unei fapte penale
ANS: D
54.Care este limitarea specialã fixatã de legiuitor în cazul pedepsei aplicate

tãinuitorului prin raportare la cea prevãzutã pentru autorul faptei din care
provine bunul?
a. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru

infractiunea din care provine bunul tainuit
b. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat
autorului faptei din care provine bunul tainuit
c. pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce daca pentru autorul faptei din care provine
bunul tainuit s-au retinut circumstante atenuante
d. pedeapsa aplicata tainuitorului poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea din care provine bunul tainuit
ANS: A
55. Care este forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de

tăinuire?
a. intentia directã sau indirectã;

b. intentia directã calificatã prin scop;
c. intentia indirectã.
ANS: B
Sau:
a. intentia directa sau indirecta

10
b. numai cu intentie directa

c. numai cu intentie indirecta
d. intentia sau culpa
ANS: A
56. Care este obiectul material al infracţiunii de ultraj în varianta tip?
a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei
sau nu;
b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul
functiei;
c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste
atributiile de serviciu.
ANS:B
Sau:
a. corpul functionarului public ultragiat

b. un bun mobil sau imobil
c. numai un bun mobil care se afla asupra subiectului pasiv
d. obiectul material nu exista
ANS: D
57. Ce infracțiune săvârșește persoana care lovește un poliţist aflat în exerciţiul

funcţiunii care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu?
a. ultraj;
b. ultraj în concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
c. lovire sau alte violente.
d. vatamare corporala din culpa
ANS: C
58. În ce condiții sunt incidente variantele agravate ale infracţiunii de ultraj?
a. daca impotriva victimei se exercita o lovire sau alte violente ori o vatamare
corporala sau o vatamare corporala grava
b. daca functionarul public ce indeplineste o functie care implica exercitiul autoritatii
de stat se afla in exercitiul functiunii
c. daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane
d. daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna
ANS: A
59. Care este forma de vinovăție cu care se poate săvârşi infracţiunea de

sustragere sau distrugere de înscrisuri?
a. intentia directa, in toate cazurile;

11
b. culpa, in cazul alin. 2 ;

c. praeterintentia , in cazul alin. b.
ANS: B
Sau:
a. doar sub forma intentiei

b. doar sub forma culpei
c. atat sub forma intentiei, cat si a culpei
d. doar in modalitatea intentiei directe
ANS: C
60. La abuzul în serviciu contra intereselor publice - urmarea imediată constă într-un rezultat si
acesta este în mod obligatoriu concretizat într-o pagubă
Sau:
a. intr-o tulburare insemnata bunului mers al unei unitati din cele la care se refera
art. 145 C. pen. sau intr-o paguba patrimoniului acesteia
b. intr-o stare de pericol pentru unitatile la care se refera art. 145 C.pen.
c. intr-un rezultat si acesta este in mod obligatoriu concretizat intr-o paguba
d. intr-o stare de tensiune pentru personalul unitatilor la care se refera art. 145
C.pen
ANS: A
62. Care este forma de vinovăție în cazul infracţiunii de neglijenţă în serviciu?
a. numai din culpă

b. numai cu intentie
c. atât cu intentie, cât si din culpă
d. numai praeterintentia
ANS: A
63. Care este elementul material al infracţiunii de luare de mită?
a. promisiunea sau oferirea de bani;

b. nerespingerea promisiunii unor foloase;
c. darea de bani ori alte foloase.
ANS: B
64. Când se consumă infracţiunea de luare de mită?
a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;
b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;
c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.
12
ANS: A
Sau:
a. dupa indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu

b. in momentul producerii pagubei
c. in momentul realizarii actiunii sau inactiunii incriminate
d. doar in momentul in care faptuitorul intra in posesia folosului necuvenit
ANS: C
65. Care este consecința constrângerii mituitorului de către cel care a luat mita
constituie:
a. o cauză de nepedepsire;
b. o cauză specială care înlătură caracterul penal al faptei;
c. o cauză de reducere a pedepsei.
d. o circumstanta atenuanta personala
ANS: B
66. Când se realizează acţiunea caracteristică elementului material al

infracţiunii de dare de mită, raportată la efectuarea sau neefectuarea actului de
serviciu de către cel mituit?
a. se săvârseste doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;

b. se săvârseste doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;
c. se poate săvârsi fie anterior, fie ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu;
d. se comite numai concomitant cu efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu
ANS: A
67. Care este consecința denunţării de către mituitor a faptei mai înainte ca
organul de urmărire să fi fost sesizat?
a. o cauză specială de nepedepsire;

b. o cauză ce înlătură caracterul penal al faptei;
c. o cauză de reducere a pedepsei;
d. o cauza generala de nepedepsire
ANS: A
68. Care este forma de vinovătie în cazul infractiunii de neglijenă în serviciu?
a. numai din culpă

b. numai cu intentie
c. atât cu intentie, cât si din culpă
13
ANS: A
69. Care este momentul în care se primesc bunurile în cazul infracţiunii de

primire de foloase necuvenite?
a. foloasele pot fi primite anterior îndeplinirii actului la care functionarul era obligat în virtutea
functiei
b. foloasele pot fi primite doar după îndeplinirea actului la care functionarul era obligat în virtutea
functiei
c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau după îndeplinirea actului la care functionarul era
obligat în virtutea functiei
ANS: B
Sau:
a. bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei
sale
b. bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act contrar
îndatoririlor sale de serviciu
c. bunurile au fost primite de functionar inainte de indeplinirea unui act la care era
obligat in temeiul functiei sale
d. bunurile au fost primite de functionar dupa ce a indeplinit un act, in baza unei
intelegeri anterioare
ANS: A
70. Care este forma de vinovăţie cu care se comite infracţiunea de trafic de

influenţă?
a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri;
b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;
c. se comite numai cu intentie directă calificată prin scop.
ANS: C
Sau:
a. intentia indirecta
b. intentia directa sau indirecta
c. praeterintentia
d. intentia directa calificata prin scop
ANS: D
71. Ce infracțiune constituie producerea ori ticluirea de probe mincinoase în

sprijinul unei învinuiri nedrepte?
a. infractiunea de mărturie mincinoasă

b. infractiunea de denuntare calomnioasă
c. nedenuntarea unor infractiuni
14
d.favorizarea infractorului
ANS: B
72. Care este consecința retragerii mărturiei mincinoase înainte de arestarea

inculpatului sau în toate cauzele înainte de pronunţarea unei hotărâri ori a unei
alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase?
a. o cauză de impunitate;
b. o cauză de reducere a pedepsei;
c. o cauză de agravare a pedepsei.
ANS: A
Sau:
a. o cauza speciala de impunitate

b. o cauza de reducere a pedepse
c. o cauza de inlaturare a caracterului penal al fapte
d. o cauza generala de inlaturare a raspunderii penale
ANS: A
73. Care sunt formele de participaţie penală la infracţiunea de mărturie

mincinoasă?
a. coautorat, instigare, complicitate

b. doar in forma autoratului
c. doar in forma instigarii si coautoratului
d. numai sub forma instigarii si a complicitatii
ANS: D
74. Ce infracțiune constituie ajutorul dat făptuitorului, în urma înţelegerii avute

cu acesta anterior săvârşirii faptei, pentru zădărnicirea urmăririi penale, a
judecăţii sau a executării pedepsei?
a. favorizarea infractorului
b. tainuire
c. complicitate la acea infractiune
d. nedenuntarea unor infractiuni
ANS: C
75. Care este forma de vinovăţie cu care se poate săvârşi infracțiunea de

favorizarea infractorului?
76. Ce infracțiune constituie menţinerea intenţionată a stării de arest/deţinere

după expirarea duratei mandatului de arestare preventivă/de executare a
pedepsei?
15
a. lipsire de libertate în mod ilegal;

b. arestare nelegală;
c. represiune nedreaptă;
d. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor
ANS: B
77. În ce împrejurările este agravată răspunderea penală în cazul infracţiunii de

evadare?
a. poate îmbrăca forma infractiunii continue sau continuate;

b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei în executarea căreia
se afla condamnatul;
c. este în forma agravată când se întrebuintează anumite instrumente.
ANS: C
Sau:
a. fapta este savarsita prin folosirea de calitati mincinoase

b. fapta este comisa prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente
c. fapta este savarsita de cel putin trei sau mai multe persoane impreuna
ANS: B
79. În ce modalitate se poate realiza elementul material al infracţiunii de

falsificare de monedă sau alte valori?
a. falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor
fapte sau împrejurări neadevărate ori prin omisiunea inserării unor date sau
împrejurări;
b. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod, de natura sa produca consecinte juridice;
c. folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de consecinte juridice
ANS: B
Sau:
a. doar prin contrafacere (plasmuire)

b. doar prin alterare (prefacere)
c. fie prin contrafacere, fie prin alterare
d. numai cu prilejul emiterii valorii respective de institutia abilitata
ANS: C
16
80. În ce constă elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri

oficiale?
a. falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor
fapte sau împrejurări neadevărate ori prin omisiunea inserării unor date sau
împrejurări;
b. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod, de natura sa produca consecinte juridice;
c. folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de consecinte juridice
ANS: B
81. În ce modalitate se poate realiza elementul material al infracţiunii de fals

intelectual?
a. numai prin comisiune

b. numai prin omisiune
c. infractiunea nu are element material
d. atat prin omisiune, cat si prin comisiune
ANS: D
82. Ce infracțiune constituie fapta de falsificare a unui înscris sub semnătură

privată şi de folosire a sa de către autorul falsului?
a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu infractiunea

de uz de fals;
b. infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
ANS: C
84. Care este forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de

înşelăciune?
a. intentia directã;
b. intentia directã sau indirectã;
c. praeterintetia.
ANS: A
86. In ce conditii exista agravanta prevazuta la art. 175 lit. h) C. penal – omorul savarsit
pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni?
a. indiferent dacã scopul urmãrit a fost sau nu realizat

b. chiar dacã infractiunea scop este o tâlhãrie
c. dacã infractiunea scop a fost sãvârsitã sau urmeazã a fi sãvârsitã doar de cãtre fãptuitor
ANS: A
17
87 . Care este modalitatea de punere in miscare a actiunii penale in cazul in care

infractiunea de vatamare corporala are loc asupra unui membru al familiei?
a. actiunea penalã se pune în miscare numai la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate;

b. actiunea penalã se pune în miscare si din oficiu;
c. actiunea penalã se pune în miscare numai din oficiu;
ANS: B
88. . Care este obiect material al infractiunii de violare de domiciliu?
a. statul;
b. nu are obiect material;
c. insasi locuinta asupra careia este indreptata actiunea faptuitorului
ANS: C
18
DREPT PENAL_PARTE GENERALA -EXAMEN LICENTA_IULIE 2013
MULTIPLE CHOICE
1. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii sunt ?
a. latura obiectivã si latura subiectivã
b. vinovãtia, rãspunderea penalã si pedeapsa
c. fapta care prezintã pericol social savârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea penalã
d. termenii infractiunii si pericolul social
ANS: C
2. Care sunt formele vinovatiei?
a. intentia, culpa, intentia depasita;

b. intentia, culpa, pedeapsa
c. culpa, intentia depasita, pedeapsa
ANS: A
3. Care sunt factorii vinovăţiei?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a urmarilor
b. numai factorul volitiv care consta în vointa subiectului de a savârsi fapta si dorinta de a produce în realitate
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
d. doi factori, unul volitiv si dolul
ANS: C
4. Cum se defineşte intenţia directă?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei, ca el nu se va
produce
b. în cazul în care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin
savârsirea acelei fapte
c. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptã si nu-l urmãreste
ANS: B
5.Cum se defineşte intenţia indirectă?
a. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce
b. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui
c. în cazul în care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
d. în cazul în care fãptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmãreste, socoteste, fãrã temei, cã el
nu se va produce
ANS: B
6. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia
penala, culpa?
a. culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta (fara prevedere);
b. culpa pozitiva si culpa negativa;
c. culpa cu premeditare si culpa spontana;
ANS: A
7.Cand se pedepseste tentativa?
a. pentru toate infractiunile din Codul penal;

b. doar pentru infractiunile grave si deosebit de grave;
c. numai atunci cand Codul penal (legea) prevede expres acest lucru;
ANS: C
8. Minorul care a implinit varsta de 14 ani raspunde penal?
a. intotdeauna raspund penal;

b. nu raspund penal;
c. raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;
ANS: C
a. legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit,
iresponsabilitatea,betia,minoritatea faptuitorului,eroarea de fapt;
b. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia ;
c. constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia, gratierea ;
ANS: A

Sa fie vorba de o infractiune intentionata, pedeapsa aplicata pentru acest prim termen sa fie
inchisoare mai mare de 6 luni, pedeapsa aplicata in primul termen sa fie definitiva, condamnarea
aplicata pentru acest prim termen al recidivei sa nu se includa in cele din art. 38, cod penal
(condamnarile prevazute de acest articol nu atrag starea de recidiva).
11. Când infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă,
modalitatea vinovăţiei este ?
Culpa simpla, ca forma a vinovatiei, exista atunci cand infractorul:nu prevede rezultatui faptei sale,
desi trebuia si putea sa-l prevada;
Betia preordinata este atunci cand faptuitorul a dorit sa ajunga in aceasta stare tocmai pentru a
capata curaj in savarsirea infractiunii si ea constituie o circumstanta agravanta.
a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective se prelungeste în timp,
in chip natural, chiar dupa momentul consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni
sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni
d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in
ANS: C
14. Care sunt cauzele generale care inlatura raspunderea penala?
a. amnistia, minoritatea, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;

b. legitima aparare, minoritatea, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;
c. amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;
ANS:C
SAU
14. Care sunt cauzele speciale care inlatura raspunderea penala?
a. desistarea, impiedicarea producerii rezultatului si impiedicarea savarsirii faptei de catre participant;

b. desistarea, denuntarea faptei de catre mituitor, impiedicarea producerii rezultatului.
c. amnistia, gratierea, prescriptia raspunderii penale.
ANS: A
15. Pot constitui circumstante atenuante judiciare?
a) conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii;
b) stăruinţa depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracţiunii sau a repara paguba pricinuită;
c) atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii, rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţii,
comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor.
ANS: A+B+C
16. Constituie circumstanta agravanta legala?
a. cazul fortuit;
b. concursul de infractiuni;
c. depasirea limitelor legitimei aparari.
ANS: C
Sau
Săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună. Constituirea unui grup
infracţional organizat. Infracţiune continuă
17. Amnistia este:
a. o cauză care înlătură caracterul penal al faptei

b. o cauză care înlătură răspunderea penală
c. un act de clemenţă individual, concretizat într-un decret emis de Preşedintele României
d. o conditie preexistenta a reabilitãrii de drept
ANS: B PTS: 1
Sau:
a. in rem;
b. in personam;
c. este un act de clemenţă al puterii de stat , care opereaza in rem si in personam, o cauză care înlătură
răspunderea
d. in absurdum;
ANS: C
18. Când exista concurs de infractiuni ?
a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune, de aceeasi
persoana
b. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte
de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin
actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele
d. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune de doua
sau mai multe persoane
ANS: C PTS: 1
19. Cand exista concurs ideal de infractiuni?
a. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata
definitiv pentru vreuna din ele
b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a
avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni
c. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a
avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
d. atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc
si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni
ANS: B PTS: 1
a. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a
avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
b. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a
avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni
diferite
c. atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc
si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
d. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana prin tot atatea actiuni ori
inactiuni distincte inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele
ANS: D PTS: 1
21. Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?
a. fapta care prezinta pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala
b. vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa
c. latura obiectiva si latura subiectiva
d. termenii infractiunii si pericolul social
ANS: A PTS: 1
22. Când exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea
lui
b. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada
c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si crede fara
temei, ca acest rezultat nu se va produce
d. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si accepta producerea lui
ANS: C PTS: 1
23. Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea
lui
b. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada
c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, socoteste fara temei
ca el nu se va produce
d. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
ANS: D PTS: 1
24. Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei, ca el nu
se va produce
b. in cazul in care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin
savarsirea acelei fapte
c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea
lui
d. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta si nu-l urmareste
ANS: B PTS: 1
25. Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu
se va produce
b. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea
lui
c. in cazul in care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
d. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmareste, socoteste, fara
temei, ca el nu se va produce
ANS: B PTS: 1
26. Când existã recidiva postcondamnatorie ?
a. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai
mica de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune din culpa, inainte de inceperea
executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta
de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an
b. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai
mare de un an, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea
de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de sase luni
c. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa amenzii sau
inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte
de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare, iar
pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an
d. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai
mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, inainte de inceperea
de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an
ANS: D PTS: 1
27. Când exista recidiva postexecutorie ?
a. atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare
de un an
b. atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare
de 3 luni
c. atunci cand, dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare
de 6 luni
d. atunci cand exista o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni savarsite in timpul
minoritatii la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
ANS: A PTS: 1
28. Când exista tentativa absolut improprie ?
a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiectivea infractiunii si cu
toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret in
raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul
material lipsea in mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla
c. atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul
urmarit de faptuitor
d. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in
raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul
ANS: C PTS: 1
29. Când exista tentativa improprie ?
a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret in
raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau in situatia cand obiectul
b. atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt in nici o
imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu
toate acestea rezultatul urmarit nu se produce datorita modului gresit de concepere
d. atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma din cauza caracterului inapt de a produce
rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca obiectul material lipsea din locul
unde credea acesta ca se afla
ANS: D PTS: 1
30. Când exista tentativa imperfecta ?
a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu
b. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa
pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat
c. atunci cand faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi
folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea
nu se consuma, datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau
altor cause
d. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu
toate acestea rezultatul urmarit nu se produce datorita modului gresit de concepere
ANS: B PTS: 1
31. Când exista tentativa perfecta ?
a. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii, insa
pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat
b. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite
si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta
nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau
altor cauze
c. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu
d. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite
si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta
nu se consuma datorita modului absurd de concepere a infractiunii
ANS: C PTS: 1
32. Când exista tentativa relativ improprie ?
a. atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa
produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient
sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al infractiunii lipsea in mod accidental din locul
unde acesta stia ca se afla
b. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite
si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se
consuma datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor
cause
c. atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin
natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
d. atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului absurd de concepere a
infractiunii
ANS: A PTS: 1
33. Când existã vinovãtie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintã pericol social ?
a. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa
b. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie
c. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu intentie directa si
praeterintentie
d. cand actiune sau inactiune care prezinta pericol social este savarsita numai cu intentie calificata prin
scop
ANS: A PTS: 1
34. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
a. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa
prescriptia executarii pedepsei
b. in momentul incarcerarii condamnatului
c. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
d. dupa pronuntarea sentintei
ANS: A PTS: 1
35. Când nu se pedepseste tentativa ?
a. atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei producerea rezultatului
b. numai atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca
organul de urmarire penala sa o descopere
c. atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea rezultatului mai inainte de
descoperirea faptei
d. atunci cand faptuitorul s-a impacat cu persoana vatamata
ANS: C PTS: 1
36. Când o infractiune are un continut agravat sau calificat ?
a. cand este savarsita de un infractor recidivist

b. cand subiectul activ este calificat
c. cand pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte
circumstante de agravare
d. cand cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica
ANS: C PTS: 1
37. Când o infractiune este complexa ?
a. atunci cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in aceeasi imprejurare
b. numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care
constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta
fiecare in parte continutul unor infractiuni diferite
d. atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune
sau inactiune care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala
ANS: D PTS: 1
38. Când o infractiune este continuata?
a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective se prelungeste in

timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta
fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din
ele
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii
actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni
d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta
fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite
ANS: C PTS: 1
39. Când se epuizeaza o infractiune continua ?
a. in momentul producerii rezultatului

b. in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale
c. coincide cu momentul consumarii infractiunii
d. coincide cu momentul savarsirii infractiunii
ANS: B PTS: 1
40. Care este cauza care genereazã starea de pericol datoritã cãreia se dispune mãsura de
sigurantã a interzicerii unei functii sau profesii ?
a. nedemnitatea persoanei care a savarsit fapta prevazuta de legea penala

b. exercitarea functiei sau profesiei in mod abuziv
c. gravitatea faptei savarsite
d. lipsa atitudinii de care a dat dovada persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala de
a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta
ANS: D PTS: 1
41. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?
a. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile contraventionale

b. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare
c. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta

d. numai pedepsele si masurile educative
ANS: C PTS: 1
42. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale în dreptul penal român?
a. amenda de la 50 lei la 100.000 lei

b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
c. inchisoare de la 15 zile la 30 ani
d. pedepsele corporale
ANS: C PTS: 1
43. Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?
a. data comiterii primei actiuni sau inactiuni

b. data efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate
c. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate
d. data la care a fost descoperita infractiunea
ANS: C PTS: 1
44. Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie
penala
b. momentul cand autorul faptei a inceput realizarea elementului material al infractiunii
c. momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala
d. momentul in care s-a produs rezultatul
ANS: C PTS: 1
45. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii unei
infractiuni continuate ?
a. momentul producerii rezultatului

b. momentul consumarii infractiunii
c. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
d. data ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare
ANS: C PTS: 1
46. Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsirii unei
infractiuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii

b. momentul epuizarii activitatii infractionale
c. momentul producerii rezultatului
d. momentul descoperirii infractiunii
ANS: B PTS: 1
47. Care este temeiul rãspunderii penale ?
a. existenta unei forme de vinovatie

b. gradul de pericol social al unei fapte
c. savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
d. savarsirea unei infractiuni
ANS: D PTS: 1
48. Care faptã nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost indreptata
b. fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a fost
indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol
social
c. fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importanta

d. fapta este lipsita in mod vadit de importanta pentru ca a produs un prejudiciu redus
ANS: B PTS: 1
49. Care sunt factorii care compun vinovãtia ?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a
urmarilor socialmente periculoase
b. numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si dorinta de a produce in
realitate urmarile socialmente periculoase
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
d. doi factori, unul volitiv si dolul
ANS: C PTS: 1
50. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?
a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva

b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala
d. pluralitatea intermediara, concursul de legi penale, recidiva
ANS: B PTS: 1
51. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?
a. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si

infractiunea de obicei
b. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva
d. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
ANS: B PTS: 1
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata

b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla, infractiunea complexa si infractiunea deviata
ANS: D PTS: 1
53. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care sãvarsesc infractiuni?
a. detentiunea pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate

b. inchisoarea, in limitele prevazute pentru major
c. doar amenda penala
d. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate
ANS: D PTS: 1
54. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala?

a. observarea, mustrarea, amenda

b. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
c. munca in folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda
d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca in folosul comunitatii
ANS: B PTS: 1
55. Cãrei forme de participatie îi este specificã contributia directa si nemijlocita la savârsirea faptei
prevazuta de legea penala ?
a. Instigarii
b. Coautoratului
c. Complicitatii
d. Tainuirii
ANS: B PTS: 1
56. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate

b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia
d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex
ANS: B PTS: 1
57. Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?
a. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmarilor

b. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat
c. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
d. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor
ANS: C PTS: 1
58. Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea in mintea
faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile
ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS: A PTS: 1
59. Ce desemneazã scopul savârsirii unei infractiuni ?
a. desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei

b. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea in mintea
faptuitorului a ideii savarsirii unei anumite infractiuni
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta infractionala si urmarile
ei
d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc
ANS: A PTS: 1
60. Ce este excesul scuzabil ?
a. cauza care inlatura caracterul penal al faptei

b. cauza care inlatura raspunderea penala
c. circumstanta atenuanta
d. circumstanta agravanta
ANS: C PTS: 1
a. bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei

b. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei
c. persoana impotriva careia este indreptata actiunea sau inactiunea
d. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei
ANS: D PTS: 1
62. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata poate fi
liberat conditionat?
a. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei

b. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca, disciplinat si a dat
dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale
c. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor
d. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege
ANS: B PTS: 1
63. Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri ?
a. material, direct, proportional, imediat

b. material, direct si injust
c. material, direct, imediat, injust si proportional
d. material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva celui atacat, a altuia si care pune in pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
ANS: D PTS: 1
64. Ce se va retine de cãtre instantã daca în privinta primului termen al recidivei mari postexecutorii,
constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni pentru savârsirea unei
infractiuni intentionate, s-a împlinit termenul de reabilitare ?
a. ca aceasta condamnare poate constitui primul termen al recidivei

postcondamnatorii
b. ca aceasta condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
c. ca aceasta condamnare poate constitui primul termen al pluralitatii intermediare de infractiuni
d. niciuna dintre variantele de mai sus
ANS: B PTS: 1
65. Cine este în pericol în cazul legitimei apãrãri ?

a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc

b. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
c. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
d. este pusa in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstesc
ANS: B PTS: 1
a. Statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune
d. numai persoana fizica care a suferit un rau produs prin infractiune
ANS: A PTS: 1
67. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?
a. legiuitorul, prin incriminarea in legea penala

b. participantii in procesul penal
c. instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala
d. administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat conditionat
ANS: C PTS: 1
68. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?
a. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante

b. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala
c. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au savarsit o
infractiune
d. persoanelor declarate non grata
ANS: C PTS: 1
69.Existã recidivã dacã o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare de sase luni
pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar în
termenul de încercare savârseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de un an ?
a. exista recidiva postcondamnatorie

b. nu exista stare de recidiva
c. exista recidiva postexecutorie
d. exista pluralitate intermediara
ANS: A PTS: 1
70. Existã recidivã în cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata, înainte de
începerea executarii pedepsei, în timpul executarii ori în stare de evadare, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoarea
mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?
a. exista concurs de infractiuni

b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima
c. existã pluralitate intermediara
d. exista recidiva postcondamnatorie
ANS: D PTS: 1
a. a. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa

inchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
b. sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, la
c. sa existe o hotarare de condamnare definitiva pentru savarsirea unei infractiuni intentionate la
pedeapsa inchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata
d. sa existe o hotarare de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni, savarsita din culpa la
ANS: B PTS: 1
72. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor ?
a. in legi penale si hotarari ale guvernului

b. in legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei
c. numai in legi penale
d. in hotarari ale Presedintiei
ANS: C PTS: 1
73. Prin recidivă postexecutorie se înţelege:
a. săvârşirea din nou a unei infracţiuni după ce infractorul a executat cel puţin 1/2 din pedeapsa la
care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost considerată ca executată
b. săvârşirea din nou a unei infracţiuni după ce infractorul a executat cel puţin 1/4 din pedeapsa la
care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost considerată ca executată
c. săvârşirea din nou a unei infracţiuni după ce infractorul a executat cel puţin 2/3 din pedeapsa la care
a fost anterior condamnat sau aceasta a fost considerată ca executată
d. săvârşirea din nou a unei infracţiuni după ce infractorul a executat în întregime pedeapsa la care a
fost anterior condamnat sau aceasta a fost considerată ca executată
ANS: C PTS: 1
74. Termenul general de prescripţie al răspunderii penale este de 15 ani atunci când:
a. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea
mai mare de 20 de ani
b. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea
c. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea
d. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea
ANS: B PTS: 1
75. Condiţiile generale de existenţă ale concursului de infracţiuni sunt:
a. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite asupra aceleiaşi
persoane, infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna
dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii
b. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite de aceeaşi persoană,
infracţiunile să fie săvârşite după executarea unei condamnări definitive pentru una dintre ele, cel
puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii
c. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite de aceeaşi persoană,
infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele,
cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii
d. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite de două sau mai
multe persoane împreună, infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă
pentru vreuna dintre ele, cel puţin două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse
judecaţii
ANS: C PTS: 1
76. Termenul general de prescriptie al rãspunderii penale este de 8 ani atunci când:
a. pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este mai mare de 8 ani
b. pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este mai mare de 5 ani, dar care nu
depãseste 8 de ani
c. pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este mai mare de 5 ani, dar care nu
depãseste 10 de ani
d. pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este mai mare de 10 ani, dar care nu
depãseste 20 de ani
ANS: C PTS: 1
77. Efectele amnistiei intervenite înainte de condamnare sunt:
a. încetarea procesului penal, dacã învinuitul sau inculpatul nu cere continuarea procesului penal
b. încetarea procesului penal, chiar dacã învinuitul sau inculpatul cere continuarea procesului penal
c. continuarea procesului penal, amnistia producând efecte numai pentru viitor
ANS: A PTS: 1
Sau:
a. Inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita;

b. Inlatura executarea pedepsei
c. Ambele variante
ANS: A
78. Plângerea prealabilă este:
a. modalitate de sesizare a organelor judiciare de către persoana care are calitatea de martor cu
privire la săvârşirea unei fapte penale prin care s-a adus o vătămare unei terţe persoane
b. modalitate de sesizare a organelor judiciare de către orice persoană cu privire la săvârşirea unei
fapte penale prin care s-a adus o vătămare unei terţe personae
c. modalitate de sesizare a organelor judiciare de către persoana vătămată cu privire la săvârşirea
unei fapte penale prin care i s-a adus o vătămare
ANS: C PTS: 1
79. Prescriptia speciala operează:
a. indiferent de felul infractiunii comise de inculpat

b. înlãturând rãspunderea penalã, cu conditia sã nu intervinã dacât o singura întrerupere
c. înlãturând rãspunderea penalã, cu conditia sã nu intervinã dacât maxim doua întreruperi
d. daca termenul de prescriptie este depasit cu înca jumãtate, chiar daca a fost intrerupt
ANS: D PTS: 1
80. Stabilirea pedepsei în cazul concursului de infracţiuni se face, în dreptul penal român conform:
a. sistemului cumulului arithmetic

b. sistemului cumulului juridic cu spor facultative
c. sistemului absorbţiei
d. sistemului mixt
ANS: B PTS: 1
81. Primul termen al recidivei îl constituie întotdeauna:
a. o condamnare definitivă la pedeapsa amenzii penale în cuantum de minim 5000 lei

b. o condamnare definitivă la pedeapsa amenzii penale în cuantum de minim 10000 lei
c. o condamnare definitivă la pedeapsa închisorii cu o durată de peste 6 luni sau 3 condamnări de
până la 6 luni
d. o condamnare definitivă la pedeapsa închisorii, numai dacă este însoţită de o pedeapsă
complementară
ANS: C PTS: 1
Sau:
a. din trei condamnări la pedeapsa închisorii de până la un an, pentru săvârsirea unor infractiuni intentionate;
b. din trei condamnări la pedeapsa închisorii de până la sase luni, pentru săvârsirea unor infractiuni
intentionate;
c. din trei condamnări rămase definitive la pedeapsa închisorii de până la sase luni, pentrusăvârsirea unor
infractiuni intentionate,
d. din trei condamnări rămase definitive la pedeapsa închisorii de până la sase luni, pentru săvârsirea oricărui
gen de infractiuni.
ANS: C
82. În raport de întinderea efectelor sale, amnistia se clasifică în:
a. amnistie generală şi amnistie speciala

b. amnistie condiţionată şi amnistie necondiţionată
c. amnistie proprie şi amnistie improprie
d. mica amnistie si marea amnistie
ANS: A PTS: 1
Sau:
a. generala si speciala;
b. antecondamnatorie si postcondamnatorie
c. conditionata si neconditionata
d. in rem si in personam;
ANS: A
83. Prescripţia răspunderii penale presupune:
a. stingerea dreptului infractorului de a promova căi de atac împotriva hotărârii judecătoreşti

nedefinitivă amnistiate
b. stingerea dreptului infractorului de a promova căi de atac împotriva hotărârii judecătoreşti definitive
aministiate
c. stingerea dreptului statului de a trage la răspundere pe cel care a săvârşit infracţiunea
ANS: C PTS: 1
84. Termenul general de prescripţie al răspunderii penale este de 15 ani atunci când:
a. legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 20 de
ani
b. legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 de
ani
c. legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 10 de
ani
d. legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 8 de
ani
ANS: B PTS: 1
85. Data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale este, în dreptul penal
român:
a. data depunerii plângerii prealabile, în toate cazurile

b. data sesizării unei instanţe de judecată prin rechizitoriu, indiferent că este competentă sau nu
c. data punerii în mişcare a urmăririi penale
d. data săvârşirii infracţiunii
ANS: D PTS: 1
Sau:
a. data savarsirii infractiunii

b. dupa data savarsirii infractiunii
c. inainte de data savarsirii infractiunii
ANS: A
86. Prescripţia răspunderii penale este întreruptă:
a. la cererea scrisă a făptuitorului, pentru motive temeinice

b. prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în
desfăşurarea procesului penal
c. prin trecerea neîntreruptă a cel puţin 2/3 din termenul de prescripţie prevăzut de lege
d. prescriptia în materie penalã nu poate fi întreruptã
ANS: B PTS: 1
Sau:
a. daca se indeplineste o data si jumatate termenul de prescriptie prevazut pentru infractiunea savarsita
b. daca se indeplineste o data termenul de prescriptie prevazut pentru infractiunea savarsita
c. daca se indeplineste de doua ori termenul de prescriptie prevazut pentru infractiunea savarsita
ANS: A
87. Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală dacă:
a. este expresă, totală şi condiţionată de recuperarea prejudiciului

b. este implicită, totală şi necondiţionată
c. este expresă, totală şi necondiţionată
d. retragerea plangerii prealabile nu inlotura raspunderea penala
ANS: C PTS: 1
88. Graţierea este:
a. o cauza de impunitate
b. o cauză care înlătură caracterul penal al faptei

c. o cauză care înlătură răspunderea penală
d. un act de clemenţă, concretizat în înlăturarea, în tot sau în parte, a executării pedepsei ori în
comutarea acesteia în una mai uşoară
ANS: D PTS: 1
89. Graţierea individuală se acordă de:
a. Parlamentul României
b. Preşedintele României
c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
d. Camera Deputatilor sau Senatul
ANS: B PTS: 1
Sau :
a) de parlamentul Romaniei prin lege;

b) de presedintele Romaniei prin decret;
c) atat de parlament cat si de presedinte;
ANS: B
90. Executarea pedepsei se prescrie după 20 de ani dacă:
a. pedeapsa care urmează să fie executată este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15
ani
b. pedeapsa care urmează să fie executată a fost aplicată pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă
c. pedeapsa care urmează să fie executată a fost aplicată pentru infracţiuni cu pericol social concret
d. niciuna dintre variantele de mai sus nu este valabila
ANS: A PTS: 1
91. Din ce este compus primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorii ?
a. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor infractiuni intentionate
b. din trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor infractiuni
intentionate
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor
d. din trei condamnãri rãmase definitive la pedeapsa închisorii de pânã la sase luni, pentru sãvârsirea unei
infractiuni sãvârsite din culpa
ANS: C
92. Daca cel condamnat nu a savarsit o infractiune intentionata în termenul de încercare si nici nu s-a
pronuntat revocarea suspendarii pedepsei, intervine:
a. reabilitarea de drept
b. reabilitarea judecatoreasca
c. repunerea în situatia anterioara
d. prescriptia executarii pedepsei
ANS: A PTS: 1
Sau:
a.reabilitare judecatoreasca,
b.prescriptia pedepsei;
c.reabilitare de drept
ANS: C
93. În situatia în care se descopera că un condamnat mai savarseste o infractiune înainte de

pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau până la ramânerea definitiva a
acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, suspendarea conditionata a executarii
pedepsei:
a. se revocă, aplicându-se dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni

b. se anuleaza, cu exceptia cazului în care hotararea de condamnare s-a pronuntat dupa expirarea
termenului de încercare
c. se anuleaza, aplicându-se dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva
d. se mentine in toate cazurile, fiind un drept castigat
ANS: C PTS: 1
94. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii se savarseste:
a. în stare de evadare din executarea pedepsei ce formeaza primul termen

b. dupa executarea pedepsei pentru primul termen
c. în timpul executarii pedepsei pentru primul termen
d. în stare de liberare conditionata a executarii pedepsei
ANS: A PTS: 1
95. In cazul unor condamnari succesive, dacă ultima a fost pronuntata cu suspendarea conditionata:
a. intervine reabilitarea de drept la împlinirea termenului de încercare

b. termenul de reabilitare se calculeaza de la data împlinirii termenului de încercare
c. termenul de reabilitare se calculeaza de la data pronuntarii hotărârii curgand în acelasi timp cu
termenul de încercare
d. termenul de reabilitare se calculeaza de la data liberarii conditionate
ANS: B PTS: 1
a. cand cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica

b. cand pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte
c. cand este savarsita de un infractor recidivist
d. cand subiectul activ este calificat
ANS: B PTS: 1
97. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sa fie subiect activ al unei infractiuni ?
a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal
c. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si
d. persoana fizica sa fie circumstantiata de text
ANS: C PTS: 1


b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei
d. persoana impotriva careia este indreptata actiunea sau inactiunea
ANS: B PTS: 1
99. In ce se materializeaza urmarea imediata ce se produce prin savarsirea unei infractiuni ?
a. fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol

b. printr-o consecinta vizibila
c. in consecintele subsecvente ale infractiunii
d. numai intr-un rezultat palpabil
ANS: A PTS: 1
100. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?
a. infractiunile formale
b. infractiunile formale de atitudine
c. infractiunile de rezultat
d. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat
ANS: C PTS: 1
101. Care este teza adoptata de Codul penal roman, in legatura cu regimul actelor preparatorii ?
a. teza incriminarii actelor preparatorii

b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
d. teza incriminarii partiale a unor acte preparatorii
ANS: B PTS: 1
102. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a implinit varsta de 60 de ani in
timpul executarii pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsa executata si executa in continuare pedeapsa inchisorii de 30 de ani

b. se aplica pedeapsa inchisorii de 25 de ani
c. se aplica pedeapsa inchisorii de 30 de ani
d. detentia pe viata se inlocuieste cu inchisoarea pe timp de 25 de ani
ANS: D PTS: 1
103. La ce infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, cu exceptia faptelor prevazute in art.
179 C.pen. si 185 C.pen., este posibila tentativa?
a. ucidere din culpa

b. lovituri cauzatoare de moarte
c. omor calificat
d. vatamare corporala din culpa
ANS: C PTS: 1
104. Care este limitarea speciala fixata de legiuitor in cazul pedepsei aplicate tainuitorului prin raportare la
cea prevazuta pentru autorul faptei din care provine bunul?
a. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depasi pedeapsa p revazuta de lege pentru infractiunea din
care provine bunul tainuit
b. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea care s-a aplicat autorului faptei din
care provine bunul
c. pedeapsa aplicata tainuitorului se reduce daca pentru autorul faptei din care provine bunul s-au
retinut circumstante atenuante
d. pedeapsa aplicata tainuitorului poate depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din
care provine bunul tainuit
ANS: A PTS: 1
105. Fata de minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte prevazute de legea penala:
a. nu se poate antrena niciodata raspunderea penala

b. se pot lua numai masuri de ocrotire prevazute de legislatia in vigoare
c. se pot lua doar masuri educative
d. se poate antrena raspunderea penala, daca au savarsit fapte penale cu discernamant
ANS: D PTS: 1
106. Individualizarea judiciara a pedepsei se face:
a. de catre legiuitor in faza de elaborare a normei de incriminare

b. de catre instanta de judecata in momentul solutionarii cauzei cu care a fost investita
c. de catre reprezentantul Ministerului Public, prin rechizitoriu
d. de catre administratia locului de detinere a condamnatului
ANS: B PTS: 1
107. In cazul legitimei aparari atacul trebuie sa fie indreptat împotriva:
a. celui care se apara sau altei personae

b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important
c. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui bun important
d. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc
ANS: D PTS: 1
108. Imprejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savarsirii faptei:
a. poate constitui o circumstanta agravanta

b. poate constitui o circumstanta agravanta, dacã instanta apreciaza
c. nu poate constitui o circumstanta agravanta
d. poate constitui primul termen al recidivei
ANS: C PTS: 1
Sau:
a. nu poate constitui o circumstanta agravanta
b. poate constitui o circumstanta agravanta
c. ramâne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta
d. .poate constitui primul termen al recidivei
ANS: A
109. Dovedirea raportului de cauzalitate în dreptul penal trebuie fãcutã atunci când se sãvârsesc:
a. infractiuni formale
b. infractiuni de rezultat
c. infractiuni formale de atitudine
d. infractiuni formale de atitudine si infractiuni de rezultat
ANS: B PTS: 1
110. In cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti:
a. nu se rasfrang asupra celorlalti participant

b. se rasfrang asupra celorlalti participant
c. se rasfrang numai in masura in care au fost cunoscute de toti participantii
d. se rasfrang asupra tuturor participantilor chiar daca nu au stiut de circumstantele personale ale unui
participant
ANS: A PTS: 1
111. In cazul participatiei penale, circumstantele reale:
a. nu se rasfrang asupra tuturor participantilor

b. se rasfrang asupra tuturor participantilor
c. se rasfrang asupra participantilor numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut
d. se rasfrang asupra participantilor chiar daca acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au prevazut
ANS: C PTS: 1
112. Urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni se materializeaza:
a. numai intr-un rezultat palpabil

c. in consecintele subsecvente ale infractiunii
d. intr-un rezultat sau intr-o stare de pericol
ANS: D PTS: 1
113. Pentru a constitui infractiune, fapta care prezinta pericol social trebuie sa fie:
a. o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod
penal
b. o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod penal si pentru
sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse
c. o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cod penal
si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse
d. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in Constitutia Romaniei
ANS: C PTS: 1
114. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere in cazul
unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni
concurente savarsite in anul 2011, daca anterior - in anul 2010 - acesta mai suferise o condamnare de 1
an închisoare pentru infractiunea de ucidere din culpã?
a. da, dar numai daca se retin circumstante atenuante

b. da, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudicial
c. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru condamnat si ca
acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea pedepsei
d. Nu
ANS: C PTS: 1
115. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?
a. la infractiunile savarsite cu intentie indirect

b. la infractiunile complexe
c. la infractiunile continuate
d. la infractiunile savarsite din culpa
ANS: D PTS: 1
116. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de siguranta

dispuse fata de inculpat?
a. Da
b. Nu
c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale
d. trage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii
ANS: B PTS: 1
117. Faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor sunt prevazute:
a. numai în legi penale

b. în hotarari ale presedintelui Romaniei
c. în legi penale si hotarari ale guvernul
d. în legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei
ANS: A PTS: 1
118. Persoana care, dupa dezarmarea agresorului, continua riposta, lovind victima cu cutitul si cauzandu-i
moartea, va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare?
a. va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, fapta persoanei neconstituind

infractiune
b. va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, întrucat sãvârseste fapta pentru a
înlãtura un atac material, direct, imediat si injust
c. va beneficia de prevederile legale referitoare la legitima aparare, întrucat din cauza tulburãrii sau
temerii a depãsit limitele unei apãrãri proporþionale cu gravitatea pericolului
d. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune in discutie aplicarea
circumstantei legale atenuante a provocarii
ANS: D PTS: 1
120. Pentru ca o persoană să răspundă penal şi să aibă calitatea de subiect activ al infracţiunii este
necesar:
a. să fi împlinit 12 ani
b. să fi împlinit 14 ani şi să fi acţionat cu discernământ
c. să fi împlinit 14 ani, fără a fi necesară stabilirea existenţei discernământului
d. sa aiba cel putin 18 ani împliniti, doar pentru infractiunile contra statului
ANS: B PTS: 1
121. Constituie izvor al dreptului penal:
a. hotarârile de guvern
b. ordinele si instructiunile ministrilor
c. Legea
d. toate variantele
ANS: C PTS: 1
Sau:
a. Constituţia
b. Codul penal
c. Constituţia şi Codul penal (Ambele)
ANS: C
122. Conţinutul agravant al infracţiunii este dat de:
a. condiţiile care fac să sporească pericolul social abstract al infracţiunii

condiţiile b.
subiective şi obiective absolut necesare pentru existenţa unui tip particular de infracţiune
c. limita superioară de pedeapsă prevăzută de lege pentru fapta respectivă
d. limita superioară de pedeapsă prevăzută de lege pentru fapta respectivă, plus sporul de pedeapsa
ANS: A PTS: 1
Sau:
a. condiţiile subiective şi obiective absolut necesare pentru existenţa unui tip

particular de infracţiune
b. condiţiile care fac să sporească pericolul social abstract al infracţiunii
c. limita superioară de pedeapsă prevăzută de lege pentru fapta respectivă
ANS: B
123. Detenţiunea pe viaţă nu se aplică:
a. persoanelor care la data condamnării au împlinit 60 de ani

b. Minorilor
c. persoanelor care la data condamnării au împlinit 60 de ani şi minorilor
d. femeilor
ANS: C PTS: 1
Sau:
a. persoanelor care la data condamnării împlinise 60 de ani

b. minorilor
c. ambele situaţii
ANS: C
124. Dreptul penal are ca obiect:
a. relaţii sociale care dau nastere, modifica si sting raporturi juridice de drept public si privat
b. relaţii sociale ce ţin de buna comportare în societate
c. relaţiile sociale ce decurg din calitatea de contribuabil a oricărui cetăţean
d. relaţiile sociale ce privesc fapte ce sunt considerate infracţiuni
ANS: D PTS: 1
125. Dreptul penal este o ramură de drept şi reprezintă ansamblul normelor juridice prin care se stabilesc:
a. orice încălcare a legii precum şi a normelor de morală

b. Infracţiuni
c. Contravenţii
d. conduita în societate a participantilor la raporturile juridice
ANS: B PTS: 1
126. Dreptul penal face parte din categoria:

a. dreptului privat
b. are reglementări ce ţin atât de dreptul public, cât şi privat, având deci o natură mixtă
c. dreptului public
d. dreptului comunitar
ANS: C PTS: 1
127. Este în legitimă apărare cel care comite fapta:
a. pentru a salva de la un pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei
persoane sau a unui animal aflat în paza sa
b. sub o constrângere fizică sau morală căreia nu a putut să i se opună
c. pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust îndreptat împotriva sa
d. pentru a salva o persoană dintr-o clădire dărâmată de un cutremur
ANS: C PTS: 1
128. Este în stare de necesitate cel care a săvârşit fapta:
a. pentru a salva de la un pericol iminent şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa altei personae
b. apărându-se de un atac direct îndreptat asupra sa şi de natură a-i pune în pericol viaţa
c. pentru salvarea unui bun al altei persoane chiar dacă a ştiut că în acest fel a produs o vătămare
gravă soldată cu o infirmitate permanentă a altuia
d. sub efectul unor droguri care-i alterau discernământul
ANS: A PTS: 1
129. Fapta este comisă în condiţii de iresponsabilitate când:
a. săvârşirea acesteia s-a datorat beţiei voluntare

b. făptuitorul în momentul comiterii faptei era sub efectul unor droguri care-i alterau discernământul
c. săvârşirea faptei s-a produs în timpul în care făptuitorul era alienat mintal
d. faptuitorul nu îndeplineste conditiile legale privind rãspunderea penalã
ANS: C PTS: 1
130. Fapta este comisă în condiţiile cazului fortuit când:
a. când fapta a fost comisă pentru a salva om persoană dintr-o clădire dărâmată de un cutremur
b. când fapta a fost comisă pentru a salva de la moarte o persoană dintr-un incendiu provocat din
răzbunare
c. a fost săvârşită în condiţiile apărării împotriva unui atac material injust direct şi imediat îndreptat
împotriva sa
d. a fost sãvârsita in stare de betie completa, voluntara sau involuntara
ANS: A PTS: 1
131. În caz de concurs între o normă penală generală şi o normă penală specială se aplică prioritar:
a. fiind un concurs de legi penale nu se aplică nici una

b. norma general
c. norma specială
d. se aplica ambele în aceeasi mãsurã
ANS: C PTS: 1
132. În Codul penal român pedepsele principale pentru persoanele fizice sunt:
a. degradarea militară
b. internarea medicalã
c. amenda
d. interzicerea unor drepturi
ANS: C PTS: 1
133. Infracţiunea este :
a. fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală
b. fapta care este prevăzută de legea penală
c. orice încălcare a legii, săvârşită cu vinovăţie
d. orice încălcare a legii, care prezintă pericol social
ANS: A PTS: 1
134. Obiectul infracţiunii este reprezentat de :
a. rezultatul păgubitor al infracţiunii

b. valoarea socială şi relaţiile sociale creata în jurul acestei valori care sunt periclitate de fapta
infracţională
c. obiectele de care făptuitorul s-a folosit la comiterea faptei
d. atât rezultatul infractiunii, cât si valoarea sociala ocrotita
ANS: B PTS: 1
135. Interpretarea legii penale are ca scop:
a. determinarea celei mai favorabile situaţii pentru o persoană ce a comis o faptă penală
b. determinarea celei mai favorabile situaţii pentru o persoană ce a comis o faptă penală
c. aplicarea legii penale mai favorabile
d. aflarea voinţei legiuitorului pentru a putea stabili dacă dispoziţiile legii respective sunt aplicabile al un
caz concret
ANS: D PTS: 1
136. Normele de drept penal stabilesc:
a. sancţiunile prevăzute de lege în cazul comiterii unor contravenţii

b. pedepsele ce se aplică în cazul săvârşirii de infracţiuni
c. obligarea la despăgubiri în cazul neexecutării culpabile a unor clauze contractual
d. sanctiunile prevazute de lege in cazul raspunderii civile delictuale
ANS: B PTS: 1
137. Printre principiile fundamentale ale dreptului penal se găsesc:
a. principiul egalităţii de şanse

b. principiul legalităţii
c. principiul literalitătii
d. principiul răspunderii solidare
ANS: B PTS: 1
138. Principiul potrivit căruia infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale presupune că :
a. răspunderea penală se poate stabili dacă s-a comis o faptă ce este considerată de lege ca
infracţiune
b. răspunderea penală se poate stabili ori de câte ori s-a comis o faptă cu nerespectarea dispoziţiilor
legale
c. răspunderea penală se poate stabili ori de câte ori s-a încălcat un raport juridic de drept public sau
privat
d. răspunderea penală se poate stabili ori de câte ori s-a comis o abatere de la normele de convieţuire
social
ANS: A PTS: 1
139. Raportul juridic penal se stabileşte între:
a. organele administraţiei publice şi infractor

b. conducerea locului de execuţie a pedepselor şi cel condamnat
c. stat reprezentat de organele judiciare şi persoana care a comis o infracţiune
d. persoana care a comis o infractiune si partea vatamata
ANS: C PTS: 1
140. Principiul teritorialităţii presupune că legea penală se aplică:
a. infracţiunilor comise pe teritoriul României indiferent de făptuitor

b. infracţiunilor comise in raza teritorială a unui anumit organ de urmărire penală
c. infracţiunilor comise in raza teritorială a unei unităti administrativ-teritoriale
d. infracţiunilor comise în România şi în afara graniţelor ţării de cetăţeni români
ANS: A PTS: 1
141. Legea penală română se aplică in cazul unor infracţiuni comise:
a. în afara statului român de un cetăţean străin împotriva vieţii unui cetăţean roman
b. în afara teritoriul statului român împotriva unei persoane fără cetăţenie dar domiciliată în România
c. în afara statului român de un cetăţean străin împotriva vieţii unui cetăţean român şi în afara
teritoriului statului român împotriva unei persoane fără cetăţenie dar domiciliată în România
d. niciuna dintre variante nu este corecta
ANS: C PTS: 1
142. Pentru extrădare se cer îndeplinite, între altele următoarele condiţii:
a. să existe dubla incriminare adică fapta să fie incriminată în ambele state

b. pedeapsa prevăzută de lege să fie amenda
c. legea statului solicitant să prevadă o pedeapsă mai blândă decât cea a statului solicitat
d. toate variantele, cumulative
ANS: A PTS: 1
143. Principiul activităţii legii penale presupune că:
a. legea penală se aplică faptelor comise anterior intrării sale în vigoare

b. legea penală se aplică faptelor comise în timpul cât ea se află în vigoare
c. legea penală se aplică contraventiilor comise în timpul cât ea se află în vigoare
d. toate variantele sunt valabile
ANS: B PTS: 1
Sau:
a. legea penală se aplică faptelor comise şi după ce acestea au fost

dezincriminate
b. legea penală se aplică faptelor comise doar în timpul cât această lege s-a aflat în vigoare
c. faptelor comise pe timpul cât legea penală temporară s-a aflat în vigoare
ANS: B
144. Principiul ultraactivităţii legii penale presupune că:
a. faptelor comise pe timpul cât legea penală temporară s-a aflat în vigoare
b. legea penală se aplică faptelor comise şi după ce acestea au fost dezincriminate
c. legea penală se aplică faptelor comise doar în timpul cât această lege s-a aflat în vigoare
d. niciuna dintre variante nu este valabila
ANS: A PTS: 1
145. Infracţiunea este săvârşită cu intenţie directă când autorul:
a. prevede rezultatul faptei sale şi cu toate că nu-l urmăreşte îl acceptă

b. nu prevede rezultatul deşi putea şi trebuia să-l prevadă
c. nu urmãreste si nu prevede rezultatul faptei
d. prevede rezultatul şi-l urmăreşte producerea lui
ANS: D PTS: 1
146. Infracţiunea este săvârşită din culpă cu prevedere când făptuitorul:
a. prevede rezultatul faptei sale dar nu-l acceptă socotind fără temei că nu se va produce
b. prevede rezultatul şi-l accepta
c. prevede rezultatul şi cu toate că nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii lui
d. nu urmareste si nu prevede rezultatul faptei sale
ANS: A PTS: 1
147. Prin noţiunea de conţinut al infracţiunii se înţelege:
a. trăsăturile esenţiale ale oricărei infracţiuni

b. cerinţa ca fapta să fie prevăzută de legea penală si pedeapsa stabilita de lege pentru fapta
respective
c. totalitatea condiţiilor cerute de lege pentru ca fapta să constituie infracţiune
d. pedeapsa stabilită de lege pentru fapta respectivă
ANS: C PTS: 1
148. Subiectul activ al infracţiunii este:
a. persoana fizică ce a săvârşit o infracţiune

b. persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune comisă
c. persoana care a suferit un prejuduciu ca urmare a savârsirii infractiunii
d. orice persoană susceptibilă de a comite o infracţiune
ANS: A PTS: 1
149. Stabilirea uneia dintre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei are drept consecinţă:
a. imposibilitatea de executare a pedepsei pronunţate de instanţă

b. imposibilitatea întrunirii unor trăsături esenţiale ale infracţiunii
c. reţinerea de circumstanţe atenuante
d. anularea pedepsei
ANS: B PTS: 1
150. Caracterul penal al faptei este înlăturat când aceasta a fost săvârşită:
a. în stare de beţie involuntară şi incompletă

b. în stare de beţie voluntară şi completă
c. în stare de beţie involuntară şi completă
d. niciuna dintre variante nu este corectã
ANS: C PTS: 1
151. Trăsăturile caracteristice ale pedepsei sunt :
a. este o măsură de coercitie a statului

b. este un mijloc de reeducare si reinsertie sociala
c. este un factor social
d. este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare
ANS: D PTS: 1
152. Al doile termen al recidivei este format din:
a. săvârşirea unei infracţiuni din culpa, pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai
mare de un an
b. săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate
mai mare de un an
c. săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate
mai mare de un 6 luni
d. săvârşirea unei infracţiuni din culpa, pentru care legea prevede o pedeapsă privativă de libertate mai
mare de 6 luni
ANS: B PTS: 1
153. Care este teza adoptatã de Codul penal român, în legatura cu regimul actelor preparatorii?
a. incriminarea actelor preparatorii în cazul tuturor infractiunilor

b. neincriminarea actelor preparatorii
c. dezincriminarea actelor preparatorii
d. incriminarea actelor preparatorii în cazul infractiunilor contra patrimoniului
ANS: B PTS: 1
Sau:
a. teza incriminarii actelor preparatorii

c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
ANS: B
a. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau detentiunea pe viata
pentru o infractiune intentionata
b. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau detentiunea pe viata
pentru o infractiune din culpa
c. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa detentiunii pe viata
d. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 lui sau amenda pentru o
infractiune idin culpa
ANS: A PTS: 1
155. Condiţiile generale de existenţă ale concursului de infracţiuni sunt:
a. savârsirea a cel putin trei infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnat
definitiv pentru vreuna dintre ele
b. savârsirea a doua sau mai multe infractiuni, de catre aceeasi persoana, dupa ce a fost condamnat
definitiv pentru cel putin una dintre ele
c. avârsirea a cel putin trei infractiuni, de catre aceeasi persoana, dupa ce a fost condamnat definitiv
pentru cel putin una dintre ele
d. savârsirea a doua sau mai multe infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai inainte de a fi condamnat
definitiv pentru vreuna dintre ele
ANS: D PTS: 1
Sau:
a) numai atunci când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite printr-o unică acţiune, de aceeaşi
persoană;
b) numai atunci când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite prin acţiuni sau inacţiuni distincte de
aceeaşi persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele;
c) atunci când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite printr-o unică manifestare sau prin acţiuni sau
inacţiuni distincte, înainte ca autorul acestora să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
d) atunci când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de mai multe persoane, într-o anumită
perioadă de timp, printr-o acţiune sau inacţiune unică
ANS: C
156. Data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor
progresive şi a infracţiunilor de obicei, este:
a. momentul producerii primului act de executare

b. momentul initierii actelor pregãtitoare
c. momentul producerii ultimului rezultat
d. momentul pronuntarii unei hotarari definitive
ANS: C PTS: 1
157. Felurile amnistiei, dupa aria de cuprindere sunt:
a. generala si speciala
b. universala si individuala
c. particulara si individuala
d. universala si particulara
ANS: A PTS: 1
Sau:
a) generala si speciala;
b) antecondamnatorie si postcondamnatorie
c) conditionata si neconditionata
d) in rem si in personam;
ANS: A
a. o cauză care înlătură caracterul penal al faptei

b. o cauză care înlătură răspunderea penală
c. un act de clemenţă, concretizat în înlăturarea, în tot sau în parte, a executării pedepsei ori în
comutarea acesteia în una mai uşoară
d. un act de clemenţă, concretizat în înlăturarea, în tot sau în parte, a caracterului penal al faptei
ANS: C PTS: 1
PENAL SPECIAL
f\mL TIPLE CHOICE
fn cazul infractiunii de tăinuire, intefegerez dinrre pa1ticio2ntii fa infrzctir.me ars loc:
o. doar anterior savarsirii :nfraciiunii orhcipa1e
b. doar posterior savarsirii infractiunii principale
c. în orice moment al desfâsu rării infractiunii principale, pana ia epuizarea sa
.j, în intervalul cuprins între rezo!utia infre.ctionala a autorului primei fapie penale si primul act de executare a!
autorului tăinuirii
ANS: 8
'j
'-·
/nfractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, este mai gravă atunci când:
2.este sâvârsită in timpul nopîii sau oe doi.;â sau mai multe oersoane împreuna
b. es~e sâvârsilă de o persoa:1â ifiarmatZ sau ~rir: simula;e da calitati m1ricinoass
c. viata victimei a fost pusă în pericol
d. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei sau este sâvârsită asupra a douâ sau mai multe oersoane
ANS: C
3. lnfractiunea de furt calificat se consumâ:
a. în momentul intrării bunului în stăpânirea de fapt a subiectului activ al infractiunii
b. în momentul când făptu itoru l ridică bunul din locul în care se afta, deplasându-l în alt loc
c. în momentul ridicarii si transportarii bunului în locul unde făptuitorul a avut in tentia sâ-1 depună
d. în momentul când făptui torul apucâ cu mâna bunul pe care urmâreste sâ si-i însuseascâ pe ned~ept indiferent
dacă a reusil sau nu să-l ia si sâ-1păstreze
ANS: A
4. lnfractiunea de luare de mită, se consuma:
a. în momentul realizarii elementului material în varianta pretinderii, numai daca este urmaiă de primirea întregii
sume de bani pretinse
b. în momentul realizarii elementului maieriai în varianta acceptării, daca este urmată de primirea de catre
subiectul activ al infractiunii a unui bun a cărei valoare este mai mare de 1000 lei
c. anterior realizarii elementului material în varianta pretinderii, caz în care fapta va primi încadrarea juridică de
tentativă la înfractiunea de luare de mita
d. în momentul realizării actiunii sau inactiunii incriminate, urmarea imed iată a acestora fiind implicită
ANS: O
5. Actiunea carac teristică elementului material al infractiunii de dare de mita, raportată la efectuarea sau neefectu,reo
actului de serviciu de către cel mitui~ se realizează:
a. doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu
b. doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu
c. atât anterior, cât si ulterior efectuării actului de serviciu
d. atât anterior, cât si ulterior neefectuării actului de serviciu
ANS: A
6. Potrivit reg lementarii legii penale, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar, pentru c&
acesta să îndeplineascâ, să nu îndeplinească ori să întârzie îndeplinirea unui act privitor fa îndatoririle sale o·e
serviciu:
a. constituie infractiune si va fi pedepsita. cu excep!ia situatiei in care cel mituit este iunctio:iar ai unui stat stra•n
b. constituie infractiune si va fi pedepsita. cu exceotia situ'at!ei în care mi!i.;itorul denunta fapta imediat dJpâ ce
organul de urmărire a fost sesizat cu privire la infrac!iune
c. constituie infractiune si va fi pedepsiia, cu exceptia situatiei în care mituitorul a fost constrâns de cel mituit.
prin orice mijloace, sa-i dea mita
d. constituie infracliune si va fi pedepsita în toate variantele enumerate
ANS: C
7. Potrivit legii penale, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar, pentru ca acesta s ă
Îndeplieascâ, să nu îndeplinească ori să întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu:
a. nu se pedepseste dacă mituitorul denuntă fapta înainte ca organul de urmarire penală sa fie sesizat penîru
acea infracliune
... m.1 se pedepseste oacă m:tuitc-ut 'ei::t:noas!e :aota ira:r;:e ca '.ns:ar:ta de ji;decata sa fie sesizata or.r.
"'·
rech.zitor.J pentru acea infractiuns
nL se pe::lepseste dacă mirc;io;ul rec:i:'oas\e fapta înainie ca insta:i;a ce jLceca:a sa se oronrnie pe co'l::t:·
cauzei privir d infraciiur.ea sava;sit&
d. nu se pedepsesie dacâ miiuiiocui „acu;icas;e 'apia înaun, cc, iîsian;a c,t; iuoaca;E sa ss pronrn:e on•·
hotarare defini tiva c.; privire i1'.r=.::tiu•':lc: s:ivarsite.
ANS· A.
8. Potrivit reglementerii lef ii penais privind infractiunsa de mărru;i& mincinoas~, faptc. martorului câr<:, htr-c .:;~L::f
penală, civilă sau discipiinară, face afirmatii mincinoase:
a constituie iniractiune cu exceptia siit:a:ie! în care martorui isi retrage marturia înainte <ie aiestarea incuipatuiu;
b. constituie infiac1iu11e. ct• exceptia situa;;e: ir c&re i'la·lore. rs· re1ragE: n·ar;Jna dl•pă arestarea incrnpam1ui. :::ar
îna:nte de conciamnare
c. constituie infractiune. CJ excep;ia situaiiei în care martorul îsi retrage marwria dupâ condamnarea incu!paiulu!.
dar înainte de execuiarea pedepse! de catre cel condamnat
:J. constituie infrac:iur.e s; se pedepsesie indiferent caca si cana :--.artcrul fsi ~et;age mărtur;a
ANS: A
9. Potrivit reglementării legii penale fapta persoanei care falsifică monedă:
a. constituie infractiune, dacâ este sâvârsită în modalitatea contrafacerii
b. constituie infractiune, dacâ este sâvârsiiă în modalitatea al terări i
c. constituie infractiune, dacâ este sâvârsi tă prin imitarea monedei autentice
d. toate variantele enunta!e sunt corecte
ANS: D
, O. Elementul material al infractiunii de luarea de mita consta în:
a. actiunea de prelindere, urmata obligatoriu oe actiunea de primire de bani sau a!te foloase
b. promisiunea, urmata obligatoriu de aciiunea de primire de oani sau alte foloase
c. acceptarea promisiunii, urmata obligatoriu de actiunea de primire de bani sau alte foloase
d. actiunea de pretindere sau primire sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase
ANS: D
î1 Forma de vinovătie a infractiunii de viol care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea 1rictimei este:
a. intentia
b. culpa cu prevedere
c. culpa fara orevedere
d. praetenntentlc
Af\S: D
12. Forma de vinovâtie cu care se comite infractiunea de delapidare este:
c. culpa fara prevedere
d. praeterintentia
ANS: A
i3. Forma de vinovătie cu care se comite infractiunea de trafic de influenta este:
a. intentia indirecta
b. culpa
c. intenlia directa si calificata prin scop
d. praeierinteniia
ANS: C
14 Forma de vinovătie cu care se comite infractiunea de înselâciune este:
a. praeierintentia ·
c. intentia :ndirecta
d. intent1a directa si calificata prin sco;::
ANS: D
15. Forma de vinovătie cu care se comite inf;actiunea de tăinuire este:
b. numai 1ntentia directâ
c. numai mtentia indirecta
d. praeterintenti&
ANS: A
1c. Form a de vinovâtie cu cari: Sf; comit~ fnfractiunsa de favorizare e intrac!orului!fâptuitoruiui ests:
8. cutp~ simp:a
b culpa cu oreve~~r~
c intenua
p ~aeterinte-:<:·2
a. numai culpa
b numai inte:itia indirecia
numai inte:;tia direcia
d. numai praeterintem;a
Ai'-:S: A
18. Poate fi subiect activ al infra~t'!unil de neglijent~ în serviciu,
a functionarul public
b. orice persoan ă
·•· orice persoana angajata
d. orice persoană angajată. îii timpul ore!or de program
A~~S: A
1S. Po~te fi element materia! al inf;actiunii dG neglijen tă în serviciu:
a. doar omisiunea de îndeoiinire a unei :nciat()r;'i de se viciu
b. doar îndep!inirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu
:::. omisiunea de îndeplinire si îndeplini~ea defectuoasă a unei îr.datoriri de servic:u. în mod cumulâti\!
d. omisiunea de îndeplinim sau îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu
ANS: D
20. Încadrarea juridică a faptei aceluia care încearcă să ucidâ o persoană, care i-a surprins în timp ce sustrăgea bunuri
si l-a amenintat că fi va denunta autoritătilor este:
a. ten ta tivă la i nfracţiunea de ucidere din culpă în concurs cu ten tativă la infracţi u nea de tâlhărie
b. tentativă la infrac\iunea de omor calificat
c. tentativă la infrac\iunea de tâlhărie care a avut ca urmare moartea victimei
d. vatamarea corporală gravă în conct:rs cu infractiunea de tentaiiva la ir.fractiunea de furt
ANS: B
21. Încadrarea juridică a faptei persoanei care loveste intentionat cu aceeasi ocazie, în aceleasi circumstante, do:.:â
persoane este:
a. o infracţiune de lovire sau alte violente
b. două infracţiuni de lovire sau alte violente aflate în concurs
c. o infrac\iune de lovire sau alte violente în formă contin uată
d. o infrac\iune de lovire sau aite violente în formă continuă
ANS: A
22. Încadrarea juridică pentru situatia în care făptuitorul a lovit victima cu un cutlt în abdomen, dar victima s-a apăra: s!
a reusit să atenueze forta loviturii, astfel că viata nu i-a fost pusă în pericol este:
a. infracţiunea de vătămare corporală
b. infrac~unea de vătămare corporală g<avă
c. infracţiunea de tentativă de omor
d. infracţiunea de ten tativă la infractiunea de lovituri cauzaioare de moarte
ANS: C
23. În cazul infractiunii de tainuire, limita specială fixată de legiuitor în cazul pedepsei aplicate tăin uitoru/ul, prin
raportare la cea prevăzută pentru autorul faptei din care provine bunul este:
a. pedeapsa aplicati'.I tăinuitorului nu poate depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea din care
provine bunul tăinuit
b. pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât aceea care s-a aplicat autorului faptei din care
provine bunul
c. pedeapsa aplicată tăinuitorului se reduce, oacă pentru autorul faptei din care provine bunul s-au re\inut
circt:mstante atenuante :
d. pedeapsa apiicată tăinuitoruiui se majorează dacă pentru autoru! faptei dir care provine bunul s-au reţinut
circurnsian\e agravante
.A.NS: A
24. Elementul material al infractiunii de TAINU/RE constă în:
a. primirea unui bun provenit dintr-o infractiune. urmată în mod obligatoriu de valorificarea sa, cunoscând că
bunul provine din săvârsirea unei fapte prevăzu te de legea pe na!ă
b. dobândirea unui bun provenit dintr-o infractiune. urmată în mod obiigatoriu de valorificarea sa. cunoscând
că bunul provine din săvârsirea l.!nei ;aote p·evăzute de legea penai~
"· dobând!rea unui bun oroveni'. di;-i:r-() infracuune. urmată în mod obligatoriu ce transfo~rnarea sa. curoscârc
că bunul provine din săvârslrea ur:ei iaoie prevăzute de iegea penală
d. primi·ea sau dobândirea sau transformarea sai; înlesnirea va!ori~cărE unui oun. cunoscând c& ases:a pr:;v:r e
d!n săvârsirea unei fap~e prevăzu:e ds legea pe~a!ă
22. ir. cazul în care ir.- ctiunec. ~;~ TAft•fUI.~:! estf. sâvârsită sot sau rucii: apropiat§ (membru af famifieij:
a t3inuirea nu se pedepseste
b. tăin ui rea se peciepseste cioar dacă '.f:imtitc·u: are vârsta peste 1Sar:'
c. tăinu irea se pedepses.ts. cu ex1:ept~a s~tua~;ei rr. ~are tainuitoru! iocu!ests CLi ce1(;are 2 savarsit 1nf1a~tiL:ne2 din
:::are provine ounui
o. tainuirea se pedepseste în toate cazuriie neavand re;evanta caii~atea tainuiioruiui. ci doar inciepiinirec.
conditiilor cerute de lege pentru airage:-ea raspunaerii per,ale
.~ i··~S. A
26. Obiectul mate;ia/ al infrnctiur.ii ds uitrzj, În V5riantz tip:
a. este corpul funcţionarului pubiic ultragiat
b. este un bun mobil
c. este un bun imobil
d. nu există
ANS: D
27. Actiunea specifica elementului material în cazul infractiunii de uitraj poate consta în:
a. amenintări , loviri sau alte violente ori vătămare corporală
b. promisiunea de bani
c. promisiunea de bunuri
d. promisiunea oricător foloase materiale
ANS: A
28. Formele de participatie penală la infractiunea de marturie mincinoasă sunt:
a. coautoratu!, instigarea, complicitatea
b. doar autoratul
c. doar instigarea şi complicitatea
d. doar autoratul si instigarea
ANS: C
29. Âjutorul dat făp tuitorului, pentru împiedicarea (zădărnicireaj executării pedepsei întruneste eiementeie constitutiv~
ale infractiunii de:
a. favorizarea infractorului
b. tăinuire
c. asociere în vederea săvârsirii de infractiuni
d. înlesnirea evadării
AN S: A
30. Încadrarea juridică a faptei de furt prin violenta, sâvârsit într-un mijloc de transport în comun, este :
a. infractiunea de tâlhărie
b. infractiunea de lovire si alte violente, în concurs cu infractiunea de fur!
c. infractiunea de lovire si alte violente, în concurs cu infraciiunea de furi califica:
d. infractiunea de furt caiifica!
ANS: A
31. Fapta persoanei care loveste un poiitist afiat în exercitiuf functiunii, care sf-a depăsit atrîbutiiie de serviciu,
întruneste elementele constitutive ale infractiunii de:
a. ultraj
b. loviri sau alte violente
c. vătămare coroorală
d. vătămare corporală din culp ă
P..NS: B
32. Fapta persoanei care îl părăse·ste, alungă sau lase fări ajutor pe cel îndreptătit la în tretinere, expunându-/ ie
suferinţe fizice sau morale întruneste elementeie constitutive ale infractiunii de:
a. abandon de familie
t::. nerespectarea hotararilor juoec21o~esti
c lasare fara ajutor
punere în primejdie a unei pers8ane în neputima a se ~ng rij:
:~ . f,le[nâep/ini;sa cu ree-:.·,. €·.tiir:tc. ;.~ JtHga:iai 0·~ Ir-trstinere: f~: tz c·;· c15j rr o·r~p~·?t·h !s lntreiinert:„ fr?tn...tneste efet?:&:-!~::;;;
ccnstitutive ale infracthmi! a~:
c. cba:tdon de farnme
iasâre fa:a aj:.:tor

ci punere îrl priIT'ejdie a Jr:ei pe:scar,e î:' neputinta a se îngriji

.A.NS: A p-·s:
34. Poate fi subiect pesf\t &.! infractfunil de inse!ăciune:
a. orice persoană
t. numai persoa:-:a fizicâ p·ejud .ciată
c. numai oersoa;ia iundicâ pre;udic;a(â
d. persoana fizicâ sau juriciicâ prejudicla;â
ANS: O
35. Poate constitui elementul material ei infractiunii de lnseiăciuns:
a. numai actiunea de prezemare ca adevâraiă a :.mei iapte mi:ic'.noase. ir sco::>ul de s ooiile oer.trL sine S:iL
pemru aliul un folos pairimonis! :n;ust ş; da~ s-a pricinuii c paguba
t. numai actiunea de prezentare ca mincinoasă a une: fapte adevă ·ate. în scopu! de a obţine pemru s:r:a saJ
pentru altul un folos patrirnonia! injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă
c. actiunea de prezentare ca adevărată a unei fapte mincinoase sau act1unea ae prezentare ca mincinoasă a
unei fapte adevărate. în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi aacă s-a
pricinuit o pagubă
d. niciuna dintre variantele enuntate
ANS: C
36. Forma de vinovâtie cu care se poate săvârsi infractiunea de abuz de încredere este:
a. intenţia
b. praeterintenţie
c. culpa simpla
d. intentie direc!â si cu!pa cu prevedere
ANS: A
37. Forma de vinovătie cu care se poate săvârsi in fractiunea de hărtuire sexuală este:
a. intenţia si culpa
b. intentia
c. culpa
d. praeterintentia
ANS: S
38. Forma de vinovătie cu care se poate să vârsi infractiunea de incest este:
a. intentia directa
b. intentia indirecta
c. praeterintentia
d. culpa
ANS: A
39. Elementul material în cazul infractiunii de viol poate consta:
a. numai în fapte comisive
b. numai în fapte omisive
c. atât în fapte comisive, cât si în fapte omisive
d. niciuna dintre variantele enuntate
ANS: A
40. Elementul material al infractiunii de omor, constâ într-o actiune de ucidere, efectuat&:
a. doar prin acte comisive
b. doar pnn acte omisive
c. prin acte comisive si prin acie omisive simultan, în baza aceleiasi rezolutii infractionaie
d. atât prin acte comisive, cât si prin acte omisive
ANS: u
41. Elementul material al infractiunii de tăinuire este:
a. sustragerea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârşirea unei fapte penaie
b. pretinderea unui bun cunoscând că acesta provine d:n săvârşirea unei iapte oenale
c. transformarea unui bun cunoscând că acesta provine din săvârşirea unei fapte penale
d. insus1rea unui bun cunoscând că acesta provine ciin săvârşirea une' iapte penaie
ANS: C
42. Elemen tu/ material al infra~tiunii de tâlhărie, în varianta/forma tip, constă în zctiunea ci5:
a. furt săvârsit prin punerea victimei in stare de inconstientă pentru a-si asigura scaparea
b. furt săvârsi t de o pe·soa~ă ;-;~asc2tâ
c. furt săvârsit as~J pr2 ur.t?i :.~rsc:a;-:7 =.fa:s !r. im::0s!b\!!tate:. d~ 2-.$i ~>'.Dri.,.,e. vo'inre. 52H.i ,je.?. ::e cr:~:~
d. ;urtJ! sâvâ~slt de două seu ffi8l rr: u~ te :::-ersoane impreuriZ
;.
.!l.NS: .-.
~3 Actiunec specifică eiementuiui materiai fn cazul infractiunii d6 ta!har!e, Îr: forn~a tip, constf i~ :
2. furtu! săvâiSit prir. amenintăr!
b. ;urtu! sâvârsit în timpu! no;:df
c. furtui sâvârsi! înir-ur mijloc de transport
ci. furiui săvârsit de o persoan ă deghizată
44. Încadrarea juridicâ a faptei de furt săvârsit prin amenintare aste:

a. infractiunea de amenintare în concurs cu iniraciiunea de fuii simpi~
b. infractiunea de furt calificat
c. infractiunea de furt simplu
d. infractiunea de tâlhărie
ANS: O
45. Constituie circumstantâ de agravare aie infractiunii de ta/harfo:
a. tâlhăria săvârsită înir-un loc public
t . tâlhăria săvârsită în timpul noptii
c. tâlhăria sâvârsită de o persoană travestită
d. toate variantele enuntate sunt corecte
.A.NS: O
46. NU se va retine forma agravata a infractiunii de talharie dacâ fapta a fost:
a. a fost sâvârsiiă de o persoană mascată
b. a fosi săvârsită de o persoană degh izată
c a fost săvârsită de o persoană travestită
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corectă
.ANS D
47 În cazul infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, constituie circumstante de agra\lare:
a. lipsirea de libertaie de către o pe rsoan ă în armată
b. minoritatea victimei
c. lipsirea de libertaie care are ca urmare moartea victimei
d. toate variantele enumerate sunt corecte
ANS: D
48. Existâ infractiunea de omor calificat în varianta normativă "pentru a ascunde sâvârsirea altei infractiuni" dacă:
a. faptuitorul a ucis victima unei infractiuni consumate. săvârsită toi de el
b. faptuitorul a ucis viciima unei infractiuni consumate. săvârsi tă de o altă persoan ă
c. faptuitorul a ucis victima unei infractiuni rămasă în fază de tentativă pedepsibi l ă
d. toate variantele enuntaie sunt corecte
ANS: D
49. Elementu/ material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale constă în:
a. falsificarea unui înscris oficiai, cu prilejul întocmirii acestuia, prin consemnarea unor iapie sau impreju~ări
neadevărate ·
b falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de
natu ră să producă consecinte juridice
c. folosirea unui însc~is oficia! în vederea producerii de efecte !uridice
d. falsificarea unui înscris oficia:, cu pr!!ejul întocmirii acestuia. prin omisiunea consemn ării uno; date sac
împrejurări
ANS: B
50. Răspunderea în cazul infractiur.ii de violare de domiciliu este agravata daca:
c. fapta este sâvârsita in timpui noptii
b. fapta este sâvârsilă oe o persoa n ă înarm aiă
c. fap:::i este sâvârsiiă or'n foiosire de calitat· m inci ~o ass
d toate varianteie enuntz1e sun! co:e::;te
„:,r-J s· D
.„.
;; 1
c. prin fo;c:slre Qe ca!llât' î·"1:q ~;1··1c ?s: 2

d. t:ate varianteie S!..i!"'l co~e·: :e
„1J~S: 8
52. ln cazul infractiunilor contra ;:ietif, fntegritătii corporaie si sânâtătii tentativa este pcsibifa si pedepsită pentru :
a. loviri sau alie vio:er.ie
b. omorut si uciderea ciin culpă
c. omorul calificat si ioviriie sau aite viotente
d. omorul calificat
ANS: O
53. in cazul infractiuniior contra patrimoniului, tentativa este posibilă si se pedepseste ia:
a. furtul calificai
b. iâlhărie
c. îr.selăciune
d. toate variantele enuniate sunt corecte
,!\NS: D
54. Se va retine în sarcina inculpatului forma agrava tă a infractiunii de tâlhârie, dacă fapta a fost sfwârsit~ :
a. împotriva a două sau mai muiie persoane
b. de cel putin 3 persoane împreună
c. în Umpul noptii
d. prin folosire de calităti mincinoase
..t\NS: C
55. Se va retine în sarcina inculpatului varianta agravată a infractiunii de gestiune frauduloasa, dacă fapta a foat
săvârsitâ:
a. în scopul de a dobândi un folos material
b. de două sau mai multe persoane împreună
c. împotriva a cel putin două persoane
d. înainte de descărcarea de gestiune anuală
ANS: A
56. Modafită tile normative sub care se poate Înfătisa elementul materia! al infractiunii de delapidare sunt:
a. insusirea, distribuirea sau traficarea de către un functionar (public), în interesul său ori pentru altui, de bani.
valori sau alte bunuri pe care le gestionează
b. însusirea, folosirea sau traficarea de către un funclionar (public), în interesul său ori pentru altui, de ba:1i,
valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează
c. insusirea, traficarea sau va!orificarea e către un îunctionar (public), în interesul său orl pentru altui , de bani.
valori sau alte bunuri pe care le administrează
ANS: B
57. Obiectul material al infractiunii de furt este:
a. relatiile sociale referitoare la proprietaiea bunului
b. relatiile sociale cu caracter patrimonial
c. bunul mobil însusit de autorul faptei
d. corpul victimei
ANS: C
58. Obiectul material al infractiunîi de gestiune frauduloasă, i'n varianta tip, îl constituie:
a. bunurile aflate fizic în gestiunea făptu itoru lui ia data sesizării fapiei
b. relatiile sociale cu caracter pairimoniai privind bunurile irnobiie si mobile
c. bunul transmis în deientia făpiuitoru lu i, pe care acesta îl stăpânes te
d. universalitatea de bunuri care si-au pierdut total sau partial va!0area din cauza gestionării frauduioase
ANS: O
59. Obiectul material al infractiunii de înseiăciune îl constituie:
a. numai un bun mobil
b. numai un bun imobil
c. atât un bun mobil, cât si un bun imobil
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corecta
ANS: C
60. Obiectul material al infractiunii de omor este:
a. arma folosită oentru uc:de~ea persoarei
b. corpu! persoanei decedate
c. corpul persoanei Ir. v:aţă
d. acţkJ :: ez. uG:~ătoa:e
.AJ~S ~ C
6~ Jbiecrui material af infracrhmi de ri.<lburarţ: cie posesie este:

a. re,atiile sociale privina sect :·itatea bunuriior imobile
b. bl!nul imobil asupra câruia se exercită actiunea specifica elerneniuiui matena1
c. obiectu! material al infractiunii conexe infractiunii de tulburare de posesie
d. reiaiii1e sociale privind securitatea bunurilor mobile
i:s.NS: B
62. Obiectul material al infractiunii de distrugere este:
a bunul apartinand at;ei persoane care este efectiv distrus prin fanta comisâ
:J. bunul apaiiinand aliai pers~an e , ca;e este degrnda; prin :apta comis~
c. ~unul apartinand altei persoane, care este adus :n stare de neintrebuin\are prin fap:a cornist
d. !oaie variantele enumerate sunt corecle
ANS: D
c3. Fapta persoanei de a pâtrunde fără drept, în orice mod, într-o locuinta, fara consimtamântu/ persoanei care o
fofoseste, constituie infractiunea de:
a. tulburare de posesie
b. violare de domiciliu
c. purtare abuzivă
d. niciuna dintre variantele enumerate nu es:e corecta
ANS: B
64. Fapta persoanei de a refuza pârâsirea unei locuinte, la cererea persoanei care o foloseste, constituie infractiuMa
de:
a. tulburare de posesie
b. violare de domiciliu
c: purtare abuzivă
d. niciuna dinire variantele enume1aîe nu este corecia
ANS: B
55. Prin violare de domiciliu, în sensul legii penale, se întefsge:
a. patrunderea fara drept, în orice mod, într-o locuinta, incapere, dependinta sau loc împrejmuit tinanci de
acestea, fara consimtamantul pers~anei care le foloseste
b. patrunderea fara drept, din eroare, într-o locuinta, incapere, dependinta sau toc imorejmuit tinand de acestea.
fara consimtamantul persoanei care le foloseste
c. patrunderea într-o locui:iia, încapere, dependinta sau loc împrejmui! tinanci de aces!ea, cu consir:ttamantul
persoanei care le foloseste
d. patrunderea politiei, cu mandat, într-o iocuinta, încapere. dependinta sau ioc împrejmuit iinand de acesiea.
fara consimtamantul persoanei care le foloseste
ANS: A
65. Încadrarea juridică a faptei persoanei de a falsifica a unui înscris sub semnâturâ privatâ si de folosire a acestui:.
întruneste elementele constitutive ale lnfractiunii de:
a. fals în înscrisuri sub semnătură privată
b. uz de fals
c. fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs cu infracţi:.meqde uz de fals
d. fals intelectual
P..i'~S: A
67. Infracţiunea de falsificare de monedă, atunci când se realizează prin contrafacere, poate avea ~a obiect materia!:
a. titluri de credit si monede
b. monede aniice din metal
c. orice fel de monede sau bancnoie, indiferent d acă au iesit sau nu din circuiatie
d. niciuna din variantele enuntate nu este corecta
/1NS: D
fn cazui infracţiun ii de fa!~ inteiectuaf, elementul material se poate realiza prir.:
a la!sifi8area unui inscr:s oficial ir. conti:1utu: săi!
b. ates:a·ea unor fapte saL im:::·eju ·ăr· necc•espu1zăioare adevărJ ;ui
c omisiunea de a insera 1.n.;'e date sat. imo•ejurări care a~ fi iretu:i s2 ~ s !:Jnsta:a!e
tcate va~i antele enL;;itate su~t ~orec~s
...r::J~S:
69. În cazul fnfractiunii de incest, rep::;rtui sexu ai se cons:.:r.iă i;;rw
s. frati si surori sau !ntre ru(je !r iin·e a!re:: tă
b '-ms ·ude în iirie co' 9ter3~ă.
G Intre afini pe de-o paile S' rud:: :i~ 1:ie 2 :~ pc;ne:
rl înire afini
ANS: A
70. Constituie modalftâti normative aie infracliunii de omor califica t faptele sâvârsite de o persoarrâ :
a. din interes materiai sau asuprn rnei femei gra·Jide sau asupra unui jandarm afiai sau nu în timpul ir:depiini•i!
îndatoririlor de se~viciu
b. cu premeditare sau orir; cruzimi sau asuc;G i.;nu: procur::ir afiat sau nu în iimpul îndepiinirii îndatoririlor oe
serviciu
c. 3supra unui magistrat în iegătur~ cu fndepEnirea îndatoririlor de serviciu sau prin mijloace ce pun în oericoi
viata mai muitor persoane
d. pentru a se sustrage pe sine ori o altâ persoană de la executarea unei pedepse sau pentru a ascunde
sâvârsirea altei infractiuni
ANS: D
71. Omoru! calificat, sâvârsit În trarianta '"cu premeditcre': :
a. implica doar o simpla chibzuire anterioara asupra faptei
b. implica exteriorizarea rezo!utiei infractionale prin acte de pregatire a infraciiunii
c. implica existenta unui interval de timp între luarea hoiararii de a comite infractiunea si savarsirea acesieia.
chiar daca faptui torul nu a chibzuit asupra faplei si nu a pregatit-o
d. nu presupune un interval de timp între adoptarea hotararii de a ucide si materializarea acesteia
ANS: B
72. Omorul calificat, săvârsit în varianta "cu premeditare", presupune:
a. adoptarea hotărârii de a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra modalitatii de înfăpiu re a acliunii
b. exteriorizarea si manifestarea rezolu!iei iniraciionale, constând în obtinerea de informaiii necesare excutâril
aciiunii ucig ătoare
c. trecerea unui interval de timp suficient între adoptarea hotărârii de a ucide si punerea ei în execuiart-.
interval în care autorul îndeplineste acte pregătitoare
d. toate variantele enumerate sunt corecte si trebuie îndeplinite cumulativ pentru a exista premeditarea
ANS: D
73. Fapta persoanei de a ucide o altă persoană, în conditii/e prevazute de varianta normativă "din interes mareri'a f" va
primi în cadrare juridică de:
a. omor calificat, fiind irelevant dacă făptu itorul a obţinut sau nu satisfacerea interesului
b. omor calificat, cu conditia necesara si obligatorie ca făptuitorul sa fi obiinut satisfacerea interesului
c. omor calificat, daca făptuitorul a obţinut satisfacerea interesului si omor simplu, daca făptuitorui nu a obţin ui
satisfacerea interesului
ANS: A
74. Constituie elemente circumstantiale de agravare în cazul infractiunii de furt calificat comiterea faptei:
a. într-un mijloc de transport în comun sau de o oersoană mascată, deghizată sau travestită
b. de către o persoană având asupra sa o armă sau prin folosirea fara drept a unei chei adevaraie sau
mincinoase
c. în timpul noptii sau prin efractie
ANS: D
75. Constituie element material al infractiunii de omor:
a. actiunea ucigatoare
b. corpul persoanei în viata
c. corpul persoanei decedate
d. corpul persoanei
ANS: A
76. În cazul infractiunii de santaj, pluralitatea de victime ale unei unice actiuni de santaj determinâ:
a. egalitatea între nu mărul infractiunilor si numaru! subiectilor pasivi care au suportat actiunea de constrângere
exercitată de făptu itor prin amenintare sau vioienta
b. existenia unei singure infraciiuni si a unui numar de cel putin doi subiecti pasivi care au suportat ac\iunea de
constrângere exercitată de făptuitor prin amenintare
c. existenta unei singure infractiuni si a unui numar de cei putin doi subiecti pasivi care aL.: suportat actiu'iea de
constrângere exercitatâ oe făptuitor p;in violenta
d. niciuna dintre variante!e enuntaie nu este corecta
ANS: A
77. Tentativa este posfbifâ sl s~ pedepseste Î:i cezu! urmâtosre!cr fnfrectfttnf:
a. falsificare de moneda
b. fa!sificare de titil1ii de creo•:

c. falsifica~e de timbre
d. \oale variantele enuntate sunt corecie
fl..t~S: D
78. Tentativa es[·e posibilă sf se pedepseste fi1 cazui urmâroarelor i;;f,-acriuni:
a. falsul material în înscrisuri oficiale si faisui imeie::;tua!
b. faisui în înscrisuri sub semnăiu râ orivată si uzul de fa!s
c. faisu! în oeclaratii
d. uz:J: de fa!s
ANS: A
79. Falsficarea unui înscris oficial se poate face prin:
a. conirafacerea scrierii. de natura sa produca consecinte juridice
b. contrafacerea subscrierii. de natura sa produca consecinte juridice
c. alterarea înscrisului, de natura sa produca consecinte juridice
ANS: D
80. fnfractiunea de fals material în înscrisuri oficiale este mai gravă dacă este savârsitâ:
a. de un functionar (public) în timpul exercitârii aiributiilor de serviciu
b. de un funciionar (public), indiferent dacâ se aflâ sau nu în timpul exercitârii atributiilor de serviciu
c. de cel puiin două persoane, din care cel putin una are calitatea de functionar (public) în timpul exercitării
atributiilor de serviciu
d. de cel putin douâ persoane, din care cel puUn una are calitatea de funciionar (public). indiferent dacâ se află
sau nu în timpul exercitârii atributiilor de serviciu
ANS: A
81. Poate fi subiect activ al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiate :
a. orice persoană
b. orice persoanâ care îndeplinesre condi?iile legale ale răspunderii penale
c. functionarul (public) în timpul exercitării atributiilor de serviciu
d. functionarul (public), indiferent dacă se află sau nu în timpul exercitării atributiilor de serviciu
ANS: C
82. Contrafacerea scrierii în ceea ce priveste infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale semnifică:
a. imitarea scrisului
b. confectionarea unui înscris similar celui oficial
c. redactarea unui nou înscris, indiferent da::;â acesta are sau nu vaioare probatorie sau semnificatie juridica
d. emiterea unui înscris care nu corespunde ca fond si forma cu specimenul eiabora! de autoritatea de
reglementare
ANS: B
83. Alterarea În ceea ce priveste infractiunea de falsificare de monedă metalică semnifică:
a. modificarea continutuiui si/sau a aspec!ului exterior în ceea ce priveste greutaiea monedei metalice
b. modificarea continutuiui siisau a aspeciUiui exterior în ceea ce µriveste compoziiia monedei metaiice
c. modificarea continutului si/sau a aspectului exterior în ceea ce pr.iveste iorma monedei meiaiice
ANS: D
84. În cazul in fractiunii de viol, actul sexual se consuma:
a. dupa ce autorul înfrânge rezistenta victimei prin folosirea fortei fi zice
b. profi:ând de imposibilitatea victimei de a se apâra
c. profitand de imposibilitaiea victimei de a-si exprima voinia
ANS: D
35. Pentru în cadrarea juridica a faptei unei persoane ca fiind cerce tc;re abuzivâ, este necesar ca orga.nu! _iudicfc;,·:
a. sa fi întrebuintat santajui pentru obiinerea de deciaratil
t . sa fi îndeplinit procedurile judiciare fara a asigura interpre< pe;itru persoa:ia ce~ce.iata
c sa fi intrebuintat pentru obtinerea de deciaratii unu! din mijloacele prevazute de legs respec'.;v prom:siur~ :
amenin18ri, violente
d. sa fi îr trebuintg.t cJ n·:;;,at~v t.:iate ~n!j!oace!e prsvc.z.t.Ee :e ie2e oe:T J ::::tfr·e:sa Je aec!arntl
.~NS: C
BS. Latura erbiectl~'a a !n fre~Uur:l:' r:Ie trafic c/~ .inf!tteri·:f iric.fude EDC·puf ~·e E oe:-sr::ii~f ~:1."':~'f;~1 .~::=r:_n· (,"" J r: f.ic ·
1
~. sâ î3ca ~m ac~ :;e nu in~ra în s::~~ ·.:rn~e sa'. s sei":·ic~:._.i

b. să iaca un aci ce intre 1n a.tributl!!e sc:ie de servi:::iu
c. sa Iaca un act ce depaseste atribu'.:i!e saie de se<viciu

d. niciuna din variantele enuntate r.u esie corecta
ANS: 8
37 Mărturia mincinoasă face p<::'i'e din categori5 infractiuniior:
a. de serviciu sau în legâtură cu serviciu;
b. contra demn1tâiil
c. contra persoanei
d. care împiedica înfăptuirea justitiei
,1NS: D
88. lnfraciiunea de act sexual cu un minor este mai gravâ dacă:
a. ac1u! sexual a fost comis în scopu1producerii ae rnaieria!e pornografice
b. actul sexual a fost comis de medicu! care îl irata oe minor. folosindu-se de caiitaie sa
c. actul sexual a fost comis de tutore. în a că;ui ocroUre se afla minorul, folosindu-se de calitate sa
·d. toate variantele enuntate sunt corecte
ANS: D
89. Furtul caiificat, în varianta normativă "într-un mijloc de transport în comun" presupune ca eiementul materiâ! a·
laturii obiective să se realizeze:
a. într-un vehicul cu capactitaiea de a transporta co:icomitent mai multe persoane, cu condilia sa fie prezente ce!
putin alte douâ persoane în afară da fâptuitor si victimă
b. într-un vehicul cu capact.iiatea de a transporta concomitent mai multe persoane, cu conditia ca vehiculu! să se
deplaseze, nu sâ stationeze
c. într-un vehicul cu capactitatea de a transporta concomitent mai multe persoane, indiferent dacă în vehicul mai
sunt sau nu alte persoane în afară de făptuitor si victimă
d. într-un vehicul cu capacîiiaiea de a transporta concomitent mai multe persoane, cu conditia ca făptuitorul să
fie pasager sinu unul dintre membrii personalului de deservire al vehiculului
ANS: C
90. Elementul material al laturii obiective în cazul infractiunii de purtare abuzivă poate consta în:
a. santaj, amenintare, lovire sau alte acte de violenta
b. vâtâmare ccrporalâ, vătâmare corporalâ gravă si distrugere
c. întrebuintare de expresii jignitoare fată de o persoană
d. lovirea, înselăciunea sau alte acte de viol en tă
ANS: C
91 . Elementul material al laturii obiective în cazul infractiunii de proxenetism se poate realiza în următoarele modali:ăi '
normative:
a. înlesnirea practicării prostitutiei de către o persoana
b. tragerea de foloase de pe urma practicării prostitutiei de către o persoană
c. determinarea (îndemnul) unei persoane să practice prostitutia
ANS: D
92. lnfractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, este mai gravă atunci când:
a. este săvărsitâ în timpul noptii sau de două sau mai multe persoane împreuna
b. este săvărsilă de o persoană înarmată sau prin simulare de calitati mincinoase
c. fapta a avut ca urmare moartea victimei
d. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei sau este săvârsitâ asupra a două sau mai multe persoane
ANS: C
93. NU constituie infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, dacă actiunea specificâ elementului material:
a. constă în răpirea unei persoane
b. este exercitată de o persoană îna;mată
c. este exercitata ca urmare a executării unui mandat de executare a unei pedepse privative de libertate. aspra
persoanei condamnate si in limitele mandatului
d. a pus în pericol viata victimei
ANS: C
94. Poate constitui circumstanta de agravare a infractiunii de 11iol:
a. săvârsirea faptei de două sau mai multe persoane împreună
b. săvârsirea faptei pe timp de noapte
c. săvârsirea faptei cu inteniie
d. săvârsirea faptei de douâ sau :r.ai rnu!te persoans îrripreunâ d~n care ce! p:Jtir: urc a mai con":!~ o ai:3 fcp:~
de viol
;~NS : A
95. .4ctu! sexu21 sf raportul sexual, sâ\târsite prin constrânger<;, vor primi încadrarea juridică c!e vioi fn forma agr~vati.
dacă:
a. fapt::. sste săvârsita de ·:ioua sau mai multe persoane 1mp'eunâ
b. victima se afl ă în îngriji~ea sau ocrotirea fâ;_)tuitoruiui
c. fapia a avui ca urmare moartea victimei
.A.MS C
96. Elementu/ rnateri2/ al fnfractiunii de furt îi p'Jate constituf:
a. o actiune
b. o inactiune
c. o omisiune
ANS: A
87. lnfractiunea de furt calificat presupune comiterea faptei:
a. prin escaladare
b. de către o persoană care a mai savârsit o infracliune de furt
c. de cel putin trei persoane împreună
ANS: A
98. Fapta persoanei care sustrage componente ale retelelor electrice va primi Încadrarea juridică de:
a. distrugere
b. furt de folosinta
c. furt simplu
d. furt calificat
ANS: D
99. Latura obiectivă a infractiunii de furt include:
a. scopul făptuitorului de a valorifica bunul sustras
b. scopul făptu i torului de a-si însusi pe nedrept un bun mobil luat din posesia sau detentia altei persoane, fără
consirntamântul acesteia
c. scopul făptuitorul ui de a-si însusi pe nedrept un bun mobil sau imobil iuat din posesia sau detentia altei
persoane, fâră consimtamântul acesteia
d. rezolutia infraciională a făptuitorului
ANS: B
100. Actiunea specifică elementului material în cazul infractiunii de talharie, În forma tip, constă în :
a. furtul săvârsit prin punerea victimei în stare de inconstien tă
b. furtul săvârsit în timpul noptii
c. furiu! săvârsit prin simulare de caii!ăti oficiale
d. furiui sâ·•ârsit de o persoană travestita ·
ANS: A
101. Elementului material în cazul infractiunii de talharie, în forma tip, se poate realiza prin actiunea de iltrt să vârsit:
a. în public
b. prin înirebuintarea de violente
c. într-un mijloc de transport în comun
d. furtul săvârsii de o persoană mascată
ANS: B
102. lnfractiunea de luare de mită se consumă:
a. dLJpa îndeplinirea unui act privitor ia îndatoririle sale de serviciu
b. in momentul producerii pagubei
c. in momentul realizarii actiunii sau inactiunii incriminate
d. doar in morner,iul in care faptuitorul in'.:a in posesia foiosuiu; necuven i ~
ANS: C
1 C2. 1-.JU constftufe fnfractiunG:
a. fapta persoanei care a rerr:'.s ta;1i unui func~:onaf { pJb ::~ : îr: s::o~l!' ; ~:deo;m i rH Ui cc~ ~<vit-:Y ;a ·f ~·Jepqr~ ::sc.
atr;butiilor de servic:u
atributdor de serviciu
a'.ribu'.iilor de serviciu
d. fapca persoanei care a fost constrânsâ sa dea mita de către cel care a luat mita
/I.NS: u
'O~ Denuntarea de către mituitor 2 frptei ma! în aime ca orgenu/ de urmârirs ~§ fi fost s:;sizar, reprezintt din p1..inc1 C$
vedere al naturii juridice:
a. o cauza speciala de nepedepsire
b. o cauza de reducere a pedepsei
c. o cauza generala de nepedensire
d. un exces scuzabil
..a..r\!S A
105 Retragerea mărturiei mincinoase î;:c:inte de ares:area inculpatului sw în toate cauzele îr. c:inte de pronuntarGC. ::.~::·
hotărâri ori a unei alte solutii ca urmare a mărturiei mincinoase reprezintâ:
::. o cauza speciala de impunitate
b. o cauza de reducere a pedepse
c. o cauza generala de inlaturare 2 rc:spunderii penale
d. niciuna dintre varianteie enuntate nu este corecta
ANS: A
106. NU constituie infractiune de proxenetism fapta persoanei:
a. de înlesnire a practicării prostitutiei de căire o persoană
b. de tragere de foloase de pe urma practi cării prostitutiei de către o persoană
c. de determinare (îndemn) a unei persoane să practice prostitutiea
d. de a întretine acte sexuale cu diferite persoane, in scopul obtinerii de foloase patrimoniale
ANS: O
107. lnfractiunea de evadare face parte din categoria infractiunilor:
a. contra autoritătii
b. contra înfăptuirii justitiei
c. contra libertatii persoanei
d. de serviciu
ANS: 8
108. infractiunea de mă1turie mincinoasă face parte din categoria infractiuniior:
d. de serviciu
ANS: 8
109. lnfractiunea de cercetare abuzivă face parte din categoria infractiunilor:
a. contra au toritătii
d. de serviciu
.A.NS: B
11 O. lnfractiunea de tortură face parte din categoria infractiunilor:
c. contra liber..a:ii persoanei
d. de serviciu
ANS: i3
111 . lnfractiunea de înlesnire a evadării face parte din categoria infractiunilor:
a. contra au tori tătii
d. de serviciu
ANS: B
112. NU constituie lnfractlunea de conflict de interese:
a. îndepiinirea unui act de căire fur.ctio:iarul {public), in exrcitarea âtrioutiiicr de servic:I.;, prin :::are s-a rea"izat ·.;;-
fo!cs patrimonial pentru sottsotie
b. îr.deplin!rea unui act de către fu~ctio:ia:'JI (puol!c), ir. exrcitarea a!rlbuiiilor :)e serviciu. prin care s-s rsaEza: 'ir
fv;cs patiimo:.!al ~entiu sine
c. emiterea de acte ncrmative
c. inoeplinirea unu; act de c&tie iunciionarui (oublic.i. in exrc!:area atri0Uiii1 or oe serviciu, prin cars s-a realizat ur:
folos pair!r.-,o:iiai penirL o rJCJ~ sau 1.,n afin oână la graoui Hir.ciusiv
ANS: C
' î3. Fapta functionarului (pubiic) cere, f'n exercitam: atribu~fifor de serviciu, parti:;ipă la luare<: unei decizii orin :;o:rf H·
realizat un folos mat9rial pemrn c persoanâ din partea căreia a beneficiat ori beneficiazâ de servicii sau folo as-s :>:-
orice netură, constituie infractiunea de:
a. luare de mită
b. confiict de interese
c. primire de foicase î.ec~11 eriiie
d. trafic ce influenta
ANS: B
1K Încadrarea juridicâ a faptei functionaru/ui (public) care, în exercitarea atributiilor de serviciu, a îndeplin it un ac~ prin
care s-a obtinut un folos pentru sotia sa este:
a. luare de mi tă
b. conflict de interese
c. primire de foioase necuveniie
d. trafic de influenta
ANS: 8
115. Prin uz de fals se întelege:
a. folosirea unui înscris oficial, cunoscând că este fals, în vederea producerii de consecinte juridice
b. contrafacerea unui înscris oficial, în vederea producerii de consednte juridice
c. alterarea unui înscris sub semnătură privată . în vederea producerii de consecinte juridice
ANS: A
1 ~6 . Folosirea unui înscris sub semnâturâ privată, cunoscând câ este fals, în vederea producerii de consecinte juridi:;t:
constituie infractiunea de:
a. fals în înscrisuri sub semnăwrâ privaiâ
b fals intelectual
c. fals material în înscrisuri oficiale
d. uz de fals
ANS: D
1~7 . Încadrarea juridicâ a persoanei care foloseste un Înscris oficial sau sub semnâtu;â privată, cunocând câ este fals. ir,
vederea producerii de consecinte juridice este:
a. fals în înscrisuri sub semnătură privată
b. fals intelectual
c. fals material în înscrisuri oficiale
d. uz de fals
ANS: D
118. Cauza specială de nepedepsire a subiectului actilr a! infractiunii de detinere de instrumente în 1rederea fa!sificf;ff
operează dacă:
a.faptuilorul a predat instrumentele detinute autori!ătilor judiciare. înainte de a se fi trecut la falsificarea
propri u-zisă si înainte de descoperirea acestora
b. faptuitorui a predat instrumentele detinute autoriiă tilor judiciare, înainte de a se fi trecut la fa!sif:carea
propriu-zisă sau după comiterea faptei de falsificare, dar înainte oe sesizarea intan.te:
c. faptuitorui a predat instrumentele delinute auioritătilor judiciare, înainte de a se fi trecut !a falsificarea
propriu-zisă sau după comiterea faptei de falsificare, dar înainte de pronuntarea i;nei hotarâri definiiive de
condamnare
d. toate varian:e1e enuntate sun'. corecte
ANS: A
', 19. Obiectul materiâl al infrc:c !funii de falsificare de monede, atunci când se reaiizeo.zâ prin contra~~cere:
a. este materialul utilizat peniru confectionarea monedei
b. sunt instru!llentele fo!osite pentru corfec1ionarea mo1edei
c. este moneda modifica tă , h orice rr.Jd
d. r.v axis~5
,.'.:NS: A
i 2Q. Încredintarea unui act care s-e1vs2te fa iden tificar~, !egitimc;re -:;r! IG ac;v,:~i;ec: sra;ii civile, spr"- < ;'i f?J·:t !t i,1e r.:: ::"·~.":'
consCituie infrzctiun eG de:
a. •a!s în îrscr!~u ri oficia·e
b. fa!~ in'eiestual
î4
v „JZul de fals
d fals privind identiiatea
ANS: O
î2 1. Forma de vinovătie cu care se savarseste infractiunec de falsificare cie monsoe sste:
e. CLlpg
b. intentia
c. a!ît culpa, cât si intentia
d. p;aeterintentia
ANS: o
i~2. Potri\ it reg/ementârii legii penale fapta persoanei care falsifică inscrisuri oficiale:
1
a. constituie infractiune, d acă iaisificare2 este săvârsitâ în moda!itacea contrafacer.i scrie~!!. de natură se prcd:.::::â
consecinte juridice
b. constituie infractiune, dacă falsificarea este sâvâ··siiă ir. modalitatea al terării . de n atu ră să producă consecinte
juridice
c. constituie infractiune. dacă falsificarea este săvârsitâ în modalitatea contrafacerii subscrierii, de nat1.:râ sa
producă consecinte juridice
ANS: O
123. Potri1rit reglementârii legii penale fapta persoanei care foloseste un înscris oficial, cunoscând câ este fals:
a. constituie infractiune, dacă înscrisul este folosit în vederea producerii de consecinte juridice
b. constituie infractiune, dacă înscrisul este folosit fără intenlia de a produce consecinte juridice
c. constituie infractiune, dacă înscr;sul este folosit doar în interesul unui tert, dar cu intentia de a produce
consecinte juridice
d. niciuna din variantele enuntate nu este corectă
ANS: A
124. Potrivit reglementârii legii penale fapta persoanei care foloseste un înscris sub semnătură privată, cunoscând ci
este fals:
a. constituie infractiune, d acă înscrisul este folosit în vederea producerii de consecinte juridice
b. constituie infractiune. dacă înscrisu! este folosit fără intentia de a produce consecinte juridice
c. constituie infractiune, dacă înscrisul este folosit exclusiv în interesul altei persoane, dar cu intentia de a
produce consecinte juridice
d. niciuna din variantele enuntate nu este corectă
ANS: A
~25. Potrivît reglementării legii penale fapta persoanei care face declaratii necorespunzatoare adevarului:
a. constituie infractiune, dacă dec!aratia este făcu tă unei unităti in care acesta isi desfasoara activitatea, în
vederea producerii de consecinte juridice
b. constituie infractiune, dacă declaratia este făcută în vederea producerii de consecinte juridice exclusiv în
folosul propriu
c. constituie infractiune, dacă deciaratia este făcută în vederea producerii de consecinte juridice exclusiv în
folosul altei persoane
d. constituie contraventie
ANS: A
126. Potrivit reglemen tării legii penale fapta persoanei care se prezintă sub o identitate falsâ:
a. constituie infractiunea de fals în declaraîii
b. constituie infractiunea de fals privind identitatea .
c. constituie infractiunea de fals în declaratii de fals intelectual
d. constituie infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale
ANS: 8
127. Potrivit reglementării legii neÎn dep/inirea îndatoririlor de servfoiu sau îndeplinirea lor defectuoasâ :
a. constituie infractiune, dacă a pus în pericol siguranta mijloacelor de transport pe calea ferată
b. constituie infractiune, dacă s-a produs un accident de cale ferată
c. constituie infractiune, dacă a pus în pericol siguranta mijloacelor de interventie sau m an evră pe calea fera\a
d. !oate varianiele enuniate sunt corecte
ANS: O
128. Potrivit reglementării legii penale, fapta persoanei de a distruge, degradz sau aduce În stare de neîntrebuinta"s :
in stalatie de cale feratâ :
o. cor.stituie infractiune. cacă a p.is în periec! siguran'.a mijloacelor de :rar.sport pe calea ~erc.tE
c:. ~:r.stitule :nfrac~t.:1e. c!acE S·a c:·cdu~ un accident de ca!e feratâ
c. cG::stituie inf'sctiune, cacâ a p~s in pericol siguran'.a m'.jloace!o~ de in!erve:;tie sau n:arev:t pe ::aie2 :e,s;2
o. toaie variantele enun!ate sum corecie

AN.S:
O
"29. Actiunea speciffr:â efementuiui material ai laturii obiective în co:zui infractiunii de "distrugere si semnalizare fa1sf "
const§ În :
a. distrugerea liniei de cale 'erată
b. ciegradarea unei instalatii de cale feratâ
c. aducerea în stare de neir.treouiniare a iiniei oe cale feraiâ
d. 1oa!e variantele enuniaie sunt corecte
f:.NS: C
: 30. Elementul material în cazui infri1ciiunii de n1::îndepiinire a îndrttoritiior de serviciu sau îndeplinire~ /o,- defecrucc:s~
constă:
a. doar într-o actiune
b. doar intr-o inactiune
c. atat într-o acUune, cat si într-o inactiune
ANS: C
~31 . Pedeapsa apficată subiectului activ al infractiunii de tăinuire:
a. nu poate depăşi pedeapsa prevăzută ce lege pentru infracţiunea din care provine bunul tăinuit
b. nu poale fi mai mare decât aceea care s-a ap1.ca: autorului faptei din ca;e provine bunul
c. se reduce cu o treime, dacă pentru autorul faptei om care provine bunu' s-au reţinui circumstan\e atenuante
d. se majorează cu o treime, dacă pentru autorul faptei din care provine bunul s-au reţinui circumstanţe
agravante
132. fntreruperea cursului sarcinii constituie infractiune daca:
a. fapta este săvârsi tă în afara institutiilor medicale sau a cabinetelor autorizate în acest scop
b. fapta este săvârsită în scop terapeutic
c. fapta este săvârsită pentru a salva viata mamei
d. fapta ests săvârsi tă în termenul legat
ANS: Â
î33. Întreruperea cursului sarcinii NU constituie infractiune daca:
a. fapta este săvârsită în afara institutiilor medicale sau a cabinetelor autorizaîe în acest scop
b. fapta este săvârsită de medicul specialist, în scop terapeutic
c. fapta este săvârsită fără consim 1ărnântu l femeii îns ărcinate
d. fapta este avut ca urmare moartea femeii însărcinate
.A.NS: B
134. Fapta persoanei de în trerupere a cursului sarcinii poate fi săvârsitâ în urmâtoare/e variante normative:
a. în afara instituliilor medicale sau a cabinetelor autorizate in acest scop
b. de către un medic care nu are calitatea de medic specialist în obstetricâ-ginecologie
c. fără consimtămăntul femeii însărcinate
A.NS: D
135. Nu constituie infractiune de fals în înscrisuri sub semnă tură privptâ fapta persoanei care:
a. foioses!e înscrisul sub semnătură privată falsificat în interes propriu
b. nu foloses\e înscrisul sub semnătură privată falsificat
c. incred in tează înscrisu. altei persoane spre folosire
d. incredintează înscrisul altei persoane spre folosire. in vederea prcdicerii de consecinte juridice
ANS: 8
136. NU constituie infractiune de detinere de in strumente în vederea fa lsificării de valori fapta persoanei care:
a. fabricarea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la fa!sificarea de valori
b. datinerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la fals!ficarea de valori
c. irar.sr.i~erea de ir,strumer:'.e sau r:-:c;te~i =:le c:i s-::opu! de a se·'1i :;:; fc!s~;!cacea de vaio~;
ANS: O
13i NU constituie infractiune de tâlhărie :
o. furtul sâvârsit prin intrebulii:ore Ce viclentă
b. furt!Ji săvarsit prin intrebuirita'e :ie a.meni1:ar:
·v. furtul s&vârsit orin punerea victi~si in s:are de ·1nconstienta
j, furtul prin efractie, esca!adari;; sau prin folosirea fârâ drep( a .Wf:; :;r,e; aae1â·at-: saL & ur,ei c::1e' r·!ir•c1')cao:
,il.i,:S· O
a. furtu! sâvârsit prin intrebuintare de violenta

b. furtul săvărsit în timpul nopiii
c. furtul săvârsit înir-un mijloc de trnnsport în oornun
d. furtul prin efiaciie, escaladare sau prin folosirea fără drept s unei chei adevârate sau a unei chei mincinoase
Al\<S: /1,
13S. NU constituie infractiune de omor:
a. uciderea unei persoane cu premeditare
o. uciderea unei persoane
c. uciderea unei persoane din interes materia!
d. uciderea unei persoane peni•u a ascunde sâvârsirna a!tei inîraciiuni
ANS: B
'i40. NU constituie infractiune de determ ir:a re sau înlesnire a sinuciderii:
a. deierrminarea sinuciderii unei persoane, dacâ sinucioerea a avut loc
b. înlesnirea sinuciderii unei persoane. dacâ sinucioerea a avut loc
c. înlesnirea sinuciderii unei persoane, dacă sinuciderea nu a avut loc
ANS: C
141. NU constituie infractiune de ucidere din culpă:
a. uciderea unei persoane ca urmare a ne respectării dispozitiilor legale pentru exercitiul unei profesii
b. uciderea unei persoane ca urmare a respectării dispozitiilor legale pentru exercitiul unei profesii
c. uciderea unei persoane ca urmare a nerespectării masurilor de prevedere peniru exercitiul unei profesii sau
meserii
d. uciderea unei persoane ca urmare a nerespectării dispozi!iilor legale ori a masurilor de prevedere pentru
efectuarea unei anumite activitati
ANS: B
142. NU constituie infractiune de santaj:
a. constrângerea unei persoane sa dea, sa facă să nu facă ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos
patrimonial
b. constrângerea unei persoane sa dea, sa facă să nu ;acâ ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos
nepatrimonial
c. amenintarea cu darea în vileag a unei fapte imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata ori
pentru un membru de familie al acesteia
d. promisiunea sau acceptare de a da în vileag o fapte real ă, compromitatoare pentru o anumita persoana ori
pentru un membru de familie al acesteia
ANS: O
143. NU constituie infractiune de proxenetism:
a. înlesnirea practicării prosfitutiei de către o persoană
b. tragerea de foloase de pe urma practicării prostitutiei de către o persoan ă
c. determinarea (îndemnul) unei persoane să practice prostitutia
d. determinarea (îndemnul) unei persoane să nu practice prostitutia
ANS: O
144. NU constituie infractiune de viol:
a. raportul sexual consimtit
b. raportul sexual săvârsit prin constrângere
c. raportul sexual săvârsit profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra
d. raportul sexual săvărsit profitând de imposibilitatea victimei de a-si exprima voin!a
ANS: A
145. Constituie infractiunea de violare de domiciliu fapta persoanei de:
a. patrundere fara drept, în orice mod, într-o locuinta, lara consimtamantul persoanei care o ioloseste
b. patrundere fara drept, in orice mod. într-o incapere, fa;a consimtamantul persoanei care o iolosesie
c. patrundere fara drept, în orice mod, într-o dependinta sau loc împrejmuit tinand de o locuinta, fa·a
consimtamantul persoanei care le foloseste
ANS: O
146. Furtul unui mijloc de transport sau a oricârui aft mijloc de interventie la accidente de cale ferată constiru;s
infractiunea de :
2. furt c2!!ficat
b. 7:.J t. simµ!u
c. fu rt de foios!;,te:
o. niciuna dintre variante1e ei'Ur.:ate nu este corecta
ANS: .i:J.
147. Furtul de benzinâ, motorin~ ciir. conducte sau depozhe constituie infractiunec. de:
c.. furt calificat
b. furt simplu
tâlhărie
niciuna dintre va~ianteie enuntate nu este corecta
.ANS: .~
148. Furtul de bunuri, prin fnsusirea cârora se pune în pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumuriîe putib:
constituie infractiunea de :
a. furt calificat
b. furt simplu
c. furt de folosin!a
d. însusire a bunului gasi!
ANS: A
149. Furtul de componente ale sistemelor de irigatii constituie infractiunea de :
a. furt calificat
b. furi simplu
c. furt de folosinta
d. însusire a bunu!ui gasi!
ANS: A
150. Furtu! insta!atiifor de siguranta si dirijare a traficului rutier constitttie infract!unea de :
a. furt calificat
b. furt simplu
c. furt de folosinta
d. niciuna dintre variantele enur.tate nu esle corectâ
ANS: A
151. Uciderea unei persoane cu premeditare constituie infractiunea de
a. omor calificat
b. omor simplu
c. omor cu consecinte deosebit de grave
.4NS: A
152. Uciderea unei persoane din interes material constituie infractiunea de
a. omor calificat
b. omor simplu
c. omor cu premeditare
d. niciuna d!ntre variantele enuntate nu este corectâ
ANS: A
153. Uciderea unei persoane pentru a sustrage o altă persoanâ de la ~ecutarea unei pedepse constituie infractiunea dG
a. omor calificai
b. omor simplu
c. evadare în formâ agravată
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corectâ
ANS: A
154. Uciderea unei persoane pentru a ascunde săvârsirea altei infractiuni constituie infractiunea de
a. omor calificat
b. omor simplu
c. omor
d. niciuna dint e vanar;tele enun:at•? nu este corectă
At-.iS: A
155. Lipsirea de libertate În mc-d fi~gal să ţlârsită de o persoană înarrfi~tă constituie:
a. ferma agravată c. îiifi"acfrJr:U
b. forrna ater: u a~a a ~nfracfrJr:ii
c.. f~r-ria asimi:ata a !nfract~unii
ll,t~S A
·;56. Lipsfraa, c:le !it erteie fn ~noe! f/99·a: s~\1~rşftâ asupra unui rninor con.stituis:
·:a
a. forma agrava tă a infractiunii

b. forma atenuata a infraciiunii
c. forma asimilata a infractiunii
d. niciuna dintre vmiante!e enuntate 11u este core:::tt~
ANS: A
Lipsirea de libertate în mod ilegal sâvârsită într-un mod prin care se pune în pericol l'iata l'ictimei consrituie:
a. forma agravată a infraciiunii
b. forma atenuata a infractiunii
c. forma asirr.i:ata a infractiunii
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corec!â
ANS: A
158. Lipsirea de libertate în mod ilegal săvârsită fntr-un mod prin care se pune în pericol sanatatea victimei constituie:
a. forma agravată a infractiunii
d. niciuna dintre variantele enuntaie nu este corectă
ANS: A
159. Lipsirea de libertate în mod ilegal care a avut ca urmare moartea victimei constituie:
d. niciuna dintre variantele enunta!e nu este co~ectă
ANS: A
160. Violul săvârsit de două sau mai multe persoane împreună constituie:
ANS: A
161. Violul sâvârsit de cel care are victima în îngrijire sau ocrotire constituie:
ANS: A
162. Violul săvârsit de cel care are victima în tratament constituie:
c. forma asimilata a infracliunii
ANS: A
163. Violarea de domiciliu sâvârsită de o persoană înarmată constituie:
a. forma agravală a infractiunii
d. niciuna dintre variantele enuntate nu esie corectă
At~S: A
164. Violarea de dom iciliu săvârsită în timpul noptii constituie:
d. niciuna dintre variantele er.un:ate nu este corectă
ANS: A
165. Violarea de dom iciliu săvârsitâ prin folosire de calltatl mincinoase constituie:
b. forma atenuata a i!lfractiunii
c. forma asimilata a infractiur1ii
d. niciuna d~ritie \1aiian:ele enun!2te nu este coieciă
ANS: A
Penal-gen
1. Amnisiia este:
a. o cauză care în l ătură caracterul penal al faptei
b. o cauză care înlătură răspunderea penată
c. un act de clementă iild1v1duai. concretizat î;itr-un decret emis de Preşedintel e Rc:11ân1ei
ci. o conditie preexistenta a reabiiitârii cie drept
ANS: B
2. Pluraliiatea de infracţiu11l este:
a. situa\ia în care o ::isrsoan& a săvârşit oouă sac mai nulte in :~acţiuni după .:;e c. executat inte~ra! c
c:mciarr.nare pentru altă iilfra:::ţiune sau a săvârsii o nouă infra:::~une după ce a iost 00naamr.ată defa1iu;.
pentru alte infracţiun: comise anterior
b. situaţia în care o persoană a săvârşit dou ă sau mai mulie infraciiuni înainte de a fi condamnată definitiv pentru
vreuna dintre ele sau a săvârşli o nouă infracţiuna după ce ~ fost condamnată definitiv pentru alte infrac~uni
comise anterior
c. si tua ţia în care o persoană a săvârşit două sau mai multe in fracţiuni înainte de a fi condamnată definitiv pem;l
vreuna dintre ele sau a săvârşit cel puQn oouă noi infracţiuni după ce a fost condamnată definitiv pentru alte
infrac\luni comise anterior
d. situaţia în care o persoană a săvârşit două sau mai multe infraciiuni după ce a fost condamn ată definitiv
pentru 'v 'eur.a dintre ele sau a săvârşit cel pu\in două noi infracţiuni după ce a fost condarnna:ă definitiv pentru
alte infracţiuni comise în concurs ideal de infractiuni
ANS: 8
3. C~md exista concurs de infra:::tiuni ?
a. atunci cand doua sau mai multe infraciiuni au fost savarsi!e printr-o unica actiune, de aceeasi persoana
b. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi
persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost sava~site printr-o unica manifestare sau prin actiuni sa1,;
inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele
d. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune de doua sau mai multe
persoane
Al~S: C
4. Exista concurs de infraciiuni:
a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prinir-o unica actiune, de aceeas;
persoana, în baza unei rezolutii infractionale unice
b. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni distincte de
aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau
inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele
d. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica actiune de doua sau mai
multe persoane, în calitate de coautori
ANS: C
5. Cand exista concurs ideai de infractiuni?
a. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, înainte de a fi condamnata definitiv
pentru vreuna din ele
b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele constitutive mai multor infractiuni
c. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persbana, datorita irnprejurarilor m care a avut loc s:
urrnarilor pe care ie-a produs. intruneste elementele constituiive ale aceleiasi infractiuni
d. atunci cand numai o actiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc si
urmarilor pe care le-a produs, in truneste eiementele constitutive a mai multor infractiuni
ANS: B
a. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana. datorita imprejurarilor in care a avut io:::
sr urmarilor pe care le-a oroous, in!rur.este elemen!e!e constitutive ale ace!eiasi infractiun!
b. atunci cand o actiune sau o ir.actiune savarsiia de aceeasi persoana, datoriia imprejurarifor in care a avu: Io:::
si urm arilo~ pe care le-a produs, intruneste elemeniele :::ons'.iiut1ve ale unor infraciiuni diferite
c. atunci card riumai o actiur.e savars:ta cie aceeasi oersoa;ia datori'.a irroreju~arilor ir. care 2 avu: io::: s:
urmariior pe care le-a c.rodus, intruneste e1ementeie consti'.u ~ive aie aceleiasi infractiuni
d. atunci canci mai mu!te infractiun! au fost savarsite de aceeasi persoana piin tot ataiea actiur:' ori ir.actiuni
distincte inainie de a fi fost condamnara definiiiv pentru vreuna din e1e
ft,NS: D
. . Care sunt irâsâturile esenliaie ale infractiuni 7
a. fapta prevăzută de legea pen ală, savarsita cu vinovatie, nejustificată şi 1rnoutabila persoanei care a săvârşit
e.
::.. vinovatia, raspundere::: oenala si pedeaosa
iatura obiectiva si latura subiectivc.
d. !e~menii in:racuunii si pericolul soc1ai
ANS: A
e ·~~sătUiile eseniiale aie inf.-actiunii sunt:
a. vinovăţia, r.ejuslificaiă şi imputabilă persoanei care a săv2rş!i-o, prevăzu:ă oe.legea oenaia.
b. existenta iap:a
c. eiementul material al laiurii obiective
d subiectul activ si subiectul pasiv
ANS: A
9 Culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei există în cazul în care?
a. ir. cazul in care iaptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-i urmareste accepta producerea lui
b. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezu:tatul faptei sale des: trebuia si putea sa-I prevada
c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si crede fara temei. ca
acest rezultat nu se va produce
d. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si accepta producerea lui
ANS: C
10. Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-i urmareste accepta producerea lui
b. in cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-I prevada
c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, socoteste iara temei ca el nu
se va produce
d. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatu! faptei sale. desi trebuia si outea sa-I prevada
ANS: O
11. Când există intentie directă ca formă a vinovătiei ?
a. în cazul in care faptuitorul prevede rezu::atut faptei sa1e. nu-l accepta. socotind. lara temei. ca el nu se va
produce
b. in cazul in care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea lui, prin savarsirea
acelei fapte
c. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui
ci. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta si nu-l urmareste
ANS: B
12. Când exista inientie in d i rectă ca forma a vi novătie: ?
a. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce
b. in cazul in care faptuitoa.:I prevede rezu!tatul faptei sale sî desi nu-l urmares1e, accepta producerea lui
c. în cazu! in care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si RUtea sa-I prevada
d. in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei saie, si desi nu-l urrnareste, socoteste, fara temei, ca el r.u
se va produce
ANS: B
13. Exista intentie indirectă ca formă a vinovăliei :
a. atunci cand faptuitorul prevede rezultatu! iaptei sale, nu-l accepta, socotind, fara temei. ca el nu se va produce
b. atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmaresie, accepta producerea lui
c. atunci cand fap tuitorul nu prevede rezultaiul faptei sale. desi trebuia si puiea sa-i prevada
d. atunci cand faptuitorul orevede rezultatul faptei sale si, desi riu-1urrnareste, socoteste, fara ~emei, ca e1 nu se
va prod\Jce
ANS: 8
, 4. Când exisiâ recidiva?
a. atunci ...and, dupa rar:-ianerea derin:iiva 2 unei no:aran oe ccncam;ia;e ;::; oedea~sa ir.chisor:i fiai r;:ic:i de
sase lunf. cei condarn'lat savarsesie ciin nou o ir.fraciiune cir- :::u:p:::, ina'nte de inceperna c:xscuta;ii uedeusei.
in \ir-ou! execu:ar:: aces;ei2. s::t. 'r, s1are de ev9dare. :ar oe-::isapsc. prevazu:a :ie lege peniru a ooua
infract1t.ine esie inc'iisoarea mai mare ae ~n an
b atunci cand. ou::ia ramane:e2 dsfin:iiva a uriei nc.:c;·a:· :Je o::n~a-r·;are 12 osdeapsa ircr1sorii ma! n~::: ,·e oe Jr
ar:? :::'3! ccrdar:r:a~ sa\'arsE:: te dir- no „ : h.:ra:1iJ'"'1€ ::„: ' '"1 :e:~·:is ;...i Ciî:~·= ·:îs ir.·:e:-er;c. eKeCt..;tc:r!: :s:.epse:. .1
tir.1pu' e~:5cutari i acesteia sa"; ir: srare oe evadare :a: ocdsapss prevazLta ·Je iege pert~u a ::0~1a irtact:une
2
este inchisoarea mai mare de sase luni

c. atunci cand. dupa 1amane·ea definitiva a unei hotarari de condamnare ia pedeapsa amenzii sat. închisorii rrai
mare de sase luni. cel concam:iat savarseste din nou o inf...aciiune cu inientie. înainte de începerea executarii
pedepsei, in timpu! executarii acesteia, sau in sio.re de evadare. iar pedeapsa orevazuta de lege pentru &
doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an
c atunci cand, dupa ramar.erea defini~va a unei hmarar! de conaamnare 1a pedeapsa închisorii mai mare de un
an, cel condamnat savarseste din nou o infracliune cu intentie sau cu intenţie depăşită, pân ă la reabilitare sau
împlinirea termenului de reabilitare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea
mai mare de un an
ANS: D
î 5. Când exista tentativa imperfecta ?
a. atunci cand faptuitorul executa in întregime elementul materia. al laturii obiective a infra:;tiunii sL cu toats
acestea. rezultatul :.mna:it nu se produce
b. atunci cand fapluitorul începe execu!area elementului material al laturii obiective a infractiunii însă. pe
parcursu! desfasurarii, executarea este intrerupta sinu poate fi dusa pana la capa!
c. atunci cand fap!uiiorul, ces1 dispune de toate conditiiie necesare sub aspectul rnijloaceior ce vor fi foiosite si a·
obiectului materia! pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, !otusi infractiunea nu se consuma,
datorita modului defectuos in care au fost folosite mijloaceie de catre faptuitor sau altor cauze
d. atunci cand faptuitorul executa in întregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si. cu toate
acestea, rezultatul urmarit nu se produce datorita modului gresii de concepere
ANS: B
16 Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
a. dupa executarea pedepsei închisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia
executarii pedepsei
b. in momentul incarcerarii condamnatului
c. dupa ramanerea definitiva a ho!ararii de condamnare
ANS: A
17 Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi începe:
a. dupa executarea pedepsei închisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescripfia
executarii pedepsei
b. în intervalul cuprins între momentul încarcerarii condamnatului si ramanerea definiiiva a hotararii de
condamnare
c. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, dar nu mai tariu de executarea pedepsei
ANS: A
18. Când nu se pedepseste tentativa?
a. atunci cand faptuitorul a impiedicat mai înainte de descoperirea faptei producerea rezultatului
b. atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca organul de
urmarire penala sa o descopere
c. atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a împiedicat producerea rezultatului mai înainte de
descoperirea faptei
d. atunci canci faptuitorul s-a impacat cu persoana vatamaia
ANS: C
19. Când o infraciiune are un continui agravant sau calif:cat ?
a. cand este savarsita de un infractor recidivist
b. cand subiectul activ este calificat
c. cand, pe langa conditiile necesare pentru exisienta ei in configuratia tioica, cuorinde si alte circumstante de
agravare
d. cand cuprinde numai conditiiie pentru existenta e· informa tipica
ANS: C
20. Când o infractiune este cornplexa ?
a. atunci.canci elementul material al laturii obiective se repe:a de mai multe ori in aceeasi împrejurare
b. numai atunci cand in continutui sau intra ca element constitu!iv o actiune sau inactiune care cons!ituie orin ea
insasi o fap:a prevazu:a de legea penala
c. atunci cand o persoa:1a sava:seste ia ~ iferite irie~;ale ce timp acliuni sau inaciluni care prez:n;a fle:::are ir
parte conti:iutul unor int'actiuni di:erite
d. atunci cand in continutu! sau intra ca e!emen: consmutiv sa:..; ca circumstanta agravanta o a:::Uune ;:,"'
inacFvne ca~e C'.>nstituie ea insasi o iapta prevazu:a de legea oe:ialP
2- . ::âr.d c 1nf:actiLne este contin1Jata?

a alune• cand actiuneaiinacuunea ce îo;meaza eier:-.entu! ma:eria1 a: iati.;~i: obiecuve se prs,~· :-:~es1e i:-; iimP, lî
cnit' natu~ai. chia~ duoa r.icmentu! cor.siJmari:
<:> . :m.nc,; caric o persoar.a savarseste ia difer"1e 11'le ;va?~ <ie liniµ cic:iuni SEL inactiu~i ca;-e orezi;;t;, fieca;e iî
pa:ie c0ntinutul unei inf:acii!.lni. inair.te ce a :î fos: condamna:a definitiv penlrt• vret.:no din eie
c atunci canci o persoana savarseste ia diferite imervale ce :n1~. :iar ir. realizarea aceleiasi rezoiutii ac!iuni saL
ir.actiuni care prezinta fiecare în parte conUnutul aceleiasi infractiuni
d. atunci cand o persoana savarseste în diferite intervale de timp actiuni sau inaciiuri care preziria nec:ore ir.
parte cuantumu! unor infractiuni diferite
ANS: C
22. Când se epuizeaza o infractiune continua ?
a. in momentul producerii rezultatului
b. in momentul incetarii actiuniirinactiunii infractionale
c. coincide cu momentul cor.sumarii infractiunii
d. coincide cu momentu! savarslrii infractiunii
ANS: B
23 Care este cauza care generează starea de pericol datorită căreia se dispune măsura de sigurantă a interzlcerii ocupării uriei fun:ti'
sau exerciiării unei profesii ?
a. nedemnita:ea persoanei care a savarsii fapta prevazuta de legea penala
b. exercitarea func!Jei sau profesiei in mod abuziv
d. lipsa atitudinii de care a dat dovada persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala de a efectua
potrivit exigentelor cuvenite activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta
ANS: O
24. Care din sanctiunile mai jos menlionate sunt sanctiuni de drept pena! ?
a pedepsele, masurile educative, masuriie de siguranta si sanctiuniie conlraventionale

b. pedepsele, masurile educative, masuriie de siguranta si sanctiunile disciplinare
c. pedepsele, masurile de siguranta
d. numai pedepsele si masurile educative
ANS: C
25 Care este daia la care se considera savârsita infractiunea continuata ?
a. daia comiterii primei actiuni sau inactiuni
b. data efectuarii celei de a doua actiuni sau ina: tiuni din componenta infractiunii continuate
c. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate
d. data la care a fost descoperita infractiunea
ANS: C
25. Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul cand se comite actiunea/inactiuriea ca1e dureaza suficient pen tru a avea o semrificatie penala
b. momentul cane autorul faptei a început realizarea e:emeniului material al infraciiunii
c. momentul la ca:e a încetat actiunea/inactiunea infractionala
d. momentul in care s-a produs rezu!taiu!
ANS· C
27 Care este mome:itul în raport cu ca~e se apfi:::a be:1ef.ciul amnistiei ir cazul savârsirii unei infractiuni conf;nuate?
a. momentul producerii rezultatulu!
b. momentul cor.sumarii infractiur:1i
c. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
d. data ramanerii definitive a unei hotarari oe condamnare
ANS· C
28. Care es:e momentul în raport cu care se aoiica be:iefic1u gra!ierii in cazui savarsiri: unei in:iact:un cc'ni;nue-::
a. momenti.:I cor.sumarii ir.frac!i!.lnii
t. momentul epuizarii activii&iii infractbna!e
,.. m0mentu 1 producerii ;ezu ! ~3tu:u:
:l momentu' desco;:;e:ir;; irb:ic'.i:.mi!
.Ll.' JS
1
8
2'2 C:a"B ests :~r-i.e!t.i ~âspuncer!1 per a1e ·~
„ &>~.sten :.a un:;i for:--1te ..:.s v~i"'1C\iat: s
c savarsirea unei fapie prevazule oe legea penaia

d. savarsirea unei infractiuni
ANS: O
3C. Care su1\ factori; care compun vir-ovă'.ia ?
a. nunai fac:orul intelectiv sub <orma pre„:ecierP sal! a posioilftaiii prevederii de cai:e sub1ec' 2 u~marilcr
socfalmente pericuioase
b. 1umai factorui vo!itiv ::;are consta i:; 11oi•Ha subie::;!Llui de 2 savars1 faota s· oorima de s proovce i" reali:a:s
urr.iariie socia,mente oericuloase
c. doi factori, unul inteleciiv si unu! volitiv
o doi faciori, unu! volitiv si dolul
ANS: C
31 Care sunt formele pluralitati: de inf~actiuni ?
a. paf1lc1catia penala. concursul de infracii:Jni si rec;diva
b concursul de infractiuni. recidiva si p!uralitaiea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturata
d. p!ura'itatea iniermediara, concursul de legi penale, recidiva
ANS: 8
32. Care sunt formele unitatii !egale de iniractiune ?
a. infraciiunea complexa. infraciiunea continua, infractiunea progresiva si
infractiunea de obice!
b. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva
ANS: B
a. infractiunea simpla, infraciiunea continuata si infractiunea deviata
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla. infractiunea complexa si infraciiunea deviata
d. infractiunea simpla, infraciiunea continua si infractiunea deviata
ANS: O PTS:
34. Care sunt sancţiunile ce se pol aplica minorilor care săvarsesc infractiuni?
a. detentiunea pe viata si închisoarea. caz in care limitele se reduc la jumatate
b. închisoarea, in limiiele prevazute pentru major
c. doar amenda penala
d. măsurile educative
ANS: D
35. Cărei forme de participatie ii este specifică contributia directa si nemijlocita la savârsirea faplei prevazuta de legea pe:ta.c, !
a. instig:irii
b. coautoratului
c. complicitatii
d. tainuirii
ANS: B
36. Ce cuprinde latura obiectiva a infraciiunii ?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
c. actiunea sau inactiunea. urmarea imediata si vinovatia
d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex
ANS: B
37 Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni inteniionate ?
a. faza tentativei si faza in'ractiunii fapt consumat si faza urmarilor
b. faza actelor de pregatire. faza tentativei si faza infractiunii fapt consuma!
d. faza actelor de pregatire, faza tentativei, iaza actelor de executare si faza urmarilo·
ANS: C
38. Ce desemnează -nobilul u:ie: infractit:r:: ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta. tendinia, pasiune) care conauce la nasterea în mintea fapiuitcrului a ideii
savarsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urrr,a:'t::. de :aptuito: orir. savarsirea infra:;tiuri;i
c. de~enneaza atitudinea ;:>s:1;-::s a :s~n.·ito ·u•!) ::e orecede si msotesie :ap:a in'ractior-ala S' ur~ari!E: s'
::
ci. vai:>rile so:;ials ne care norme,e oenale de iiic~irnin;;re ie ocro[esc

.14..r<s A
39. Ce :esemneazâ scopu! savârsirii une'. infractiuni?
s. desemneaza finaiitatea urmarita prin savarsirea faptei
o. desemneaza ace! seniiment (ciorinta, 1endin:a. oasiune.1ce conoucs ia :-,asierea i ~, miilte2 faowitorui:Ji c. ioe;i
savarsidi unei arumite infractiuni
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuiiorului ce precede si insoiesie fapta iflfract1ona1a si u~rna~iie ei
d. \'alo;ile sociale oe care normele penale de incriminare te ocrotesc
.~.NS: /j,
4C. Ce este obiectu! jurid!c al unei infr2cti~mi ?
b. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea fapiei
c. persoana imootriva careia este indrepiata actiunea sau inactiunea
d. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei
ANS: D
41. Care sunt conditiiie atacului în cazul legitimei apărări, cauzâ justificativâ ?
a. material, direct, proportional, imediat
b. materia!, direct si injust
c. material, direct. imediat, injust si proportiona!
d. material, direct, imediat si injust
.ANS: D
a. statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infracliune
c. numai persoana juridica care a suferii un rau produs prin infrac!iune
d. numai persoana fizica care a suferit un rau produs prin infractiune
ANS: ,A.
43. C..:1ndiţi ile generale de existen ţă aie concursului de irfracjiuni sunt:
a. să se săvârşească două sau mai multe i nfracţiuni, infracţiunile să fie săvârşite asupra aceleiaşi persoane.
in fracţiu nile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare ciefinitivă pentru vreuna dintre ele, cel puţin
două dintre infracţiun i le săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii
b. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni , infracţiun ile să fie săvârş ite de aceeaşi persoană,
infrac9unile să fie săvârşi te după executarea unei condamnări definitive pentru una dintre ele, cel puţin două
dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii
c. să se săvârşească două sau mai multe in fracţiuni, infrac\iuni!e să fie săvârşite de aceeaşi persoa nă.
infracţiunile să fie săvârşite înainte de a interveni o condamnare definitivă pentru vreuna dintre ele, cel puţi n
două dintre infracţiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judecaţii
d. să se săvârşească două sau mai multe infracţiuni, infracţiunil e să fie săvârşite de două sau mai multe
persoane împreună, infracţiunile să fie săvârşi te înainte de a interveni o condamnare definitivă penîru vreuna
dintre e:e, cel puţin două dintre infraciiunile săvârşite să fie susceptibile de a fi supuse judeca\:i
.!\NS: C
44. Recidiva este:
a. o formă a pluralităţii de infracţi ur, i
b. o form ă a un ităţii de infrac\iune
c. o formă a piuralită\ii constituite de infractori
d. o form ă de individualizare a pedepsei
Ai'JS: A
45. Primul termen al recidivei îl constituie înto1deauna:
a. o condamnare definitivă la pedeapsa amenzii oena!e în cuantum de minim 5000 lei
b o condamnare de~n iti vă i2 pedeapsa amenzii oeriaie in ct.:an:um de minir:·, 10000 .ei
c. o condamnare definitlvă ia pedeapsa închisorii cu o durată de peste 6 luni sau 3 condar::năn de până la 6 luni
d. o condamnare definitivă la pedeapsa închisorii mai mare de ur. an
,llNS: D
a. amnisUe generală şi amnist~e special

b. amnistie condiţio nat§ si a:"'1 nisiie n econd iţionată
c. 3 Pî n i st~e pro~rfe şi arn:iis:i9 i~9r0pr~s
d 11!ca &mn!stte sl n~a.rea c.rr: n~st;s
.~.N S .
~.f Prescripţia răspun derii penale presuoune:

a. stingerea drepiului infractoru;ui de a ~romova căi oe atac împotriva hotărâii i ju decătoreşti nedefinit:ve
amnistiate
b. stingerea dreptulu' iniracto:·ufu; de a pro::-1ova căi de atac în'potrivs hotărâri i judecătoreşli defir:liive am;nisUate
c. stingerea dreptului statului de a trage ia răspundere pe cei care a săvârşii infracţiu nea
ci. stingerea dreptului in f~actoruiu i ds a promova căi de atac extraOîdinare împoinva hotă rârii iudec9ioreş'.
nedefinitivă amnisiiaie
ANS: C
48. Data de ia care începe să cu rgă 1errnenul de ; rescri pţi e a răspunderii penaie este. în dreptul pena! român:
a. data depunerii plângerii p;ealabi!e. ir. toate cazuriie
b. data sesizări : unei instanţe de j udecată p;in rechizitoriu . indiferent că esie comoetent8 sau nu
c. dala punerii în mişcare a urmăririi penale
a. data săvârşirii infracţiunii
Ai'..:S: D
49. Prescripţia răspunderii penale esie întrnrupt2:
a. la cererea scrisă a făptu i toruiui , pentru motive temeinice
b. prin îndeplinirea oricăru i act care, potrivit legii, trebuie comunicai învinuitului sau inculpatuiui în desfăşurarea
procesului penal
c. prin trecerea neîntreruptă a cel puţin 2/3 din termenul de prescripţie prevăzut de lege
d. prescrip?ia în maîerie penală nu poate fi întreruptă
.l\NS: 8
50. Lipsa plângerii prealabile, în situaţi a în care ounerea în mişcare a acţiun ii penale este cond i ţionată de introducerea u::e; a2tfe.: ::::;
plângeri, are ca efect:
a. înlăturarea caracterului penal al faptei
b. înlăturarea răspunderii penale
c. înlăturarea executării pedepsei
d. înlăturarea prescrptiei rasounderii
,!\NS: B
a. o cauza de impunitate
b. o cauză care înlătură caracterul penal al fap!ei
c. o cauză justificativă
d. un act de clemenţă, concretizat în în lăturarea, în tot sau în parte, a executării pedepsei ori în comutarea
acesteia în una mai uşoară
ANS: O
52. Graţierea in dividual ă se acordă de:
a. Parlamentul României
b. Preşedintele României
c. înalta Curte de Casaţie şi Jusii\ie
d. Camera Deputatilor sau Senatul
ANS: B
53. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile:
a. cu privire la infractiunile omisive
b. infracţiu nile săvârşite din cu ipă
c. cu privire la infractiunile savarsite cu praeterintentie
d. pentru infractiunile intentionate
ANS: B
54. Al doilea termen în cazul recidivei îi constituie :
a. trei condamnari la pedeâpsa închisorii de pâna la un an, pentru savârsirea unor infractiun.i intentionate
b. trei condamnari la pedeapsa închisorii de pâna la sase iuni, pentru savârsirea nor infractiuni intentionate
c. trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni, pentru savârsirea unor
d. săvârşirea din nou a unei infracţiun i cu intenţie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare oe ur
an
Al~S: D
55. În situatia în care se desccpsra că un condamnat n~ai savarseste o infractiune lnainte ce pronuntarea hctarar:. orili c;;-~ c.?: :i ;2 :: _:~
suspendarea sub supraveg1ere sau până la ;amănersa deflniiivs a acesteia. ce1ti·u care ; s-;;, aplicat oeceaos2 Ir c" ·~:. .··
suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei:
~. se revocă: apHcându~se d~spoz;tii le p~h.t! toa"e !a cJrcu ~sL: i :le \n:r.2cti:.:'i'.
b. se anu!eaza, cu exce::tia cazului în :;are ho:ararea de conoan1nare 5· 3 oror;; 11iat oupa e>:p1rarea ~ermer: ,.Jit..
.je încercare
c: se anuleaza, apiicându-se duoa caz. dispoziiiiie pnvitoare ia concursui de iniraciiuni sau recidiva
-:!. se mentii1e in ioate cszurile. fiind ur. drept castigal
;.NS: C
::i::i. Cano o i.-1fra:::tiu1e are un cortir,Lii a;rava:-it sau cal:ficat ?
a. cand ct.:o·in.de numa! cor.ditiiie pen~:u exisier:ta ei in forma iîpica
.;. canci pe anga condiiiile necesare pentru existema e1 in configuratia iipica. cuprinde si alte circ:.imstanie oe
3.gravare
c. cand este savarsita de uri infra:::;or recidivist
d. cand subiectul activ esie caiifica'.
ANS 8
57. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sa fie subiect activ al unei infractiuni?
a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabiia din pune! de vedere penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal
c. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si
d. persoana fiz:ca sa fie circumstanliata de text
Af\JS: C
a. bunul sustras sau distrus prin savarsire:t faptei
b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei
c. obiectivul urrnarit de infractor prin savarsirea faptei
d. persoana împotriva careia este îndreptata acliunea sau inactiunea
ANS: 8
59. în ce se materializeaza urmarea imediata ce se produce prin savarsirea unei infractiuni ?
a. fie intr-un rezultat, fie într-o stare de pericol
c. in co;:secintele s1.:bsecver.te ale infractiunu
d. numai într-un rezultat palpabil
ANS: A
60. Care este ieza aooptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii ?
a. ieza incriminarii actelor preparernrii
c. teza incrirninarii doar a unor acte preparatorii
d. teza incrirninarii partiale a unor acte preparatorii
ANS: B
51. Fata de minorii cu varsta cuprinsa intre 14si 16 ani care savarsesc fapte prevazute de legea penala:
a. se aplică pedeapsa amenzi:
b. se po! 'Ja numai masuri de ocrotire prevazute de legisialia in vigoare
c. se pot lua doar masuri educative
d. se aplică pedeapsa cu inchisoaraa
ANS: C
62. Individualizarea judiciara a pedepsei se face:
a. de catre legiuitor in faza de elaborare a normei de incriminare
c. de catre instanta de judecata in momentul solutionarii cauzei cu care a fost investita
c. de catre reprezentantul Ministerului Public, prin rechiziloriu
d. de catre adrninistratia locului de deiinere a condamnatului
/l!~S: 3
€3. !n cazul par:icioafa. per.a,e. circur.:star.teie ;;e·sonale a1e un1..:a oir.1re par.icipar:ii·
a. nu se rasfrang asupra csi0ria'.ti participan'.1
t. se ras7;-a:ig asupra celoriaiti participai1t!
c. se ras~~ang "lLornai in ntasura :r 8are a!J fes: cJr:oscute oe t~:: car:fc!oantli
a. $e r2sfr3r9 a~upra ~uhff(\f p3rUc:p2H1tiicr chi?ir da:a :'. ,i a:.. ~tit.:1 (e ci:-~1 11si~n ~-:: =: r:·o& ~sona:2 as ·Jnui
participa~t
.t.NS: iJ.
64 !n cazul participat:ei oens e, ~~··c:..;rn s·.a i~: :eie i7.ai8:
1
a. :!L se rasfran0 as·J~"~ !L::t.:ror ~a.;ti :;i can :i :;"

::;, se rasfrang csJ~ra 1:turo:- p:trtic'.~3tti !cr
c. se rasfrang asupra participantilor numai in rr.asura in care acesiia le-au cunQscut sau 1e-au prevazu\
d. se rasfrnng asu::~a participantiior chiar daca acesta nu ie-au cuncscut sau nt: ie-au p·evru.-ut
Af\S: C
65. La care infractiuni tentariva nu es~e posibilei ?
a la infractiunile savarsite cu intentie indirec'.a
'.}. iainfractiunile conp~exe
c. la infractiunile continuate
d. ia infractiunile savarsite din culpa
ANS: O
55. Principiul potrivii căruia infl;iciiunea esie singurul temei al răspunderii penale presupune cE. .
a. răspunderea penală se poate stabili dacă s-a comis o faptă ce este considerată de lege ca infracţiu ne
b. răspunderea penală se poate stabili ori de câte ori s-a comis o faptă cu nerespectarea dispozi\iiioi legale
c. răspunderea penală se ocale stabil; ori de câie ori s-a in:;ălca! un ra:::iort juridic de d'eo~ oublic sau orivm
d. râspunderea penală se µoaie siaoiii ori de câte ori s-a comis o abatere de la normele de convieju:re scc:ată
ANS: A
67 Infracţiunea este săvârşită cu intenţie directă când făptuiior :
a. prevede rezultatul fapte: saie şi cu toate că nu-l u rmăreşte ii accepiă
b. nu prevede rezultatul deşi putea şi trebuia să-l prevadă
c. nu urmăreste si nu prevede rezultatul faptei
d. prevede rezultatul şi-l urmăreşte producerea lui
,A.NS: O
68. Infracţiunea este săvârşi tă din cu l pă cu prevedere când făptu i torul:
a. prevede rezultatul fapiei sale dar nu-l acceptă socotind fără temei că nu se va produce
b. prevede rezultatul şi-l acceptă
c. prevede rezultatul şi cu toate că nu-l urmăreşte acce ptă posibilitatea producerii lui
d. nu urmareste si nu prevede rezultatul faptei sale
ANS: A
69. Infracţiunea este comisă din culpă fără prevedere (culpă simplă} când făptuitorul:
a. nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă
b. nu prevede rezultatul faptei sale şi nid nu putea şi nu trebuia să-l prevadă
c. prevede rezultatul si urmareste rezultatul faptei sale
ANS: A
70. Prin no\iunea de con~nut al infrac~unii se i:iţe!ege :
a. trăsăturile esenţiale ale oricărei infraciiuni
b. ceri n ţa ca fapta să fie prevăzu tă de legea penală
c. totalitatea condiţiilor cerute de lege pentru ca fapta să constituie infracţiu ne
d. pedeapsa stabilită de lege pentru fapta respectivă
ANS: C
71.Subiectul activ al in fracţiun ii este:
a. persoana fizică sau persoana juridică care a săvârşit o infracţiune
b. persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune comisă
c. persoana care a suferit un prejuduciu ca urmare a savârsirii infractiunii
d. orice persoană susceptibilă de a comite o infracţiune
' ANS: A
72. Pedeapsa are ca trăsătură caracteristică următoarele :
a. este o măsură de constrângere
b. este un mijloc de reeducare
c. este o cauză de impunitate
d. este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare
ANS: O
73. Pedepsele principale pentru persoanele juridice sunt:
a. dizolvarea persoanei juridice
b. amenda
c. închisoarea de la 15 zile la 30 ani
d. suspendarea aclivilă\ii
N~S: 8
i 4. Persoanei juridice i se ooate aplic<: oJ'ept pedeapsă c:irr,:;!e..-,er,:2;2:
2. amenda'ea me:--brilo: Co'.'si·i':l'.i: d~ sd:-inis;raţie
b dizolvarea
d. lr.chisoa~ea
ANS: B
75 C..orK> tiile generale de exisîenvi ale :;or.cmsu:ui de i:-;frn:::\h.rni suni.
a. savârsirea a cei pulir irei infractiJni, de :::atre aceeas: pers::iana ma! inai:-ite de a f. condar:inat cefi1i~;v per.--;;
vreuna dimre eie
b. savârsirea a doua sau mai multe inflactiui1i, de ca11e aceeas; persoa:ia, dupa ce a fosi cond2mnat ciefi::i~1v
pentn„ cel pu!in una dintie ele
c. avâ~si rea a cel put'.n trei inf;ac'.iuni, de catre aceeasi persoana dupa ce a iest :::ondamnat definitiv pentru cei
putin una dintre ele
d. savârsirea a doua sau mai multe infractiuni, de catre aceeasi persoana, mai înainte de a fi condamnat definitiv
pentru vreuna dintre ele
ANS: D
76. Retragerea plângerii prealabile în l ătură răspunde rea penal ă dacă :
a. este expresă, total ă şi necondiţionată şi interv!ne pănă la pronunţarea unei hotărâri definiUve
b. este implicită, totală şi necondiţionată
c. este expresă, totală şi condiţionată de recuperarea prejudiciului
d. implicită, totală şi condi\ionată de recuperarea prejudiciulu:
ANS: A
77. Prescriptia răspunderii penale este :
a. o cauză care înlătură raspunderea penală
b. o cauză care înlătură executarea pedepsei
c. cauză care înlătură caracterul penal al fapte:
d. este o cauză care înlătură vinovă~a
ANS: A
78. U:ia din trăsăturile esenţiale ale ir.frac~unii es;e
a. culpa
b. imputabilitatea
c. intenţi a
d. praeterinten\ia
ANS: B
79. Care sunt formele vinovăţiei
a. legitima aparare
b. culpa, intentla, praeteintentia
c. cauzele de impunitate
d. factorul intelectiv şi volitiv
ANS: B
80. Tentativa se pedepseşte
a. întotdeauna
b. numai la infrac\iuniie săvârşite cu intenţi e
c. numai când legea prevede expres aceasta
d. cand pedeapsa prevazută de iege este ma: mare de 5 ani
ANS: C
81 .Constituie circumstante agravante legale
a. săvârşirea faptei de către două sau mai multe persoane împreună
b. împrejurarea că infractorul se găsea în sta~e de beţie în momentui săvârşirii infracţiunii de ul:raj
c. săvârşirea infrac~unii prin violente asupra membrilor familiei
d. toate varianteie sunt corecte
.!\NS: C
82. Cârd hotă rârea de a săvârş! o infrac\iur.e a fes: :J:.isă îr exe~u:a re. da• executarea a :os: intren.:mă , se reai!zează
a o ten taii vă re~at:v irnprop~ie
b. tenta tivă întreruptă
c. o ten '.ativă perfect2
d. irf·actiunea p:.itativa
.A.NS: B
f3. Sunt ·:auze care îr:\a~u rc. :-asp1Jr.dere2 ~·en2. 1 2
a presciiptia raspurd e:;·ij per c!e 5· ~re~crir;(a e-;~-3.:t.i·ta ;·· i :·1-=o.a~ se1
b. amn1st:a si gratierea
10
::. împacarea partilor si retragerea plângerii prealabile

d. cazu! fortuit
.i\NS: C
84. lnf;aciiunea continuata ·eprezinta
2 . o cauza reala, de ag;avare obliga;oris a peoeose!
~ . o cauza personaia, oe agravare facultaiiva a pedepse
c. o cauza reala, de agravare facultativa a pedepsei
d. o cauza reala, de atenuare facdiativa a pedepsei
ANS: C
e5 Pot cor.stit'-li circumsîame ater.uan;e jcciiciare
a. depasirea l!mile!or legitimei aparar:
b. eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecin\elor infracţiu n:i
c. depasirea limite!or siarii de necesitate
d. toate variantele sunt corecte
ANS: B
86. Cc:1stituie circumstanta agravanta legala cu caracter general
a. savârsirea infractiunii de doua sau mai multe persoane împreuna
b. savârsirea infractiunii în timpul noptii
c. savârsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate
ANS: C
87. lnfractiunea continua este o forma a
a. unitatii naturale de infractiune
b. unitatii legale de infractiune
c. pluralitatii de infractiune
d. pluralitatii de infractori
ANS: A
88. lnfractiunea de obicei este o formă
a. unitatii legale de infractiune
b. pluralitatii de infrnctiune
c. unitatii naturale de infractiune
d. pluralitatii de infractori
ANS: A
89. Graţierea nu are efecte asupra:
a. pedepsei cu închisoarea
b. drepturilor persoanei vătămate
c. pedepselor principale
d. pedepselor accesorii
ANS: B
90. Sunt imprescrptibile următoarele infracţiuni :
a. infracţiunea de luare de mită
b. infrac\iunea de trafic de influenţă
c. infracţiunea de omor calificat
d. infracţiunea de dare de mită
ANS: C
91. Criteriile generale de individua:izare a pedepsei sunt:
a. graţierea
b. starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită
c. prescri pţia răspunderii penale
d. doar circumstantele atenuar.te
ANS: B
92. Sunt forme ale u nilă\ii legale de infrac\iune
a. infrac\iunea contin uată, i n fracţfunea d eviată şi infraqiunea con tinuă
b. in ~rac\iunea C0'11p!exă, infrac\iunea continuă şi infracţiLnea progresive
i;,fiacţiunea orogresiv2. infrac~uriea complexă şi i;ifracţiunea continuată
ioa~e variantele surll ccrecte
,...
A'.'JS "-'
;3 î enîat!va nu es1e posibil ă :a ini·a.::ru:iea cis
b. vă!ămare corporală din cuipă

c. omor deosebit de grav
d. pn.ncuc'.dere
..::.;.;s. a
94.
--.caca
iarea nu are efecte asup~a :
a. măsurilor de sigu ranţă
b. pedepselor principale
c. pedepselor complementare
d. deten ţi unea pe viaţă
ţ...!~S: A
95. Împăcarea părţilor - cauză care înlătură răspunderea penală
a. produce efecte numai dacă intervine până la c!iirea actului de sesizare a in s tanţei
b. produce efecte numai dacă intervine până la sesizarea instanţei de judecată
c. produce efecte numai dacă intervine până la pronunţarea u:iei hotărâri de condamnare
ANS A
95. Acte!e de pregătire , ca fâză de desf:~şurare a activităţii infracţic1ale
a. nu sunt incriminate
b. sunt incriminate indiferent de forma de vinovă\ie cu care se săvârşe sc infracţiunile
c. sunt incriminate prin asimilare cu tentative sau ca fapte de sinestătătoare in cazurile prevăzute de legea
penal ă
d. nicio varianta nu este corecta
ANS: C
97. Primul termen al recidivei mici postcondamnatorii presupune
a. trei condamn ări la pedeapsa închisorii de până la 6 luni
b. trei condamnări la pedeapsa închisorii de peste 6 luni
c. trei condamnări la pedeapsa închisorii de cel pu\in 1 ar.
d. o lnfractiune pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 6 Iun;
A."JS. A
98. Nu atrag starea de recidivă condamn ările referiioare la
a. infracţiu ni gratiate
b. infracţiuni amnistiate
c. fapta savarsi:a in siare de legitima aparare
d. infracţiunile săvârşite cu inten\ie calificată prin scop
At~ S: B
99. Anularea reabilitării inte~ine în unr·ăloarele cazuri :
" cand du pă acordarea ei, s-a descoperit că cel reabilitat mai săvârşise o infrac~un e
b cel reabiiitat nu si-8. achitai integral ct<eltuielile de j 1J decc; tă chia• dacă dovedeşte că nu a avut oosibilitatea de ~ •
achita.
c. nu a s ăvârşii nicio i:if~ac\iu:1e
d caîd cc·îid51T:nat.il a s;·._:âiŞit:: !~l:·:ă ~rs·\·ăzută ::: :cgs2 p5iiaţă

ANS:A
100.
;-:·,eriele ţe11 tru acorc'.a:'3a re::bditâ"'ii 'ir: cazul pecec$e a:--t·enz!: ·:iceG s~ :„:r·;~
a. din mcmen'.ul în care amenda a fos: acnilată
12
b din momentul în care a fost aplicată acestă saricţiune

c. :::irnentul în care amenda a fost ach itată sau din rnon1entul în care a fost aplicată acesiă sancţiune
d. din momentul săvârşirii infractlunii
ANS· .t;,
Civll-Persoane
MULTIPLE CHOICE
C2oaci:atea C!vi1 a poa1e fl defim!2 cc: :Fnc'.

a a;>tin.:dinea pe:soanei de a avea creoturi sr onl•patii c;v, e c. aptilt.id:nea ~ersoa11ei de a avea dreptur c~v;ie
D aoiitudmea pe~scaf'\ei de a ave;; ob!igati' civi1e a. aoiituciinea persoanei de a avea drepiur: si obligaU ::;iv:!~
oupa imp!ir irea varstei de 14 an:
faJ~ S : fa..
2. Capaci;a1ea de fo!osinta are urmat02rete ce.;actere !uridice
a iega;itate generalitate. lnaiienabtiita;e. 1ntangitJiiita;e. egaiiiate. soecificita:e iralie1abilitate, i~iangioi ii;aie,
egaihaie, ur.iversalitele ega!ilate u:iive:sa!ita;e
c e-;:iai':ate, genera!ita!e :na'ie;ia:Jii.:a1e. in:angioi.iiaie d. egaii;a.re. spedficiia'.e. general[taie. inaiier:abili:aie
egal• a!e. soecificita:e inta'1gioilita:e. egalita:e, un1versa!ila:e
ANS: !-.
3. Cacac!ta1ea oe lolosima antic.pa;a .
a. esie orovizorle c. incepe ooa:a cu conceptiunea
b. ciJprinde doar dreptur: d tcate aceste rasounsuri
ANS: D
4. Capac:taiea de iolosima anticipata
a. es!e provi zorie c. cuprinde doar latura actlva
b. esie o fictiune a dreptului d toate aceste raspunsuri
,A.NS: D
5. ingradirile cu caracier de o~otectie a persoane1sunt:
a. incapacitalea celui lipsit de capacitatea de exercitiu sau c. nedemnitatea succesorala judiciara
cu capacitate de exerciUu restra:isa de a dispune de
bunurile sale prin liberalitati
b. nedemnita1ea succesorala de dreo'. d. decaderea din drepturile parinlesti
ANS~ P..
6. lngradirile cu caracter de prote:::tie a persoane: sunt:
a. nedemnitatea succesorala de drep'. c. accepiarea fortala a mcs1enirii
b decade:ea din drepturile parintesti d. incapacitatea lutorelui si a rudelor acestula de a iocheia
acte juridice cu minorul anal sub tutela.
ANS: D
?. lr:gradiriie cu caracter de protectie sun::
a. inczpacila:ea rep~ezenlanluluilocr::Morului lega• de a incaoaci:at:e in maleria lega!elor pervazute de art 99 ~.
p.imi liberalitat' chiar side la minoru! care a ajuns la 1043 si 1047 C.civ
majorat inainte de a fl pnmi1 desca~carea pentru
gesUunea sa de la ins1anla de tuteia
b. in;;a:>acita:ea preotilor sau altar persoane care acoroau d. toate aceste variante
asiste;ita religioasa de a prirni liberaiitati in ti'11oul b-:ilii
care este cauza cecesului
/!.NS: D
8. ingradirile cu caracter de sanc(iune sunt:
a. decaderea din exercitiul drepturilor parintesti c. incapacitatile de a cumpara drepluri litigioase
b. incapacitatile in materi a legatelor d. niciuna din variantele acestea
ANS: A
9. lngradirile cu caracter de sar.ct1u;ie sum:
a. cecaderea din exercitiu<crepiuriior oarintes;i c acceptarea for.ala a mostenirii
b nedemnitalea de orem a toate _.ac<>...ste variante
ANS· D
1c lnce:area capacita:ii de iolosima a pers::ianei fiz:1.;e se petrece
a oda<a cu moanea persoanei fizice c. ocata cu dispariiia pe·soanei flzice
b oda!a cu incetarea persoanei f'. zice al.!ioriza1e d toaie aces:e variante
.ANS: A
·, 1. PentPJ a putea ii pronuntata o hota•a:e judecatoreasca oe~·araii·~a oe moarte in oaza art.'19C.civ trebuiesc indeplinite urmatoareie corid·t:i:
2 Cie la data ult·rnelor ~nfo•rratii sau incicii din care sa c sa i: trecu! doua luni de la data efectuarii pubiica~iiior
rezul;e ca oersoana es\e .n viatc: sa fi crect:t cei ou'.h d::::
ani
C .Oa B>'. iS\& indici. d are ::;a pers~zr.a Z T::;e:at C'~ Vio:~ d. '.oa'.e aceste rondilil
AMS·
-, ·-
t '-:
Cu. se comun1ca '10ta~·ea ae·::::a~at1 ve oe er,oa;;e, d•"r.s ra~ane•e.a dei:ni1iv2:

ins;antei de tuteia c. prese::ii;iteiui ins;an:e
prirnaiiei unde isi avea ulliri1a rese:linia d. doar so:ului discaruluiui
;;i\S~ /:.. =rs:
Care s:n'. !Yemisele ca::iacita:: de exersii:u a pers::iane fiz1~e
c. capacilaiea de iolosima consirriamart..i! pamior
:). discemamant\11 oanla 0 acc:oJ: na-:'lor
::.NS.
~= C~:.c:i1a~s~ :e exsrcit·u a pe;::o~nei ~!.;::;e :ncs:eaz2
a :)fh susoe:darea ln1t>:c1ctiei deca:ores!i r.. p•i" pur.erea sub ir.terdictie juoecatoreasca
t:. pri;- ~mpiini~ea varsiei de 18 a'.li d p~n casatorie
.AJ,S C
16. Care sunt, de reg:ila, e'ecte!e hotararii declarative de moarte:
a hoia:area judecatoreasca de declarare a mo;iii produce aceleasi efecte juridice ca si moartea fi zic constatata
b. toate aceste variante
c. hc:ararea judecatoreasca de declarare a mortii produce efecie numai pentru viitor
c. no:ararea judecatoreasca de deciarare a mo:'tii produce efec!e de ;a oata ramar.erii definitive si irevocabile
A:~S: A
Ac:eie de conservare oot fi inche«:!te:
c. doar de mhv.-u r.a•e oobandeste antici::at. prir, .::asato:ie c minorul in'.re 14 si 16 ani cu aco;dul prealab:I ai
ori cerere adresa1a instamei de tuiela, capac;tate depl.r.a reprezen;anlului legal
de exe•citiu
b odce persoana poate ncheia acest tip de acte d. dear majorui
ANS: 8
io. Ce fe; de caoacitate are copllul concepul dar nenascul?
a. are capacitale de exercii1u resiransa: c. a:e capacitate de folosi nta restransa;
o. are capacitaie de folos1ma depiina; d. are capacitate de fo:osinta anticipata
ft.NS: D
1f-. Ce fei de ingradi:e a ca:)acita:ii de folosir:ta es1e incapaci:a1ea pe·soarei sub ~8 a1· ::ie a c1spune U!: averea sa prin tes:amer.::
a ingradi•c :t carac!er de oedeapsa
b. ingradire ~~ caracier de protectie
c. nu exista ::: astiel de inca;.iaci1ate
c. daca minoml nu a irnol:nit 14 ani voroim de o i11grao1re cu carac:er de proteclie, iar daca are intre 14 si 18 an: es1e vorba
de o mgraoire cu caraC'.ere de pedeapsa
At,s: a
20. Ce are in coniinutui sau capa:;ita(ea de folosinia antic1pata?
a. dreoturi si obligatii
b. si cbligati1, daca aces1ea sunt in nte:esul unui cop!I
c. drep!un. dar s1unele ool•garn in co1ditii except1onaie
d. nici ur.a din aceste variante
ANS: 0
2' Care este efec:ul anula1:i casatoriei minoruL.1i in ceea ce orivesie capacilatea deplina oe exere1t:u
a r.iiriorul care a fost de rea -creeinta la 11::ne·erea casaloriei oas!reaza caoaci!a\ea de;ilina de exerciuu
e nhoru! in once situatie castreaza capacitatea deplina de exerciiiu
c mir.orul care a lost ce biJ'la-credinia ia incheierea casatorie: oas;reaza capa:::itatea oeolina de lo:osinta
c. minorul care a lost de b~na-creciinta la i ncheierea casatonei paslreaza capacilatea deplina de exercitiu
ANS: D
LL p:::ate recunoas:e :apa:itaiea ne exercitiu antlcioata?
au,oritatea 1uteiara
""b. instanta de tutela
consiiiul de farnilie
c. ~arin lii
At\ S: ~
2~- ir. Ce co~:iiti' poa:s d1spune .....niYu. : a;e a 'mpiirn: va·sta de 14 an· de ven1ude :ezuiiaie din ac:eie juriciice re'eriware :a m ~nca saJ i-:de:stri::·•
2-r StiC~ S3 ·- S007'1S?
a. 102· ~ incuv1inlarea p3r!'ii;IO! :;:;:. a •Jl~rai:ii
t ::ioa· :::i incuviimarea n;aT.ei de !me,§
::
-2:::::;: sste Ce regu a, sa1~ct:·.1 .. ~:i EiJiiCai2. .a tr.caicarea c:sccz,ti;icr lc9a1e p:-ivi;-;:: :apa:;ta~ea persc..anei fizice
1
-:.. 2~1e .e 1r.<:n~:ate sun: ir.1·:·~s d:; n..'. : :~.01e ats::·:u~a c. pc•t f1exec:..tcte doa; cu lncJviir1tarea ::is:an:ei d·~ ~t:te18
r. S2. 1e .g l..~o:..·1~: ... ~·.. ~!" 1
.::c:.c. i'"· ~~:,::5 ~-~i ..".!it:i .; ~c~e!~ j'-i'.ioice sunt a('iu•abtie
~·'.~
2
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre urmato-arele actruni este imprescriptibiia?

a. actiunea confesorie prin care se urmareste apararea unui drept de superticie
b. actiunea in iagada paternitatii
~ actiunea rn nulita!ea relativa a unui act juricic nepatrlmonta!:
c. aciiunsa ~n nui!taiea reiativa a recunoasterii c::ioiluluL
ANS: .A
2. Care dintre urmatoarele actiuni este impresciiptibiia?
a. actiunea ir, anulare pentru vicii de consimtarnaii;
b. actiunea de partaj
c. actiunea ln nulitatea relativa a recunoasierii copilului;
d. aciiunea de aparare a dreptului de folosinta cu titlu graiuit:
ANS: B
3. Care dintre urmatoarele actiuni este impresciiptibila?
a. actiunea In nulitatea relativa a unui act juridic nepatrimonial;
b. actiunea negatorie
c. actiunea in nulitaiea relativa a recunoasterii copilului;
d. actiunea In nulitatea relativa a casatoriei;
ANS: B
4. Care este durata terrnenului aplicabil actiunii in anulabilitatea casatoriei?
a. 6 luni;
b. 2 anf;
c. 3 ani;
d. 1 an;
ANS: A
5. Care este durata termenului ap!icabil actiunH in tagada paternitatii?
a. 6 luni;
b. 4 ani;
c. 6 ani;
d. 1 an;
ANS: A
6. Care este durata termenului aplicabil actiunii in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei?
a. 6 lunl;
b. 2 ani;
c. 5 ani:
d. 1 an;
ANS: D
7. Care este durata termenuiui aplicabil raporturilor de asigurare?
a. 3 luni;
b. 2 an!;
c. 6 ani;
d. 1 an;
ANS: B
&. Care este durata te~rnenului general de prescriptie?
a.. 3 ani;
b. 2 ani;
c. 10 ani;
a. 1 an;
Af'>!S: A
S. Cand incepe sa cur~a presc~iptia dreptuiui la actiuns pentru anu!area unui act juridic pentru violenta?
a. din ziua in care a !ncetat vioienta;
b. dm ziua in care a fest desccoerit:
d~ n zh.!a incheierii actuiui juridic chri~:
d. 12 :rei ani de 12 1r.cetare2 v1olentei.
1
ANS: A
1t. in =are ciin urmatoareie ~ituatii prascriptia este suspendata?
a mtre soti, cal limp dure2za casaioria si 1u sunt separati in fapl:
t int:e soti. dupa divort
c intre soti. inainte de casatorie;
d. niciodata. intre soti.
ANS. A
: ·j. 1n care din urmatoarele situatii prescriptio. este intrerupta?
a. intre soti, cat ti:np dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt:
b. prin orice act juridic facuta de creditor;
c. prin orice act juridic facu t de debiior:
d. prin orice act prin care eel in folosul caruia curge prescriptia este pus in intarziere.
ANS: D
12. Care este efectul repunerii in termenul cie prescriptie?
a. desi termenul a expirat. prescriptia nu s-a imp!init;
b. desi termenul nu a expirat, prescriptia s-a implinit;
c. desi termenul a expirai, prescriptia s-a implinit·
d. desi termenul nu a expirat, presr.riptia s-a irnp~init.
ANS: A
i 3. Cum se calculeaza termenele de prescriptie pe zile?
a. nu se iau in calcul prima si ultirr.a zi a termenului:
b. se iau in calcul prima si ullima zi a !ermenului;
c. nu se ia in calcul p~ima zl a iermenului, dar se ia in calcul ultima zi a te:menului:
d. se ia in calcul prima zi a :ermenului, dar nu se ia in calcul ultima zi a termenului
ANS: A PTS: 1
14 Cum se calculeaza termenele de prescriptie pe ore?
a. nu se iau in calcul prima si ultima era a termenului:
b. se iau in calcui prima si ultima ora a termenului;
c. nu se ia in calcul prlma ora a termenului, dar se ia in calcu! ultima ora a terrnenului;
d. se ia in calcul prima ora a termenulu1, dar nu se ia in calcul ultirna ora a lermenului
ANS: A
15. Ce este prescriptia extinctiva?
a. un mod de slingere a dreptului material la acttune;
b. un mod de stingere a dreptului subiectiv civil;
c. un mod de dobandire a proprietatii;
d. o institutie juridica identica cu cea a termenului extinctiv.
ANS: A
16. Care din urmatoarele actiuni nepat;imoniale este prescriptibtla extinctiv?
a. actiunea in tagada paternitati
b. a~tiunea negatorie
c. actiunea coniescrie
d. actiunea in parta!
ANS: A
fi . Care este regula in materia drepturilor nepatrimoniale?
a. acestea sunt imprescriptibile extinctiv;
t . aceslea sun; prescriptibiie ext!nctiv;
" aces1ea sunt orescrio!!bi!e in sens procesual;
o. ac~stea sunt prescrip\b!le in sens materia!.
Al.,lS: A
16. Care din urmatoare!e afirmatii este corecta in ceea ce priveste calculul termenelor de prescriptie pe ani si pe :uni?
a. miiiocul lunii se socoteste a cincisprezecea zi:
u. ni :j!ocJi lunii se s~c.:· te$:8 a ~a~so r-szeceo z:i da:a tuna e:1e 3~ cic zile,
1
c. mijiocu: 1unii se s:;coteste a .:::inc:sprezecea zi, daca luna are 30 de zi'e;

:: r-iijiocul lunii se so:::ctesie 2 pa\surezecea zi. daca iuna esle februarie.
12 Care din urmatozreia afamati! c:;ristiluie regu!a in ceea ce pri1•este 1ncepvtL;I prns:::ripti&i exit;ctive?
2. p"escriptia ircepe sa curga de la dai2 r.asferii dreptu!ui la ac!iune;
2
b. prescriptia in'.:epe sa curga ia 2 ani de la da;a :rasieiii jreptu:u; la cdiune:

0
c. prescriptia lncepe sa curga de ia data rm;:iiinirii twmenu!ui extin:::tiv;

o. prescripUa nu inceoe sa cur;a. dac2 autorii actului juridic nu c~msirnt ia aceasts
ANS: A
20. Care din urmatoarele sunt cauze cie suspendare a prescriptiei extinctive?
a. orescriptia este suspendata imre oarinti. oricand;
b. cat timp debitorul, in mod deliberat. ascunde c:editorului existenta datoriei sau exigibilitaiea acesteia:
c. in cazui recur.oasterii damrie! de catre debitor;
cL in cazul in!roducerii unei ceren de chemare in judecata. de catrn creditor.
ANS: B
3
CIVIL· REALE
MULTIPLE CHOICE
Ce este posesia ca a;:ibut ai drelltuli.;i ae P' Jprie1a1e?
a exerciiarea oe carre ti<ularui drepmiui de proprietate a unei stapaniri efecfive a lucrului in materia'.1iatea s2.
direct 9i na:nijlccit, prin puter~ prcpfie si in inlsres pro~rit.J
b prero~ativa co1,erita litu.a:tdui drepluiu· de proprietaie de a cu ege si percepe rructele produse de bur.
c. competenta thulz;Jlui d-eJ!u!ui de proorietaie ds a i1st-aina bunu: sau de a-s1 oezmembrz dreoru! ae
proprietate
d. posib!li1atea de a disoune as su~siama tiunuiu: ::irm trans·ormare. corisurnare sau distrugere
ANS: A
2. Ce este fofosinta ca atribut al dreptuiui de o-oprieiaie?
a. exercitarea de catre titularui drep!ulJi de propriera1e a unei staoaniri efective a lucru!ui in materiatitatea sa.
direct si nemijlocii, orin p;,;ters prop~ie si in interes oropriv
b. prerogativa conferita titu1aru!ui dreptului de proprietate de culege sl percepe fructele produse de bun
,,. cornpetenta titularului dreptului de oroprietate de a instraina bunul sau de a-si dezmembra dreptul de
proprietate
d. posibilitatea de a dispune de substanta bunului prin transorrnare. consumare sau distrugere
ANS: 8
3. Ce este dispozitia ca atribut al dreptului de proprietate?
a. dreptul de a dispune de bun
b. dreptul de a culege fructele bunului
c. posibilitatea care-i permite proprietarului sa siapaneasca efeciiv si in mod nemijlocit bunul
d. atributul care desemneaza posibilitatea recunoscuia titularu!ui dreptu!ui de proprietate de a pune lucrul in
valoare prln exploatarea acesluia in pmpriul sau interes
ANS: A
4. Care sun! carac:ere!e juridice ale dreptului de proprielate ?
a. posesia, folosinta si oispozilia
b. dispozilia materiaia si ci!spozitia juridica
c drept absolut. exclusiv si perpeiuu
d. drept absolut. exclusiv, ir.violabil. cu limite determinate cie lege, perpetuu
ANS: C
5. Cum se clasiftca proprie1alea in raport de titular ?
a. proprietate rezolubiia, proprietaie anulabiia, proprietate cornuna
b. coproprietale sl indiviziune
c. coproprietate si propritetate periodica
d. proprietate publica si proprietate privaia
ANS: D
6. Cine sunt titu!arii drepiului de proprieiate privata ?
a. numai statu!
b. numai unita!ile aclrninistrativ - ieritoria!e
c. numai persoaneie juridice de arept public
d. persoane!e fizice. persoane!e juridice, statul si unitatile administrativ- teritoria!e
ANS: D
7. Ce bunuri pot forma obiectul drepiu1ui de proorieta•e privaia ?
a. bunurile lna!1er.abi1e
b. orice bun mobil sau imcoil
c orice bun. mobil sau imobil, cu exceptia bunurilor care fac obieclul exclusiv al propnetatii publice
d. numa bunuri mobile ccrpora!e sau i1ccr:>oraie
ANS: C
8 Care sunl limite'0 exercitarii oreptuiui de proprieia1e privata ?
a. numai hmile lega'.e
b numai lirnite conve:ibonale
c. numai hm1te JUdiciare
d. iinilte legale. hmile corwe:itionaie si iimi'.e JUdiciars
ANS: D
~ Care si.. 11 ~ !irniteie lega'e aie dremului ce ::irop(etate onvatc 7
a. fo!osirea ape!or, p1cat:.:r2 stresi:i!:. distanta s! lucrarils 1n!ermed!are cerule pentru anumite constructii, !ucrari si
piantaiii
t servituti!s aoarente sl Ee..vf; t•k: t: 1 ~ r. e e:parer t~
...
s~rv;ru~!l e continue si se~\1 itutlie necontin:.ie

ser'."iiuti!e poz~tive si servi ~utH e negaiive
,.A.t .. s· l·"'.
1C= ?ri:1 ce 3.e dete ~rn ina inti!1Geiec si n1cd~t; ae exerc1ta1-e a Ore::·tu!ul cie trecere?
1L:rnai piin concract
t . pnr: ori2:5 act sau tapt ju:·io'ic
rH.:mai pnn foiosima comuna pe :;mp oe iO ar.i
s! prin intelegerea partilor
1 •.
' : Ce esie dauza de inalienabiiitate?
c• limi'.a ieg2la a exercitarii dreptului de proprietate, indiferent ae tit!•..;ar
c. limiia judiGiara a exerciiarii cireptului de proprieiate privat.a
c. d auza cuprinsa intr-o conventie sau testament prin care se interzice instrainarea unui bun peniru o durata de
eel mult 49 de anf, daca exista un interes serios si !egitim
d. modaiitate de scoatere a unui bun din circuitul civil
P.J~S: C
12. ~eorez!n ta conditie pe care trebuie sa o indeplineasca clauza de inalienabilitate?
a. ss aiba 0 durata de 99 de an!
b. sa exisie un interes
c. sa fie instituita printr-o conventie sau un testament
d. sa fie nu fie afectata de vicii de consimtaman!
.b..NS: C
13. Care sunt sanctiun~le institu!te peniru nerespectarea clauzei de ina!ienabiHtate?
a. rezilierea contraciului
b. caducitatea contractului
c. ineficacitatea contractului
anularea actului de instrainare subsecvent :ncheiat cu neresoectarea ciauzei, ceruta de instrainator sau tert
.L\J!S: D
1.i. Ce sunt iimitele juciiciare ale dreptului de proprieiate privata?
a. iimi!ele mater!ale aie obiectului dreptului de proprietate
b. iim!tele corporn!e aie bunului ce formeaza obiectul dreptu!ui de proprietate
" ingradiri siabiiite pnn iege
d. sunt limite ale exercitarii dreptului de proprietaie privata stabilite de instan!a de judecata in cazul in care, in
relatiile de vecinatate, prin exercitarea dreptului sunt cauzate inconveniente mai mari decal cele normale
P..NS D
15 Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate privata?
a. rransrniterea bunu!ui prin conveniie sau testament
b. renuntarea prin declaratie autentica la dreptul de proprietate asupra bunului imobil inscris in cartea funciara
c. donarea bunului
d. abandonul bunuiui imobil
ANS B
1€. Care sur.t principiiie exproprier!i'>
& sa existe un interes serios
b. sa existe ur. interes 1egitirn
c. renuntarea prin deciaratie a ~.11en iica la dreptul de proprieiate asupra bunu!ui imobil inscris in cartea funciara
d. exfstenta unei cauze de utilitate pubiica
.A.NS: D
:i Care s~ni e1apeie exproprierii-;
2 uiiiitatea publicc si dedararea e1
;;)::ster ta ur.e1publici~at; speciale
existenta unei jusce si pre:::lab;:e desoag1.!bi(
expr::iorierea se dispc1ne s: cespagubire& se stabileste orin h::itarare judecatoreasca
:;-a~·: sfen.:·: ~repr. .:iu! de :·. . o~ :·~s'.a ~~= zs...:p .. a ~:tJr. u ..~!o .. slouse expr.:;orie-H .r. 9atr;:11orii,;i ~xpropriati_::-J i
sub1ogatic: reE:ia cu ti (~·--~ t.: iii "."S~s 2J
:t.,c:. !!l. exo"t. s~: s.~ ~re::; :; !~ r·::·~, ··:s ~ z:S: :··L -:·i;::;c afec:a~ d.s s2r::ini!-$ (.;Uca ~e ~Ste g:evc:t
s:~ ---~ e:sE orep1urk;~ cersori.a!-:- ·~ct and;·:e cie a!t~ osrsoar!e asttora :;nobilui:__1i er.procr:at
,L.H~ ;_,
2
!S. Ce esie dreptul de proprietate publio:;a7

2. drepiul tHuiarului de & DCised<:, fol0si .s: dispune de un bun 'in mod exclusiv at:so!ut st oeroeiuu , !n iimitele
deierrninate de !ege
t: totalitatea drepturilor reale. in ger:sra:. inc:lusiv ace!e drepturi carora legea !e reci.;noasie acesi ca;acter
·::. dreptul de proprietme ce apartine statu[ui sau unei unitati administraiiv-teri1oriale asupra bunurilor care. prin
natura lor sau prin declaratia !egi!. sunt de i;z sau de interes public, cu condifia sa fie dobandite prin unuJoin
modurile prevazute de iege
d. drepiu! de proprietate af siatuiui s! un;iatilor admintstraiive asup;a bunuriior mobiie si !mobile
ANS: C
2C. Care sunt subiecie!e drepiuiui de proprietate puDiica ?
a. unitatile administrativ-teritoriale, pentru bunuri!e din domeniul public de interes loca1
b. persoane f:zlce
" persoane juridice
d. numai statul si persoanele juridice de drept pub!i::;
ANS: A
21. Care sunt criteriile in baza carora sunt incluse bunuri!e in domeniul public?
a. declaratia legii, natura bunurilor, afectatiunea bunurilor
b. declaraiia legii, hotararea judecatoreasca, natura bunurilor
c. natura bunurilor, afectatiunea bunuriior
d. declaratia legii. hotararea judecatoreasca
ANS: A
22. Ce este domeniul public?
a. o totalitate de bunuri ce formeaza obiectul proprietatii publice
b. institutie juridica avand titulari strict determinati prin norma constitutionala
c. !otalitatea bunurilor mobile si imobile care formeaza circuitul civil
d. totatitatea bunuriior mobile si irnobile pe care statul si unilatile administrativ-teriioria!e le au ca orice persoana
flzica sau juridica
ANS: A
23. Reprezinta un mod de dobandire a dreptuiui de proprietate publica ?
a. numai exproprierea peniru cauza de utilitate publica
b. donatia sau legatul, acceptat in conditiile iegii, daca bunul. prin natura lui sau prin vointa dispunaioruiui.
devine de uz sau de interes public
c. conventia cu titlu gratuit, daca bunul, prin natura lui, este de uz ori de interes public
d. transferul unui bun in domeniul privat a! staiului
ANS: B
24. Care sunt drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice?
a. dreptul de folosinta cu titlu gratuit, dreptul de administrare. dreptui de concesiune
b. inchirierea, superficia. dreptul de adminrsirare
c. dreptul de concesiune, inchirierea, dreptul de superf1cie
d. dreptul de folosinta cu tiUu gratuii, dreptu! de trecere pentru utiliiati, dreptut de administrare
ANS: A
25. C~ne sunt titularii dreptuiui d.e administrare?
a. persoane fizice, persoane juridice
b. regiile autonome, institutiile publice
c. unitatile administrativ-teritoriale
d. numai autoritatiie publice centrale si locale. cu personalitate juridica
ANS: B
26. Care sunt caracterele juridice ale drepiului de administrare?
a. confera titu!arului dispozitia juridica asupra ounului
b. este un drepi real accesoriu
c. drept inalienabil, imprescripUbil si insesizabil
d. confora tituiaru!ui dispoziiia juridica si dispozitia rnateriala asupra bunului dat in administrare
ANS: C
27. Ce este dreplu\ de concesiune ?
a. mod:iiiiate juridica a dreptuiui de proprieiate
b. dezmembramant a: dreoiuiui de crmxietate
d
ANS· D
25 Care sum carac1ere1e j;.mdice aie dreptuiui de conces:une?
2.. confe1a tiiuiarului·dispoziiia jur!dica si d:spoziti:;, materia:c asupra bunuiui dat in admin:s:;are
b. este un arept real accesoriu
·: confe;a tiiuiaruiui dispozitia juiidica asu:::ira bu:iului
ci. dreot inalienabil. imprescriotibi! s1insesizabil
.~NS: D
Reorezir.ta ur. mod de stingere a drepiuiJi de proprier2:e pubiica ?
a. re;roce·::tarea imobiielor exprop;·iate catre fos\ii proprie;a;i:, in ::;a::.:ui r;eutilizar:i imobilelOi conform scopului de
utiiitate pub!ica, iimp cie 1 an de ;a daia exproprieril
b. hotararea de guvem
c. hotarnrea consiiiu!ui judeteaniconsiiiului ioca!
d. hoia~area Consiliului General al Munidpiului Bucuresti
ANS: A
30. Care sunt rnodalitatile juridice ale dreptului de proprietaie?
a. oroprietatea pubiica si proprierntea privata
b. dreptui de administrare si dreptul de concesiune
c. propriBtatea rezolubila si proprietatea anulabila
d. proprieta!ea privata si coproprietatea
ANS C
31. Care este modalitatea de exercitare a atributelor dreptului de proprietaie in cazul proprietatii rezolubi!e ?
a. dobanditorul este proprietar sub condiiie suspensiva
b, transmitatorul este proprietar sub conditie rezolutorie
c. dreptul de proprietate al dobanditoruiui are un caracter definiiiv
d. realizarea conditiei are ca eiect desfiintarea in mod retroaciiv a drepiului de proprletate
.ANS: D
32. Care sunt modalitatlie de inceiare a proprietatii anulabi!e?
a. cand expira termenul prevazut de pariile actului juridic pentru indeplu-:;rea conditiei
b. prin expirarea termenutui de prescriptie extinctiva pentru iniroducerea actiunii in anulare
c. prin pa rtaj
d. prin conversiunea aciului juridic de dobandire a dreptului de pro;)rietate
ANS: B
Care sunt formele proprietatii comune?
a coproprietatea si devalmasia
b. proprietatea rezolubila sl proprietatea anulabila
c. proprietatea rezoiubila si proprietatea periodica
d. coproprietatea si proprietaiea periodica
ANS: A PTS: 1
Cum se exercria drepwl de folosinta de catre coproprietari'!
a. in mod exclusiv. fara acordui si chiar impoiriva voiniei celona1t1copartasi
b. prin aplicarea regulii majoritatii in cazul actelor juridice de conseryare
c. fiecare coproprietar are dreptui de a foiosi bunui comun in masura in care nu schimba destinatia si nu aduce
at!ngere drep!urilor celor1alti coproprietari
d. prin incheierea unui contract de adminisirare a proprietatii
.A.NS C
Care suni modurile de incetare a coproorietatii cbisnuite?
a. conform acordului cie ascc.iere incheia'. de coproprietari
b. pnn ho;ara:ea coprop' ietariicr, iuata cu o maJOritate de doua treimi din numarui soproprieiarilor
c. pr~n pieirec par~ia\a a bunu~u i detinut in Gopropristate
c p;in partaj
A.i% : D
30. Ca;~ sunt cazuri~e de cop;oprie!ate fortata reg1ernenrate de noul Coo civil?
2~ fereastra sau des-:::bl o~rec !:"i z1::Ju! ::;')mun
fe~·eastra ds H.Jrt1~r.c
d bunuri1e cornure ne:--:esar-e sat: :rHe rienrrv f0Jcs;:--e2 a d. ~·uo

. {:.:cbfie vec;ne. s~tuate pe imia ae hotar tntre
acestee.
4
a. fiecare coproprietar are dreptul de a exercita foiosinta bunului comun cu conditla sa respecte destinatia
acestuia si sa permita exercitarea folosintei de caire ceilaiH c::ipiOprietari
b. coproprietarii poi sa rnsiraineze cota - parte din bunui detinui In coproprietate fortata
,,. iiecare coproorie!ar trebuie sa supone chel;uieii!e pentru iniretinerea si conservarea bunuiu1corru·
d. cand bunul are carac:er acceso:!'..;. ccta - parte din drept a fiecarui coproprietar se stabileste nur<si prin
conveniia oarnlor
Al~S: A
38 Ce este proprieiaisa comuna in oevalrnasie?
a . este acea forma a dreptuiui de proprietaie comuna caracierizar prin faptul ca titularii sai au cieierrninaia coi3 -
parie ideaia din drepiui de propriernie asupra uno~ bunuri fractionate in :naierialiiatea lor
b. este acea forma a oreptului oe proprietate cornuna care inceteaza orin partaj
'v· esie acea fcrma a dreptului de proprietate comu11a caracterizat prin faptu~ ca muiarii sai au aeterminata cota
- paiie ideala din dieptul de piOprietai& asupra unor bunuri nefractioiiate in materialitatea b:
d. este acea forma a dreptulu! de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai nu au determina:a:
cota - paiie ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractlonate in materialitatea lor. bunUiile
apartinand deopotriva iuturor coproprietarllor
ANS: D
39. Care sunt drepturile si obligatiile tiiuiarilor dreptuiui de proprietate periodica?
a. fiecare coproprietar esle obligat sa faca ioate actele de conservare si de administrare cu privire la bun
b. acteie prin care se consurna in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute numai cu acordui celorlalti
coproprietari
c. coproprietarii nu pot incheia coniracte de administrare
d. in cazul in care un coproprietar nu-si respecta obligatiile va putea fi excius prin hotarare judecatoreasca
ANS: B
40. Care este natura juridica a oosesiei?
a. stare de drept care se bucura de protectie juridica
b. stare de fapt care se aplica drepturi!or de creanta
c. stare de drept care se apiica in privinta bunurilor susceptibile de exercitarea unui drept real asupra lor
d. situatie de fapt careia i se recunosc efecte juridice
Al\JS: D
a. bunurile din domeniul public al statuiui sau ai unitatilor administrativ - teritoriale
b. nurnai bunuri corporale, individual determinate, aftate in circuitul civil
c. universalitatile de bunuri
d. fondurile de corner!
ANS: B
42. Care sunt persoanele care au capacitatea ae a exercita posesia?
a. orice persoana fizica sau juridica
b. orice persoana careia printr-o dispozitie speciala nu i s-a ingradit capacitatea de a exercita posesia
c. numai persoanele care exercita posesia prin putere proprie
d. chiar si minorul si in terzisul judecatoresc, daca incheie singuri acte achizitive de posesie
ANS: B
a. proprietarul lucrului
b. posesorul lucrului .
c. coproprietarul pentru cota sa pane din lucrul detinut in coproprietate
d. locatarul
ANS: 0
44. Cum se dobandeste posesia?
a. daca detentorui precar ir,cheie cu buna - credinta un act transiativ de proprieta!e cu tiilu particular cu alta
persoana deca: cu proprietarul bunului
b. daca detentorui precar savarsesie impoiriva pcsesoruiui acie de rezisienta neechivoce
c. daca detentorul precar !r.straineaz::. bunu! p:ir.tr..ur. act transtativ de proprietc.te cu titlu particular
d. prin intrunirea ambe!or elemente constitutive, corpus s1animus
/.1J~S: D
45. Care sunt vicii!e oosesiei reglerner.tate de Codu! civil?
a. intieruperea r.a1urai2. imreruperea civila
t:. cHscor:tl;nJitats~f e-:hivociJ;. p:·ecarltatec
discontinui:aiea, vio!entc.. c;ar:oestlniiatea
c. vioienta si ech'voi:::.il
Ai'~S : C
.:,.:;, Care sunt carecterele juridice a!e \.!icru:ui disccntiriuitatii?
a. se ap;i::;a nurnai in cazul ;:>osesie: bunuril·::ir moDiie
b. este ur viciu relativ
c. este ur viciu permanent
d. este ur viciu absolut
ANS: D
4i. Care sum carac1erele juridice aie viciuiui vioiemeii
a. se apiica numai in cazut posesi~ bunurilo1 1mob11e
b. este un viciu iemporar
c. este un viciu absolut
d. este un viciu permanen!
ANS: B
48. Care sunt caracterele juridice a!e viciului clandes!iniiatil?
a. se aplica numal in cazul posesiei bunurilor mobile
b. se aplica a:at in cazul posesie: bunurilor mobile ca; si a bunuriior !mobile
c. este un viciu relativ
d. este un viciu absolut
ANS: C
49. Cum functioneaza prezumtia de prop:-ietate ca efect ai poses:ei?
a. pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar. cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara
b. prezumtia este absoluta in cazul bunuriior irnobile
c. prezumtia este relativa in cazul bunurilor mobile
d. prezumtia de proprietate este mai outernica in cazul bunurilor imobile, deoarece acestea se insc:iu in cartea
funciara
ANS: .A.
50. Care sunt cazurile mcare deteniia precara se poate inierverti in posesie?
a. incheierea de catre detentorul precar, cu buna -credinta. a unui act translativ de proprietate cu tif1,J particular
cu o alta persoana decal cu proprielarui bunului
b. abandonul bunului mobil
c. ir.scrierea in cartea funciara a declaratiei de renun!are ia ounul imobil
d daca detentorul precar instraineaza bunuJ, indiferent de buna sau reaua - credin!a a dobandilorului
.A.NS: A
CIVIL· OBLIGATll
MULTIPLE CHOICE
1. Reprezinta efecte specifice ate contractelo; sina!agma!ice
a . excepiia de neexecutare, rezolutiunea, rezilierea, riscui contraciului
b. excentia de neexe:::utare. sirnt.;Jatia: :-iscul contra::tulul
c. rezolutiunea, rezi!ierea. st!puiatia peniri.I aliul
d. riscui contractuiu!. simulat!a, stipulatia pentru altu!
/•.NS: A.
2. Ce este exceptia de neexecware?
a. efect specific al contractelor sinalgmatice
b. ex::;eptie de la principiui opozabiiiiatii fata de terti a contraciului
c. exceptie de la principfu! relaUvitatii efecteior contmctului
d. exceptie de la principiul forte! ob!igatorii a comrac!uiui
,1\l~S: A
3. Care este modul de operare a rezoiutiunii?
a. poale fi dispusa de instanta, din oficiu
b. opereza in temeiul legii sau conventiei partiior
c. poate opera bilateral
d. in cazurile prevazute de lege, opereaza de plin drept
ANS: D
4. Cum opereaza rezolutiunea unilaierala?
a. prin cererea de chemare in judecata a debitorului
b. prin punerea in intarziere a deb:toru!ui
c. prin notificarea scrisa a debitorului, atunci cand partile au convenit astfel
d. prin clauza contractuala
ANS: C
a. clauza prin care se inlatura total sau partial neajunsurile rezolutiunii judiciare
b. declaratia unilaterala a uneia din partile contractului sinalagmatic in sensul desfiintarii contractului
c. notificarea scrisa a debitoruiui, conform conventiei partilor
d. condilie de fond a contractului sinalagmalic cu executare succesiva
ANS: A
6. Cine suporta riscul contractului translativ de proprietate?
a. lransmitatorul bunului
b, dobanditorul bunului
c. ambele parti contractante, conform c!auzelor contractului
d. in lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul contractului ramane in sarcina debitorului
obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului
ANS: D
7. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri?
a. obiectul gestiunii sa constea doar in acte juridice
b. obiectul gestiunii sa constea doar in acte materiale
c. geratul sa aiba cunostinta de interventia gerantului
d. gestiunea sa fie uiila geratului
ANS: 0
8. Care este ati\udinea partilor Fata de actele de gestiune?
a. actele trebuie sa fie savarsite cu stirea geratu!ui
b. gerantul trebuie sa realizeze gesiiunea fara intentia ca aceasta sa profile geratului
c. gerantul trebuie sa efectueze actele de gestiune cu intentia de a obtine restituirea cheltuielilor pe cam acesiea
le irnplica de la gerat
d. identica cu cea rezu!tata dintr-un contract de mandat
Ai'..JS: C
9. Care sunt obngatiiie gerantului ?
a. la incetarea gestiunii sa dea socoteala geratului si sa-i remita acestuia toate bunurile ob!lnute cu ocazia
gestiunii
b. sa dea socoteala tertilor pentru operatiunile efeciuate
c:. sa depuna diligen!a unui bun posesor ln efectuarea actelor de gestiune
d. sa inc~1ei e cu geratul un contract cu privire ;a ac\ele pe care ie poaie incl"'ieia cu tertii in nurnele geraluiui
ANS· A.
1C. :are sunt obiigatiiie geranJiUi ?

a sa ratifies lo<>te actele 'la:eriale si ;urioice inche1a1e de gera:it cu ierrn in axe:;i.narea gestiur.;i
b sa ·estiiuie gerantului cheltuielile ne:;esa;e s1uiile, in toate cazvriie
c. sa-1 despagubeasca pe gerant oeniru prejudic:Li pe care. fara culpa sa. gernmul I-a sufen: din cau:a. gesiiunii
c sa faca o expertiza pentru evaluarea cheltuielilor necesare si utile
ANS: 8
· 1. Cum se realizeaza proba gesiiunii de aface:i?
a. cu ac~ul juridic incheiat intre gerat si ge;arit
b. :;.i ex;:>ertiza jJdiciara efectt:ata psn'.ru garantarea chel!uieli;or necesare
c. ge;atui poate sa probeze gestiunea numai dupa regu.ile ap!i~bile !n ma:erie de acte juridic:
d geratul poate sa faca dovada acielOi juridice cuprinse in gestiune prin orice mijioace de proba
,A.NS: D
12. Care sunt obligatiile accipiensului de buna-credinta?
a. sa restituie bunul primlt si fructele acestuia
b. sa restituie vaioarea bunului din momentut lntroducerii cererii de restitulre, daca a instrainat bunul
c. sa restituie valoarea bt.nului, in toate cazurile. oaca acesta a pierii in mod iortuit
o sa restitule pretul daca a instrainat !ucrul primit
ANS. D
a Care sunt obligatiile accipiensului de rea-credinta?
a. sa restituie lucrul primit pastrand fructele acestuia
b. sa restituie pretul daca a instrainat iucrul primit
c. sa restituie valoarea bunului, daca acesta a pieril in mod fortuit. in toate cazurile
d. sa reslituie bunul primit si fructele acestuia
ANS: D PTS: 1
14. Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea p!alii in cazul platii nedatorate?
a. persoana care a platit cu titlu de liberalitate
b. persoana care a plalit in cazul gestiunii de afaceri
c. accipiensu! de buna - credinta
d. solvensul si creditorii sai chirografari
ANS: D
15. Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea platii in cazul platii nedaiOraie ?
a. 1 an de la data efectuarii platii
b. actiunea este imprescrip!ibila daca plata s-a facut in temeiul unui cat juridic lovit de nulilaie absoluta
c. 3 ani de cand solvens a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca este vorba de o plata nedatora1a
d. 6 luni daca solvens executa o obligatie imperiecta
ANS: C
16. Care sunt cazurile in care nu exisia ob!igatia de restituire a piatii nedatorate?
a. in cazul in care solvens executa o obligalie perfecta
b. in cazul anularii unul contract pentru cauza ilicita
c. in cazul anularii unui contract pentru frada la lege
d. in cazul in care creditorul primeste plata nedatorata si distruge qu buna - credinta titlul contatator al creantei
sale
ANS: D
17. Care sunt conditiile materiale ale actiunii in imbogatire fa~a justa cauza?
a. existenta unei cauze juste a maririi unui patrimonlu prin cresterea activului patromonial
b. marirea unui patrornoniu si diminuarea unui alt patromoniu sa fie efectul unei cauze unice
c. imbogatirea unui patrimoniu pe seama dimim;aril patrcmoniuiui altei persoane sa se faca in temeiul conventiei
partilor
d. sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pagubei suferife prin diminuarea patrimoniului
ANS: B
-S. Care sun! conditiil.e juridice ale actiunii in imbogalirea :ara jus!a c2uza?
a. sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii patrimoniale suferite
b fT\arirea unui patrimoniu S! d'minuarea a:tui pa1rimoniu sa fie efectul unei cat:ze unice
c sa se prcduca mar!isa Jr.ui pat~inor.iu prin c~esterea activului pwimonial
d. sa se: orod:Jca d:min~a·ea sltui patrimcriu prir. ::feciuaea de che,!':Jeii c:i «~ nu e:u iost res;itl.::te
.!:.NS. A
Cara s u r~ c3zu r!~e in (;are ii:ibo9a~irea este IL·stificata?
a cand rezuita din ex5CL1larea .1ne: obiigatii rl'lperfecte
b. cand rcztAia din exe:·cilarea de carre eel pagub1i a urJi ci'ept contra ce!ui imbog3ti~
2
c. cand rezulta dinir-un act indeplinH de eel pagubit cu intentia de a gratifica

d. cand rezu!ta dintr-o cau:a jus~a
Al\JS: C
20. Care sunt formele raspL!nderii civiie deEctu.aie?
a. raspunderea obiectiva si raspuf)derea subiectiva
b. •aspunderea direcia si raspunderea indirecia
¥. raspunderea pentru fapta proprie si raspunderea pentru fapia altu;a
d. raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicita proprie, raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin rarn:i
aituia si raspunderea pentru prejudiciul cauzat de animaie. de lucruri si de ruina edificiului
.ANS: D
2 ~. Din ;:lUnct de vedere al naturii jurid ice. raspurderea civila de1ictuala:
a. esie o forma a raspunderii juridice
b. este o forrna a raspunderii sociale
c. esie un !zvor de obligatii
d. este o forma de sanctiune civi!a care prespune un raport obligational in oare autorul faptei ilicite sau o alia
persoana chemata sa raspunda are obligatia de a repara prejudiciul
ANS: D
22. Cum se delimiteaza raspunderea civila delictuala de raspunderea civila contractuala ?
a. ambele sunt forme de raspundere in considerarea persoanei
b. nu exista niciun rapo1i intre cele doua forme de raspundere deoarece au temeiuri juridice diferi!e
c. in materie delictuala daca prejudiciul este cauzat de doua sau mai multe persoane, acestea sunt obligate I.a
reparatie in mod solidar, iar in materie contractuala raspunderea este divizibila in functie de numarul
debitorilor
d. raspunderea civila contractuala inlatura raspunderea civila delictuala
ANS: C
23. Prejudiciul se clasifica in:
a. pre}udiciu contractual si prejudiciu exiracontractual
b. prejudiciu civil si prejudiciu de!ictual
c. prejudiciu patrimonial si prejudiciu nepatrlmonia!
d. prejudiciu nepatrimonia! si prejudiciu moral
ANS: C
24. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea prejudiciului?
a. prejudiciul trebuie sa se repare in intregime indiferent de fonna sau gradul de vinova!ie
b. se repara numai prejudiciul previzibil
c. se repara numai prejudiciul contractual
d. la slabilirea intinderii despagubirilor are relevanta alal starea materiala a victimei, cat si cea a autoruiui faptei
ilicite
ANS: A
25. Care sunt trasaiurile caracteristice ale faptei ilicite?
a. fapta are caracter subiectiv
b. fapta este rezultatul unei atitudini psihice
c. fapta nu este contrara ordinii sociale
d. fapta sa nu fie savarsita ca urmare a indeplinirii unei aciivitati impuse sau permise de lege
ANS: B
26. Ce se intarnpla in cazul in care victima unei fapte ilicite are asigurare de persoane?
a. victima are dreptul sa cumuleze indemnizatia de asigurare cu despagubirea acordaia de autorul faptei iiicite
b. victima nu poate sa soiiciie de la autorul faptei ilicite decat diferenta dinlre valoarea prejudiciului si suma
primita de la asigurari
c. victima faptei ilicite este indreptatHa sa primeasca despagubiri de la asiguraior
d. victima prejudiciului trebuie sa formuleze o actiune in raspundere civila delictuala pentru plata despagubirli
datorate de autorul faptei i!icite
.A.NS: P..
a. sub lorma unei sume globals sau prin plata unor prestatii periodice
b. in toate cazuri!e, numai in naiura
c. in toa\e cazurile, prin plata unei despagubiri
d. prin p!ata ur.ei despagubiri care se stabiieste nui7'1ai prin hotarare judecatorsasca
ANS: /j,~
a prejurnciu' sa fie incen

c prejudidui sa fie cart si sa nJ fi fcsi reoa;ai
c. preju::liciul sa fie evenlual
d. viciim& sa nu aiba calitatea de persoana asigurata, in cazul J:H~i asigurari de ounuri sau cie persoane
?NS: B
;c Reprszinta prir:cipiucare g~vemeaza ·epararea p~ejudi:iuiui ?
a. restabilirea situatiei anterioare savarsirii faptei iiicHe
b ra para~ea prejudiciului prin echivalent sub forma acordarii de despagubiri
c. repa:area prejudicului prin intentarea unei ac ti ~ r.: in justitie pentru pla'.c: :-Jesoag ~biri lcr
d. repararea iniegrala a prejudiciului
ANS: D
'.J.J. Ce aspecie sunt avute in vedere la repararea inlegrala a unui prejudiciu ?
a. este supusa repararii numai paguba efectiva
b autorul faptei ilicite poate fi obligat si la plata dobanzilor la suma stabi!Ha cu titlu de despagubire, iar aceste
dobanzi curg din momentul in care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva
c. prejudiciul trebuie reparat indifereni de forma sau gradul de vinovatie
d. forma de vinovatle cu care a fost savarsita fapta ilicita
A.NS: C
31. CJrn se reaiizeaza repararea prin echivaient a prejudiciului?
a. fie prin acordarea unei surne globale, fie prin stabilirea unor prestatii periodice succesive cu caracler viager
sau ternporar
b. numai prin p1ata unei sume globale
c. prin plata unel despagubtn care se stabileste numai prln hotarare judecatoreasca
d. numai in natura, prin restabilirea siruatiei an!erioare
ANS: A
32 Care este fundamentul raspunderii pentru fapta minorului sau a ce!ui pus sub interdictie ?
a. prezumtia de cauzalitate intre neindeplinirea indatoririlor ce ie reveneau parintilor si com1terea da caire minor
a faptei iiicite
b. prezumtia de vinovaiie a minorului sau a celui pus sub interdictie in savarsirea unei fapte ilicite
c. neindep!inirea obligatiei de supraveghere a minorului sau a celui pus sub inlerdictie
d. existenta faptei ilicite a rninorului sau a celui pus sub inlerdictie
ANS: C
33. Care este raportul dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor peniru faptele prepusi!or?
a. raspunderea parintilor sau a altei persoane care avea obligaiia de supraveghere a minorului va fi inlatura!a de
raspunderea comitentulul
b. :ele doua forrne de raspundere coexista, iar victima prejudiciului are un drept de optiune
c. raspunderea parintilor nu poate fi inlaturata de raspunderea comitentului, in nicio situatie
d.intre cefe doua forme de raspundere nu exista niciun raport, ambele filnd forme de raspundere pentru fapta
altuia
ANS: A
34. Cine are cahtatea de comitent?
a. once persoana fizica
b. persoana care in virtuiea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia, supravegherea si con!rolul asuora
celui care indeplineste anurnite functii sau insarcinari in interesul sau ori al a!tuia
c. orice persoana juridica de drepi public sau de drepi privat
d. o auioritate publica
ANS: B
35. Care sunt efectele raspunderii comitentufui in raportur!le cu victin;a prejudi::::iuiui?
a. in toa:e cazurile va rasp:mde comitentul
b. ir. toc.ie cazurile va raspunde prepuscl
c. victima are posibifitatsa sa cherne in judeca:a, spre a fi obligati la despagubiri in so!idar, atat pe comiient. cat
si pe prepus
d comitentu: are la inde:nana o a:tiur:e in regres impotriva p:epusu!u!
:!\NS· C
Ca:e si.:n~ efec:ete raspLlrK~~~-i :o-~i:s!1 tui..i1 i~ ra~cr~u~l:e cu prep~su l?
a. !n raoorturile dinire cor:->iten'. si prepus raspt;rderea nu produce n!cm &fee\
'.J ccrnHe1\il "aspur:de f:;t:-- ti-·~ :eo:a zltuia
·: prep '~SUI '<tSpUnds per lr•.i f?.p'.& v~:yie
o comitsniul a.re dreptul oe a reoJpera integral de la prepus•JI sau despagubirea pla'.ita
4
N.JS: D
37 Cine are paza animaluiui sau a 'UC'Jl!il.ii?
a lumai pro:irietarui anima1u1ui sat. lu~;ui
b persoana care in temeiul unei dispozini lega;e sau al unei contract exerciia in moo independent comrolul s•
supravegherea asupra anirna!ului sau a lucruiui si se serveste de acesta fn interes propriu
c. depozitarul lucrului sau animalului
d ingrijitorm animalu1u·
ANS: 8
3.3 Cine are calitatea de oersoana rasour.za!oare pentru prejudiciui cauzai de ru'na edificiului?
<: numai proprieiarul edificiulul din mornentul cauzarii prejudiciuiui
b. proiecta:1lul
c. lcca•arul
d vanzaiorul
ANS: .A.
39. Sunt cauzele de exonerare de raspundere in rr.meria raspunderii pentru prejudiciile cauzate ae anima!e, de lucrur s1~911-::
ruina edificiului:
a. forta majora
b. cazu! fortuit
c. incapacitatea persoanei prejudiciate
d. savars1rea taptei ilicile de catre paznicul material
ANS: A
40. Autorul prejudiciului:
a. datoreaza despagubire si atunci ca:ld fiind in legitima aparare a cauzat agresorului un prejudiciu
b. este obligal sa repare :;;i prejudiciul cauzat ca urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, daca interesul
este legitim :;;i series :;ii, prin felul in care se manifesta, creeaza aparenta unuii drept subiectiv
c. nu se poate exonera de raspunciere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretulu1cornercial chiar daca
dovede:;;te ca divulgarea a fost impusa de imprejurari grave ce priveau sanatatea sau siguran\a publica
d. datOieaza despagubire si atunci cand aftat in stare de necesitate distruge un bun al altuia pentru a se aoara
de un pericol iminenl
ANS: B
41. In ce situatie comitentul nu raspunde?
a. daca inlre fapta ilici!a savairsita de prepus si functiile incredinta!e aces!uia de catre comitent nu exista nicio
!egatura
b. daca fapta ilicita a fost savar~ita de un prepus minor, deoarece in aces! caz este angajata raspunderea
parin\ilor
c. daca este parinleie minorului care a savirsit fapla ilicita
a. daca prejudiciul este urmare a aiingerii aduse unui interes al alluia
ANS: A
42. Care sunt conditiile repararii prejudiciului?
a. caracterul cert al prejudiciului
b. posib1Htatea repararii prejudiciului pe cale convenlionala
c. repararea integrala a prejudiciului
d. repararea in natura a prejudiciu!ui
ANS: A
43. Ce conditii se cer indeplinite pentru angajarea raspunderii civile pentru fapta proprie?
a. existenta unui prejudiciu
b. exisienta unei fapte ilicite savarsite cu vinovatie
c. existenia unui raport de cauzalitate inire fapta ilici!a si prejudiciu
d. toate variantele de rnai sus
ANS: D
44. Care suni functiile raspunderii civile delictuale?
a. raport juridic obligational
b. obligat1e de reparare a prejudiciului produs
c. functie preventiv - educaiiva si functie reparatorie
d. sancut.:ne c11J1la
.A.NS: C
45. Ce se into.mpfa in cazu! in care viclima unei fapie iFcite arn asigurare de bunuri?
a. v:: U:T!::. e~e d~s~!u! sa CUr.1t!!ez~ !ndsm:i!zati2 d~ asi;t1 ..cre su despagt;~!rea acorj=:~a de autoni ~ap!ei ~H:i~s
b victi;-;-:a nu poate ~a sclicite de la au~orn! fapiei ilicite decal di7eren:a di:-:!re va!oarea prejudiciuiui s;
1r-demnizatia de asfou; a;e

v'.:-1i'7la i:mte: i!iche ~5[6 increc12:1:a se o;irna&sca oespagubi:i ::ie ia asigL:-ator
'"::i:rri prs;vaici:ilui ;rebJie sa fo;-;11.as:::e o a;:-iit.me ·r -aspi::i.Je·e civi!c: calicmaia ~B1tru plc:I? 1e$;:iap:.ib1:-1
:iat~:;!e d& autorul fapte. liicns
-~ ~. ~3ZLti reua:-arH nrin a~hiva:e1t c oreJ1Jdic:ulJi. c:irr; se s~abi'.32.:; ~espag:;birile i; siruat:a Hi c2;s v,~~ima e:a :;-..~~ -::.
'lemcan:aia mrr.unca?
-· se tine coni de toate im;xejurarile de fapi, dE: situatia cor.creta a vict!mei de ingrtjrile pe care traJuia sa i&
primeasca, precum s; de efortui suplimenta1 fizic si ps;hic pe care v;cuma va fl nevoi;a sa-1depu:-:& pamrL,
dcbandirea t.mei caiificari adecvate star1i sale de sanatate
u se are in vecera un criier;u concrel tinandu-se seama de ir.1preju~ariie de fapt sf de situatia personals c.
vict!mei
c. se are in vedere repararea prejudiciiior pairirnoniate suferite de oersoanele apropiate v:ctimei
d r"iciuna dintre variante nu este corecta
ANS: A
47 Care dir.tre urmaloarele siruatii reprezin:a caJze care inlatura caracterul ilicit al fa;:itei?
a. !egitima a~arare
b. starea de necesi:ate
c. exercitarea unui drept subiectiv
ANS: D
4>1 Ce conditii trebuie indep!inite pentru angajarea raspunderii pentru ruina edificiului?
~· existenta prejudiciul:Ji
b. exisienta fap:ei ihate
r:.. existenia raportului de cauzalitate dinire prejudiciu si ruina edificiului
/:J~ S: D
!!9. lmpotriva cui se poate indrepta cu actiune in ·egres proprietarul edificiului care a p!atil despagubiri viciimei?
a. vanzatorului de la care a cumparat constructia
b. locatarului constructiiai
c. uzufructuarului
c. toate varianlele de mai sus
ANS: D
50. Care este domeniul de aplicare a raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri?
a. bunuri avand dinamism propriu si bunuri lipsite de dinamism propriu
b. bunuri afiate in stationare si bunuri afla!e in miscare
c. bunuri ;>ericuloase si bunuri nepericuloase
d. toa!e variantele de mai sus
,ti,l\JS: D
5
civil succesiur.i
I cdb §MS# ii $ 1 ;; ţ a i: t1 , u ti ţ:j ~ „ b :t ;+; „ .:
MULTIPLE CHOICS
~' r\li0slentrea este legaiă.
s. canci are loc în iemeiul iegii
;..,
u. când are io:; îr temei u~ vointei tesraiorului
cand a iost reac~ctat un iestamen! o!og:·af
d. doar a!urc1canci este voma de un ccpi; :;o:i:::eput dar nei;ascs
ANS: ?„
Mosies:e11rea es1e tesiamentară:
2 când :ra1smiterea patrimoniuiui defunctului are loc în temeiul vointei testatorului
.;, ::umâ: când a fost redac:a: u~ iesta:nen: au:e;ilic
c. cănd există mostenitori rezervatari
d. cand vi:i 1a moste1ire clasa ! de mostenimri si solul supravieiUilor
ANS A
3. ln ce conditii mostenirea !egai ă si cea tes tamentară pot coex!sta?
a. in orice conditii
b. se exclud reciproc
v pot coexista doar dacâ există mostenitori rezervatari
d. pot coexista cand exisla sol supravietuitor si mosteni!ori sezinari
ANS: A
4. O persoană:
a. nu poa:e să cumuleze calitatea de mosteni:or legal cu cea de mostenitor testamentar
b. poate să culeagă o parte din mostenire în calitate de legaiar si o altă parte in calitatea de mosteniior legal
c. poate sa cumuleze calitatea de mosteni!or legal cu :;ea de mostenito: testamentar numai daca este
descendent sau sol supravietuitor
d. poate să cumuleze calitatea de mostenitor legal cu cea de mostenitor testamentar, dacă în prima calitate
este si mostenitor sezinar
ANS: B
5. Care este data deschiderea succesiunii?
a. momentul preze~tării în fata notarului public a mosteni!orilor
b. momentul semnării de către noiar a certificatului de mostenitor
c. momentul mortii lui de cujus
d. momentul eliberării certificatului de mostenitor
ANS C
6. Care este daia deschiderii succesiunii?
a. data mortii fizic constată
b. data pronuntării hotararii judecătoresti declarative de moarte
c. data deschiderii procedurii succesorale notariale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
t . Care este locul deschiderii succesiunii?
a. ultimul domiciliu ales a! defunctului
b. acolo unde deiunctu! îsi avea resedinta principală
c. cel situat in circumscriptia notaru1ui public cel dintai sesizat
c. nici una din aceste situalii
ANS: D
a. ultimul domiciliu al defunctului
b. în circumscriptla notarului public cel dintâi sesizat
c. 13 resedinta defunctuluL dar numai dacâ era proprietatea acestuia
ci. resedinta deiunctului
9. ?nr ce se face dova::a ultimului domiciliu al defunctuh.:i?

pri~ decia·atie no\ariala
b. orir hotararea judecatoreasca ciec!araiiva de moarte
orin certi~caiul de naste:e
1
d. ioaie aceste vci:iante

:~NS: 8
Co~1 sti1uie c:nditie pe:'liW a p:Jie2 'T':Jsien!:
c flede:nnitatea suc.~escrala
b vocatia succesoraia
c. doar capaci;aiea de a mosteni
a. toate aceste varianie
ANS: B
1î . Capacitatea succesorala reorezinia
a. aptitudinea unui subiect de a avea drepturi si cbiigatii civile
b. aptitudinea unu: subiect de a exercita drepturi si obligatii civile
c. nici unul dintre raspunsurile acestea
d. aptitudinea unui subiecte de drept de a avea drepturi si obligatii civile si de a le exercita
ANS: C
12. AJ capacitate succesorala:
â . persoanele concepute
b. persoanele disparute
c. toate variantele
d. persoanele aflate în viată
ANS: C
î3. Au capacitate succesorala:
a. comorientii
b. codecedatii
c diparutii
c. copiii cor.ceputi chiar daca nu se nasc vii
ANS: C
14. Cine nu are capacitate succesorala?
a. copilul conceput care la nastere nu a supravietuit 24 de ore
b. persoana juridica
~ sotul care a decedai in aceeasi timp, dar nu si in aceeasi împrejurare cu sotia sa
d. dispă~utul
ANS: C
15. Cine are capacitate succesorala?
a. copilul conceput, nascut viu dar neviabil
b. copilul conceput dar nascut mort
c. copilul conceput si nascut viu, doar daca a supravituil 24 de ore
d. persoana declarată judecătoreste moartă
ANS: A
16. Nedemn1tatea priveste:
a. atat mostenirea legala cat si mostenirea testamentara
b. doa• moster-rea testamentara
c. doar nosten1rea legala
c. nici una din aceste variante
ANS A
1î. Nedemn1latea oe drept priveste:
a. persoana condarnna;a penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa
mosterwe
t . pe~soara care. c~ ' ea credinta, :: ascuns sau a arternt, testamentul defunctului
c. nici una din aceste variante
d oersoana care, cu rea credinta, a falsificat testamentul defunctului
ANS: /..
Î O i'1t:~~11 r itatea juCt~.iara s~ ooa!e deciara :mpotr:va:
B pe~sc;l:-c, care a f2lsificai lesta:neniu! celui pe care ii mosienesie
;:;. pe' scana care prin dol sau „„io!e11 ta l-a împiedica: pe cel care lasa fl"OStenire sa revoce un testarr.ent
~ toate variantele sunt corecte
i::. pe„soarja care e as:;J:is s?.~ a
~.\ S: C
12 Nedemnitaiea succesorn!a coate ii invocata:

a. de creditori
t . de mcs:eniiori1legal Sl-Gsecventi
c. toate aceste variante
d. de lega;ari
ANS: C
2Q lv'1osrnnirea iegaia:
=:. este valabila doar in cazui rudelor defunciuiu:
b. nu poate coexista cu mosienirea testameniara
-.. poâte exista si în cazd in care s-a intocmi! un testament care cupr:nde o exheredare
" · '.oats a~esre ;c:rlante
..:\NS: C
21 . Mostenirea se poate transmi:e:
a. pe calea mostenirii legale
b. pe calea mostenirii testamentare in limitata a 2/3 din activul mostenirii
c. pe calea mostenirii legale si testamentare, în egala masura, dar numai daca testamentul a fost încheiai :n
forma auientica
d. toate aceste variante
ANS: A
a. nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea legala
b. nedemnul va fi inlaturat oe la mostenirea testamentara
c. nedemnu: va fi inlaturat atat ae la mostenirea legala ca! si de la cea testamentara
ANS: O
a. posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de re<;i credinta
b. posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de buna credinta
c. nedemnul nu poate avea calitatea de posesor
d. nedemnul nu va putea mcsieni testamentar, decât dacă testamentul este olograf.
ANS: A
24 Cota succesorală a solului supravietuitor, atunci câ:id vine în concurs cu descendentii defunctului. în conforrnita:e CJ
disooziîiile art.972 Cod civil este:
a. Y. din mostenire
b. li din mostenire
c. % din mostenire
d. oricare dintre aceste cote. depinde de numarul descendenti!or
ANS: A
25. Cota su ccesorală a satului supravietuitor, atund când vine în concurs numai cu ascendentii privilegiali ai defunctt.:lui ;n
a. Y: din mostenire
t . Y. din mostenire
c. X din mostenire
d. oricare dintre aces!e cote. depinde de numar.il ascendentilor privilegili precum si de raptul ca ei sunt paf:nti
biologici sau din adoptie
ANS: A
25. Co:a succesoral ă a satului supravieiuitor, atunci când vine în concurs numai cu colateralii priviiegiati ai deiunctu:ui, !r·
a. Y:: din mostenire
b. /'.: din mostenire
c. :Y. din mostenire
d. 1/3 din mostenire
ANS: A
~:- . Res!rfngerea dreotului oe atitatie al sotulu: st.!pravie!ui!or p:>a!e fi cernta de:
a. m:::istenitori, dacă locuinta r.u es:e necesară în întregime solului supravietuiior
iep;ezen~ar, t:.i ! ac to~~tătH pubHce l:,~a:e 1 pentiU motive de ordii:e publică
c. notar:.:; ou::ilic care oezba;e ~rocedura S l.!ccesoral ă , peri:ru f2ci!itarea partajului
3
c toate aceste :a~egcri: :ie oersoar.e ~ct :e ~e restrangereâ crepu.1lu~ de ab~ia Ue

.t..NS: .A.
2~: Descendentii n.: în iătL~;§ de ·o rr.osteni:e
a. asceTlcientii orivilegiati. xlate~a!i: or'v:legiati. ascendentii ordinari s· colaieraiii ordirari
w• ascendentii coiaieralii si soiu! sup~avietuiior
c. cc;aiera:ii ordinari si sotu. suprnvietuiior
„::: soiul sup·avietuitor
ANS: O
2~ . Aiunci când vin 1a mos1enire pnn reprezenlâre, mcstenirea se impar.e Yntie descendenti
a. pe tulpini
b. în mod egal
c. proportional cu cota care li s-ar fi cuvenit dacă ar fi venit la mostenire în nume propriu
d. pecapete
ANS. A
30. Este irevocabilă, atunci când este făcu tă prin testament:
a. recunoasterea copiilor
t . remiterea de oatorie
c. recunoasterea unei datorii
d. nici una din aceste variante nu este corecta
ANS: A
3~. Ce fel de a~i este testamentul?
a bilateral impersonal si irevocabil
o. unilateral, personal si revocabil
c. multiiateral, personal si solemn
d unilateral, oersona! si irevocabil
ANS: 3
32. Dispoziiic: testamentară prin care testatorul iniătu ră de la mosienire pe unul sau mai multi dintre mostenitori legaii se
numesie:
a. nedemnitate
b. interpi..nere de persoane
c. dezmostenire
d. reprezentare
ANS: C
33. Întinderea rezervei succesorale, pen!ru fiecare mostenitor rezervatar este:
a. X din cota care i s-ar fi cuvenit ca mos!enitor legal, dacă defunctul nu ar fi făcut liberalităti sau nu l-ar fi
dezmosteni·
b. % din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor lega!, d acă defunctul nu ar fi făcut libera! ităti sau nu l-ar fi
dezmostenit
c. Y. din cota care i s-a· fi cuvenit ca mos!enilor legal, dacă defu:ictul nu ar fi făcui liberalităti sau nu l-ar fi
dezmostenit
d. sunt situatii in care mostenitorul rezervatar nu va primi nin-.ic din masa succesorala
ANS: B PTS: 1
34. Cotilaiea d!spo'lioilă este:
a. par<ea de care mostenitorul poate dispune în mod liber prin acte de liberalitate
b. partea de care defunctul nu poate dispune în mod liber prin acte de iiberalitate, fiind destin ată mosienitori1or
legali
,..v . panea de care cefu:-:ctt.:i poate d!sp~ne prlri ac!e de !ibera~ita~e !n cuantum de li resîui de Y2 fiir.d destin ată
t:Htr or rnoste:iitori:cr iegali
partea de ;are ce7u:1ctu1poate dispune în mod liber prin acte de liberalitate
,.c..~~s o
a. mostenito~:~ :ezerva~ar:
::reJi~o~i~ : M'.rGg-c7ar:
pe:soane!s ::;•e a~: \fOCE.~!e suc:::ss::ra! ă
s:2r1.:
:. sa aiba vocatie succesora a !ega!a

:· se. fie dezmosrer ''.2
c sa existe un tes~amen t
d. sa exis:a un testament jOaî caca tesiamentul a fost redactai 1n forma autentica
ANS: /-
37. Care sur:! conditiile peillrJ ca o ~e-soariâ să poatâ benefc!a de o mos;enire legala?
::. persoana sa nu aiba voca'.ie suc:cesora:c: l e~ala
b. persoana sa fie co11cepu'.a
\,,, s.:; exisie un tesiaiT'e;'l\
d. s2 nu fie extie·eda\a
ANS: B
38. Concubinajul:
a. creaza vocatie succesorala legala daca a fost public si a durat mai mult de 5 ani
b. nu creâZa vocatie sucesorala legala
c creaza vocatie succesora:a legala în orice condiiii
o. creaza vocatie succesorala legala daca a fost public si a durat mai mult de 3 ani
ANS: B
39. ln temeiul legi· sunt chemat' la mostenire:
a. doar rudele defunciului
b. comuna sau orasul in care si-a avut u1timul domiciliu defunctul
c. nici una dintre v2riante
d. statu
ANS: B
40. Sunt principii ale devoluiiunii legale:
a. principiul chemarii la mostenirii a rudelor în ordinea claselor de mostenitori legali
b. principiul neproximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa
c. prin.::ipiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa fara a avea acelasi grad chemate la moster.ire
d. ioate varianteie sunt corecte
ANS: A
4~. Fac parte din clasa a li-a de mostenitori legali:
a. copiii defunctului c. părintii defunctului
b. fratii si bunicii defunctului d. doar fratii defunctului
ANS: C
42. Sunt mostenitori sezinari:
a. colateralii privilegiaii c. colateralii ordinari
b. doar descendeniii d. ascendentii ordinari
ANS: D
43. Orasul/ comuna care reprezi n tă ultimui domiciliu al defunctului poate avea o vocatie concretă la succesiunea defunctului:
a. când există mostenitori legali si legatari cu titlu particular
b. numai dacă nu existâ rude de grad succesibil si sol supravietuitor
c. când nu există mostenitori iegali, dar exis tă legatari cu titlu universal, în
cazurile în care aceste legate nu epuizează întreaga masă succesoralâ
d. nu poate avea vocatie succesorala
ANS: C
44. Nedemnitatea uo1ciara rezulta <i!n:
a. ascunaerea, cu rea-credinta a tesiameniului lui de cujus, alterarea, distrugerea, falsificarea acestuia sau
împiedicarea celui care lasa mostenirea sa întocmeasca, modifice, revoce testamentul
b. condamnarea succesibilului pentru savârsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cei care lasă
mostenirea
c. condamnarea suc:::esibilu!ui pentru savarsirea. înainie de deschiderea succesiunii, a unei infractiuni cu intentia
de 2-l ucide pe un alt succesibil, indiferent de clasa sau gradul de mostenire al acestuia
d condamnarea succesibilului pen:ru savârsi·ea, înainte de deschiderea succesiunii, a unei infracHuni cu inter.lia
de „ .; u~de oe un a:1 st..ccesibil care -ar fi î:11arurat pe faptuitor de la mostenire. daca procedura succesorala
ar fi fost oescr.isa .a aata savarsirii faptei
Al~S: .L.
- =fs:t~ie ii5dC:Tî:lt2:H ,~5 c ~ :c-: sau }Vd~:·a:s pot fi i;-iiEi!UiOle Îî Llli'iiatc.are:e iî!Vduil:
c :Jr:-: :es:c.r:-.sn: Ei:;'.e-:.1::: sa:.: olograf. :::J co~dit:a ca lesrnt0r1! sa precizeze in mod c:ar si neechivcc ca :-a ·e·:at
-
.....
De neoenv1s ca dispozitia sa de uiiima voirna esie ce a î11iâ1ura nedemniiaiea

b prin dec!aratie !'lo:arisi2 oala d2. mosteni:orii legali di;-1 aceeasi ciasa si de scelasi grad cu neaer.inu! s; so:ui
s:.1ora\·iett;ii0r. ::iaca aces:a exi8t2
pnn ac'. autentic de catre cel care iasa mostenirea
dacs nL' e·:is'.a a:ti rnosienitor' legali sau testamentar; ia data desch;derii succesiunii. :Jenlru a împ'1edica
declarearea mosteniri' vaca:ite
A.i\S: C
.:f6 î ermanui in care se poa1e solicita instantei oe juaecata oeciaiarea neden1ni\atii judidare estG:
a. o iuni de .a da'.a 1a care solicitantul a cunoscut motivul de nedemn~:aie , dar nu mai tarz•u de 3 ani de la data
deschiderii succesiunii (termenul genera! de prescriptie)
c. 5 luni cie la data la care succesibilul a cunoscui motivu1 de nedemnitate, dar nu mai tarziu de 1 an de \a data
deschiderÎI succesiunii
c. 1 an de la data deschiderii succesiunii sau de la dala la care solicitantul a cunoscut motivul de nedernnitate
d. declararea nedemnitatii judiciare poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau din
oficiu, pe baza hotararii judecatoresii din care rezulta nedemniiatea
Al~&: C
4î. Eiecteie nedemnitalii sun::
a. nedemnu! este înlăturat de la mos1enirea legala, iar posesia sa asupra bunurilor mostenirii este considerata
de rea-credinta
b. nedemnul este înlătu fâi de la mostenirea legala, dar posesia sa asupra bunurilor mostenirii este considerata
cie ouna-credinla, <iaca nedemnul avea calitatea de mos!enitor sezinar la data deschiderii succesiunii
c. nedemnu! este înlăturat de la mostenirea legala, dar posesia sa asupra bunurilor mostenirii este considerata
de buna-creciinia, ir. limita rezervei succesorale, daca acesia avea calitatea de mostenitor rezervatar la data
desc· derii succesiunii
ci. nb..:: :; din var.anie m: este corecte.
.A.NS: A
48. Raoortul dintre moslenirea legala si cea testamentara consta în:
a. moste1iiea legala exclude mostenirea testamentara daca exista identitate intre mostenitorii !eGali si
mostenitorii testamentari. indiferent de numarul si calitatea mostenitorilor
o. mostenirea testamentara exclude mostenirea iegala daca legatele însumate sunt egale cu masa succesorala,
indiferent de numarui si calitatea moslenitorilor legal'.
c mostenirea legala si moslenirea testamentara pol coexista, cu respectarea dispozitiilor legale instituite pentn.
acestea
d. supraordonarea mostenirii legaie fata de mostenirea testamentare. aceasta fiind ordinea stabilita de codul
ci vi!
ANS: C
49. tviostenitorii care au vocalie succesorala generala, nelimitata in grad sunt:
a. ciescendentii
b. d3scendeniii si ascendentii
c. descendentii, ascendentii priviiegiaii s:, colateralii privilegiaii
d. descendentii si soiu! supravietuitor
ANS: 3
50. lviostenitorii care au vocatie succesorala numai pana la gradul al IV-iea inclusiv sunt:
a. descendentii
o oescenden?ii si ascendentii
,.. ascender.tii ordinari si colaterali! ţr?vilegiati
d co:atsralii orivilegiati si colateralii ordinari
At~S . ;)
5 i "l'Js:e-:!lorii car~ fac oarte din :tasa li de mcsîenitori iegai! s~nt
as(;endeni:i aai'.a ia g~ajul 'V inc.us;1t
t:. asceri::eniiL fratii surorile iui de c•..Jjus sl succesorii acestora. pana ia gradul !V inc!usiv
ascender.;'.1 ;::r:vuegiat: si coiateraiii oriviiegiati pana la 9radul IV inciusiv
as:~r:de:--·t? frz!;· sur:irile .cr ds CUJJS s: suc0~sc'"ii a:eslcr2. pa'"1a :2 ~rad~I !V ~~c 1 ush· si sct!JI supraviat:.i.~cr
?5C.f:~v:-.-&r ~!. ::Zî1C c. fi3Ca:! p., ::-:d:.JSÎ\I

csce~de~·(; ::.·a:-:~ ie g„â:h.;: V ir:c:usN si so;Ll! Evara\'Î~~u:or
6
:::.2sc:ende·1t!i ordiriar' pa11a la gra::iul 1\1 inc;i..:siv

c. asc:enden'.ii crdinar: f3fa limita de grad
ANS: Cr
52. Carac~erel e juridice a~e testan1entu!ui sunt
::.. un act mortis causa. unilateral, persona!. revocabil
b. un âct so'emr., inier vivos, colect:v (pent~u mai :nu!U !egaizri:
ur: act de cisoozitie cu titlu gratuit. irevocabiL imaterial
d. u;; ac'. mcf.is ca!.;se ::ic::i.ai de termen 'revocabil. unilaiern:
ANS: A
5l Forrr,a scrisa a testamen:u:ui:
a. este o condiiie ad 11aiidiiatem. nerespeciarea fiino sanctionarn cu nulitaiea absoiu!a a ciispozitiel iui de cujus
b. esie o condifie ad probationem. forma scrisa fiind absolut necesara in cazul unui litigiu intre mostenito;i
c. nu este obligatorie, dacă de cujus a înregistrat în format audio sau video dispozitla sa de ultima vointa
d. nu este obiigatorie, daca dispozitia de ultima vointa a lui de cujus a fes! comunicata familiei în prezenta a doi
martori
ANS: A
55. Pelitia de ereditate es:e:
a. actiunea prin care mosteniton;! cu vocatie unive~sală sau cu titlu universal solicită recunoasterea calităţii sale
de mosteniior şi a tuturor drepturilor
b. actiunea prin care legatarul cu litiu particular solicita instantei de judecata predarea obiectului legatului
c. modalitatea necontencioasa in care mosienitorii recunosc unui tert calitatea de erede al autorului lor si de
comostenitor
d. procedura prealabila pe care persoana care doresie sa i se recunoasca calitatea de mostenitor este obligata
sa o parcurga înaintea sesizarii unei instante
ANS: A
56. Formele de manifestare a renun ţarii la moştenire sunt
a. tacită sau expresa
b. expresă si neconditionala
c expresa si conditionala de plata unei sul1e
d. tacita doa· n termenul de acceptare succesorala
ANS: 8
57. Reprezentarea succesorală :
a. nu derogă de la principiile devoluţiuni legale a moştenirii
b. derogă de la principiul proximităiii gradului de rudenie între rudele din aceeasi clasă
c. Cierogâ de la principiu! egalităţii între rude!e din aceeaşi clasă
d. toate variamele sunt corecte
ANS: B
58. Caducitatea testamentelor privilegiate intervine:
a. în termen de 15 zile de la data când dispunătorul ar fi putut să testeze în forma unui testamen ordinar
b. dacă testamentul nu este in forma auteniică
c. dacâ testatorul nu aia?eazâ ia testament dovada situa?iei excep?ionale care a justificat întocmiiea unui
testament privilegia'.
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
5~. Mostenirea esie dec:arata vacan:a daca:
a. nu exista niciun mosteniroi legai. existand doar mosten!tori testamentari
c. setul supravietuitor. des1cu vocatie succesoraia. es1e despartit în fapt de de cujus dinainte de deschiderea
succesiune
c. prin legat s-a atribuit numai o parte a mo?ienirii si r.u exista mostenitori legali
d. toate variantele sunt corec1e
ANS· C
60 Par.aju' oe ascenda1::
a. este un act juridic solemn prin care o persoan ă îşi împarte toate bunurile sau numai o parte între descender:(ii
saL cu titlu grarui:
!:,, este Jn act :uiic,c ~oiemn D'in c:;re o oersoa1ă îsi imoa1e lOaie ::iunurile sau numai o pa:.e in'.re asce1der,1ii
oriv:ieg1arL ct.: titit.: g ~atu::
est-3 :.;"" ac~ !l! „i :!• ~ sc:e-rr or/ ca„s r ~e:·s~a:-12 i'şl :>cote irr1yarti r,un1ai bur, .;r:!e if"l1ob1!e !n:re desc=:-1oen~ii sai
1
7
~ ' ascendeniii priviieg:at:, cu i!tiu g·atu1t

ni::i una dtr varianie r.u este c0•ecia. iesire;:. di:'. indiviziune orin paria) pu!arici fi facula nuriai dupa ei;t e„are2
:::e;tifk:at:..iui de r.·1osie1ir~-
.A.i\S: f:..
6 . Rapc'.tu! dintre mostenirea legala s\ cec; iestamernara cons1a în:
a. mostenirea legala exclude mos~enirea testa:"01er.la1a daca ex:sta identitate inirc filostenilori; legal: s:
mostenitcrii testame:itari, indiferent oe nurr.arul si calitatea mos1enii0iilor
b. mostenirea testamentara exclude mostenirea iegala daca legatele însumate sunt ega1e cu masa succesorala,
indiferent de numarul si calitatea mostenitorilor legali
c. mostenirea legala si mostenirea testamentara pot coexista, cu respectarea dispozitiilor legale instituite pentru
acestea
d. supraordonarea mostenirii lega!e fata de mostenirea testamentara, aceasta fiind ordinea stabilita de Codul
civil
ANS: C
62. Dreoturile succesorale ale setului supravietuitor sunt urrnatoare1e:
a. o cota variabila din masa succesorala, în concurs cu rnostenitorii legali ai lui de cujus
t . o cota fixa de Y. din masa succesorala în cor.curs cu mostenitorii legali ai lui de cujus si un drept de abitalie pe
o durata de maxim un an de la data des:::hiderii succesiunii
c. o cota fixa de % din masa succesorala in concurs cu mosienitorii legali ai lui de cujus si un drept de abitatie
pe o dUiaia de minim un an de ia da:a oeschiderii succesiunii, daca nu se recasatoreste in aceasta perioada
d. o cola fixa de ~ din bunurile comune ale soti!o; dobandite în timpul casatoriei, daca nu se dovedeste o
contributie mai mare a unuia dintre soti
62 Rezan1a succesorala este:

a. panea din masa succesorala care se cuvine c. partea din masa succesorala care se cuvine
mosteniiorilor rezervatari în lemeiul legii, cu conditia mostenitorilor rezervatari în temeiul legii, chiar.
ca acestia să nu fi fost dez.mcsteniti de de cujus împotriva vointei defunctului
b. partea din mesa succesorala care se cuvine d. partea din masa succesorala care se cuvine
mostenitorilor rezervatari în temeiul legii. mai dacă exclusiv solului supravietuitor
de cujus nu a dispus asupra acesteia prin liberalitati
ANS: C
64. Nu au capacitate succesorala
a. oersoanele fizice care nu sunt in viata
b. comorientii
c. copii concepuli la data desc1icierii succesiunii nascuti morti
d. toaie aceste persoane
ANS: D
55. A:.: capacitate succesorala iegala
a codececam
D persoanele fizice disparute ia data deschiderii succesiunii
c. persoa:iele juridice oe la data dcbandirii personalitatii juridice
c C0monentii
ANS· S
Civil-Act
,_
juridic
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre următo~re!e acle juriciice suni ap!icati! aie formei "ad vafiditatem"?
a. coii1ractul de vânzare a unu' b:.m T10biL
b contractele nenumiie.
c. exprimarea în scris a consirntâmâ:1tuiui orivind cont:actul de loca'.iune;
ci. promisiunea de donatie;
.tNS: D
2. Care dintre urmatoareie acte juridic;; sunt exceptii de la i;evocabilitc;tea actului juridic unilateral?
a. den:.mta:ea tocatiunii înche:a~s pe durata nedeterminaiă :
t:. testamentul;
c. revocarea donaiiei intre so;i:
d. denun•area contra~tulu i de m3rdat de către nianciant.
ANS: 8
3. Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regulii prevăzute de art. 1.267 din Codul civil?
a. după intentia comună a părtilor contractante;
b. clauzele unui act juridic se in ierpre tează unele prin altele, dându-se fiecăreia întelesul ce rezul tă din
ansamblul actului;
c. dispozitiile îndoielnice se interpretează după obiceiul locului unde s-a încheiat contractului;
d. după sensul literal al termenilor;
ANS: B
4. Care dintre u rmătoarel e sunt e:1:ceptii de la irevocabilitatea actului juridic unilaterai?
a. revocarea donatiei intre soli;
b. revocarea mărturisirii , pentru eroare de fapt, scuzabil ă;
c. denuntarea contractului de mandat de către mandant.
d. denuntarea locatiunii încheiate pe durată nedeterminată;
ANS: B
5. Care dintre următoarel e constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda?
a. vânzarea;
b. încetarea contractului de locatiune în cazul pieirii paitiale a lucrulu!.
c. cazul actelor juridice complexe;
d. încetarea contractului de mandat, prin moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori al mandatarului
ANS: O
6. Care dint re următoarel e sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic unilateral?
a. revocarea donatiei intre soli;
b. revocarea renuntării la mostenire;
c. denuntarea locaiiunii incheiafe pe durată nedeterminată;
d. denuntarea contractului de mandat de către mandant.
ANS: B
7. În ce sit uatii devine i ncidentă nulitatea relativă?
a. când contractul de donatie a fost încheiat fără respectarea formei cerule de lege;
b. vicierea consimtământului prin dol;
c. când obiectul actului juridic civil esie imoral
d. când actul s-a încheiat în lipsa autorizatiei administrative prealabile cerută de lege pentru unele acte de
dispozitie;
ANS: B
8. Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regulii prevăzute de art. 1.268, alin. (3) din Codul civil?
a. ~au zele se interpretează în sensul in care pot produce efecte, iar nu în sensul h care nu ar produce niciun
efect
b. clauzele obisnuits într-un contract se subînteleg, desi nu sunt exprese într-însul.
c. dispozitiile îndoielnice se interpretează după obiceiul locului unde s-a încheiat contractul;
d. în 'avoa·ea celui ce se obliga;
ANS: A
9. În ce situatii devine incidentă nulitatea re l ativă?
a. când obiectul actuiui juridic civii este imoral
b. când actul s-a încheiat în lipsa autcrizatiei administrative prealabile ceru tă de lege pentru unele a::te de
dispozitie·
li9sa discernământului la momentul încheierii act.iîui juridic civil
ci. când Gomrac!ul ::ie donatis a '0st încheiai fără respectarea Formei cerute de lege;
1
,..
V
10. în car~ din u rm ătoare l e situam, psntru opozc:bHitatea fa~t de tertl c. actului juricilc este neces::~z c·:n difa u:-. ~;
anumite forme?
a. în cazui cont1aciu:u: de 1ocatiune pe ::i du;a!a cie 8 !ur.1;
o. în cazul con:ractuiu: de manaat.
c. comunicarea scrisâ a cesiuni!:
d. în cazui testa:"lemului olog;a';
ANS: C
·1 •
Care dintre urmâtoarele co~stituie 11 icii de ccn si mtărnânt?
"'· sarcina. ca rnodaliia1e a actuiui juridtc civil.
b. leziunea;
c. conditia. ca modaliiate a actului juridic civil;
d. eroarea indiferentă;
ANS: B
12. Care dintre urmâtoarele sunt aplicam ale formei "ad validitatem"?
a. coniractele nenumite.
b. contractul de vânzare a unui bun mobil;
c. renuntarea expresâ la succesiune;
d. exprimarea în scris a consimtârnân!ului privind contractul de locatiune;
ANS: C
13. Care dint re următoarele sunt exceptii de la principiul obligativitătii efectelor actului juridic · pacta sunt servanda?
a. încetarea contractului de locatiune, în cazul pieirii totale sau semnificative a lucrului
b. revizuirea contractului, pe baza clauzelor contractuale;
c. încetarea contractului de mandat din cauza mortii sau punerii sub interdictie a mandantului ori mandatarului •
persoana juridică;
d. optiunea crediiorului de a cere executarea pactului comisoriu de gr. V;
.A.NS: A PTS: 1
14. Care dintre următoarele sunt ap!icatii ale formei ad probationem?
a. constituirea unei garantii reale mobiliare.
b. donatia:
c. depozitul;
d. testamentu!.
ANS: C
15. Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regul ii prevăzute de art. 1.272, alin. (1) din Codul civil?
a. clauzele obisnuite în tr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese într-însul.
b. în favoarea celui ce se obliga;
c. actul juridic valabil încheiat obligă nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar si la toate urmările pe care
practicile statornicite iritre pârti, uzantele, legea sau echitatea le dau actului, după naiura lui
d. dispoz1tiile îndoielnice se interpretează duoă obiceiul locului unde s-a încheiat contractului;
ANS: C
16. Care dintre următoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?
a. testamentui. ·
b. donatia;
c. contractul de societate;
d. constituirea unei garantii reale mobiiiare.
ANS: C
'17. Care dintre următoarele pot fi cosecinte ale nerespectării formei cerută pentru opozabilitatea actului juridic clvil fot2
de terii?
a. atrage :iulitatea absolută a act~lui ju:idic civil.
b. dâ dreptul tertu!ui interesat de a so~icita nulitatea actului respectiv;
c. desfiinteazâ raponurile dir.tre părti ;
d. atrage inopozabilitatea actului respectiv fală de terti;
~N S: D
'- ~ Î!'! ce s!::;.. a!i! devine ir.c!d e:i!ă nu!i!a!ea re!ativ2?
a :â;;o ~oiectu! actc!ui juridic civi: este imcial
b. !ipsa cauze!, cu exceptia situatiei in care contrac:ul a fost gresit calificat si poate proouce alte efecte juricitce:
c :::âr,o con\raCil:I de donatie 3 fos1 i1cheiat fârâ res9ectarea formei ceru ~·3 de lege;
a când achJ! s-a ~::cn e:a t "'n i1ps:; avtorizatiei ad:r-:n:strative prea1 ~ bile ::::rută de ;e~ c ::.ertrt..! i. . r:-eie act,;~ : :
d!spozit+e:
2
.4NS: B
'1 ~ . Ca ie dintre u rmătoarele sunt aplicat:i ale formei so' probaiionem?
a. contractul de asigurare:
b. constiiuirea unei garantii raale mobiiiare.
c. donatia·
d. testamentul.
ANS: /-,
2Q. Cum se face interpretarea actului juridic, potrivit reguiii prevăzute de art. 1.266, alin. (1) din Codul civii?
a în favoarea celui ce se obiiga:
b. dispozitiile îndoielnice se interpretează dupâ obiceiul !ocui:ii unde s-:: încheiai contractului.
"· ciauzele ob;snuite într-un contract se subinte1eg, desi nu sunt exprese îritr-însui.
d. actul juridic se interpreteazâ după vointa concordantă a părtilor, iar nu dupâ sensul literal al termenilor
ANS: u
21. Care este domeniul de aplicării al sarcinii, ca modalitate a actului juridic civil?
a. actele cu titlu oneros, comutative.
h liberal1tătile
c. orice act, indiferent daca este cu titl•J oneros sau cu titlu gratuit;;
a. numai actele unilaterale;
ANS: 8
a. o fractiune a capacităiii de exerciliu a persoanei fizice sau juridice;
b. aptitudinea persoanei de a exercita drep!uri exc!usiv nepatrimoniale;
c. îndatorirea persoanei de a da. a face sau a nu face ceva.
d. aptitudinea de a deveni titular de drepturi si obligatii civile, prin încheierea actelor juridice civile;
ANS: O
23. Care di ntre u rmătoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?
a. testamentul.
b. constituirea unei garaniii reale mobiliare.
c. contractul de comision;
d. donatia;
ANS: C
24. În ce situatii devine incidentâ nulitatea relativz?
a. când actul s-a încheiat în lipsa au!orizatiei administrative prealabile cerută de lege pentru unele acte de
dispozitie; .
b. vicierea consimtâmăntul ui prin eroare;
c. când obiectul actului juridic civil este imoral
d. când contractul de donatie a fost încheiat fâră respectarea formei cerute de lege;
ANS: B
25. Care dintre următoarele variante este c orespunzătoare formei cerute "ad validitatem" a actului juridic civil?
a. nu atrage nicio sanctiune. in cazul nerespectării sale.
b. atrage nulitatea relativă , în cazul nerespectării.
c. atrage nulitatea absolută , în cazul nerespectării;
d. presupune întocmirea unui înscris sub semnatura privata:
ANS: C
26. Care sunt efectele în cazul în care în contract s-a prevăzut o conditie imposibilă?
a. contractul rămâne valabil, în cazul condiliei supensive;
b. în cazul conditiei suspensive pur potestaiive. con!raciul poate deveni nul.
c. condilia este !ovită de nulitate absolută, dacă este vorba despre o conditie rezolutorie, iar actul este considerat
pur si simplu;
d. contractul este lovii de nulitate. în toate cazurile;
ANS: C
27. Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regulii prevăzute de art. 1.268, alin. (4) din Codul civil?
a. în favoarea celui ce se obiiga;
b. clauzele obisnuite într-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese într-insul.
c. oricât de generali ar fi termenii întrebuintati, actul juridic nu cuprinde decât lucrul asuprn căruia pârtile si-au
oropus a contracta
o. d'.spozitme îndoielnice se in terpretează după ob\ceiu! locului u:ide s-a încheiat contractului;
.fi.NS: C
3
,:c. Ca,·e dintre următo arele enuiiti.ii! suilt corecte îr1 cazul teiinen:..;!ui suspenslv?
c... creditorul poate opune compensaîia înainte de termen;
b. debitorul poate piăti înainte de termen:
c. prescriotia începe sa curga oe ia momentul incne:eiii actului juridic. nu de la momentul implinirii rermenului
ci creditorul are drepiui sâ ceară piaia înabte de scaden:â:
ANS: 8
29. Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regulii prevâzute de art. 1.268, alin. (5) din Codul civil?
a. dispozitiile îndoielnice se in terpretează după obiceiul locului unde s-a încheiat coniractul;
t. în favoarea ::eiui ce se obliga;
c. clauzele destinata să exemplifice sau sâ înlăture orice îndoială asupra aplicării contractului la un caz particular
nu ii restrâng aplicarea în alte cazuri care nu au fost expres prevăzute
d. clauzele ob1sm:iie într-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese într-insul.
ANS: C
3C. Care dintre următoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda?
a. vânzarea;
b. încetarea conJ'actului de locaiiur.e în cazul pieirii partiale a lucrului.
c. cazul actelor juridice complexe;
d. încetarea mandatului din cauza falimen tului mandatarului;
ANS: D
31. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:
a. atrage imposibilitatea dovedirii actului juridic prin alt mijloc de probă;
b. atrage nulitatea relativă a actului juridic;
c. atrage nulitatea partialâ a actului juridic;
d. afecteazâ valabilitatea actului juridic civit.
ANS: A
32. Care sunt categoriile de persoane care pot invoca nuiitatea relativă?
a oricine are u:i interes si chiar din oficiu de instantă;
b. numai procurorul. daca persoana vatamata este major.
c. tertii; .
d. persoanele al caror interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic;
ANS: O
33. Care este regimul juridic al nuliiâtii relative?
a. este imprescnptibilă;
b. nu poate fi confirmată tacit;
c. poate fi con firmată, expres sau tacit;
d. poate fi invocată de oricine;
ANS: C PTS:
34. Care este regimul juridic al nulitâtii absolute :
a. este in principiu, imprescript.bilâ;
b. i)Oate f. cvn fi rmată tacit;
c. poate fi invocată doar de persoana vătămată prin încheierea actu.iui juridic.
d. poate fi confirmată expres, în toate cazurile; ·
ANS: A
25. Care este regimul juridic al nulitâtii absolute :
a. nu poate fi acoperită prin confirmare, decât în cazurile prevăzute de lege;;
b. poate fi confirmată expres, în toate cazurile;
c. poate fi invocată exciusiv de autorul actului juridic civil;
d. poate fi ratificată, pe cale adrniriistrativă.
,bJ-!S: A
35. Care dintre următoarele variante este co respun zătoare formei cerute "ad veliditatem" a actului juridic civil?
a. este un element i;icidental sl neeseniial al actului juridic civil;
b. este obligatorie;
c. poale ii lacitâ.
'" ' na cosib:H:ate2 pă:-::!cr sa ~t: ~e~pecte e:tu! jur!d!: c;v!! in~ne!at
..;h;S: 6
Care dintre urmatoa.re!8 constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice bilaterale?
2 denuntarea uni!alera! ă a coniractului de locatiune încheiai f.Je durată nedeterminată;
invocare:a ex:::epiiel de :-ise:-:E:ccJ\a·e a contractelor sinale.91':'la\ice.
loca iur.ea c,1 termen;
4
~ tesiar.1entul si dona::a;
ANS: A
38. Care dintre următoarele sunt apticatH ale forn1ei "ad validitater;;f\?
a. revocarea expresâ a unui legat
D. cont'actele nenumite.
c. exp'i:narea b scris a consimtâmamulu1privind concractu! de 1ocatiune,
d. contracwl de vânzare a unui bun mobi,;
ANS: A
3S Cum se face interpretarea actuiui juridic civii, potri vit regulii prnvâzute de art. 1.272, alin. (2} din Codul civil?
2. 1r favoarea celui ce se obliga:
b dauzele obisnuite într-un cont;acl nu se subinîeieg, daca nu sum exprese inii-însul.
c. clauzele obisnuite într-un contract se subinteleg. desi nu sunt stipulate în mod expres
~. dispozitii!e îndoielnice se inteipretează duoâ obiceiul locului unde s-s încheiat contractului:
ANS: C
40. Care din urmâtoarele afirmatii sunt corecte cu privire la violentă · viciu de consimtâmânt?
a. poate afecta valabilitatea contractuiui si atunci când provine de la un tert;
b. poare fi invocată cie minorii intre 14 si 18 a!1i pe calea actiunii revocatorii;
c. comparativ cu dolul. trebuie să fie provocată:
d. atrage nulitatea absolutâ
ANS: A
41. Care dintre u rm ătoarel e sunt conditii generale de validitate ale obiectului actului juridic civil?
a. obiectul să fie moral sau imoral.
b. obiectul sâ fie real:
c. obiectul să fie determinat;
d. existenta autorizatiei administrative sau judiciare; .
ANS: C
42. Care dintre următoarele afirmatii au valoare de adevăr, raportate la conceptul de termen suspensiv?
a. amână, până la împlinirea lui, stinge~ea exercitiului dreptului subiectiv si a executării obligatiei corelative.
b. se mai numeste si termen nesigur.
c. poate fi extinctiv, suspensiv sau rezolu\oriu:
d. nu afectează existenta drepturilor si obligatiilor, ci doar exigibilitatea acestora;
.A.NS: O
43. Ce rep rezintă conditia pur potestativă?
a. conditia a carei realizare sau nerealizarea depinde exclusiv de vointa unei singure părti;
b. conditia care depinde de hazard.
c. conditia a cărei realizare sau nerealizare depinde de vointa unei persoane determinate;
â. conditia a cărei realizare sau nerealizare depinde de vointa unei părti si de fapte exterioare.
ANS: A
44. Care dintre următoarele sunt conditii ale obiectului actului juridic civil?
a. sa nu fie in circuitul civil.
b. drepturile si obligatiile părtilo;;
c. să reprezinte prefigurarea mentala a contraprestatiei:
d. să fie licit;
ANS: O
45. Care dintre următoarel e constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice bilaterale?
a. locatiunea. ·
b. invocarea excepiiei de neexecutare a contracte~or sinalagmalice.
c. contractul de depozit;
d. testamentul si donatia;
ANS: C
46. Ce re prezi ntă dolul incident?
a. o specie de aol care r.u atrage niciodată nulitatea relaiivă a actului juridic;
b. aceiasi lucru ca si doiul pr!ncipal (dolus dans causam) .
c. o categorie de dol care cade asupra unor eiemente esentia!e, dsterninante la incheierea actul~i juridic:
c. o specie de dol care poate atrage anuiaoi!itatea actului.
ANS O
t, ~ Ce este conditia negativ~?
c::>rid'.'.'. a ou: potes ;auvă .
conditia care consta in nerea:izarea t;nui eveniment
5
c. w~2 cor oitie cara afec:tH:iZâ nast6i'ea drei.ituiui si obiigatie;;

c. acaa conditie ca;a constâ h :;-un eveniment sail fapt ca se poaie realiza. fie sub ~speci fizic, fie sub asoect
ju;idic:
ANS: 8
.::B. Ce este conditia poziti vă?
a conditia cazualâ
b. conditi2 care consta in realizarea unui eveniment:
c. un te;mer deghizat
C:. o sar.:;l... ă impusa de d '. sp~inâtoi;
.t.J-!S: B
48. Care dintre u rmătoarele sunt conditii ale sarcinii, ca modalitate a actului juridic civil?
a. poate fi imposibilâ:
b. să fie licită:
c. să fie realâ;
d. să fie rezonabiiă;
ANS: B
5C. Care dintre u rm ătoarele sunt efecte specifice contractelor sinalagmatice?
a. forta oblfgatorie;
b. exceptia de neexecutare;
c. relativiiatea;
d. irevocabilitatea;
ANS: B
6
CIViL· CO l~î RACTE
h1ULT!F'LE CHOICE
Prin contraciul de vanzara se transmit(e):

- · atat un drept de proprietate ca: si un dezmembraman! al acestuia sau orice alt drept real;
b. numai Jn arept de proorieiate:
c numai un dezmembrarriant al drep~ulu i de propr!eiaie·
d. numai un drept de creanta.
A.l\!S: .c.
2. ln randul excepiiilor de la reou12 aiier.abilita!ii se situeaza:

a. oreptul de proprietate;
b. dreptul de proprietate si dezmembraminîe ale acestuia;
c. drepturile strans legate de persoana titularului cum ar fi dreptul de autor, dreptul la nume, drepturile personale
ale sotilor, etc:
d. drepturile reale.
ANS: C
3. Contractul de vanzare:
a. este întotdeauna un contract consensual;
b. uneori are caracter sinalagmatic:
c. prezinta caracter cu tiUu gratuit:
d. poate, in unele cazuri, sa îmbrace caracter aleatoriu.
ANS: D
4. lncaoacitatea de a cumoara se refera la:

a. imposibilitatea mandatarilor de a cumpara bunuri de la insolvabil;
b. incapacitatea parintilor, curatorului si tutorelui de a cumpara bunurile persoanelor pe care ie reprezinta;
c. incapacitatea solilor de a cumpara unul de la a!tul;
d. incapacitatea fostilor judecator! si procurori de a cumpara drepturi litigioase.
ANS: B
5. Pentru ca bunul vandut sa constituie obiectul material al obligatiei vanzatorului, trebuie sa indeplineasca unele conditii cum ar fi:
a. sa fie in circuitul civil; sa existe in viitor; sa fie determinat; sa fie posibîl;
b. sa se afle in circuitul civil; sa nu aiba valoare economica; sa fie determinabil; sa poata exista in viitor;
c. sa se afle in circuitul civil; sa fie ilicit si mora!; sa fie determinabil; sa existe pe viitor;
d. sa fie in circuitul civil; sa apartina cumparatorului; sa fie determinabil; sa fie posibil.
ANS: A
6. PreiUI vanzarii trebuie sa fie:

a. echivoc;
b. nedeterminabil;
c. neserios si derizoriu.
d. stabilit in bani.
ANS: D
1. Pactul de ootiune de vanzare:

a. coniine consimtamantul beneiician.Jlui necesar oentru inche;erea vanzarii;
o. este întotdeauna un cortrac! bilatera!:
c. este in toaie situatii!e un co'ltraci unil aiera~:
o. conline o propunere care reorezinta o oierta irevccabit2.
ANS: C
3. 0 romis!unee ur.i!ate:ela de ver:ze~e es:e.
a. o d.e!"l3 cie cor:!·aci2·

c. ur: contract de adeziune

v. un act juridic unilateral:
J u;i co'liract in care obliga'.ia orcmitemu1ui esie a'ectata de o condiiie suspensiva pur potestativa di11 oanea
beneficiarului.
.AJ„;S )
F'ro:i1isiunea uniiaterc:ic. de .;J ;':",oarar~ est:::.

a. c oferta de a contracta:
b. un contract in cadrul caruia se obliga numai prom!lentul;
c. o conventie in care se ooliga numa! benefic:aru::
d. un antecontract.
ANS S
1C. Promisiunea sinalagmatica de vanzarn este:

a. o conventie in care prom!tentul nu are si calitaiea oe beneficiar;
b. un com~act afectat de o condiiie pur potestativa;
c. un contract prin care ambele parti se obliga sa încheie, in viitor, un contract de vanzare;
d. o conventie a carei esenta nu are legalura cu termenul canci urmeaza sa se încheie vanzarea propriu-zisa.
AN S: C
.'
'; Pmmisiunea faotei altuia lconventia de aorte-fort):
a. esie conventia prin care promitentul isi asuma o obligatie de diligenta;
b. esie contractul prin care un Iert se obliga sa ratifice actul încheia\ in contul sau de catre promitent;
c. contine obliga!ia promitentului de a determina pe un iert sa incheie sau sa ratifice actul juridic promis;
c. implica valabi!itaiea contractului de va11zare de Ici data rntificarii sale de catre Iert.
ANS: C
12. Dreo!ul de oreemotiune:

a. are un caracter divizibiî. si pe cale de cor.secinta, poaie fi fractionat intre creditori si debitori;
b. poate fi transmis independent de caliiatea preemptorului;
c. esie drepld subiectiv civil ce cor.ferc tib.Jaruiui sau (preemptor) atributul de a avea intaielate la cumpararea
unui bun la pret egal, in raport cu alte persoane;
d. poate fi prevazut de catre parti pe o durata nedeterminata.
ANS: C
12. ln cazul bunurilor de oen, transferul dreptului vandut are loc la momentul:
a. stabilirii acordului de vointa:
o. :ndividualizarii bunurilor orin caniarire, masurare, numarare sau predare;
c. inscrierii bunurilor in car~ea fu nci a ~a;
d. canci are loc pla;a efectiva c pret..:::Ji
ANS: B
14 Transferul dreptuiu1 ae p~corietate in cazul vanzarii du;:,a mostra sau model are ioc la momentul:
a. predarii bunului;
b studierii bunului de caire curnparaior.
c. noti:ic?.ri· vanzar'i de catre '.er:u: pro:xie:ar:
C. ridicari DU:1l!Î:!! din raÎi de catre C'.!mpa~ator.
A.NS: r .
Sar.cti')nea neindecdioiri o:>licatie; ::ie ::;redare a bu:iuiu! ,: andut este:

-e~ecuuirsa Sii'.ca i:'i natura sa~.i r.-~i;. ecr.1vaier:t. 'r cazul execuiarii cu ir.iarziere a obiigaiiei de predare;
~~cepUa d~ net:xec~~arc a cor:r:-a~IuhJi in cozu; 1E:e:·:ecu~arii ob:~gatiei de piedâ;-e;
-3zo 1~ .„ -:a co:'l~=-2~h.1 ~i r, ~sz._:i exe(;~:2r !! rrs:;~res punzatoare e cbHgztie: Ce preca~e:
::-,icJ':u1rt:a :Ju; uiui CL altui :-; :;az:J; sxe.:'.J~a r:j :u :11aizie:e a ob!i,9a:iei de predaie.
2
a. este diV:zi::lila in c&zu· oiura!i:a:!i ne va'1zai::iri:

c in•a:ura d ·~ptui vanzaioru1ui de; a introduce actiuni care sa tinda la lir.itarea areptuiui vanuu'.·
c. da nastere la dreptu: vanzatorului de a invo::a exceptia de ga;antie.
d nu poate fi Hmita~z. ori ir.1aiurara cie ca'.re pani
ANS: 8
, . Obiiaaiia vanzatorJlui de oa;anlie cor.ira vicii!o; b:.mului vanou::
a. este identica cu eroarea esentiaia asupra substantei obiectului vanzarii:
b. da drep:ul cumparatorului de a cere nulitalea vanzarii, daca obligatia nu este îndeplinita;
c. se datoreaza si ir. cazul vanzarilo~ silite:
a. înseamna ca vanzaîorui raspunde oentru viciile care iac improprie intrebuintarea bunului conform destiral°ei
sale.
ANS: D
~8. Oblioatia vanzaioruiui de garantie oentn.! buna func~or.are a bunului va:-id:.it:

a. es1e prevazuta prin norme impera!ive
b. incumba numai daca viciul de funciionare exista la data predarii bunului;
c. se aplica numai daca a fost prevazuta in mod expres in conirac! ce catre parti;
d. implica reguli de remediere a viciului de functionare stabilite de cumparator.
ANS: C
19. Obligatia cumparatorului de plata a oretutu::

a. trebuie îndeplinita de indata ce proprietatea a fost transmisa;
b. nu confera vanzatorului niciun fel de garantie speciala pentru neexecutarea ei;
c. nu poaie fi suspendata de caire cumparator, nici in caz de evictiune;
d. naste dreptul pentru vanzaior ia sanctiuni pentru neplata preiu!ui, fara punerea in intarziere a cumparatorului.
ANS: A
20. Vanzarea oe încercate se încheie la momentul cand:

a. cumparatorul care a gustat bunul, declara ca ii place:
b. partile siabilesc acordul de vointa privind vanzarea;
c. se indeplineste conditia pur potestativa de refuz al bunului;
d. are loc individualizarea bunurilor.
ANS: B
21 . Vanzarea mostenirii:
a. se poate încheia prin act consensual:
b. se încheie sub forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute;
c. înseamna instrainarea de bunuri individuaie din mostenire;
d. cuprinde si bunurile de familie cu valoare afeciiva pentru vanzator.
ANS: B
22. Vanzarea cu ootiune de rascumoarare:

a. este o vanzare pura si simpla;
b. cuprinde o obligatie imperativa pentru vanzator de a rasct:mpata bunul vandut:
c. este o vanzare sub conditre suspensiva.
d. este acea vanzare prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara dreptul transmis cumparatorului.
ANS: D
23. Vanzarea cu arvuna:

a. este o varietate de vanzare în care cumparaîorul avanseaza catre vanzator, o suma de bani sau alte bunuri,
fun gibile ca manifestare a incneierii contractu!ui:
b. esie similara cu aconrul:
c. reprezima ace' tip de vanzars iii care cumpa~aton.: piaiesie c; parte din oretui var.zarii ~a 1ncheierea
con:rac1J1u
d. se increie oen:rL' s. inia:i.;·c. pJsii:iitita;ea cier.uma~li unifaterale a co nt~aciu lui.
a. procesul sa nu poârie asup;·a fondului d:eptu1u\ litigios

o. sa exisie un proces incepui si neterminat care sa aiba ca obiect drepturile litigioase;
c. 1:a:izatorul sa garanteze ex!steni2 dreptu•i:or litigioase;
c. Vânza~ea sa fie facula oe calre iudecaio•:. procuror" avocat: sau noisri publici care-s! ~esfasoa:a acti·1itatea ;i
raza juaecatoriei pe rolul ca;eia se afia drepturiie litigioase.
?.NS: B
:25 Va;.zarea a:; ccnsumatie este:

a. un contract de vanzare încheiat cu co:1sumatorii;
b. u:1 contract de locatiune;
c. un contract de imprumut;
ci. un contract de intretinere.
ANS: A
26. Contractul de iocaiiune:

a. are ca obiect transmiterea unui drept real;
b are ca obiect transimterea dreptului de folosinta asupra unui lucru;
c. transmite proprietatea fructelor ca efect al încheierii sale;
d. asigu·a locataruiui dreptul de a consuma lucrul.
ANS: 8
2Î. Lccatiunea este un contract:

a. sinalagmatic, cu litiu oneros, translativ oe proprietate,
b. co;.sensua!, intuiiu-personae, cu executare succesiva;
r- CL• axecutare uno-ictu. bilateral, ct: iitlL oneros. rea!.
d. consensual (in principiu}, bilateral, cu executare succesiva, translativ de folosinta temporara.
.~NS: D
28. Contractul oe locatiune este valabil încheiat daca partiie au consimtit:

a. numai cu privire la bunui dat in localiune.
b. cu privire la bun si la pret;
c. cu privire la perioada de folosinta a lucru1ui dat in locatiune:
o. doar cu privire la chirie.
ANS: B
29 Contractul de locatiune poate fi încheiai in mod valabil de partile care au capacitatea de a incheia:
a. acte de disp ziiie;
b. ac!e de conservare;
c. acte de administrare;
d. acte de publicitate.
ANS: C
30. Locaiiunea care are ca obiect un bun comun se poate incheia:

a. de oricare dintre cooroprietari;
b. cu acordul îuturor coproprietaiiior. in orice situatie;
c. de catre cooroprietaru' care detine cea mai n are co'.a din dreptul de proprietate chiar daca este mai mica de
jumc.tme din ac-esi drept;
':i cu acordul tuturor coproprietar1!0~ a!e caror cote ins!!mate depasesc jumatate din dreptul de prop~ietate.
.A.f~.3 . 0
::,-. _ucr) da'. ir ioc&iiune poate

c. 32- fi:: i-1div~dJa! d~i5fTtii Zi Si .:C1f:S~·T1ţUci.
S3 '; ,·,ooi! sa J irr.ou :

1
~O„P 1Jra: sau ;nccr:;o··a. ::.C1'-.;1d„12„ Ce~er~i!let 5i r:eccr.sur.1cEbJ
S& ~ CCr'i Sti~i.l i \ 3~ C;r PS"SOC.:1a C2~C ~, :Jese„·"riSsta.
4
32. Lipsa chir ei din contractul a~ locaiiune:

a. atrage nuli'.aiea acesiuia:
b. nu afectea za valabilitatea iocatit:n!i:
c. co:iduce lainvocarea exceoiie! de neexecuiare acontraciului:
d. obliga locatarul la plata aniictpata a acesteia.
ANS: ,A,
33 Conirac'.ele de locatiune constituie titluri executorii pentru ptata cniriei daca

a. sunt încheiate sub semnatura privata :nregistrate ia organele fiscale:
b. nu sunt încheiate în forma autentica;
c. locatarul a intrat in posesia e'e:::tiva a ounulu':
a. locatorul a fost oe buna-credinia.
ANS: A PTS:
34. Obliqatia de oredare a bunului dat in locatiune:

a. se face pe cheltuiala locatarului:
b. devine exigibila inainie de piaia chiriei;
c. se indeplineste avand in vedere atat bunul. ca: si accesoriiie sale, in starea corespunzatoare utilizarii potrivit
destinatiei;
d. se indeplineste, in lipsa de stipulatie contrara, le sediul organului fiscal unde se inregistreaza locatiunea.
ANS: C
35. Dobanzile la sumele avansate de locala~ pentru efectuarea reparatiilo~ necesare mentinerii folosintei normale a bunu!ui primi'. :r,
locatiune:
a. curg de la data instiintarii locatoruiui, in cazuri urgente;
b. nu se suporta de catre locator;
c. se suporta de catre locator si locatar, in parli ega!e;
d. curg de la data efectuarii cheltuielilor chiar daca locatorui nu a fost incunostiintat de nevoia reparatiiior.
ANS: A
36. Constituie exceotie de la regula potrivit careia locatorul are obligatia de a garanta pentru evictiunea p~ovenind din fap;a ;::ro!:lri2:
a. efectua·ea reparaliilor curente;
b. drepiul locatorului de a examina bunul dat în locatiune la intervale de timp rezonabile;
c. examinarea bunului de catre locaio~ cu prilejul unor evenimente importante din viata sa:
d. efectuarea lucrarilor voluptoarii de catre locator.
ANS: B
37. Plata chiriei, ca obligatie principala ce revine locatarului, in lipsa unei siipulatii contrare si a uzantelor, se efectueaza:
a. la sfarsitul locatiunii, daca aceasta nu depaseste o luna;
b. la sfarsitul fiecarei luni, daca locatiunea este mai mare de o luna si mai mica de un an;
c. dupa ce se obtine o hotarare judec.atoreasca in justitie:
d. in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru, daca durata locatiur.ii este de cel putin un an.
ANS: D
38. Sublocatiunea:
a. poate fi încheiata in mod valabil doar cu acordul unic al locatorului initial;
b. poate fi încheiata pe o perioada mai mare decat perioada iniiiaia;
c. poate schimba destinaiia bunului. fara acordul locatorului initial
d. nu da dreptul locatorului initia! de a-l urmari pe sublocatar, in nicio situatie.
ANS: A
39. Locaiiunea poate fi incne:a;a pe o dura:2:

a. oe 5 ani·
b. de 3 ar:::
maXJma de 49 de ani.
d.
;[:,\'<:;
. „„„..
.~
4C lnceia1ea !Ocaîiunii o~c;ie sve3 .:ic i:-i cazu·ile.

a ns1rair.area bJ1ului cai in iocatiune. demmiarea cor.trnciului. exoira~ea termenulu!:
t . decesul iocaiorulu:, oesfiinta;ea til!ului !ocatoruiuL
~ surveniei11a de copii ::ientn..: localo;. rezilierea loca!lu;iii:
d 1eindepiinirea sarcinii de caire !oc?.:or, imposibilitateE folosirii bunuiu
At~ S: A
4". Contractul de mandat:

a. este conveniia prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa încheie unul sau mai multe acte juridice pe
seama celeilalte parti, numita mandant:
b. se încheie numai cu titlu gratuit;
c. se încheie numai oentru ca mandataru! sa efectueze o singura operatie juridica
d. nu poale fi încheiat decal sub iorma scrisa.
ANS: A
42. Mandatul cu sine insusi:

a. este contractul prin care o persoana incheie un act juridic in calitate de mandatar ca;e reprezinta simultan
doua persoane difeme;
b. este acela prin care mandataru! si-a depasit limitele împuterniciri!, detinand o competenia aparenta ce
reprezentare:
c. este manda:ul încheiat intre ma:-idatar, ca reprezentant al mandantului. pe de o parte. si persoana sa, in nume
propnu, pe de alta parte;
d. este contractul prin care un coproprie:ar ii incredinteaza puteri de rep:ezenlare altui coproorietar.
ANS: G
43. Mandatul este un contract:

a. consensual, in principiu cu titlu graiui!:
b. nenumit, sinalagmatic;
c. de adeziune, iniuitu-personae;
d. real, comutativ.
ANS: A.
44. Mandatul cu reorezentare se deosebeste de contractul de vanzare prin faptul ca:

a. mandatarul vinde pentru mandant, in vreme ce vanzatorul vinde pentru sine;
b. obiectul mandatului este încheierea de acte materiale, pe cand obiectul vanzarii este efectuarea de operatiuni
tehnico-materiale cu materialul clientulu:;
c. obiectul mandatului consia in încheierea de acte juridice cu terlii. în timp ce obiectul vanzarii ii reprezin:a
operatiuni materiale sau intelectuale: .
d. ma1daail poa;e fi in princ:oi;; revocat pe canci va:1zarea r.u poate fi revocaia decat 1n situatii specia:e
ANS: A
45. Ooiectul mandatuiu· ii consiituie.

a. efectuarea de fapte mate~aie;
b încheierea de ac:e cu caracier personai. cum ar fi testa11eniu1 sau declaratia oe mcarte:
c. efectuarea de ac'.e de pn::ceciu;c.:
_ inche•erea de acie 1uridice.
.A~S· C'
!5. Recula :„Hi;tatif formale : 'ntl"s :0r. ~ia:h;' je ~i2ndat si ac:J: ur.C:~ pe:i:n..: ca"e s„a cat mandat:
a se aoiica si card ac:L:· iu~'ri ;:-: ce se ·~a i ~cheia va iî:ioraca o ar.umi:a for:na doar pentru opozabiiiiatea faia de
\ert::
ir:seam:ia ca dac& 0·8lu: cen~ru 0are s-e; var rnar~oat trebuie v1cneiat ir: ;o:r:1a autenttca ac validitatem, atunci s1
mandatul treouie 1ncnei;t iî aceeas! forma:
":u se apiica at!r.( :;zr:: li a:-· :Br~ '. ~e cc· oer:r.. ; :n~;eie--ez ur :J 1 2:t :.o:arie:* :; fo·„7,a au tenti.::;:..
presj ~ 1 un.;: ::se„ e„e:~ :r· :~2~:Ef .:.„P1cia„z e- r.--:ar::~ru!~i dal ~:·'?.Pl! „' iri:nE-:-erss .1;1u1 a:: :;3re 11e~: 1Jic i::scr's ~·~;itru
asigJrc:r-e:i ::pczsDii;te~~'. ~s~a c.:: ~er:! e ~ :·i ei„ ::;ecte: ~!e ev1ct t~ 11 i i
6
/l.NS: 8
:..?. Mandatarul:
a. nu are iri nicio situalie dreotul oe a substitui o alta persoana pentru execurnrea mandatului:
b. nu are dreptul de a se abate de ~a instructiunile primite de ;a mandant. in nicio situatie:
c. nu are dreptul de a proceda ia vanzarea bunurilor primite de la terti. in niciun caz·
d. are un drept de retentie asupra bunurilor primi te de la mandant pentru garantarea creantelor izvorate din
manda:.
ANS: D
48. în caz de pluralitate de mandatari:

a. nu trebuie sa participe toti mandatarii ia încheierea aceluiasi act )uridic cu 1er:e pe~soane . chiar daca s-a
stipulat astfel in mandat;
b. acestia raspund solidar pentru neexecutarea obligatiilor;
c. încetarea mandatului pentru unul dintre ei. nu atrage dupa sine ircetarea mandatului pentru ceilalti:
d. unii mandatari încheie act cu o terta persoana, in vreme ce aliii cu al!a terta persoana.
ANS: B
49. Mandatul cu reprezentare inceteaza in urmatoarele cazuri speciale:

a. revocarea mandatului de catre mandant, renuntarea mandantulu:, moartea, incapacitatea sau falimentul
mandantului ori a mandatarului;
b. tacita relocatiune, decesul uneia din parti, falimentul mandantului:
c. imposibilitatea folosirii bunului dat in locatiune, rezilierea, anularea mandatului:
d. desfiintarea titlului tertei persoane, renuntarea manda1arului.
ANS: A
50. Mandatul fara reprezentare:

a. este acel mandat in care mandatarul încheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama mandantului, si isi
asuma fata de terti obligatiile ce rezulta din acte;
b. da nastere la raporturi juridice ale tertu!ui contractant atat cu mandaiarui, cat si cu mandantul:
c. creeaza posibilitatea mandantului de a revendica bunuriie mobile de la mandatar, inclusiv cele dobandite de
terti de buna-credinta;
d. nu obliga mandatarul sa transmita mandantului bunurile supuse formalitatilor de publicitate.
ANS: A
CIVIL. SUCCESIUNI IULIE 2013
1.Ce înțelegem prin moștenire? transmiterea patrimonului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta.
2.Cine are capacitate de a mosteni? persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii mostenirii.
3.Care sunt conditiile generale ale dreptului de mostenire? - să aibă capacitatea succesorală (art.654 C.civ); - să nu fie nedemnă de a moşteni (art.655 C.civ); - să aibă
vocaţie succesorală sau chemarea la moştenire.
4.Ce categorii de subiecti de drept au capacitate succesorala? persoanele fizice in viata la ddata deschiderii succesiunii; persoanele concepute dar nenascute la data
deschiderii succesiuni; - persoanele disparute(dar nu declarate decedate); - persoanele juridice
5.Ce categorii de subiecti de drept nu au capacitate succesorala? predecedatii si persoanele juridice care au incetat sa mai fie in fiinta, -- comorientii si codecedatii
6.Care sunt conditiile in care persoanele disparute au capacitate succesorala? Cel disparut sa fie socotit in viata, si sa nu fie o hotarare declarativa de moarte ramasa
definitiva
7.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica pentru a putea mosteni? Capacitatea de a mosteni si vocatia la mostenire
8.Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica pentru a avea capacitate succesorala? Aptitudinea unei persoane de a fisubiect de drept si
obligatii SAU daca exista in momentul deschiderii
9.Definiti termenul “comorienti”: persoane decedate in aceeasi imprejurare si in conditii de natura a nu se putea stabili daca una a supravietuit altora
10.Definiti termenul “codecedati”: persoane decedate in imprejurimi diferite, de natura a nu se putea stabili care a supravietuit celeilalte
11.Cine are vocatie succesorala legala? - Rudele defunctului, sotul supravietuitor al defunctului si statul
12.Felurile nedemnitatii succesorale: nedemnitatea de drept, nedemnitatea judiciara
13.Modurile in care efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fi inlaturate: expres prin testament sau prin act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea
14.Cine poate fi declarat nedemn de a mosteni (nedemnitate judiciara)? persoana condamnata penal pentru desavarsire, persoana care cu rea-credinta a ascuns a
alterat a distrus sau a falsificat testamentul, sau persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel care lasa mostenire sa intocmeaca, sa modifice sau sa
revoce testamentul
15.Termenul in care se poate solicita instantei de judecata declararea nedemnitatii: un an de zile de la data deschiderii mostenirii
16.Efectele nedemnitatii. Titlul de moştenitor al nedemnului este retroactiv desfiintat; nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală şi de la cea
testamentară; pot fi inlaturate expres prin testament sau prin act autentic de catre cel care lasa mostenirea; este supusa inscrierii în registrul notarial
17.Raportul dintre mostenirea legala si cea testamentara: cele doua feluri de mosteniri nu se exculd reciproc, ci pot coexista una cu cealalta
18.Cum se numesc persoanele desemnate prin testament de catre defunct sa culeaga mostenirea? - Legatari
19.Cum se numeste defunctul care a lasat un legat? - Testator
20.Raportul dintre data deschiderii mostenirii pe de o parte si data deschiderii procedurii succesorale : moştenirea se deschide prin moarte, data deschiderii succesiunii
este cea a morţii celui care lasă moştenirea. Dovada morţii se face cu certificatul de deces sau cu o hotărâre judecătorească declarativa de moarte rămasa
definitivă.
21.Locul deschiderii mostenirii:- ultimului domiciliu al defunctului, indiferent daca acesta crespunde sau nu cu locul decesului
22.Ce mostenitori au vocatie succesorala generala, nelimitata in grad? rudele defunctului (descendentii, ascendentii cestuia)
23.Ce mostenitori au vocatie succesorala numai pana la gradul al IV-lea inclusiv? rudele colaterale
24.Din punctul de vedere al mostenirii legale, care este raportul dintre sotul supravietuitor al defunctului si rudele defunctului? sotul supravietuitor nu inlatura nicio
clasa de mostenitori, dar nici nu este inlaturat de la mostenire
25.Ce mostenitori fac parte din clasa I de mostenitori legali? descendentii, copii din căsătorie şi din afara căsătoriei
26.Ce mostenitori fac parte din clasa II de mostenitori legali? ascendentii si colateralii privilegiati
27.Ce mostenitori fac parte din clasa III de mostenitori legali? - nepotii de frate sau sora, unchii si matusile defunctului SAU ascendentii ordinari
28.Ce mostenitori fac parte din clasa IV de mostenitori legali? stranepotii de frate, verii primari precum si fratii sau surorile bunicilor defunctului SAU colaterali
ordinari
29.Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor: dreptul de mostenire in concurs cu clasele de mostenitori legali sau in lipsa rudelor din cele 4 clase, un drept de
mostenitor special si un drept de mostenitor temporar de abitatie asupra locuintei
30.Ce înțelegem prin “reciprocitatea vocaţiei succesorale”? dacă o persoană are vocative succesorală legală generală la moştenirea lăsată de o altă persoană, atunci
şi aceasta din urmă are vocaţie succesorală la moştenirea celei dintâi
31.Cum se aplică principiul priorităţii clasei de moştenitori? - principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă; - şi principiul
împărţirii moştenirii în părţi egale (pe capete) între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad
32.Cum se aplică principiul proximității de grad? acest principiu exprimă regula de drept conform cu care înlăuntrul aceleiaşi clase de moştenitori legali, rudele de
grad mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire pe rudele de grad mai depărtat.
33.În ce cazuri este admisă reprezentarea succesorală? - cel reprezentat să fie decedat la data deschiderii succesiunii locul celui reprezentat trebuie să fie util
reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a culege moştenirea lui de cujus SAU Reprezentarea succesorală este admisă în privinţa
descendenţilor copiilor defunctului şi a descendeţilor din fraţi şi surori.
34.Când vin la moştenire prin reprezentare descendenţii din fraţi şi surori? Cel reprezentat să fie decedat la data deschiderii moştenirii, Locul celui reprezentat să fie
un loc util, Reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a culege moştenirea lăsată de defunct
35.Ce este mostenirea vacant? daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacanta.
36.Care sunt caracterele juridice ale testamentului? - este un act juridic unilateral - este un act juridic esenţialmente personal - este un act juridic mortis causa - este
un act juridic solemn - este un act juridic esenţialmente revocabil
37.Care este continutul testamentului? Conţine dispoziţii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, mai poate conţine şi dispoziţii
referitoare la partaj, dezmoştenire, numire de executori testamentari
38.Ce este exheredarea ? este aceea dispozitie testamentara prin care testatorul inlatura de la mostenire unul sau mai multi mostenitori legali
39.Efectele exheredarii : ca efect al exheredarii, mostenitorul legat nu mai are vocatie la succesiune.
40.Conditiile de forma ale testamentului : legea consacră două condiţii de formă, care sunt generale, comune tuturor testamentelor: obligativitatea formei scrise şi
a actului separat.
41.Reguli de forma comune tuturor testamentelor. Sanctiunea nerespectarii formei testamentului: Obligativitatea formei scrise si obligativitatea testamentului
separat.Nerespecatrea formei testamentului duce la nulitatea acestuia
42.Sanctiunea nerespectarii formei testamentului. nerespecatrea formei testamentului duce la nulitatea acestuia
43.Testamentele ordinare : testamente ordinare, privilegiate si alte forme testamentare. Din categoria testamentelor ordinare fac parte, testamentul olograf si
testamentul autentic.
44.Testamentul autentic: testamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public sau de o alta persoana investita cu autoritate publica de catre stat,
potrivit legii.
45.Testamentul olograf : trebuie sa fie in intregime scris, datat si semnat de mana testatorului.
46.Testamentele privilegiate: atunci cand testatorul se afla in situatii speciale, de natura a-l impiedica sa indeplineasca formalitatile impuse de lege, legiuitorul a
prevazut intocmirea unor testamente autentice, simplificate, numite testamente privilegiate
47.Clasificarea legatelor dupa obiectul lor: universale, cu titlul universal sau cu titlul particular
48.Revocarea legatelor: revocarea legatelor pt faptele desavarsite de legatar poate fii opera vointei testatorului sau instanta de judecată SAU revocare voluntara si
revocare judecatoreasca
49.Caducitatea legatelor: legatul devine caduc atunci cănd : legatarul nu mai este în viaţă la data deschiderii succesiunii, legatarul este nedemn, legatarul renunţă
la legat, legatarul este incapabil de a primi legatul , bunul ce formează obiectul legatului a pierit în totalitate din motive care nu ţin de voinţa tesatatorului
50.Executiunea testamentara: dreptul si indatorirea de a executa dispoziiile testamentare revin, in temeiul legii, mostenitorilor legali
51.Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile succesiunii: Dreptul de a dispune pentru cauză de moarte nu poate fi exercitat într-un mod cu totul
discreţionar, pentru anumite raţiuni el fiind îngrădit în limite prevăzute de lege.
52.Pactele asupra unei mosteniri nedeschise: Interdicţia posibilităţii renunţării la o succesiune nedeschisă, precum şi a pactelor (convenţiilor) asupra unor
asemenea succesiuni intervenite între eventualii viitori succesibili şi terţi
53.Imparteala unei mosteniri nedeschise: sunt lovite de nulitate absolută, conform prevederilor art. 956 NCC, oriceacte juridice având ca obiect drepturi
eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă.
54.Rezerva succesorala: Rezerva succesorala este acea parte din mostenire care, in puterea legii, se cuvine anumitor mostenitori legali si de care cel ce lasa
mostenirea nu poate dispune prin acte cu titlu gratuit.
55.Cotitatea disponibila: partea de mostenire asupra careia defunctul poate dispune liber, atat prin libertati cat si prin acte cu titlu oneros.
56.Raportul dintre cotitatea disponibila si rezerva succesorala: Cotitatea disponibila este partea de bunuri care nu este rezervata, pe cand rezerva succesorala este
parte a mostenirii pe care legea o atribuie unor persoane apropiate defunctului
57.Acceptarea mostenirii: este un act unilateral de vointa prin care succesibilul isi insuseste calitatea de mostenitor.Acceptarea mostenirii poate fi facuta si de
creditorii succesibilului, pe cale oblica.
58.Renuntarea la mostenire: este un act unilateral, expres si solemn prin care succesibilul declara ca nu doreste (renunta) la calitatea de mostenitor.
59.Sezina : dreptul anumitor categorii de moștenitori de a poseda de drept bunurile succesorale încă de la data deschiderii moștenirii
60.Efectele reprezentării: - partajul se face pe tulpini
61.Petitia de ereditate: este acţiunea prin care un moştenitor având vocaţie legală sau testamentară universală sau cu titlu universal solicită să i se recunoască
această calitate în scopul de a dobândi bunurile succesorale deţinute de o persoană care pretinde a fi adevăratul moştenitor
62.Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca actul de dispoziţie încheiat de un moştenitor aparent să se menţină?- sa fie cu titlu particular - sa fie de buna
credinta
63.În cazul declarării judecătoreşti a morţii, de când începe să curgă dreptul de opţiune succesorală? de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de
declarare a morţii
64.În ce termen poate reveni renunţătorul asupra deciziei de renunţare la moştenire? în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii
65.Care sunt condiţiile de fond pe care trebuie să le îndeplinească renunţarea la moştenire?trebuie să fie expresă; este un act juridic indivizibil
66.Căror moştenitori le revine obligaţia de a suporta pasivul succesoral? moştenitorilor universali; moştenitorii cu titlu universal; soţul supravieţuitor.
67.Care sunt persoanele care pot cere împărţeala moştenirii? moştenitorii legali; moştenitorii universali; moştenitorii cu titlu universal;
68.Când este obligatorie împărţeala moştenirii pe cale judecătorească? dacă la dezbaterea succesiunii nu sunt prezenţi toţi coindivizarii; dacă între coindivizari
există persoane lipsite de capacitate de exerciţiu; dacă coindivizarii nu au fost de acord cu împărţeala prin buna-învoială.
69.In ce conditii mostenirea legalã si cea testamentarã pot coexista? Moştenirea legală poate coexista cu cea testamentară dacă defunctul a dispus prin testament
numai de o parte a moştenirii lăsate sau daca a dispus de intreaga masa succesorala si există moştenitori rezervatari. Acestia din urma dobândesc rezerva
succesorala întotdeauna în virtutea legii, deci in calitate de moştenitori legali.
70.Care este data deschiderea succesiunii? - Data mortii
71.Care este locul deschiderii succesiunii? - acolo unde defunctul isi avea locuinta principala
72.Prin ce se face dovada ultimului domiciliu al defunctului? - prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
73.Care sunt conditiile pentru a putea mosteni? a)să aibă vocaţie succesorală legală (condiţie pozitivă); b)să nu fie nedemnă (condiţie negativă); c)să nu fie
dezmoştenită (condiţie negativă).
74.Ce reprezintă capacitatea succesorala ? - aptitudinea unei persoane de a fi subiect de drepturi si obligatii succesorale
75.Cine are capacitate succesorala ? - persoanele concepute - persoanele disparute; - persoanele juridice - copilul conceput nascut viu dar neviabil
76.Cine nu are capacitate succesorala? - sotul care a decedat in aceeasi timp, dar nu si imprejurare cu sotia sa.
77.Pe cine afectează nedemnitatea ? nedemnitatea sau nevrednicia succesorala consta în decaderea unei persoane din dreptul de a mosteni o persoana decedata
datorita savârsirii unor fapte grave, anume prevazute de lege, fata de defunct sau memoria acestuia.
78.Pe cine priveste nedemnitatea de drept ? - persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenire
79.Impotriva cui se poate declara nedemnitatea judiciara ? a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor
fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei; b) persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a
alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; c) persoana care, prin doi sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să
modifice sau să revoce testamentul.
79.Cine poate invoca nedemnitatea succesorala ? Orice persoană interesată SAU legatari, creditori, mostenitori legali subsecventi
79.Cum se transmite mostenirea ? pe calea mostenirii legale
80.Cum operează nedemnitatea ? de drept
81.Care este efectul nedemnitatii succesorale? nedemnul va fi inlaturat atat de la mostenirea legala cat si de la cea testamentara
82.Care este cota succesorală a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs cu descendentii defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil ? 1/4 din
mostenire
83.Care este cota succesorală a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs numai cu ascendentii privilegiati ai defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972
Cod civil ? 1/2 din mostenire
84.Care este cota succesorală a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs numai cu colateralii privilegiati ai defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972
Cod civil ? - 1/4 din mostenire
85.Care este cota succesorală a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs atât cu ascendentii ordinari, cât si cu colateralii ordinari ai defunctului, în conformitate cu
dispozitiile art.972 Cod civil este: - 3/4 din mostenire
86.Cine poate cere restrângerea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor ? mostenitori, daca locuinta nu este necesara in intregime sotului supravietuitor
87.Pe cine nu inlătură de la mostenire descendentii ? pe sotul supravietuitor
88.Cum se imparte mostenirea intre descendenti atunci când vin la mostenire prin reprezentare ? pe tulpini
89.În ce conditii este valabil testamentul olograf ? este scris, semnat si datat de mâna testatorului
90.Ce prevedere testamentară este irevocabilă ? recunoasterea copiilor
91.Ce fel de act este testamentul? actul juridic unilateral, personal şi revocabil
91.Cum este testamentul prin care doua sau mai multe persoane dispun una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui tert ? nul absolut
92.Cum se numeste dispozitia testamentară prin care testatorul înlătură de la mostenire pe unul sau mai multi dintre mostenitori legali ? -dezmostenire
93.Care este intinderea rezervei succesorale, pentru fiecare mostenitor rezervatar ? ½ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dacă defunctul nu ar fi făcut
liberalităti sau nu l-ar fi dezmostenit
94.Ce este cotitatea disponibilă ? partea de care defunctul poate dispune în mod liber prin acte de liberalitate
95.Cine poate cere reductiunea liberalitătilor? - mostenitorii rezervatari
96.Care este regula după care se reduc legatele? legatele se reduc toate deodată si proportional, afară numai dacă testatorul nu a dispus altfel
97.Care sunt conditiile pentru ca o persoanã sa poata beneficia de o mostenire legala? persoana sa fie conceputa
98.Care sunt conditiile pentru ca o persoanã sã poatã beneficia de o mostenire legala? a)să aibă vocaţie succesorală legală (condiţie pozitivă);b)să nu fie nedemnă
(condiţie negativă);c)să nu fie dezmoştenită (condiţie negativă).
99.Care sunt rudele defunctului chemate la mostenire in temeiul legii? persoanele care sunt în legătură de familie cu defunctul (rudele acestuia) din căsătorie, din
afara căsătoriei sau din adopţie (în anumite condiţii) + soţul supravieţuitor al defunctului. SAU pot fi si stranepotii de frate
100.Ce efecte generează concubinajul in materie succesosrală? - nu creaza vocatie sucesorala legala creaza doar vocatie succesorata testamentara
DREPT CIVIL. CONTRACTE SPECIALE
1.
In materia contractului de vanzare-cumparare, de ce depinde transmiterea proprietatii?
a. obligatia de predare a lucrului vandut este, in lipsa de stipulatie contrara si daca lucrul nu poate fi
localizat, portabila;
b. transmiterea proprietatii nu este de esenta, ci numai de natura contractului;
c. cheltuielile vanzarii sunt suportate, in lipsa de stipulatie contrara, de ambele parti in mod egal.
R: B
2.
De catre cine sunt suportate cheltuielile vanzării, in lipsa de stipulatie contrara?
a. ambele parti, in mod egal
b. cumparator;
c. vanzator.
R: B
3.
Pactul de preferinta poate fi denuntat unilateral de catre promitent?
a. este interzis de lege;
b. este translativ de proprietate;
c. nu poate fi denuntat unilateral de catre promitent.
R: C
4.
Pactul de preferinta este o promisiune afectata de ce fel de conditie?
a. cazuala;
b. pur potestativa;
c. simpla apotestativa.
R: C
5.
Cand este promisiunea unilaterala de vanzare un antecontract sinalagmatic?
a. un act juridic unilateral
b. un antecontract sinalagmatic atunci cand beneficiarul promisiunii se obliga sa plateasca, in
schimbul optiunii ce i se confera, o suma de bani;
c. o vanzare afectata de un termen sau de o conditie
R: B
6.
Promisiunea unilaterala de vanzare la ce fel de obligatie da nastere?
a. da nastere unei obligatii de a da in sarcina promitentului;
b. este un act juridic unilateral;
c. da nastere unei obligatii de a face in sarcina promitentului.
R: C
7.
Cum poate fi executata promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare?
a. poate fi executata in natura prin pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract
b. trebuie incheiata in forma autentica, daca are ca obiect instrainarea viitoare a unu teren
c. este translativa de proprietate de indata ce beneficiarul cumparator a platit anticipat pretul convenit.
R: A
8.
Ce nu poate avea ca obiect contractul de vanzare-cumparare?
a. un drept de superficie
b. un drept de uz;
c. mostenirea dobandita de vanzator.
R: B
9.
In cazul vanzarii unui lucru viitor, la ce nu poate fi obligat cumparatorul?
a. cumparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul in caz de nerealizare a lucrului, cu exceptia
situatiei cand si-a asumat riscul nerealizarii;
b. tansferul proprietatii opereaza, in principiu, de la data incheierii contractului;
c. nerealizarea lucrului afecteaza validitatea contractului.
R: A
10.
Cand este lovita de nulitate absoluta vanzarea lucrului proprietatea exclusiva a altei persoane?
a. este lovita de nulitate absoluta in toate cazurile;
b. transfera dreptul de proprietate in momentul incheierii contractului in toate cazurile in care
vanzatorul este de buna-credinta;
c. este lovita de nulitate absoluta daca ambele parti sunt de rea-credinta.
R: C
11.
In cazul vanzarii lucrului altuia, cand nu poate fi desfintat contractul?
a. contractul nu poate fi desfiintat daca sunt indeplinite conditiile aplicarii art. 1909 alin. (1) C. civ.;
b. contractul este lovit de nulitate relativa in toate cazurile;
c. contractul este lovit de nulitate absoluta in toate cazurile.
R: A
12.
Ce atrage nerespectarea interdictiei cu privire la vanzarea dintre soti?
a. nulitatea absoluta;
b. inopozabilitatea;
c. nulitatea relativa.
R: C
13.
Cine nu pot dobandi prin cumparare dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în Romania?
a. cetatenii romani cu domiciliul in strainatate;
b. persoanele juridice romane cu capital integral strain;
c. persoanele juridice straine.
R: C
14.
Ce obligatie are vanzătorul ?
a. de a conserva lucrul vandut pana in momentul predarii;
b. de a garanta numai contra evictiunii provenind din fapta unui tert;
c. de a suporta, ca regula, cheltuielile de ridicare a lucrului vandut.
R: A
15.
Cand nu exista obligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii rezultand din fapta unui tert?
a. vanzatorul nu a cunoscut cauza evictiunii;
b. este vorba de o tulburare de drept;
c. cumparatorul a cunoscut cauza evictiunii in momentul incheierii contractului.
R: C
16.
Cand exista obligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii rezultand din fapta unui tert ?
a. indiferent daca este vorba de o tulburare de drept sau de fapt;
b. indiferent daca vanzatorul a cunoscut sau nu cauza evictiunii;
c. si atunci cand cumparatorul a cunoscut cauza evictiunii in momentul incheierii contractului
R: B
17.
Cui se transmite obligatia de garantie a vanzatorului contra evictiunii?
a. exista numai fata de persoana cu care a incheiat contractul;
b. se transmite succesorului universal sau succesorilor cu titlu universal ai vanzatorului;
c. se transmite, in principiu, succesorului cu titlu particular al vanzatorului.
R: B
18.
Ce obligatii are vanzătorul in caz de evictiune consumata si totala?
a. vanzatorul este obligat sa plateasca cumparatorului echivalentul sporului de valoare dobandit de
lucru intre momentul incheierii contractului si data deposedarii efective a cumparatorului;
b. cumparatorul nu poate obtine de la vanzator valoarea fructelor pe care le-a perceput dupa ce a
devenit de rea-credinta si pe care le-a inapoiat tertului evingator;
c. daca vanzatorul a fost de rea-credinta, el trebuie sa suporte toate cheltuielile facute de cumparator
cu lucrul, mai putin acele cheltuieli facute de simpla placere.
R: A
19.
Ce fel de actiune are dreptul cumparatorul sa exercite in cazul descoperirii unor vicii ascunse?
a. estimatorie sau redhibitorie;
b. in resciziune;
c. in reziliere.
R: A
20.
Garantia contra viciilor lucrului vandut (art. 1352 C civ.), poate fi sau nu agravata prin vointa partilor?
a. este de esenta oricarei vanzari;
b. poate fi agravata prin vointa partilor;
c. este imprescriptibila extinctiv daca vanzatorul a fost de rea-credinta.
R: B
21.
Ce reprezinta actiunea redhibitorie?
a. este actiunea in justitie prin care se invoca nulitatea relativa pentru leziune;
b. reprezinta un caz particular de actiune in rezolutiune;
c. poate fi exercitata numai de catre cumparator, nu si de catre subdobanditor.
R: B
22.
Rezolutiunea vanzarii pentru neplata pretului, fata de cine mai poate produce efecte?
a. produce, de regula, efecte si fata de terti;
b. poate fi ceruta oricand de cumparator;
c. are caracter exclusiv judiciar.
R: A
23.
Ce fel de actiune este actiunea in rezoltţiunea vanzarii unui imobil pentru neplata pretului?
a. este calificata de lege ca fiind o actiune reala;
b. nu poate fi admisa daca neachitarea pretului este doar partiala;
c. poate fi exercitata numai dupa ce s-a cerut executarea silita in natura a obligatiei de plata a pretului.
R: A
24.
Cand nu poate fi exercitat retractul litigios?
a. daca procesul asupra fondului dreptului se afla la judecata inaintea instantei de apel
b. cand cesiunea s-a facut unui comostenitor sau coproprietar al dreptului cedat;
c. atunci cand cesiunea s-a facut in schimbul unui pret.
R: B
25.
Ce transfera vanzarea prin natura sa?
a. dreptul de proprietate;
b. un alt drept real;
c. un drept de creanta.
R: A
26.
Ce fel de drepturi nu se pot transmite prin vanzare?
a. drepturile de creanta;
b. drepturile personale nepatrimoniale;
c. drepturile succesorale.
R: B
27. Ce caractere juridice prezinta contractul de vanzare-cumparare?

a. real;
b. numai in principiu consensual;
c. solemn.
R: B
28.
Ce caracter are arvuna?
a. de confirmare;
b. imperativ;
c. de dezicere si imperativ.
R: A
29.
Care este pretul serios?
a. real;
b. datorat;
c. nederizoriu.
R: C
30.
Ce reprezinta pactul de preferinta?
a. o promisiune unilaterala;
b. o promisiune bilaterala;
c. o propunere de a cumpara.
R: A
31.
Vanzarea este sau nu consensuala?
a. intotdeauna consensuala;
b. numai in principiu, consensuala;
c. uneori reala.
R: B
32.
Cum opereaza transferul dreptului de proprietate catre cumparator a bunului individual determinat vandut ?
a. numai daca s-a facut predarea;
b. numai daca s-a facut plata pretului;
c. indiferent daca s-a facut predarea ori plata pretului.
R: C
33.
Principiul res perit domino are caracter imperativ?
a. are caracter imperativ;
b. nu are caracter imperativ;
c. doctrina nu precizeaza daca are sau nu caracter imperativ.
R: B
34.
Care sunt conditiile esentiale de validitate (prevăzute de art. 948 C. civ.)?
a. capacitatea si consimtamantul partilor;
b. caracterul consensual al vanzarii;
c. temeiul legal.
: A
35.
Cine sunt incapabili de a contracta (în general)?
a. minorii si majorii bolnavi psihic;
b. interzisii;
c. minorii, interzisii si alte persoane fizice prevazute expres de lege.
R: B
36.
De ce este interzisa vanzarea intre soti?
a. donatia intre soti este revocabila;
b. bunurile comune nu sunt partajate in timpul casatoriei;
c. sotii sunt obligati Ia raportul donatiilor.
R: A
37.
La ce da nastere antecontractul sinalagmatic de vanzare?
a. la o obligatie unilaterala de a da;
b. la o obligatie bilaterala de a da;
c. la doua obligatii de a face.
R: C
38.
Ce este antecontractul de vanzare-cumparare?
a. o propunere de vanzare;
b. o propunere de cumparare;
c. o promisiune de vanzare.
R: C
39.
Ce reprezinta antecontractul de vanzare-cumparare?
a. o dubla oferta certa;
b. un contract;
c. proiectul unui contract.
R: B
40.
Ce este pactul de preferinta?
a. o varietate a antacontractului sinalagmatic;
b. o varietate a promisiunii bilaterale;
c. o varietate a promisiunii unilaterale.
R: C
41.
Ce este promisiunea de porte-tort?
a. un contract;
b. o oferta de a contracta;
c. o propunere de a determina un tert sa incheie un act juridic;
R: A
42.
De catre cine poate fi invocata leziunea?
a. vanzator;
b. cumparator;
c. tert.
R: A
43.
Care este obiectul contractului de vanzare-cumparare?
a. pretul;
b. lucrul vandut;
c. dublu (pretul si lucrul).
R: C
44.
Cum trebuie să fie lucrul vandut?
a. determinat sau determinabil;
b. determinat si numai cert;
c. determinat, determinabil si numai cert.
R: A
45.
De cine poate fi invocata nulitatea vanzării lucrului altuia (in cunostinta de cauza)?
a. numai de vanzator;
b. numai de cumparator;
c. de orice persoana interesata.
R: C
46.
Cum trebuie sa fie pretul vanzarii?
a. sa fie stabilit in bani sau alte servicii;
b. sa fie sincer si serios;
c. sa fie sincer si proportional cu valoarea lucrului.
R: B
47.
Ce reprezinta evictiunea?
a. pierderea proprietatii lucrului de catre cumparator;
b. tulburarea vanzatorului in exercitarea prerogativelor sale;
c. tulburarea cumparatorului prin viciile lucrului.
R: A
48.
Pentru ce poate opta cumparatorul, in caz de evictiune partiala?
a. rezolutiunea nelimitata a contractului;
b. rezilierea contractului;
c. mentinerea contractului, cu despagubiri.
R: C
49. Cand nu poate fi exonerat de garantia pentru evictiune vanzatorul?

a. cand provine de la un tert;
b. cand provine din faptul sau personal;
c. partile pot sterge obligatia de garantie, dupa cum doresc.
R: B
50. Cum este plata pretului lucrului vandut?

a. cherabila;
b. portabila;
c. cherabila si portabila.
R: B
51. De cine se suporta cheltuielile vanzarii?

a. vanzator;
b. cumparator;
c. nu exista dispozitie in materie.
R: B
52. Care este cauza legala de revocare a donatiilor?

a. revocarea donatiei intre soti;
b. revocarea donatiei pentru ingratitudine;
c. donatiile sunt irevocabile.
R: B
53. Este cauza de revocarea a dontiei pentru ingratitudine?

a. atentatul la viata donatorului;
b. injuriile sau denigrarile adresate donatorului;
c. refuzul de alimente si intretinere.
R: A
54. Ce fel de actiune este actiunea in revocare pentru ingratitudinea donatarului?

a. este strict personala;
b. este o pedeapsa civila sau penala;
c. este o actiune in rezolutiune.
: A
55. Care sunt clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor?

a. conditiile potestative;
b. conditiile suspensive sau rezolutorii;
c. plata datoriilor viitoare determinate.
R: A
56. Clauzele care contravin irevocabilităţii donaţiei ce atrag?

a. nulitatea absoluta a contractului;
b. nulitatea absoluta a clauzei respective;
c. nulitatea relativa a clauzei respective.
R: A
57. Care sunt clauzele compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei?

a. plata unor datorii viitoare;
b. donatia afectata de orice conditie;
c. donatia afectata de un termen.
R: C
58. Ce este revocabilitatea donatiei intre soti?

a. nu este permisa;
b. este o exceptie de la principiul irevocabilitatii;
c. este valabila numai daca este independenta de vointa donatorului.
R: B
59. Cine sunt incapabili absolut de a primi donatii?

a. doctorii si farmacistii;
b. preotii;
c. persoanele neconcepute.
R: C
60. Cum se realizează sarcinile si conditiile donatiei?

a. in orice forma;
b. in forma solemna;
c. in forma autentica.
R: C
61. De cine poate fi invocata nulitatea donatiei pentru lipsa formei?

a. numai de instanta;
b. de orice persoana;
c. numai de donator.
R: B
62. Cand donatia se incheie intre absenti, cum se fac oferta si acceptarea?
a. oferta si acceptarea se fac in forma autentica;
b. numai oferta se face in forma autentica;
c. numai acceptarea se face in forma autentica.
R: A
63. Care sunt varietati ale donatiei?

a. donatiile simulate si donatiile indirecte;
b. donatiile cu sarcini si donatiile simulate;
c. donatiile cu sarcini si darurile manuale.
R: A
64. Ce este remiterea de datorie?

a. donatie simulata;
b. o donatie cu sarcini;
c. o donatie indirecta.
R: C
65. Ce sunt darurile de nunta?
a. donatii indirecte;
b. daruri manuale;
c. donatii cu sarcini.
R: B
66. Ce sunt cauzele legale de revocare a donatiilor?

a. exceptii de la regula irevocabilitatii;
b. sanctiuni civile;
c. nu sunt exceptii de la regula irevocabilitatii.
R: C
67. Ce caractere juridice are contractul de locatiune?

a. cu titlu gratuit;
b. real;
c. cu executare succesiva.
R: C
68. Pentru ca este suficient sa se fi format valabil acordul de vointa, ce fel de contract este locatiunea?
a. consensual;
b. constitutiv de drepturi reale;
c. intuitu personae.
R: A
69. In ce poate consta chiria?

a. nu poate sa reprezinte un procent din beneficiul pe care il va realiza locatarul;
b. trebuie platita la domiciliul locatorului, afara de cazul in care partile au prevazut altfel;
c. poate consta si in prestarea unor servicii de catre locatar in favoarea locatorului.
R: C
70. Care sunt obligatiile locatorului?

a. trebuie sa predea locatarului lucrul intr-o stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost
inchiriat, afara de cazul in care partile au prevazut altfel;
b. datoreaza garantie numai pentru viciile ascunse ale lucrului care provin din cauze anterioare
incheierii contractului de locatiune;
c. raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai daca se face dovada ca, in momentul incheierii
contractului de locatiune. cunostea existenta lor.
R: A
71. Cand este permisa sublocutiunea?

a. exista clauza in contractul de locatiune;
b. nu contravine clauzelor contractului principal;
c. este incheiata in forma autentica.
R: B
72. Ce reprezinta sublocatiunea?

a. cesiune a locatiunii;
b. un comodat;
c. un alt contract de locatiune.
R: C
73. Ce reprezinta cesiunea contractului de locatiune?

a. este posibila numai daca in contractul de locatiune s-a prevazut in mod expres ireptul locatarului de
a subinchiria ori de a cesiona contractul;
b. permite cesionarului sa il actioneze in judecata pe locator numai prin intermediul actiunii oblice;
c. constituie o instrainare a dreptului de folosinta al locatarului catre un tert.
R: C
74. Cand este lipsita de eficacitate denuntarea (concediul) unui contract de locatiune pe durata determinata?
a. este lipsita de eficacitate daca nu a fost stipulata de parti sau prevazuta expres de lege;
b. este, in toate cazurile, nula daca a fost facuta cu nerespectarea termenului de preaviz;
c. este un act juridic bilateral.
R: A
75. Cand nu opereaza tacita relocatiune?

a. opereaza atunci cand durata contractului de locatiune nu a fost determinata de parti sau de lege;
b. nu poate fi exclusa printr-o clauza contractuala expresa;
c. nu opereaza atunci cand locatorul a notificat concediul locatarului, dar acesta din urma a continuat
sa foloseasca lucrul dupa expirarea termenului prevazut in contract.
R: C
76. Cand inceteaza contractul de locatiune?

a. daca se desfiinteaza titlul locatorului, fara nici o exceptie;
b. in toate cazurile in care lucrul este instrainat de locator;
c. daca bunul piere in totalitate.
R: A
77. Contractul de locatiune inceteaza in cazul pieirii totale a lucrului?

a. numai daca pieirea este fortuita;
b. numai daca pieirea este culpabila;
c. indiferent daca pieirea este fortuita sau culpabila.
R: C
78. Dupa desfiintarea titlului locatorului, locatiunile raman valabile?

a. cand contractul a fost incheiat pe cel putin 5 ani;
b. cand proprietarul aparent a contractat cu un locatar de buna-credinta;
c. daca imobilul a fost ipotecat.
R: B
79. Prin tacita relocatiune, se prelungesc efectele locatiunii?

a. se prelungesc efectele locatiunii pe aceeasi durata;
b. nu se prelungesc efectele locatiunii;
c. se prelungesc efectele locatiunii, daca nu a fost anuntat concediul.
R: B
80.
Ce se intelege prin uzurpare?
a. incalcarea dreptului de proprietate al locatorului de catre locatar;
b. incalcarea dreptului de proprietate al locatorului de catre un tert;
c. incalcarea proprietatii sau posesiei locatorului de catre locatar.
R: B
81.
Cum este termenul de preaviz la incetarea locatiunii?
a. legal;
b. conventional;
c. lasat exclusiv la aprecierea instantei.
R: B
82.
Ce are drept consecinta principala cesiunea locatiunii?
a. schimbarea persoanei locatorului;
b. schimbarea locatorului si a locatarului;
c. modificarea raportului juridic.
R: C
83.
Pentru ce raspunde locatorul?
a. pentru viciile existente la momentul incheierii contractului;
b. pentru viciile anterioare incheierii contractului;
c. pentru viciile aparente si ascunse.
R: A
84.
Locatiunea este un contract unilateral, cu executare succesiva sau gratuit?
a. unilateral;
b. cu executare succesiva;
c. gratuit.
R: B
85.
Cum este gratuit comodatul?
a. prin esenta sa;
b. numai prin natura sa;
c. numai ca exceptie, poate fi oneros.
R: A
86.
Comodatul este un contract unilateral, bilateral sau multilateral?
a. unilateral sau bilateral;
b. unilateral, chiar daca comodantul are obligatii postcontractuale;
c. bilateral sau multilateral.
R: B
87.
Riscul pieirii fortuite este suportat de comodatar?
a. de regula;
b. cand prelungeste folosinta dupa scadenta;
c. impreuna cu comodantul.
R: B
88.
In cazul pluralitatii de comodatari, raspunderea cum este?
a. solidara;
b. divizibila;
c. potrivit regulii in materie contractuala.
R: A
89. Comodatul este un contract consensual, real sau solemn?

a. consensual;
b. real;
c. solemn.
R: B
90.
Ce reprezinta dobanda moratorie in imprumutul de consumatie?
a. pretul imprumutului;
b. daune - interese pentru intarziere;
c. pretul devalorizarii banilor.
R: B
91.
Care este procentul pe care nu-l poate depasi, in raporturile civile, dobanda conventionala?
a. nu poate depasi dobanda legala;
b. nu poate depasi 42% din dobanda legala;
c. nu poate depasi 50% din dobanda legala.
R: C
92.
Plata dobanzii poate fi efectuata anticipat, dar pe ce perioada?
a. pe cel mult 3 luni;
b. pe cel mult 6 luni;
c. pe cel mult 1 an.
R: B
93.
Contractul de mandat este un contract intuitu personae sau real?
a. intuitu personae;
b. solemn, afara de exceptiile expres prevazute de lege;
c. real.
R: A
94.
Ce fel de mandat este mandatul ce rezulta din imprejurari ce fac neindoielnica vointa partilor?
a. aparent;
b. tacit;
c. special.
R: B

a. datoreaza dobanzi, in cazul in care a intrebuintat in folosul sau sumele de bani cuvenite
mandantului, din ziua intrebuintarii, fara a fi nevoie de vreo punere in intarziere;
b. nu poate renunta la mandat in cazul in care mandatul este cu titlu oneros;
c. raspunde de pieirea fortuita a lucrului detinut in baza mandatului in toate cazurile in care se
dovedeste ca l-ar fi putut salva sacrificand un lucru al sau.
R: A
96.
Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina sau nu poate renunta unilateral la mandat?
a. trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina;
b. nu poate renunta unilateral la mandat;
c. este indreptatit sa solicite obligarea mandantului la plata cheltuielilor facute pentru executarea
mandatului numai daca a fost incheiat actul juridic pentru care s-a dat mandatul.
R: A
97.
Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in propriul folos produc dobanzi de la ce data?
a. cand mandantul a cerut acele sume;
b. intrebuintarii acelor sume de catre mandatar;
c. introducerii cererii de chemare in judecata avand ca obiect restituirea sumelor respective.
R: B
98.
In caz de pluralitate de mandatari, cum se poate executa mandatul?
a. acestia trebuie sa execute impreuna mandatul, daca nu s-a prevazut altfel in contract;
b. acestia sunt de drept obligati solidar fata de mandant;
c. fiecare poate executa mandatul singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract.
R: C
99.
In caz de pluralitate de mandatari, cum sunt acestia tinuti sa raspunda pentru actele incheiate?
a. nelimitat si indivizibil;
b. solidar, chiar daca nu s-a stipulat expres;
c. fiecare pentru actele incheiate, adica divizibil.
R: C
100.
Cum poate fi raspunderea mandatarului?
a. modificata de parti;
b. numai atenuata;
c. numai agravata.
R: A
101.
Cum este mandatul ce rezulta din imprejurari ce fac neindoielnica vointa partilor?
a. mandat aparent;
b. mandat tacit;
c. mandat special.
R: B
102.
Cand inceteaza mandatul?
a. numai la moartea mandatarului;
b. la moartea mandantului;
c. numai la moartea mandantului.
R: B
103.
Ce este autocontractul?
a. nu este un act cu sine insusi;
b. este o dubla reprezentare;
c. un mandat in interes comun.
R: B
104.
Dovada mandatului tacit (intre parti) cum se poate face?
a. prin orice mijloc de proba, dar numai in cazuri de exceptie;
b. numai prin inscris (peste 250lei)
c. prin proba cu martori.
R: C
105.
Cum poate fi mandatul?
a. numai cu titlu gratuit;
b. numai remunerat;
c. cu titlu gratuit sau oneros.
R: C
106.
In mandatul oneros, cand mandantul trebuie sa aiba capacitate deplina?
a. numai daca mandatarul savarseste acte de dispozitie;
b. numai daca mandatarul savarseste acte de administrare;
c. pentru orice act.
R: C
107.
Când este general mandatul?
a. sunt imputernicite mai multe persoane;
b. imputernicirea nu are limite;
c. se da pentru o singura operatie juridica.
R: B
108. In cazul contractului de vanzare-cumparare, transmiterea proprietatii este sau nu de esenta contractului de
vanzare-cumparare?
a. transmiterea proprietatii nu este de esenta contractului de vanzare-cumparare;
b. contractul de vanzare-cumparare nu poate avea ca obiect o universalitate;
c. dreptul real de uz poate forma obiectul contractului de vanzare-cumparare;
R: A
109.
Contractul de vanzare-cumparare este, in principiu, ce fel de contract?
a. este, in principiu, un contract sinalagmatic;
b. este, in principiu, un contract cu titlu oneros;
c. este, in principiu, un contract consensual.
R: C
110.
In cazul contractului de vanzare-cumparare ce are ca obiect un lucru dintre doua determinate (certe) dar numai
alternativ, daca piere fortuit unul dintre lucruri pana in momentul alegerii, ce datoreaza vanzatorul?
a. daca piere fortuit unul dintre lucruri pana in momentul alegerii vanzatorul il datoreaza pe celalalt;
b. daca ambele lucruri au pierit, indiferent din ce motiv, obligatia vanzatorului de a preda lucrul vandut
este stinsa;
c. daca ambele lucruri au pierit in mod fortuit, vanzatorul poate fi obligat la plata daunelor-interese
pentru neexecutare.
R: A
111.
In cazul vanzarii bunurilor viitoare, cand poate avea caracter aleatoriu contractul de vanzare-cumparare?
a. daca lucrul vandut este un bun de gen, transmiterea proprietatii opereaza din momentul realizarii
acordului de vointa;
b. in toate cazurile, riscurile se transmit asupra cumparatorului o data ci dreptul de proprietate;
c. in unele cazuri, contractul de vanzare-cumparare poate avea caracter aleatoriu;
R: C
112.
Poate fi un contract sinalagmatic promisiunea unilaterala de vanzare?
a. este un act juridic unilateral intrucat creeaza obligatii numai pentru promitent;
b. in mod exceptional, poate fi un contract sinalagmatic;
c. se transforma in contract de vanzare-cumparare daca beneficiarul opteaza, inauntrul termenului
stabilit, in sensul cumpararii bunului.
R: B
113.
In cazul promisiunii bilaterale de vanzare-cumparare, ce drepturi are promitentul-vanzator?
a. hotararea care tine loc de contract de vanzare-cumparare opereaza transferul proprietatii de la data
incheierii promisiunii;
b. daca atat promitentul-vanzator cat si promitentul-cumparator s-au inteles asupra lucrului si asupra
pretului, contractul de vanzare-cumparare s-a incheiat valabil;
c. promitentul-vanzator are dreptul sa vanda bunul unei alte persoane.
R: C
114.
In cazul contractului de vanzare-cumparare, ce nu pot tutorii?
a. aceasta reprezinta, in toate cazurile, un act de dispozitie atat pentru vanzator, cat si pentru
cumparator;
b. vanzarea intre concubini este interzisa de lege;
c. tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor de sub tutela lor cat timp socotelile definitive ale tutelei
n-au fost date si primite.
R: C
115.
In privinta obiectului contractului de vanzare-cumparare, cum pot fi bunurile proprietate publica concesionate sau
inchiriate?
a. daca partile au avut in vedere un lucru existent, dar acel lucru era pierit total in momentul incheierii
contractului, vanzarea este lovita de nulitate relativa;
b. bunurile din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale sunt imprescriptibile nu
numai extinctiv, ci si achizitiv;
c. bunurile proprietate publica pot fi concesionate sau inchiriate prin licitatie publica.
R: C
116.
In privinta pretului contractului de vanzare-cumparare, cand este nul contractul de vanzare-cumparare?
a. prin pret sincer se intelege acel pret care nu este derizoriu (infim);
b. in cazul in care pretul este fictiv (simulat), contractul este nul ca vanzare - cumparare;
c. in cazul pretului derizoriu, contractul este nul ca vanzare-cumparare, dar poate subzista ca
donatie deghizata.
R: B
117.
In cazul contractului de vanzare-cumparare, care sunt obligatiile vanzatorului?
a. vanzatorul de buna-credinta poate fi obligat la daune-interese in cazul in care se produce evictiunea;
b. vanzatorul de buna-credinta poate fi obligat la daune-interese daca lucrul vandut are vicii ascunse;
c. vanzatorul raspunde intotdeauna numai pentru viciile ascunse existente la momentul incheierii
contractului.
R: A
118. In cazul evictiunii partiale, care pot fi solicitarile cumparatorului?

a. nu poate cere rezolutiunea vanzarii;
b. poate solicita valoarea partii pierdute prin efectul evictiunii;
c. poate solicita o parte din pret, proportionala cu partea pierduta prin efectul evictiunii.
R: B
119.
In cazul contractului de vanzare-cumparare, cand nu exista obligatie de garantie pentru vicii ascunse?
a. vanzatorul de buna-credinta nu poate fi obligat la daune-interese nici in cazul in care se produce
evictiunea si nici daca lucrul vandut are vicii ascunse;
b. nu exista obligatie de garantie pentru vicii ascunse in cazul vanzarii prin licitatie publica;
c. raspunderea vanzatorului pentru vicii ascunse este conditionata de cunoasterea viciului de catre
acesta.
R: B
120.
Actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii in cazul neplatii pretului este o actiune reala, ceea ce inseamna
ca?
a. urmareste persoana cumparatorului;
b. urmareste lucrul vandut;
c. rezolutiunea se rasfrange, in toate cazurile, si asupra tertilor dobanditori de drepturi asupra lucrului
vandut.
R: B
121.
In cazul vanzarii pe incercate, cand devine cumparatorul proprietar al lucrului?
a. contractul se considera incheiat in momentul realizarii conditiei
suspensive a incercarii lucrului de catre cumparator;
b. pe perioada incercarii riscul pieirii fortuite a lucrului vandut este suportat de catre cumparator;
c. dupa indeplinirea conditiei suspensive, cumparatorul devine proprietar al lucrului, in mod retroactiv,
adica din ziua incheierii contractului.
R: C
122.
In urma exercitarii retractului litigios, cand poate cedentul solicita pretul de la retractant?
a. vanzarea dreptului litigios se desfiinteaza fata de retractant, insa cu efecte numai pentru viitor;
b. retractul nu produce efecte intre cedent si cesionar;
c. daca cesionarul nu i-a platit cedentului pretul cesiunii, acesta din urma il poate solicita de la
retractant.
R: C
123.
In cazul vanzarii unei mosteniri, cine nu poate vinde un drept succesoral?
a. aceasta poate interveni dupa deschiderea mostenirii, cu exceptia situatiei in care s-ar obtine
consimtamantul persoanei despre a carei mostenire este vorba;
b. legatarul cu titlu particular nu poate fi vanzatorul unui drept succesoral;
c. dupa intervenirea vanzarii, creditorii mostenirii nu-1 vor mai putea urmari pe vanzator pentru datoriile
succesiunii.
R: B
124.
In cazul contractului de vanzare-cumparare, care dintre variante este adevarata?
a. daca mostenirea vanduta cuprinde drepturi de creanta, pentru opozabilitatea vanzarii fata de terti
nu este necesara indeplinirea formelor de publicitate;
b. in ipoteza vanzarii cu gramada, proprietatea si riscurile trec asupra cumparatorului la data incheierii
contractului, independent de operatiunea de individualizare;
c. in cazul vanzarii pe incercate, cumparatorul poate refuza obiectul contractului pentru simplul motiv
ca nu-i place.
R: B
125.
In cazul promisiunii unilaterale de vanzare, obligatia cui este transmisibila?
a. in cazul in care vanzarea proiectata are ca obiect un teren, promisiunea unilaterala de vanzare-
cumparare trebuie sa imbrace forma autentica ceruta ad validitatem;
b. daca in schimbul dreptului de optiune ce i se confera, beneficiarul promisiunii se obliga la plata unei
sume de bani, promisiunea unilaterala se transforma intr-o promisiune bilaterala de vanzare-
cumparare;
c. obligatia promitentului este transmisibila.
R: C
126.
Cand este lovita de nulitate absoluta vanzarea lucrului altuia?
v
a. cand ambele parti au cunoscut faptul ca lucrul vandut este proprietatea unei alte persoane decat
vanzatorul;
b. cand nici una dintre parti nu a cunoscut faptul ca lucrul vandut este
proprietatea unei alte persoane decat vanzatorul;
c. cand numai vanzatorul a cunoscut faptul ca lucrul vandut este
proprietatea unei alte persoane decat vanzatorul.
R: A
127.
In cazul contractului de vanzare-cumparare, care dintre obligatiile vanzatorului este de esenta vanzarii?
a. obligatia negativa a vanzatorului de a nu-1 tulbura pe cumparator in linistita folosinta a lucrului este
de esenta vanzarii;
b. obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiunea rezultand din fapta unui tert este de esenta
vanzarii;
c. nici una dintre obligatiile de garantie mentionate la literele a) si b) de mai sus nu sunt de esenta
vanzarii.
R: A
128.
In cazul obligatiei vanzatorului de garantie contra evictiunii, cand nu datoreaza vanzatorul aceasta garantie?
a. in toate cazurile, vanzatorul nu poate raspunde de imprejurarile ivite dupa incheierea contractului;
b. vanzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de drept;
c. obligatia de garantie contra evictiunii nu subzista in cazul invocarii de catre terti a unui drept de
creanta.
R: B
129.
Ce se intampla in cazul obligatiei vanzatorului de garantie contra viciilor lucrului vandut?
a. constatand existenta viciilor ascunse, cumparatorul poate cere anularea contractului de vanzare-
cumparare;
b. posibilitateaa cumparatorului de a lua cunostinta de viciul lucrului se apreciaza in abstracto, avandu-
se in vedere un cumparator prudent si diligent;
c. daca proprietatea nu se transmite din momentul incheierii contractului,
vanzatorul nu raspunde si pentru viciile ivite ulterior vanzarii.
R: B
130.
Ce se intampla in cazul obligatiei vanzatorului de garantie contra viciilor lucrului vandut?
a. daca cumparatorul a instrainat lucrul vandut, actiunea redhibitorie nu poate fi exercitata de catre
subdobanditor;
b. daca vanzatorul nu a cunoscut viciul lucrului vandut, el poate fi obligat numai la restituirea
pretului si a cheltuielilor vanzarii;
c. daca lucrul vandut a pierit din cauza viciilor, vanzatorul este obligat, in toate cazurile, si la plata
daunelor-interese.
R: B
131.
In privinta obligatiei cumparatorului de plata a pretului, acesta unde va avea loc?
a. in principiu, obligatia de plata a pretului trebuie sa se faca la locul unde se procedeaza la predarea
lucrului vandut;
b. cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva achitare a pretului numai daca si
din momentul in care a fost pus in intarziere prin cerere de chemare in judecata;
c. cand cumparatorul are motive de a se teme de vreo evictiune, el are dreptul in toate cazurile sa
suspende plata pretului pana ce vanzatorul va face sa inceteze tulburarea sau ii va da o cautiune.
R: A
132.
In cazul vanzarii pe gustate, in ce conditii nu poate avea loc?
a. aceasta este o vanzare sub conditie;
b. cumparatorul poate refuza incheierea contractului pe simplul motiv ca nu-i place marfa gustata;
c. in cazul vanzarii pe gustate proprietatea si riscurile trec asupra cumparatorului din momentul
incheierii contractului de vanzare-cumparare.
R: B
133.
In cazul contractului de vanzare-cumparare, in cazul vanzarii unei mosteniri, care sunt obligatiile vanzatorului?
a. vanzarea cu pact de rascumparare este o vanzare supusa unei conditii suspensive exprese;
b. in cazul vanzarii unei mosteniri, garantia de drept presupune ca vanzatorul raspunde numai de
calitatea sa de mostenitor, nu si de continutul universalitatii transmise;
c. retractul litigios poate fi exercitat numai in fata instantei cu ocazia dezbaterii procesului, nu si pe cale
extrajudiciara.
R: B
134.
In cazul contractului de donatie, care este exceptia de la principiul irevocabilitatii donatiilor?
a. contractul este nul atunci cand este afectat de o conditie potestativa simpla din partea donatarului;
b. donatia intre soti este singura exceptie de la principiul irevocabilitatii donatiilor;
c. cauzele legale de revocare a donatiei reprezinta exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiilor.
R: B
135.
In cazul contractului de donatie, care donatie nu contravine principiului irevocabilitatii donatiilor?
a. donatia cu termen nu contravine principiului irevocabilitatii donatiilor;
b. donatia afectata de o conditie mixta nu contravine principiului irevocabilitatii donatiilor;
c. donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor este
intotdeauna lovita de nulitate absoluta.
R: B
136.
In cazul donatiei sub forma darului manual, ce fel de contract este?
a. se incheie in mod valabil prin simpla traditiune a bunului donat;
b. este un contract real;
c. nu intra sub incidenta principiului irevocabilitatii donatiilor.
R: B
137.
In cazul contractului de donatie cu sarcini, care sunt obligatiile donatorului?
a. donatorul datoreaza garantie pentru evictiune numai daca a promis expres prin contract;
b. donatorul raspunde de evictiune in limita valorii sarcinilor;
c. donatorul nu raspunde pentru vicii ascunse.
R: B
138.
In cazul donatiei cu sarcini, ce nu poate face donatarul fara consimtamantul donatorului?
a. donatarul nu poate, fara consimtamantul donatorului, sa se libereze de sarcini, abandonand bunurile daruite;
b. daca donatorul cere revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii, instanta nu poate acorda termen de gratie;
c. admiterea actiunii in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii produce efecte numai impotriva donatarului
si succesorilor lui in drepturi, nu si impotriva tertilor dobanditori de drepturi asupra bunului donat.
R: A
139.
De catre cine poate fi intentata actiunea revocare a donatiei, in privinta cauzelor legale ?
a. actiunea in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii poate fi intentata de creditorii
chirografari ai donatorului pe calea actiunii oblice;
b. actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine poate fi intentata de creditorii chirografari ai
donatorului pe calea actiunii oblice;
c. in cazul revocarii donatiei pentru survenienta de copil creditorii chirografari ai donatorului nu pot sa
ceara restituirea bunului donat pe calea actiunii oblice.
R: A
140.
De catre cine poate fi intentata actiunea în revocarea donatiei pentru ingratitudine?
a. poate fi intentata in toate cazurile numai de catre donator;
b. poate fi intentata si de catre creditorii donatorului pe calea actiunii oblice;
c. donatorul, cunoscand faptul de ingratitudine, il poate ierta pe donatar.
R: C
141.
Care sunt caracterele actiunii in revocarea donatiei pentru ingratitudine?
a. are caracterul unei actiuni in rezolutiune;
b. produce, in cazul admiterii sale, efecte retroactive fata de terti in sensul desfiintarii drepturilor
dobandite de catre acestia de la donatar;
c. donatorul are dreptul la restituirea fructelor produse de bunul donat numai de la data intentarii cererii
de revocare.
R: C
142.
Ce se intampla in cazul revocarii donatiei pentru survenienta de copil?
a. existenta unui copil conceput in momentul donatiei nu impiedica revocarea donatiei prin nasterea
copilului dupa incheierea contractului;
b. actiunea in restituirea bunului donat se prescrie in termen de doi ani de la nasterea copilului;
c. revocarea donatiei pentru survenienta de copil se produce si in cazul donatiei intre soti.
R: A
143.
a. revocarea produce efecte numai impotriva donatarului si succesorilor sai nu si in privinta tertilor
dobanditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite;
b. daca donatia era cu sarcini, revocarea nu se produce decat in limita folosului pur gratuit procurat
donatarului;
c. fructele bunului donat vor fi restituite donatorului numai din ziua in care
hotararea judecatoreasca prin care instanta a admis actiunea in revocare ramane definitiva.
R: B
144.
Care donatii sunt lovite de nulitate absoluta?
a. donatiile sub conditie potestativa simpla din partea donatorului;
b. donatiile sub conditie potestativa simpla din partea donatarului;
c. donatiile sub conditie mixta din partea donatorului.
R: A
145.
Care donatii sunt incompatibile cu principiul irevocabilitatii ?
a. donatia cu rezerva uzufructului in favoarea donatorului;
b. donatia cu rezerva uzufructului in favoarea unui tert;
c. donatia prin care donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un bun donat chiar daca a murit
fara a fi dispus de acel bun.
R: C
146.
In cazul contractului de donatie, ce se intampla cu recunoasterea unei datorii?
a. recunoasterea unei datorii care nu exista in realitate este o donatie indirecta;
b. recunoasterea unei datorii care nu exista in realitate este o donatie deghizata;
c. recunoasterea unei datorii care nu exista in realitate nu va fi supusa regulilor de fond prevazute
special pentru donatie.
R: B
147.
Ce este renuntarea la un drept facuta cu intentia de a gratifica?
a. este o donatie indirecta;
b. este o donatie deghizata;
c. este supusa regulilor de forma pentru donatiile propriu-zise.
R: A
148.
Ce se intampla in cazul donatiei cu sarcina stipulata în favoarea unui tert?
a. in cazul neexecutarii sarcinii donatorul nu poate cere revocarea donatiei;
b. beneficiarul sarcinii poate cere executarea sarcinii stipulate in favoarea sa;
c. beneficiarul sarcinii poate cere revocarea donatiei in cazul neexecutarii sarcinii.
R: B
149.
Ce se intampla in cazul revocarii donatiei pentru ingratitudine constand din refuzul de alimente?
a. refuzul de alimente este sanctionat cu revocarea chiar daca donatorul
avea rude obligate si in situatia de a-i acorda intretinere;
b. donatorul nu are actiune in justitie pentru a cere intretinere de la donatar;
c. donatarul are actiune in restituirea prin echivalent a prestatiilor efectuate de bunavoie in favoarea
donatorului.
R: B
150.
a. poate fi inlaturata printr-o clauza contrara stipulata in contractul de donatie;
b. poate fi inlaturata printr-un act de renuntare ulterior nasterii copilului;
c. are ca efect reintoarcerea bunului donat in patrimoniul donatorului.
R: C
151.
In cazul contractului de locatiune, in ce consta chiria?
a. chiria poate consta numai intr-o suma de bani;
b. chiria poate sa constea intr-o suma de bani sau o alta prestatie;
c. chiria nu poate fi lasata la aprecierea unui tert ales de catre partile contractante.
R: B
152.
Cum inceteaza contractul de locatiune prin denuntare unilaterala?
a. daca partile sau legea n-au determinat durata locatiunii, cu conditia respectarii termenului de
preaviz;
b. in cazul locatiunii cu termen, cu conditia respectarii termenului de preaviz;
c. in cazul locatiunii cu termen cu respectarea termenului de preaviz, daca denuntarea unilaterala
provine de la locatar.
R: A
153.
Ce se intampla in cazul incetarii locatiunii prin pieirea lucrului?
a. contractul este desfacut numai daca pieirea lucrului inchiriat se datoreaza culpei uneia dintre
parti;
b. daca lucrul inchiriat a pierit numai in parte, rezilierea contractului va fi decisa de instanta de
judecata;
c. daca lucrul inchiriat a pierit in mod fortuit locatarul va fi obligat la plata chiriei pana la expirarea
termenului contractual.
R: B
154.
Care sunt conditiile contractului de sublocatiune?
a. atunci cand este permisa, sublocatiunea nu poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal;
b. sublocatiunea nu produce efecte fata de locator;
c. locatorul si sublocatarul au o actiune directa unul impotriva celuilalt.
R: B
155. Care sunt conditiile contractului de locatiune?

a. locatorul raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului chiar daca a fost de buna- credinta la
incheierea contractului;
b. locatorul raspunde numai pentru viciile ascunse care existau la momentul incheierii contractului, nu
si pentru cele ce provin din cauze ulterioare;
c. locatorul nu poate fi obligat la plata daunelor-interese daca nu a cunoscut viciile ascunse ale lucrului
inchiriat.
R: A
156.
Ce se intampla in cazul contractului de locatiune, daca imobilul piere?
a. daca imobilul inchiriat a pierit in totalitate, locatorul are obligatia sa-l reconstruiasca;
b. locatarul nu raspunde de pieirea sau deteriorarea lucrului din cauza vechimii, fortei majore sau
cazului fortuit;
c. daca locatarul a facut lucrari de constructii sau reparatii pe durata derularii contractului, se prezuma
ca a fost un constructor de buna-credinta.
R: B
157.
Ce se intampla in cazul contractului de mandat?
a. cand mandatul este special sau autentic, acceptarea ofertei de mandat nu poate fi tacita;
b. pentru incheierea actelor de dispozitie mandatarul trebuie sa aiba intotdeauna o procura speciala;
c. pentru incheierea actelor juridice strict personale, mandatarul trebuie sa
aiba din partea mandantului o procura autentica.
R: B
158. De cand începe să curgă, in cazul ridicării sumelor de bani de pe un libret CEC de către mandatar (titular al
clauzei de împuternicire), termenul de prescripţie a acţiunii intentate de către mandant (titularul libretului) având
ca obiect predarea sumelor de bani ridicate de la CEC?
a. de la data nasterii raportului de drept (incheierea contractului de mandat);
b. de la data retragerii sumelor de bani de la CEC de catre mandatar;
c. de la data la care mandantul (titularul de libret) a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca paguba ce i-a fost pricinuita de catre mandatar prin ridicarea sumelor de bani.
R: C
159. Cum trebuie sa fie forma contractului de mandat?

a. cand mandatul este un contract consensual, consimtamantul partilor nu poate fi dat in mod tacit;
b. oferta de mandat special trebuie sa fie expresa;
c. in cazul mandatului autentic, acceptarea ofertei de mandat nu poate fi tacita.
R: B

a. cazul executarii necorespunzatoare a obligatiei de a executa mandatul,
mandatarul este raspunzator nu numai de doi, dar si de culpa simpla;
b. daca mandatul este cu titlu oneros, raspunderea mandatarului se va aprecia in functie de diligenta
pe care o depune in propriile sale treburi;
c. diligenta ceruta mandatarului in privinta pastrarii sumelor de bani primite de la mandant va fi
apreciata cu mai multa rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit.
R: A
161.
Care sunt obligatiile mandatarului?
a. in virtutea obligatiei de a da socoteala, mandatarul este dator sa predea mandantului doar acele
bunuri primite in executarea mandatului care s-ar cuveni mandantului;
b. sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare
de dobanzi din ziua intrebuintarii, fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere;
c. sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare
de dobanzi din ziua in care i s-au cerut aceste sume.
R: B
162.
In cadrul obligtiilor mandatarului, ce presupune existenta unei terte persoane?
a. in cazul in care mandatarul si-a substituit o terta persoana, aceasta poate intenta o actiune directa
impotriva mandantului;
b. in cazul in care mandatarul si-a substituit o terta persoana, mandantul poate intenta o actiune
directa impotriva acelei persoane;
c. daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor mandatari, acestia vor raspunde
solidar pentru executarea mandatului.
R: B
163.
Care sunt obligatiile mandantului?
a. mandantul are obligatia sa plateasca dobanzi la sumele avRate de mandatar in executarea
mandatului, iar dobanzile curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a facut plata;
b. chiar daca actul in vederea caruia a fost conferit mandatul nu a putut fi incheiat, in cazul mandatului
cu titlu oneros mandantul este obligat intotdeauna sa plateasca suma stipulata in contractul de
mandat;
c. in cazul pluralitatii de mandanti, nu exista solidaritate intre ei pentru efectele mandatului decat daca
solidaritatea s-a stipulat in mod expres.
R: A
164.
Care sunt efectele mandatului fata de terti?
a. ratificarea de catre mandant a actelor incheiate de mandatar cu depasirea imputernicirilor primite
produce efecte intre parti si succesorii lor de la data ratificarii;
b. ca urmare a actelor incheiate de mandatarul reprezentant, intre mandant si terti se creeaza
raporturi juridice directe;
c. pentru actele sale excesive (care depasesc limitele imputernicirii) mandatarul este intotdeauna
raspunzator fata de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor.
R: B
165.
Ce se intampla in cazul contractului de interpunere?
a. daca este valabil, raporturile dintre mandant si mandatar (persoana interpusa) se reglementeaza
potrivit regulilor de la mandat;
b. chiar daca tertul cocontractant nu este partas la simulatie, se stabilesc raporturi juridice intre acesta
si mandant;
c. actul secret poate fi invocat de mandant impotriva tertului care nu a participat la simulatie si a fost de
buna-credinta.
R: A
166.
Ce se intampla in cazul contractului de mandat?
a. la incheierea contractului, mandantul trebuie sa aiba, in toate cazurile, capacitate deplina de
exercitiu;
b. facultatea de revocare unilaterala exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu
oneros;
c. daca mandatul cu titlu oneros a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, mandantul nu este
obligat sa-i plateasca mandatarului remuneratia chiar daca se foloseste de actul incheiat de acesta.
R: B
CONTRACTE SPECIALE
MULTIPLE CHOICE
1) Care drepturi nu pot forma obiectul contractului de vânzare - cumpărare?
a. drepturile reale
b. drepturile de creanţă
c. drepturile patrimoniale care au un caracter strict personal
ANS: C
2) Care sunt obiectele contractului care atrag forma solemnă ca o condiţie de

validitate?
a. bunuri imobile
b. o moştenire vacantă
c. terenuri
ANS: C
3) Cine sunt titularii dreptului de preemţiune?
a. promitenţii
b. vecinii
c. vânzătorul
ANS: B
4) Care este obiectul dreptului de preemţiune?
a. terenurile agricole situate în intravilan

b. terenurile agricole situate în extravilan
c. pădurile
ANS: B
5) Cine poate cumpăra şi vinde?
a. persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu

b. soţii între ei
c. tutorii, bunurile persoanelor aflate sub tutela lor
ANS: A
6) Pentru a fi valabilă vânzarea, ce condiţii trebuie să îndeplinească lucrul

vândut?
a. să fie inalienabil
b. să fie proprietatea vânzătorului
c. să fie scos din circuitul civil.
ANS: B
7) În cazul contractului de vânzare cumpărare care sunt obligaţiile vânzătoru -

lui?
a. să predea lucrul vândut

b. să suporte cheltuielile de ridicare a bunului
c. să-l apere pe cumpărător împotriva tulburărilor provocate prin
fapta unui terţ ( tulburare de fapt)
ANS: A
8) Pentru ce fapte este angajată obligaţia de garanţie pentru evicţiunea

vânzătorului?
a. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai

cumpărătorului
b. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai vânză-
torului
c. pentru viciile ascunse ale bunului vândut
ANS: B
9) Pentru a se antrena garanţia vânzătorului pentru viciile lucrului vândut,

care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească viciul?
a. să fi existat în momentul încheierii contractului

b. să apară după încheierea contractului
c. Să fi fost cunoscut de cumpărător
ANS: A
10) Care este termenul în care se prescrie dreptul la acţiunea privitoare la vici-
ile ascunse ale unui lucru transmis prin vânzare-cumpărare?
a. de 6 luni, în cazul în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie

b. de 1 an, în cazul în care viciile a fost ascunse cu viclenie
c. de 1 an
ANS: A
11) În caz de evicţiune totală, ce drepturi are cumpărătorul?
a. să i se restituie o parte din preţul plătit

b. să i se restituie valoarea fructelor pe care a fost obligat să le
înapoieze terţului evingător
c. să dobândească preţul plătit de terţul evingător
ANS: B
12) În caz de neplată a preţului de către cumpărător, ce acţiuni are la dispoz -

iţie vânzătorul?
a. de a cere obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obli-

gaţiei
b. de a cere rezilierea contractului
c. de a cere predarea bunului
ANS: A
13) Care sunt caracterele juridice ale locaţiunii?
a. un contract solemn
b. un contract sinalagmatic
c. un act de dispoziţie
ANS: B
14) Care este sancţiunea în cazul în care chiria este neserioasă şi nesinceră?
a. nulitatea contractului de locaţiune

b. plata de daune-interese
c. rezilierea contractului de locaţiune
ANS: A
15) Care sunt obligaţiile locatorului?
a. să efectueze reparaţiile necesare menţinerii lucrului în stare de

funcţionare
b. să efectueze reparaţiile locative
c. Să suporte cheltuielile voluptorii făcute de locatar care au asigu-
rat un spor de valoare lucrului închiriat
ANS: A
16) Pentru neefectuarea de către locator a reparaţiilor necesare în cursul lo -

caţiunii, ce poate cere locatarul?
a. autorizarea sa de a le efectua pe cheltuiala locatorului

b. nulitatea contractului
c. rezoluţiunea contractului
ANS: A
17) Pentru ce îl garantează locatorul pe locatar?
a. tulburarea de fapt şi de drept provenită prin fapta unui terţ

b. tulburarea de fapt provenită din fapta unui terţ
c. viciile lucrului
ANS: C
18) Care sunt obligaţiile locatarului?
a. de a-l garanta pe locator contra evicţiunii

b. de a-l apăra pe locator contra uzurpatorilor
c. De a suporta cheltuielile necesare pentru menţinerea lucrului în
stare de funcţionare
ANS: B
19) Când intervine încetarea contractului de locaţiune prin denunţarea

unilaterală?
a. dacă s-a prevăzut un termen

b. dacă părţile nu au stabilit durata locaţiunii
c. dacă locatarul nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în contract
ANS: B
20) Care este durata termenului de preaviz?
a. de 1 an
b. de 15 zile
c. intervalul de timp dintre manifestarea voinţei de a desface con-
tractul şi data la care contractul va înceta
ANS: C
21) Când operează tacita relocaţiune?
a. în cazul contractelor încheiate fără termen

b. dacă locatarul rămâne în folosinţa lucrului după expirarea con-
tractului şi fără ca locatorul să-l împiedice
c. în cazul în care locatarul comunică locatorului că doreşte prelun-
girea contractului
ANS: B
22) În ce situaţii încetează de drept contractul de locaţiune?
a. prin denunţarea unilaterală

b. prin pieirea totală a lucrului
c. prin desfiinţarea titlului locatorului
ANS: B
23) În ce condiţii terţul dobânditor este dator să respecte locaţiunea făcută

înainte de vânzare?
a. Când este încheiată prin înscris sub semnătură privată

b. Când este încheiată prin înscris sub semnătură privată, dar cu
dată certă
c. Când a cunoscut existenţa locaţiunii înainte de vânzare
ANS: B
24) Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat?
a. supus formei autentice numai dacă actul juridic ce urmează a fi

încheiat este supus acestei forme
b. Este un contract cu titlu gratuit
c. Este un contract solemn
ANS: A
25) Pentru a fi valabil, mandantul trebuie să aibă capacitatea de a încheia:
a. acte de conservare
b. acte de dispoziţie
c. de a încheia el însuşi actul de a cărui îndeplinire l-a însărcinat pe
mandatar
ANS: C
26) În ce condiţii actele de dispoziţie pot fi încheiate de mandatar în numele şi

pe seama mandantului?
a. numai în baza unei procuri generale

b. numai în baza unei procuri speciale
c. în baza unui acord tacit
ANS: B
27) În ce condiţii mandatarul răspunde în faţa mandantului pentru faptele per-

soanei pe care şi-a substituit-o?
a. dacă a avut acordul mandantului de a-şi substitui o persoană,

însă a trecut puterile asupra unei persoane incapabile sau de in-
solvabilitate notorie
b. dacă a avut acordul mandantului de a-şi substitui o persoană
c. în toate cazurile ori de câte ori s-a produs un prejudiciu mandantului
ANS: A
28) Care sunt efectele contractului de mandat faţă de terţi?
a. se nasc raporturi juridice între mandant şi terţi

b. se nasc raporturi juridice între mandatar şi terţi
c. mandatarul devine creditorul, respectiv debitorul terţului
ANS: A
29) Când încetează mandatul?

a. prin revocare
b. prin renunţarea mandantului
c. când faptul juridic pentru care a fost încheiat nu se mai poate realiza
ANS: A
30) În caz de încetare a mandatului ce obligaţii are mandatarul?
a. să aducă la cunoştinţa terţilor încetarea mandatului

b. să predea mandantului toate actele juridice şi bunurile primite în
cursul executării mandatului
c. să restituie cheltuielile efectuate cu executarea mandatului
ANS: B
31) De cine se suportă cheltuielile vânzării?
a. vânzător
b. cumpărător
c. potrivit uzanţei locului încheierii contractului
ANS: B
32) Care sunt caracterele juridice ale contractului de donaţie?
a. consensual
b. sinalagmatic ( bilateral)
c. solemn
ANS: C
33) În cazul în care, donaţia nu este încheiată în formă autentică,care este

sancţiunea ce intervine?
a. rezoluţiunea
b. nulitatea absolută
c. rezilierea
ANS: B
34) Ce condiţii trebuie să fie îndeplinite pentru ca donaţia încheiată între ab-
senţi să fie valabilă?
a. oferta de donaţie trebuie să îmbrace forma autentică

b. acceptarea ofertei de donaţie trebuie să îmbrace forma autentică
c. atât oferta cât şi acceptarea ofertei de donaţie trebuie să îmbrace
forma autentică
ANS: C
35) Cine nu poate dispune prin donaţie?

a. minorii în favoarea tutorelui cât timp autoritatea tutelară nu a dat

tutorelui descărcare de gestiune
b. persoanele neconcepute
c. Soţii între ei
ANS: A
36) Cine nu are capacitatea de a primi donaţii?
a. medicii şi farmaciştii, care au tratat pe o persoană de o boală de

care aceasta moare
b. soţii
c. minorii şi persoanele puse sub interdicţie
ANS: A
37) În cazul în care donaţia se încheie între absenţi, când trebuie să aibă ca-
pacitatea de a dispune donatorul?
a. în momentul manifestării voinţei de a dona

b. în momentul acceptării ei de către donatar
c. în momentul facerii ofertei, acceptării ei de către donatar şi comu-
nicării actului de acceptare
ANS: C
38) În cazul în care donaţia se încheie între absenţi, când trebuie să fie capabil
donatarul?
a. în momentul emiterii ofertei de către donator

b. în momentul acceptării
c. în momentul comunicării acceptării ofertei
ANS: B
39) Când este donaţia revocabilă?
a. prevede plata de către donatar a datoriilor pe care donatarul le va

contacta în viitor
b. când donatorul îşi rezervă dreptul de a dispune de bunul donat
c. când donatarul acceptă donaţia sub beneficiu de inventar
ANS: B
40) Prin ce se caracterizează donaţia între soţi?
a. este revocabilă
b. este irevocabilă
c. este lovită de nulitate absolută
ANS: A
41) În cazul donaţiilor indirecte ce condiţii trebuie îndeplinite pentru existenţa ei

valabilă?
a. se cere respectarea formei autentice sub sancţiunea nulităţii ab-

solute
b. se cere existenţa intenţiei de a gratifica
c. nu este supusă vreunei condiţii de formă şi fond
ANS: B
42) Pentru validitatea darului manual ce condiţii se cer a fi întrunite?
a. să aibă ca obiect doar bunuri mobile corporale

b. tradiţiunea
c. forma autentică
ANS: B
43) Ce obligaţii are donatarul?
a. de a suporta cheltuielile donaţiei

b. de recunoştinţă
c. de a lua în primire bunul donat
ANS: B
44) În ce situaţii are loc revocarea donaţiei?
a. pentru ingratitudine
b. când se adoptă un copil, după facerea donaţiei
c. pentru pieirea bunului supus donaţiei
ANS: A
45) Adoptarea unui copil după încheierea unui contract de donaţie ce efecte are?
a. nulitatea donaţiei
b. revocarea donaţiei
c. nu are nici un efect
ANS: C
46) De cine poate fi invocată acţiunea în revocare pentru ingratitudine?
a. numai de către donator

b. de moştenitorii donatorului
c. de moştenitorii donatorului dacă donatorul a decedat după expi-
rarea termenului în care acţiunea putea fi intentată
ANS: A
47) Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească obiectul contractu -

lui de mandat?
a. să fie în circuitul civil

b. să privească încheierea de acte juridice
c. Să fie inalienabil
ANS: B
48) În ce situaţii trebuie respectat dreptul de preemţiune?
a. la vânzarea imobilelor
b. la înstrăinarea terenurilor situate în extravilan
c. în cazul schimbului de terenuri situate în extravilan
ANS: B
49) Care sunt caracterele juridice ale contractului de locaţiune?
a. cu titlu gratuit
b. cu titlu oneros
c. real
ANS: B
50) În ce constă obiectul contractului de mandat?
a. numai în încheierea de acte juridice

b. în încheierea de acte materiale
c. în încheierea actelor juridice cu caracter strict personal
ANS: A
51) Ce condiţii sunt cerute pentru încheierea valabilă a contractului de como-

dat?
a. forma autentică
b. tradiţiunea
c. forma scrisă
ANS: B
52) Care sunt caracterele juridice ale contractului de comodat?
a. cu titlu oneros
b. cu titlu esenţialmente gratuit
c. bilateral
ANS: B
53) Ce obiect poate avea contractul de comodat?

a. bunuri fungibile
b. bunuri nefungibile
c. lucruri de gen
ANS: B
54) Ce dobândeşte comodatarul prin încheierea contractului de comodat?
a. dreptul e proprietate asupra bunului transmis

b. dreptul de folosinţă asupra bunului transmis
c. un drept de uzufruct
ANS: B
55) Care sunt obligaţiile comodatarului?
a. de a garanta pentru evicţiune pe comodant

b. de conservare a bunului
c. de restituire a cheltuielilor de folosinţă
ANS: B
56) Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
a. comodatarul poate oferi comodantului în locul lucrului împrumutat echivalentul în

bani
b. comodatarul nu poate oferi comodantului echivalentul în bani
dacă restituirea bunului în natură este posibilă
c. comodantul poate solicita echivalentul în bani a lucrului împrumutat, deşi
restituirea în natură este posibilă
ANS: B
57) Când poate cere comodantul restituirea lucrului?
a. înainte de împlinirea termenului stipulat

b. la termenul stabilit de instanţă
c. înainte de a se fi îndestulat comodatarul de folosinţa bunului ce s.a avut în
vedere la încheierea contractului
ANS: B
58) De cine sunt suportate riscurile pieirii lucrului în cazul contractului de comodat?
a. comodatar
b. persoana vinovată de pieirea bunului
c. comodatar dacă prelungeşte folosinţa lucrului după scadenţă
ANS: C
59) Care sunt obligaţiile comodantului în cazul contractului de comodat?

a. de a suporta cheltuielile de folosinţă

b. de a garanta pentru evicţiune
c. este obligat la restituirea cheltuielilor făcute de comodatar cu
conservarea lucrului, cheltuieli cu caracter extraordinar, necesar
şi foarte urgent
ANS: C
60) Care sunt modalităţile de încetare a contractul de comodat?
a. prin restituirea cheltuielilor de conservare

b. prin moartea comodatarului
c. prin moartea comodantului
ANS: B
61) Ce bunuri pot forma obiectul contractului de consumaţie?
a. bunuri imobile
b. bunuri fungibile
c. bunuri nefungibile
ANS: B
62) Ce drept se transmite prin încheierea împrumutului de consumaţie?
a. dreptul de folosinţă
b. dreptul de administrare
c. dreptul de proprietate
ANS: C
63) Cine suportă riscurile în cazul împrumutului de consumaţie?
a. împrumutătorul
b. împrumutatul
c. subîmprumutătorul
ANS: B
64) Ce capacitate trebuie să aibă împrumutatul pentru încheierea valabilă a

împrumutului de consumaţie împrumutatul?
a. de a încheia acte de conservare

b. de a încheia acte de administrare
c. de a încheia acte de dispoziţie
ANS: C
65) Prin ce se face dovada împrumutului de consumaţie dacă valoarea lucrului

împrumutat este mai mare de 250 lei?
a. cu martori
b. cu martori dacă a existat o imposibilitate, fie şi morală, de a pre-
constitui un înscris
c. Prin recunoaştere de către împrumutat
ANS: B
66) Când poate cere împrumutătorul restituirea câtimii lucrurilor împrumutate?
a. înainte de termen
b. la termen
c. oricând
ANS: B
67) Ce obligaţii are împrumutătorul?
a. de a răspunde pentru evicţiune

b. nu are obligaţii
c. de a suporta cheltuielile de conservare
ANS: B
68) Ce obiect poate avea depozitul propriu-zis?
a. numai lucruri mobile

b. atât lucruri mobile cât şi imobile
c. numai lucruri imobile
ANS: A
69) Ce capacitate poate avea deponentul pentru încheierea valabilă a contractului

de depozit propriu-zis?
a. de a încheia acte de conservare

b. de a încheia acte de dispoziţie
c. De a fi proprietarul bunului
ANS: A
70) Care este capacitatea cerută depozitarului pentru încheierea valabilă a con-
tractului de depozit propriu-zis depozitarul?
a. de a încheia acte de administrare

b. de a încheia acte de conservare
c. de a încheia acte de dispoziţie
ANS: C
71) Ce condiţie îmbracă forma scrisă a contractului de depozit?
a. nu este necesară forma scrisă

b. ad validitatem
c. ad probaţionem indiferent dacă lucrul depozitat are o valoare mai
mică de 250 lei
ANS: C
72) În ce cazuri culpa depozitarului se apreciază cu mai multă rigoare?
a. când iniţiativa contractului a fost luată de depozitar

b. când depozitul este cu titlu gratuit
c. Când depozitul s-a făcut în interesul deponentului
ANS: A
73) Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a. depozitarul răspunde de stricăciunile provenite din forţa majoră

b. depozitarul răspunde de stricăciunile provenite din forţa majoră
chiar dacă nu a fost pus în întârziere pentru restituirea bunului
depozitat
c. depozitarul nu răspunde chiar dacă a fost pus în întârziere dacă
face dovada că bunul ar fi pierit şi la deponent
ANS: C
74) Cui este obligat depozitarul să restituie bunul depozitat în caz de moarte a deponen-
tului?
a. Nu are o astfel de obligaţie , putând păstra bunul

b. terţei persoane indicate de deponent
c. moştenitorilor, chiar dacă deponentul , pentru ipoteza morţii sale
l-a autorizat pe depozitar să restituie lucrul unei alte persoane
ANS: C
75) Când poate cere deponentul restituirea bunului?
a. oricând
b. la termenul stabilit de instanţa judecătorească
c. la termenul stipulat în contract
ANS: A
76) Cum se face dovada depozitului necesar?
a. cu înscris autentic
b. cu înscris sub semnătură privată
c. cu martori
ANS: C
77) Care afirmaţie este corectă?

a. depozitul neregulat este translativ de proprietate

b. depozitul neregulat nu este translativ de proprietate
c. depozitul neregulat este translativ al dreptului de folosinţă
ANS: A
78) Ce calitate trebuie să aibă deponentul în cazul contractului de depozit

neregulat?
a. trebuie să fie proprietarul bunului depozitat

b. nu trebuie să fie proprietarul bunului depozitat
c. este un detentor precar
ANS: A
79) Când este nul contractul de antrepriză în cazul lucrărilor de mare amploare?
a. nu s-a stabilit durata lucrărilor

b. preţul nu este determinat în momentul încheierii contractului
c. nu s-a precizat care este persoana ce va executa lucrările
ANS: B
80) Care sunt caracteristicile contractului de antrepriza?
a. un contract real
b. un contract încheiat intuitu personae
c. un contract cu executare dintr-o dată
ANS: B
81) Care este capacitatea cerută clientului pentru încheierea unui contract de
antrepriză?
a. acte de dispoziţie
b. acte de conservare
c. acte în funcţie de natura contractului – act de administrare, act de
conservare sau de dispoziţie
ANS: C
82) Care este capacitatea cerută antreprenorului pentru încheierea unui con-
tract de antrepriză?
a. acte de dispoziţie
b. acte de administrare
c. acte în funcţie de natura contractului – act de administrare, act de
conservare sau de dispoziţie
ANS: A
83) Cine suportă riscul pieirii fortuite a lucrului ( materialelor) în cadrul con-
tractului de antrepriză?
a. de proprietarul materialelor
b. de antreprenor
c. de client
ANS: A
84) Cine suportă riscul contractului în cazul contractului de antrepriză?
a. de proprietar
b. de antreprenor
c. de client
ANS: B
85) Când este angajată răspunderea antreprenorului?
a. pentru viciile lucrării

b. pentru incendii
c. pentru uzurparea clientului
ANS: A
86) Când încetează contractul de antrepriză?
a. prin moartea meseriaşului, arhitectului, antreprenorului

b. prin moartea clientului
c. prin ajungerea la termen
ANS: A
87) Care sunt condiţiile de validitate ale contractului de vânzare- cumpărare?
a. forma solemnă
b. un lucru viitor
c. preţul în moneda de schimb
ANS: C
88) Ce este promisiunea de vânzare?
a. este un antecontract din care se naşte un drept de creanţă

b. este numai unilaterală
c. ca şi oferta de a contracta este un act juridic unilateral
ANS: A
89) Ce se transmite prin promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare?
a. un drept de creanţă
b. un drept de proprietate
c. un drept de garanţie că în viitor se va vinde bunul
ANS: A
90) Ce acţiune are la dispoziţie beneficiarul în cazul nerespectării pactului de

preferinţă prin vânzarea bunului unui terţ?
a. anularea contractului încheiat de proprietarul bunului cu un terţ

b. revendicarea bunului
c. plata de daune interese
ANS: C
91) Când operează transferul dreptului de proprietate în cazul contractelor de

vânzare cumpărare?
a. la predarea bunului
b. la plata preţului
c. la momentul manifestării voinţei de a contracta
ANS: C
92) Ce opţiuni are cumpărătorul în situaţia în care lucrul vândut este pierit în
parte la momentul vânzării?
a. să ceară nulitatea absolută a contractului

b. să solicite anularea contractului, cu plata de daune interese
c. să ceară executarea asupra părţii rămase din lucru, cu o reducere
proporţională din preţ
ANS: C
93) Care sunt condiţiile în care este antrenată răspunderea vânzătorului pen-
tru evicţiunea rezultată din fapta unui terţ?
a. existenţa unei tulburări de fapt

b. existenţa unei tulburări de drept
c. cumpărătorul să fi cunoscut cauza evicţiunii la momentul
cumpărării
ANS: B
94) Ce fel de obligaţie este obligaţia de transmitere a dreptului de proprietate

în cazul contractelor de vânzare cumpărare?
a. de a da
b. de a face
c. de diligenţă sau de prudenţă
ANS: A
95) Ce reprezintă evicţiunea?
a. pierderea proprietăţii lucrului de către cumpărător

b. pierderea posesiei lucrului de către cumpărător
c. tulburarea vânzătorului în exercitarea prerogativelor sale
ANS: A
96) Ce acţiune are la dispoziţie cumpărătorul în cazul descoperirii unor v icii as-
cunse?
a. estimatorie sau redhibitorie

b. în reziliere
c. în anulare
ANS: A
97) Ce este acţiune redhibitorie?
a. este acţiunea în justiţie prin care se invocă nulitatea relativă pen-

tru leziune
b. este acţiunea în justiţie prin care se invocă nulittea absolută pen-
tru leziune
c. reprezintă un caz particular de acţiune în rezoluţiune
ANS: C
98) Ce condiţii trebuie să îndeplinească preţul, ca obiect al prestaţiei cumpără-

torului?
a. să fie stabilit în bani

b. poate să îmbrace forma oricărei alte prestaţii
c. poate fi lăsat la aprecierea cumpărătorului
ANS: A
99) Ce acţiune are la dispoziţie cumpărătorul în caz de neîndeplinire de către

vânzător a obligaţiei de predare a lucrului vândut?
a. să invoce excepţia de neexecutare a contractului

b. să ceară nulitatea contractului de vânzare cumpărare
c. să ceară rezilierea contractului
ANS: A
100) Când nu poate fi exonerat vânzătorul de garanţia pentru evicţiune?
a. când evicţiunea provine de la un terţ

b. când evicţiunea provine din faptul său personal
c. când părţile au convenit în acest sens
ANS: C
101) Ce acţiune are la dispoziţie vânzătorul în caz de neplată a preţului de către

cumpărător?
a. poate să ceară obligarea cumpărătorului la executarea în natură a

obligaţiei , printr-o acţiune având ca obiect plata preţului care
este imprescriptibilă
b. poate să ceară obligarea cumpărătorului la executarea în natură a
obligaţiei , printr-o acţiune având ca obiect plata preţului care se
prescrie în termenul general de prescripţie de 3 ani
c. poate să ceară dobânda preţului
ANS: B
102) Care persoane sunt incapabile absolut de a primi donaţii?
a. doctorii şi farmaciştii
b. preoţii
c. persoanele neconcepute
ANS: C
103) Care este cauza legală de revocare a donaţiilor?
a. donaţia între soţi

b. donaţia pentru ingratitudine
c. lipsa formei autentice
ANS: B
104) Ce condiţii de formă trebuie să îmbrace donaţiile indirecte?
a. trebuie acceptate printr-un act separat

b. trebuie acceptate prin act autentic
c. nu sunt supuse unor condiţii de formă
ANS: C
105) Ce clauze sunt permise în contractul de donaţie?
a. donaţia poate fi afectată de un termen

b. donatorul poate să dispună în continuare de bunul donat
c. donaţia nu se revocă în situaţia survenienţei de copil
ANS: A
106) Când avem donaţie deghizată?
a. când actul public este un act cu titlu oneros

b. când actul public este cu titlu gratuit
c. când actul public este o liberalitate
ANS: A
107) Ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a fi valabilă oferta de donaţie

între absenţi?
a. dacă este făcută prin înscris sub semnătură privată

b. dacă acceptarea ofertei este ratificată şi de moştenitorii dona-
torului
c. dacă ofetra de a dărui şi acceptarea acesteia sunt în formă auten-
tică
ANS: C
108) De cine poate fi formulată acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitu -

dine?
a. are caracter strict personal, putând fi formulată doar de donator

b. poate fi exercitată şi de creditori chirografari ai donatorului
c. poate fi exercitată de moştenitorii donatorului oricând
ANS: A
109) Care este condiţia pe care trebuie să o îndeplinească contractul de mandat

pentru încheierea valabilă a unui act de dispoziţie?
a. să fie un mandat special

b. este suficient să fie consceput în termeni generali
c. să îmbrace forma autentică
ANS: A
110) Care este sancţiunea care intervine în cazul încheierii unui act juridic prin
reprezentare, dar cu depăşirea puterilor conferite?
a. nulitatea actului
b. inopozabilitatea actului
c. revocarea actului
ANS: B
111) Care sunt obligaţiile mandatarului?
a. este obligat să execute mandatul sub sancţiunea revocării man-

datului în caz de neîndeplinire
b. este obligat să execute mandatul sub sancţiunea plăţii de daune
interese
c. este obligat să păstreze pentru sine ceea ce a primit în puterea mandatu-
lui
ANS: B
112) Cum poate fi contractul de mandat din punct de vedere al caracterului oneros?
a. numai cu titlu gratuit

b. numai cu titlu oneros
c. cu titlu gratuit sau cu titlu oneros
ANS: C
113) Care sunt cauzele speciale de încetare a contractului de mandat?
a. decesul uneia dintre părţile contractului

b. punerea sub interdicţie a uneia din părţile contractului
c. renunţarea la mandat
ANS: B
114) Când este obligat mandantul pentru actele mandatarului care depăşesc
limitele împuternicirii?
a. dacă au fost consecinţa faptei ilicite a mandatarului

b. dacă mandatul a fost cu titlu oneros
c. dacă le-a ratificat expres sau tacit
ANS: C
115) Când intervine garanţia pentru evicţiune a donatorului?
a. în toate cazurile
b. când evicţiunea provine dintr-un fapt personal
c. când există o tulburare în fapt din partea unui terţ
ANS: B
116) Când este datorată garanţia pentru viciile lucrului de către donator?
a. când viciile au apărut după predarea lucrului

b. când s-a obligat expres în acest sens
c. când donatarul a cunoscut viciile lucrului
ANS: B
117) Cine poate solicita revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii?
a. operează de drept
b. de moştenitorii donatarului
c. creditorii chirografari ai donatorului pe calea acţiunii oblice
ANS: C
118) Care este termenul de prescripţie a acţiunii cumpărătorului împotriva vânză-

torului având ca obiect garanţia pentru evicţiune?
a. este imprescriptibilă
b. 6 luni
c. 3 ani
ANS: C
119) De cine este suportat riscul contractului, în cazul bunurilor generic determinate?
a. dacă până la predare intervine o imposibilitate de executare,

riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil
de executat, adică de vânzător
b. dacă până l predare intervine o imposibilitate de executare riscul
contractului este suportat de cumpărător
c. pieirea unor bunuri de gen înlătură obligaţia vânzătorului de a-şi
executa obligaţia în natură
ANS: A
120) Care sunt contractele cu titlu oneros?
a. contractul de locaţiune
b. contractul de donaţie
c. contractul de depozit neremunerat
ANS: A
121) Care sunt contractele reale?
a. contractul de mandat
b. contractul de locaţiune
c. contractul de depozit
ANS: C
122) Care sunt contractele solemne?
a. contractul de vânzare cumpărare

b. contractul de donaţie
c. contractul de mandat
ANS: B
123) Ce acţiune are la dispoziţie cumpărătorul în cazul în care bunul achiziţionat

printr-un contract de vânzare cumpărare este afectat de un viciu ascuns,
grav şi existent anterior încheierii actului?
a. rezoluţiunea contractului
b. anularea contractului pentru eroare asupra substanţei obiectului,
pe calea acţiunii redhibitorii
c. obligarea vânzătorului de a-i preda un lucru de aceeaşi calitate şi
valoare
ANS: A
124) Cine poate solicita rezoluţiunea vânzării imobiliare pentru neplata preţului?
a. are caracter exclusiv judiciar

b. produce efecte faţă de terţi
c. nu poate fi dispusă dacă este cerută de cumpărător
ANS: A
125) Ce reprezintă inserarea unei clauze într-un contract de vânzare

cumpărare, în sensul că neplata preţului în termen de 30 de zile de la sca-
denţă atrage rezoluţiunea contractului?
a. nu reprezintă un pact comisoriu expres care să excludă inter-

venţia instanţei
b. reprezintă o clauză penală
c. reprezintă un pact comisoriu care atrage desfiinţarea necondiţion-
ată a contractului, la cererea vânzătorului
ANS: A
126) Cine suportă riscul pieirii fortuite a materialelor în materia contractului de

antrepriză?
a. clientul, indiferent cine a prourat materialele

b. anteprenorul, deşi materialel au fost procurate de client
c. clientul, dacă el a procurat materialele
ANS: C
127) Ce condiţii trebuie să îndeplinească sublocaţiunea pentru a fi valabilă?
a. este permisă numai dacă există clauză expresă în contractul de

locaţiune
b. reprezintă un alt contract de locaţiune
c. trebuie să nu contravină clauzelor contractului rincipal şi să fie
încheiată în formă autentică
ANS: B
128) Când este admisibilă excepţia de neexecutare a contractului?
a. numai dacă debitorul a fost pus în întârziere

b. dacă există o neexecutare, chiar parţială a obligaţiilor din partea
cocontractantului
c. chiar dacă părţile au convenit un termen de executare a uneia
dintre obligaţiile reciproce
ANS: B
129) Ce caracteristici întruneşte donaţia cu sarcină în favoarea celui gratificat?

a. lovită de nulitate absolută, întrucât contravine principiului irevo-

cabilităţii donaţiilor
b. un contract sinalagmatic, în limita sarcinii
c. un act juridic afectat de o condiţie rezolutorie pur potestativă
ANS: B
130) De cine sunt suportate cheltuielile vânzării, în lipsă de stipulaţie contrară?
a. de cumpărător
b. de vânzător
c. de ambele părţi, în mod egal
ANS: A
131) De la ce dată curg dobânzile pentru sumele de bani cuvenite mandantului

şi întrebuinţate de mandatar în folos propriu?
a. de la data când mandant a cerut aceste sume

b. de la data întrebuinţării acestor sume de mandatar
c. pot fi solicitate oricând de către mandant sau de succesorii aces-
tuia
ANS: B
132) În sarcina cui cad cheltuielile de conservare în cazul împrumutului de consumaţie?
a. în sarcina împrumutătorului, ca efect al suportării riscului contrac-

tual
b. în sarcina împrumutatului
c. nu avem cheltuieli de conservare în cazul împrumutului de con-
sumaţie
ANS: B
Drept civil. Persoanele
MULTIPLE CHOICE
1. Care sunt persoanele cu capacitate civilă de exerciţiu restrânsă?

a. barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie
b. femeia de 16 ani casatorita
c. minorii intre 14 si 18 ani
d. majorii pusi sub interdictie
ANS: C PTS: 1
2. Care sunt persoanele fără capacitate de exerciţiu ?

a. minorul care nu a împlinit vârsta de 15 ani
b. minorul cu vârstă între 14 şi 18 ani;
c. persoanele decazute din drepturile parintesti
d. majorul pus sub interdictie
ANS: D PTS: 1
3. De când este recunoscută capacitatea de folosinţă anticipată?

a. de la data naşterii
b. din momentul concepţiei
c. din momentul conceptiei, dar subzista numai daca se naste viabil
d. de la data casatoriei
ANS: B PTS: 1
4. Ce are în conţinut capacitatea de folosinţă anticipată ?

a. drepturi si obligatii
b. numai drepturi
c. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
d. si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil
ANS: B PTS: 1
5.
Care este structura capacităţii civile a persoanei juridice?
a. capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu

b. capacitate civila specializata
c. capacitate de folosinta limitata
ANS: A PTS: 1
6.
Ce reprezintă "legalitatea" ca şi caracter juridic al capacităţii de
folosinţă a persoanei ?
a. legea ii stabileste inceputul, incetarea si continutul
b. nu i se pot aduce ingradiri decat in cazurile stabilite prin lege
c. poate avea numai acele drepturi si obligatii stabilite prin lege
d. nici una din aceste variante
ANS: A PTS: 1
7. Care este sanctiunea pentru încãlcarea regulilor privitoare la capacitatea de

exercitiu a persoanei
a. inopozabilitatea, daca actul este valabil incheiat, dar nu se respecta o
conditie de opozabilitate fata de terti
b. opozabilitatea, daca nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de
partile actului
c. nu exista nicio sanctiune legala in acest caz.
d. suspendarea activitatii persoanei juridice
ANS: A PTS: 1
8. Care sunt conditiile pentru declararea judecãtoreascã a mortii precedatã de

declararea judecãtoreascã a disparitiei :
a. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile

la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
b. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care

indreptateste sa se presupuna decesul
c. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp
de 30 de zile la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui
disparut
d. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 45 de zile

la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
ANS: C PTS: 1
9. Care sunt conditiile pentru declararea judecãtoreascã a mortii neprecedatã

de declararea judecãtoreascã a disparitiei:
a. persoana sa nu fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care

indreptateste sa se presupuna decesul
b. sa existe o hotarare declarativa de disparitie, definitiva si irevocabila

c. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in
viata sa fi trecut 4 ani
d. nici una dintre aceste variante
ANS: D PTS: 1
10. Ce caracter are hotãrârea declarativã de moarte:
a. are caracter declarativ de drepturi
b. are caracter constitutiv de drepturi

c. produce efecte numai pentru viitor
d. are caracter supensiv
ANS: B PTS: 1
11. Când se poate cere anularea hotãrârii declarative de moarte:

a. se poate cere oricand, in termenul de prescriptie, actiunea in anulare a
hotararii declarative de moarte fiind prescriptibila
b. oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata

c. nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de
deces
d. doar daca cel declarat mort doreste sa se recasatoreasca

ANS: B PTS: 1
12. Care sunt incapacitãtile cu caracter de protectie:

a. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile
sale prin donatie sau testament
b. decaderea din drepturile parintesti

c. incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat
sub tutele sa
d. incapacitatea minorului de a se cãsãtori, indiferent de varsta

ANS: C PTS: 1
13. În ce situatii înceteazã capacitatea civilã de exercitiu restrânsã:
a. prin deces
b. la implinirea varstei de 21 ani
c. in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 21 ani este pus sub
interdictie judecatoreasca
d. prin cãsãtorie la 15 ani
ANS: A PTS: 1
14. Cum trebuie sã fie încuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru

încheierea actelor juridice civile de cãtre minorul cu vârsta intre 14-18 ani:
a. prealabila
b. individuala, daca este vorba de garantarea obligatiei unui tert
c. generala
d. ocrotitorul legal nu poate acorda o astfel de încuviintare
ANS: A PTS: 1
15. Cum poate minorul, care a împlinit vârsta de 15 ani sã încheie acte
juridice de dispozitie:
a. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
b. numai prin reprezentant
c. personal, cu dublã incuviintare
d. nu poate incheia astfel de acte
ANS: C PTS: 1
16. Care este situatia majorului pus sub interdictie judecatoreasca

a. nu are capacitate de folosinta
b. nu are capacitate de exercitiu
c. are capacitate de exercitiu restransa
d. are capacitate de exerciþi anticipatã
ANS: B PTS: 1
17. Ce acte poate încheia minorul cu vârsta între 14-18 ani personal si singur
a. orice acte de administrare
b. acte de dispozitie
c. acte de conservare
d. nici un fel de act fãrã acordul ocrotitorului legal
ANS: C PTS: 1
18. Ce acte poate încheia minorul cu capacitate de exercitiu restrânsã

personal, dar numai cu o dublã încuviintare:
a. acte de instrainare a unor bunuri, fara exceptie
b. tranzactii
c. acte de grevare cu o sarcina reala, in favoarea unui tert
d. nici unul din aceste acte
ANS: B PTS: 1
19. Ce acte îi sunt interzise minorului cu vârsta între 14-18 ani

a. ipoteca
b. donatia
c. tranzactia
d. gajul
ANS: B PTS: 1
20. Când înceteazã capacitatea de exercitiu restrânsã

a. in momentul incetarii capacitatii de folosinta
b. cand minorul implineste 21 de ani
c. cand minorul, fiind pus sub interdictie judecatoreasca, isi pierde total
capacitatea de folosinta
d. cand minorul implineste 14 ani
ANS: A PTS: 1
21. Care este sanctiunea nerespectãrii regulilor capacitãtii de exercitiu

a. nulitatea absoluta a actului incheiat
b. nulitatea relativa a actului incheiat
c. caducitatea actului incheiat
d. suspendarea actului incheiat
ANS: B PTS: 1
22. Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti de declarare a mortii

a. incetarea capacitatii de folosinta
b. incetarea oricaror drepturi
c. desfacerea casatoriei
d. numirea unui curator
ANS: A PTS: 1
23. Cât timp trebuie afisatã hotãrârea declarativã de disparitie, la usa instantei
si primãriei ultimului domiciliu al celui disparut
a. 15 zile
b. 30 zile
c. 20 zile
d. nu trebuie afisatã
ANS: B PTS: 1
24. Cât timp trebuie sã fi trecut, de la data afisãrii extrasului de pe hotãrarea

prin care s-a declarat disparitia, pentru a fi declaratã judecãtoreste moartea
unei persoane
a. o luna
b. 4 ani
c. 6 luni
d. nu este nevoie de trecerea nici unei perioade de timp
ANS: C PTS: 1
25. Cât timp trebuie sã fi trecut de la data ultimelor stiri din care rezultã cã
persoana disparutã era în viatã pentru a fi declaratã judecãtoreste moartea
acesteia precedatã de declararea judecãtoreascã a disparitiei
a. 1 an
b. 6 luni
c. 4 ani
d. 3 ani
ANS: C PTS: 1
26. Cui se comunicã hotãrârea declarativã de moarte, dupã rãmânerea

definitivã, pentru a fi înscrisã
a. oficiului de stare civilă
b. primăriei unde îşi avea ultimul domiciliu
c. presedintelui instantei
d. doar sotului disparutului
ANS: A PTS: 1
27. Ce este capacitatea de folosintã

a. capacitatea de a avea drepturi si obligatii
b. capacitatea de a se folosi de drepturile pe care le are persoana fizica
c. capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani.
d. capacitatea de a avea drepturi
ANS: A PTS: 1
28. Ce este capacitatea de exercitiu

a. capacitatea persoanei de a nu isi exercita drepturile savarsind acte
juridice
b. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma
obligatii savarsind acte juridice
c. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii
savarsind acte juridice
d. capacitatea de a avea drepturi si obligatii
ANS: C PTS: 1
29. De când produce efecte hotãrârea declarativã de moarte

a. produce efecte ex nunc
b. produce efecte si retroactiv
ANS: B PTS: 1
30. Care sunt premisele capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice
a. capacitatea de folosinta
b. discernamantul partial
c. consimtamantul partilor
d. acordul pãrtilor
ANS: A PTS: 1
31. Ce conditii trebuie sã fie îndeplinite pentru a fi vorba de comorienti

a. sa fie vorba de cel putin doua persoane decedate in acelasi timp
b. persoanele sa fi murit in imprejurari diferite
c. sa se poata stabili ca o persoanã a supravietuit alteia
d. persoanele decedate sã nu fi fost soti
ANS: A PTS: 1
32. De câte feluri este capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?

a. capacitatea de exercitiu restransa
b. capacitatea de exercitiu intermediara
c. capacitatea de exercitiu deplin restransa
ANS: A PTS: 1

a. prin suspendarea interdictiei judecatoresti
b. prin implinirea varstei de 18 ani
c. prin punerea sub interdictie judecãtoreascã
d. prin cãsãtorie
ANS: C PTS: 1

a. incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani de a incheia acte juridice
de dispozitie
b. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin
testament
c. incapacitatea concubinilor de a vinde unul celuilalt
d. incapacitatea minorului de a primi legate
ANS: B PTS: 1
35. Prin expresia “comorienti” se desemneaza:

a. persoanele care au incetat din viata in aceeasi imprejurare
b. persoanele care nu au incetat din viata in aceesi imprejurare
c. persoanele care au incetat din viata in imprejurari similare
ANS: A PTS: 1
36. Care sunt formele capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

a. lipsa capacitatii de exercitiu
b. lipsa capacitatii civila de folosinta, dar existenta capacitate de exercitiu
restransa
c. capacitate de exercitiu deplina, dar fara capacitate de folosinta (cazul
celui pus sub interdictie)
ANS: A PTS: 1
37. Care sunt caracterele capacitãtii de folosintã a persoanei fizice

a. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea,
b. legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea,
egalitatea, universalitatea
c. inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea,
egalitatea, universalitatea
ANS: A PTS: 1
38. Care sunt, de regulã, efectele hotãrârii declarative de moarte

a. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte
juridice ca si moartea fizic constatata
b. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi
efecte juridice ca si moartea fizic constatata
c. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte numai
pentru viitor
d. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte de la data
rãmanerii definitive si irevocabile
ANS: A PTS: 1
39. În ce situatii, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu, au nevoie

de încuviintarea pãrintilor
a. pentru bunurile sale, minorul nu are nevoie de incuviintarea parintilor,
pentru a face acte juridice
b. in ceea ce priveste administrarea bunurilor
c. numai in ceea ce priveste actele de conservare
ANS: B PTS: 1
40. Care sunt îngrãdirile capacitãtii de folosintã a persoanei fizice cu caracter

de pedeapsã civilã
a. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din

drepturile parintesti
b. decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie
succesorala
c. pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau
a greva bunurile minorului
ANS: C PTS: 1
41. Care din urmatoarele caractere apartin capacitatii de folosinta:

a. legalitatea, generalitatea, alienabilitatea;
b. legalitatea, intangibilitatea, prescribilitatea;
c. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea;
d. legalitatea, alienabilitatea, precriptibilitatea si specialitatea
ANS: C PTS: 1
42. De când începe capacitatea de folosintã

a. incepe de la nasterea persoanei;
b. incepe de la conceptie, in toate cazurile;
c. incepe de la varsta de 18 ani;
d. incepe de la varsta de 14 ani;
ANS: A PTS: 1
43. Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenãscut

a. are capacitate de exercitiu, restransa;
b. are capacitate de folosinta, deplinã
c. are capacitate de folosinta restransa;
d. are capacitate de folosinta anticipatã
ANS: D PTS: 1
44. Prezumtia “timpului legal al conceptiunii”?

a. este intervalul de 121 zile, cuprins intre a 300 si a 180 zi inaintea
nasterii
b. este o prezumtie relativa
c. nu exista o astfel de prezumtie
d. este o prezumtie judecãtoreascã
ANS: A PTS: 1
45. Ce fel de îngrãdire a capacitãþii de folosintã este incapacitatea persoanei

sub 18 ani de a dispune de averea sa prin testament
a. ingradire cu caracter de pedeapsa
b. ingradire cu caracter de protectie
c. nu exista o astfel de incapacitate
d. dacã minorul nu a implinit 14 ani vorbim de o ingradire cu caracter de
protectie, iar daca are intre 14 si 18 ani este vorba de o ingradire cu
caractere de protectie
ANS: B PTS: 1
46. Când înceteazã capacitatea de folosinþã

a. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca;
b. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare;
c. inceteaza la data mortii persoanei;

d. inceteazã la data ramânerii definitive a hotarãrii judecãtoresti de
punere sub intredictie
ANS: C PTS: 1
47. Cine poate dispune declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice

a. autoritatii tutelare, prin act administativ, in urma cercetarilor efectuate
de catre procuror;
b. instanta de judecata, prin hotarare
c. organele de cercetare penala
ANS: B PTS: 1
48. Care este data mortii persoanei când s-a prontat hotarâre judecãtoreascã de
declarare a mortii:
a. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea
judecatoreasca a mortii, in toate cazurile;
b. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea
judecatoreasca a mortii, daca nu exista indicii indestulatoare;
c. este data pronuntarii hotararii declarative de moarte;
d. este data rãmanerii definitive si irevocabile a hotãrarii judecatoresti de
declararea a mortii
ANS: B PTS: 1
49. Ce se întelege prin inalienabilitatea capacitãtii de folosintã a persoanei

fizice
a. poate fi donata, dar nu poate fi vanduta
b. nu poate fi instrainata in tot sau in parte
c. nu este un caracter juridic al capacitatii de folosinta
ANS: B PTS: 1
50. Când începe capacitatea de exercitiu restrânsã

a. la împlinirea vârstei de 14 ani;
b. la nastere;
c. din momentul conceptiei;
d. la data pronuntarii hotaririi judecatoresti de punere sub interdictie
ANS: A PTS: 1
51. Ce fel de îngrãdire a capacitãtii de folosintã este “decãderea din drepturile

pãrintesti”
a. cu caracter de protectie
b. pedeapsa complementara
c. cu caracter de pedeapsa civila
d. nu este o ingradire a capacitãtii de folosinta
ANS: C PTS: 1
52. Ce acte încheie minorul între 14 si 18 ani numai cu încuviintarea prelabilã

a ocrotitorului legal
a. acte de administrare;
b. donatii;
c. acte de dipozitie;
d. acte de conservare
ANS: A PTS: 1
53. Ce acte poate sã încheie singur tutorele minorului sub 14 ani, fãrã
încuviintarea autoritãtii tutelare
a. orice acte de instrainare a bunurilor minorului
c. acte de gajarea a bunurilor minorului, in orice situatie
d. acte de dispozitie
ANS: B PTS: 1
54. De când este recunoscută capacitatea de folosinţă anticipată?

a. de la naştere, daca copilul a supravietuit o ora
b. din momentul concepţiei, fara nici o conditie
c. din momentul conceptiei, daca copilul se naste viu si viabil
d. nici una din aceste variantele
ANS: D PTS: 1
55. Ce are în conţinut capacitatea de folosinţă anticipată ?

b. si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil
c. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
ANS: D PTS: 1
Drept civil II. Persoanele An I, sem 2.
1.Care sunt persoanele cu capacitate civilă de exerciţiu restrânsă?

b. femeia de 16 ani casatorita
c. minorii intre 14 si 18 ani
RASPUNS: C
2.Care sunt persoanele fără capacitate de exerciţiu ?

a.minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani
b.minorul cu vârstă între 14 şi 18 ani;
c.persoanele decazute din drepturile parintesti
RASPUNS: A
3.De când este recunoscută capacitatea de folosinţă anticipată?

a.naştere
b.concepţie, daca se naste viu
c.conceptie, dar subzista numai daca se naste viabil
RASPUNS: B
4.Ce are în conţinut capacitatea de folosinţă anticipată ?

a.drepturi si obligatii
b.numai drepturi
c.drepturi dar si unele obligatii in conditii exceptionale
RASPUNS: B
5.Ce reprezintă “organizarea de sine stătătoare” ca element constitutiv al persoanei juridice?

a. persoanele juridice care desfasoara aceeasi activitate au aceeasi organizare
b.compartimentarea colectivului persoanei juridice in raport cu activitatile ce se desfasoara
c.o persoana juridica isi pastreaza aceeasi organizare pe tot timpul functionarii ei
RASPUNS: B
6.Care sunt componentele care stau la baza înfiinţării persoanei juridice prin “actul de înfiinţare recunoscut”?
a.actul constitutiv si statutul asociatiei
b.statutul si autorizarea
c.statutul si hotararea judecatoreasca
RASPUNS: A
7.Ce cerinţe trebuie să îndeplinească “scopul propriu” ca element constitutiv al persoanei juridice?
a.sa fie unic
b.sa fie determinabil
c.sa fie determinat si in acord cu interesul obstesc
RASPUNS: C
8.Ce cuprinde, sub aspectul componentelor, înfiinţarea persoanelor juridice “prin actul de înfiinţare
autorizat”?
a.autorizarea provenind de la un organ al puterii executive
b.actul de constituire, statutul societatii, autorizarea
c.actul de infiintare autorizat de instanta
RASPUNS: B
9.Care este structura capacităţii civile a persoanei juridice?

a.capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
b.capacitate civila specializata
c.capacitate de folosinta limitata
RASPUNS: A
10.Ce reprezintă “specialitatea” ca şi caracter juridic al capacităţii de folosinţă a persoanei juridice?

a.o persoana juridica nu poate avea decat un singur scop
b.este reglementata prin lege

c.dobandeste numai acele drepturi si acele obligatii care sunt in legatura cu realizarea scopului propriu
RASPUNS: C
11.Ce reprezintă "legalitatea" ca şi caracter juridic al capacităţii de folosinţă a persoanei juridice?

a.legea ii stabileste inceputul, incetarea si continutul
b.nu i se pot aduce ingradiri decat in cazurile stabilite prin lege
c.poate avea numai acele drepturi si obligatii stabilite prin lege
RASPUNS: A
12.Care este momentul începutului capacităţii de exerciţiu a persoanei juridice?

a.de la data infiintarii persoanei juridice
b.de la data numirii organului de conducere
c.de la data efectuarii primului act in concordanta cu scopul proriu
RASPUNS: A
13.Ce presupune principiul pluralităţii organelor de conducere a persoanelor juridice?

a.persoanele juridice au in general mai multe organe de conducere
b.organele de conducere sunt formate din mai multe persoane
c.organele de conducere iau decizii in toate aspectele privitoare la activitatea persoanei juridice
RASPUNS: A
14.Cine reprezintă persoana juridică în raporturile cu terţii?

a.organul unipersonal de conducere, in calitate de reprezentant legal
b.orice angajat al persoanei juridice
c.numai acea persoana imputernicita prin procura
RASPUNS: A
15. Când încetează capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice?

a.când hotãrãste Adunarea generalã
b.odata cu destituirea organului unipersonal de conducere
c.odata cu sfarsitul capacitatii de folosinta
RASPUNS: C
16.Care este sancţiunea pentru nerespectarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei
juridice?
a.nulitatea absoluta
b.nulitatea relativa
c.legea nu prevede vreo sanctiune in acest caz
RASPUNS: A
17.Care este sanctiunea pentru încãlcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercitiu a persoanei juridice
a.inopozabilitatea, daca actul este valabil incheiat, dar nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de terti
b.opozabilitatea, daca nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de partile actului
c.nu exista nicio sanctiune legala in acest caz.
RASPUNS: A
18.Care sunt conditiile pentru declararea judecãtoreascã a mortii precedatã de declararea judecãtoreascã a
disparitiei :
A. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa instantei si primariei ultimului
B. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa instantei si primariei
ultimului domiciliu al celui disparut
C. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul
RASPUNS: B
19.Care sunt conditiile pentru declararea judecãtoreascã a mortii neprecedatã de declararea judecãtoreascã a
disparitiei:
A. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul
B. sa existe o hotarare declarativa de disparitie, definitiva si irevocabila
C. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana dispaiuta era in viata sa fi trecut 4 ani
RASPUNS: A
20.În ce situatii poate interveni modificarea actelor de stare civilã:

A.dupa desfacerea adoptiei;
B. cand au ramas rubrici necompletate ale actului;
C. cand actul de stare civila a fost intocmit intr-un registru necorespunzator.
RASPUNS: A
21. Ce caracter are hotãrârea declarativã de moarte:

A. are caracter constitutiv de drepturi
B. are caracter declarativ de drepturi
C. produce efecte numai pentru viitor
RASPUNS: A
22.Când se poate cere anularea hotãrârii declarative de moarte:

A. oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata
B. nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de deces
C. se poate cere oricand, in termenul de prescriptie, actiunea in anulare a hotararii declarative de moarte fiind
prescriptibila
RASPUNS: A
23.Care sunt incapacitãtile cu caracter de protectie:

A. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin donatie sau testament
B.incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat sub tutele sa
c. decaderea din drepturile parintesti
RASPUNS: B
24.În ce situatii are loc anularea actelor de stare civilã

a.actul de stare civila in cauza nu exista
b.inregistrarea s-a facut de o persoana necompetenta, in orice situatie
c.inregistrarea s-a facut in registrul de stare civila
RASPUNS: A
25.Cine poate dispune anularea, modificarea, rectificarea ori completarea actelor de stare civilã
a.instanta competenta
b.autoritatea tutelara de domiciliu
c.procurorul, la sesizarea primarului localitatii de domiciliu
RASPUNS: A
26.Ce reguli se aplicã tutelei celui pus sub interdictie

A. Regulile referitoare la tutele minorului care nu a implinit varsta de 14 ani se aplica si in cazul celui pus sub
interdictie, in masura in care legea nu dispune altfel
B. Regulile referitoare la tutele minorului care nu a implinit varsta de 14 ani nu se aplica si in cazul celui pus sub
interdictie
C. Lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza la implinirea pentru minor a varstei de 21 de ani
RASPUNS: A
27.În ce situatii înceteazã capacitatea civilã de exercitiu restrânsã

A. prin deces
B. la implinirea varstei de 21 ani
C. in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 21 ani este pus sub interdictie judecatoreasca
RASPUNS: A
28.Cum trebuie sã fie încuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru încheierea actelor juridice civile de
cãtre minorul cu vârsta intre 14-18 ani
A. prealabila
B. individuala, daca este vorba de garantarea obligatiei unui tert
C. generala
RASPUNS: A
29.Cum poate minorul, cu capacitate de exercitiu restrânsã, încheia acte juridice de dispozitie
A. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal

B. numai prin reprezentant
C. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare
RASPUNS: C
30.Ce nu are majorul pus sub interdictie judecãtoreascã

A. nu are capacitate de folosinta
B. nu are capacitate de exercitiu
C. are o capacitate de exercitiu restrraspunsa
RASPUNS: B
31.În ce situatie femeia care a dobândit capacitatea de exercitiu deplinã prin încheierea cãsãtoriei înainte de a fi
împlinit vârsta de 18 ani, pierde aceasta capacitate
A. in cazul desfacerii casatoriei prin divort, inainte ca femeia respectiva sa fi implinit 18 ani
B. in cazul incetarii casatoriei prin decesul sotului inainte ca femeia respectiva sa fi implinit 18 ani
C. prin punerea sub interdictie judecatoreasca
RASPUNS: C
32.În ce situatii înceteazã capacitatea de exercitiu deplinã

A. prin punere sub interdictie
B. prin desfacerea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 21 de ani
C. prin anularea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 21 de ani
RASPUNS: A
33.Ce acte poate încheia minorul cu vârsta între 14-18 ani personal si singur
a.orice acte de administrare
b.acte de dispozitie
c.acte de conservare
RASPUNS: C
34.Care sunt limitele continutului capacitãtii de exercitiu a persoanei juridice

a.singularitatea organelor de conducere
b.principiul specialitatii capacitatii de exercitiu
c.specialitatea capacitatii de exercitiu, insemnand ca aceasta este mai intinsa decat capacitatea de folosinta
RASPUNS: B
35.Când înceteazã capacitatea de exercitiu a persoanei juridice

a.inainte de incetarea capacitatii de folosinta a acesteia
b.odata cu incetarea capacitatii de folosinta a acesteia
c.dupa incetarea capacitatii de folosinta a acesteia
RASPUNS: B
36.Cu ce nulitate se sanctioneazã nerespectarea normelor care reglementeazã materia actelor de stare civilã
a.nu se sanctioneaza cu nulitatea aceasta situatie
b.nulitatea relativa
c.nulitatea absoluta
RASPUNS: C
37.Ce acte poate încheia minorul cu capacitate de exercitiu restrânsã personal, dar numai cu o dublã
încuviintare
A. acte de instrainare a unor bunuri, fara exceptie
B. acte de grevare cu o sarcina reala, in favoarea unui tert
C. tranzactii
RASPUNS: C
38.Ce acte îi sunt interzise minorului cu vârsta între 14-18 ani

a.ipoteca
b.donatiile
c.tranzactiile
RASPUNS: B
39.Care este efectul creator al reorganizãrii persoanei juridice

a.presupune infiintarea unei persoane juridice
b.este reprezentat de comasare
c.este reprezentat de absorbtie
RASPUNS: A
40.Când înceteazã capacitatea de exercitiu restrânsã

A. in momentul incetarii capacitatii de folosinta
B. cand minorul implineste 21 de ani
C. cand minorul, fiind pus sub interdictie judecatoreasca, isi pierde total capacitatea de folosinta
RASPUNS: A
41.Care este clasificarea cauzelor de dizolvare a persoanei juridice, în functie de natura ori caracterul lor
a.dizolvare fortata si dizolvare voluntara
b.cauze care conduc la dizolvarea de drept si cauze care conduc la dizolvare numai daca exista un act in acest sens
c.cauze generale si cauze specifice
RASPUNS: A
42.Care este sanctiunea nerespectãrii regulilor capacitãtii de exercitiu

a.nulitatea absoluta a actului incheiat
b.nulitatea relativa a actului incheiat
c.caducitatea actului incheiat
RASPUNS: B
43.Cine poate cere anularea actului lezionar minorului

A. incapabilul personal si singur, atunci cand incapacitatea sa a incetat sau in timpul incapacitatii sale de catre
persoanele insarcinate a-l reprezenta
B. ocrotitorul sau legal, atunci cand minorul cu capacitate restrraspunsa se opune la anularea actului, in orice situatie
C. oricine are interes
RASPUNS: A
44.Ce organe au competenta sã efectueze înregistrãri de stare civilã

a.comandantului navei in timpul calatoriei in apele teritoriale romanesti
b.sefii misiunilor diplomatice, dar numai pentru cetatenii romani, exceptandu-i pe apatrizi
c.consiliilor judetene, serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor
RASPUNS: C
45.Care sunt atributele de identificare a persoanei fizice

A. numele
B. porecla
C. resedinta
RASPUNS: A
46.Ce act normativ reglementeazã dreptul la nume al persoanei fizice

A. Decretul 31/1954
B. Decretul 167/1958
C. Codul familiei
RASPUNS: A
47.Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti de declarare a mortii

A. incetarea capacitatii de folosinta
B. desfacerea casatoriei
C. incetarea oricaror drepturi
RASPUNS: A
48.Prin ce se aseamãnã capacitatea civilã a persoanei fizice cu cea a persoanei juridice

A. ambele sunt o parte a capacităţii juridice;
B. ambele au în conţinut numai drepturi;
C. ambele au în conţinut numai obligaţii;
RASPUNS: A
49.Cât timp trebuie afisatã hotãrârea declarativã de disparitie, la usa instantei si primãriei ultimului domiciliu
al celui disparut
a.15 zile
b.30 zile
c.20 zile
RASPUNS: B
50.Cât timp trebuie sã fi trecut, de la data afisãrii extrasului de pe hotãrarea prin care s-a declarat disparitia,
pentru a fi declaratã judecãtoreste moartea unei persoane
a.o luna
b.4 ani
c.6 luni
RASPUNS: C
51.Cât timp trebuie sã fi trecut de la data ultimelor stiri din care rezultã cã persoana disparutã era în viatã
pentru a fi declaratã judecãtoreste moartea acesteia precedatã de declararea judecãtoreascã a disparitiei
a.1 an
b.6 luni
c.4 ani
RASPUNS: C
52.Care este conditia de fond necesarã pentru declararea disparitiei unei persoane fizice
a.de la data ultimelor stiri din care sa rezulte ca era in viata sa fi trecut mai mult de 4 ani
b.de la data ultimelor stiri din care sa rezulte ca era in viata sa fi trecut mai mult de 6 luni
c.de la data ultimelor stiri din care sa rezulte ca era in viata sa fi trecut mai mult de un an
RASPUNS: C
53.Cui se comunicã hotãrârea declarativã de moarte, dupã rãmânerea definitivã, pentru a fi înscrisã
a.oficiului de stare civilă
b.primăriei unde îşi avea ultimul domiciliu
c.presedintelui instantei
RASPUNS: A
54.Care sunt cauzele, din legea generalã, de dizolvare a persoanei juridice

a.numarul asociatilor a scazut sub 7
b.termenul pentru care s-au constituit s-a implinit
c.scopul constituirii este altul decat scopul urmarit in fapt
RASPUNS: B
55.Care sunt caracterele juridice ale dreptului la nume

A. opozabilitatea fata de terti, inalienabilitatea, universalitatea, prescriptibilitatea, legalitatea
B. opozabilitatea fata de terti, legalitatea, divizibilitatea, imprescriptibilitatea, personalitatea, inalienabilitatea,
universalitatea
C. opozabilitatea fata de terti, inalienabilitatea, universalitatea, imprescriptibilitatea, legalitatea, personalitatea,
unitatea
RASPUNS: C
56.Care sunt cele douã laturi ale continutului lichidãrii persoanei juridice
a.doar realizarea activului
b.doar plata pasivului
c.realizarea activului si plata pasivului
RASPUNS: C
57.Care este principiul care dominã, referitor la modul de dobândire a numelui de familie
a.fiecare persoana poate sa isi aleaga liber numele si sa il schimbe oricand, fara restrictii
b.numele de familie al copilului este dat de ofiterul de stare civila care inregistreaza nasterea
c.copilul din casatorie ia numele comun al parintilor
RASPUNS: C
58.Care este clasificarea sediului persoanei juridice în functie de ponderea pe care o are în volumul activitãtii
acesteia
a.sediul de drept comun si sediul conventional

b.sediul principal si sediul secundar
c.nu exsita un astfel de criteriu de clasificare
RASPUNS: B
59.Ce se întelege prin sediul persoanei juridice

a.numai locul unde isi desfasoara activitatea
b.mijlocul de identificare prin indicarea unui anumit loc, cu aceasta semnificatie
c.locul unde se afla birourile conducerii acesteia
RASPUNS: B
60.În ce cazuri poate interveni modificarea numelui de familie

A. stabilirii filiatiei copilului nascut din parinti cunoscuti
B. schimbarea numelui de familie al copilului, la cererea ofiterului de stare civila
C. casatoriei
RASPUNS: C
61.Cum se clasificã domiciliul în functie de modul de stabilire

a.conjugal comun si domicilii separate, in situatia sotilor
b.in tara sau in strainatate
c.de drept comun, legal, conventional
RASPUNS: C
62.Ce este pseudonimul

a.este echivalent cu porecla
b.este supus regulilor satbilirii, modificarii, schimbarii ori trraspunscrierii, la fel ca in cazul numelui
c.daca este insusit, devine un drept absolut care nu poate fi exercitat pe cale de reprezentare si nu poate fi instrainat
RASPUNS: C
63.Care sunt elementele din care rezultã “folosinta de stat”

a.capacitatea de folosinta si discernamantul
b.ius utendi, abutendi si fruendi
c.nomen, tractatus si fama
RASPUNS: C
64.Ce prerogative cuprinde în continutul ei starea civilã – ca drept subiectiv

a.numele de familie si prenumele
b.calitati personale
c.posibilitatea omului de a se individualiza prin aceasta
RASPUNS: C
65.Câte domicilii poate avea o persoanã fizicã, în Romania, în acelasi timp

A. un domiciliu si doua resedinte
B. doua domicilii si o resedinta
C. un domiciliu
RASPUNS: C
66.Care sunt caracterele juridice specifice resedintei unei persoane fizice

A. obligativitatea
B. stabilitatea
C. unicitatea
RASPUNS: C
67.Prin ce se caracterizeazã folosinta stãrii civile

A. individualizarea unei persoane juridice prin purtarea numelui ce corespunde starii civile pretinse de acea persoana
B. existenta unui act de stare civila conform cu starea civila pretinsa de persoan respectiva
C. considerarea persoanei, de catre cei apropiati, ca fiind persoana careia ii apartine starea civila de care se prevaleaza
aceasta
RASPUNS: C
68.Când are loc reconstituirea actului de stare civilã în sensul Legii nr.119/1996
A. cand certificatul de nastere a unei persoane a fost distrus nemaiputandu-se recupera

B. cand certificatul de casatorie al sotilor a fost pierdut
C. cand registrul de stare civila in care se consemneaza actele de nastere a fost pierdut sau distrus
RASPUNS: C
69.Ce fel de actiune este cea prin care se urmãreste înlãturarea unei stãri civile (unui element de stare civilã),
pretins nereale, si înlocuirea ei cu alta, pretins realã
A. actiune in reclamatie de stat
B. actiune in modificare de stat
C. actiune in contestatie de stat
RASPUNS: C
70.Care sunt actiunile în reclamatie de stat

A. actiunea in stabilirea paternitatii, actiunea in tagada paternitatii
B. actiunea in nulitatea casatoriei, actiunea in contestarea recunoasterii voluntare de maternitate sau de paternitate
C. actiunea in stabilirea maternitatii, actiunea in stabilirea paternitatii
RASPUNS: C
71.Cu ce se poate proba starea civilã a unei persoane fizice

A. cu actele intocmite in registrele de stare civila
B. cu certificatele de grefa
C. cu orice mijloc de proba admis de lege chiar daca a existat registrul de stare civila
RASPUNS: A
72.Ce se întelege prin actiuni în reclamatie de stat

a.cea prin care se urmareste inlaturarea unei stari civile, pretins nereale si inlocuirea cu alta pretins reala
b.cea prin care se urmareste obtinerea altei stari civile decat la data introducerii actiunii
c.schimbarea starii civile pentru viitor
RASPUNS: B
73.Care este caracterul specific stãrii civile, ca atribut de identificare a persoanelor fizice
a.unicitatea
b.pluralitatea
c.indivizibilitatea
RASPUNS: C
74.Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice

A. denumirea, sediul
B. contul bancar, capitalul social
C. organizare, patrimoniu, scop
RASPUNS: C
75.Care sunt izvoarele actelor de stare civilã

a.actele si faptele civile
b.numai actele civile
c.numai faptele
RASPUNS: A
76.Cum poate fi reorganizatã persoana juridicã

A. absorbtie
B. fisiune
C. dizolvare
RASPUNS: A
77.Care sunt modurile de încetare a persoanei juridice

A. Absorbtie partiala
B. fuziune
C. divizare partiala
RASPUNS: B
78.În ce termen, tutorele este obligat sã prezinte autoritãtii tutelare o dare de seamã generalã, dupã încetarea
tutelei
a.cel puţin 30 de zile
b.cel mult 30 de zile
c.cel mult 15 zile
RASPUNS: B
79.Ce efecte produce punerea sub interdictie

A. lipsirea de capacitatea de folosinta si instituirea tutelei interzisului ;
B. lipsirea de capacitatea de exercitiu si instituirea tutelei interzisului ;
C. lipsirea de ocrotirea parinteasca si instituirea tutelei interzisului.
RASPUNS: B
80.În ce situatie se vorbeste despre institutia domiciliului legal

A. când minorul săvârşeşte o înfracţiune;
B. când minorul este dat în plasament;
C. când minorul este internat în spital.
RASPUNS: B
81.Ce este capacitatea de folosintã

a.capacitatea de a avea drepturi si obligatii
b.capacitatea de a se folosi de drepturile pe care le are persoana fizica
c.capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani.
RASPUNS: A
82.Ce presupune procedura declarãrii disparitiei

a.formularea cererii de declarare a disparitiei, de catre cel in cauza
b.faza prealabila judecatii, realizata prin intemediul servicului medico-legal
c.si o faza a judecatii propriu-zise
RASPUNS: C
83.Ce este capacitatea de exercitiu

a.capacitatea persoanei de a nu isi exercita drepturile savarsind acte juridice
b.capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma obligatii savarsind acte juridice
c.capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii savarsind acte juridice
RASPUNS: C
84.Ce obligatii implicã, pentru tutore, administrarea bunurilor minorului

a.sa intocmeasca dari de seama anuale pe care le prezinta autoritatii tutelare in termen de 15 de zile de la sfarsitul
anului calendaristic
b.sa intocmeasca dari de seama ori de cate ori solicita aceasta autoritatea tutelara
c.la incetarea tutelei sa repare pagubele produse in orice mod
RASPUNS: B
85.Ce persoane au capacitate de exercitiu restrânsã

a.barbatul minor in varsta de 15 ani pus sub interdictie
b.femeia minora de 17 ani necasatorita
c.femeia minora casatorita
RASPUNS: B
86.Cum se clasificã actiunile de stare civilã în functie de sfera persoanelor îndreptãtite sã le exercite
a.pornite de titularul starii civile si de orice persoana interesata
b.nu exista un astfel de criteriu
c.personale si impersonale
RASPUNS: A
87.Cum se clasificã persoanele juridice în raport cu sediul lor

a.persoane juridice cu sediul in Romania
b.persoane juridice cu sediul la punctul de lucru
c.persoane juridice fara sediu stabil
RASPUNS: A
88.Care sunt condiþiile de fond necesare pentru punerea sub interdictie a unei persoane fizice
a.lipsa discernamantului sa se datoreze betiei involuntare complete
b.persoana fizica sa aiba discernamant
c.lipsa de discernamant sa nu ii permita sa se ingrijeasca de interesele sale
RASPUNS: C
89.Care este clasificarea cauzelor care pot duce la încetarea tutelei minorului
a.cauze care privesc persoana parintelui
b.cauze care privesc persoana tutorelui
c.cauze care privesc starea de sanatate a minorului
RASPUNS: B
90.Cum se clasificã incapacitãtile de drept civil dupã modul cum opereazã

a.de plin drept si prin intermediul hotararilor judecatoresti
b.stabilite prin legea civila si stabilite prin legea penala
c.cu caracter de sanctiuni si cu caracter de protectie
RASPUNS: A
91.De când produce efecte hotãrârea declarativã de moarte

a.este un act constitutiv
b.produce efecte si retroactiv
c.produce efecte numai pentru viitor
RASPUNS: B
92.Care sunt premisele capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice

a.capacitatea de folosinta
b.discernamantul partial
c.consimtamantul partilor
RASPUNS: A
93.Ce categorii de persoane nu au capacitatea de a fi tutore

a.minorul de 16 ani casatorit
b.cel decazut din drepturile parintesti sau declarat inapabil de a fi tutore
c.cel caruia nu i s-a retras exercitiul drepturilor politice sau civile
RASPUNS: B
94.Care sunt atributele de identificare a persoanei fizice

a.numele
b.sediul
c. nationalitatea
RASPUNS: A
95.Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice

a.sediul propriu, patrimonial propriu, scop propriu
b.organizare proprie, autorizatie padministrativa, scop propriu
c.organizare proprie, patrimonial propriu, scop propriu
RASPUNS: C
96.Care sunt caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice

a.generalitatea
b.unicitatea
c.oficialitatea
RASPUNS: A
97.Care sunt caracterele juridice ale numelui

a.religios
b.opozabilitate erga omnes
c.inopozabilitatea
RASPUNS: B
98.Care sunt situatiile care pot duce la modificarea numelui de familie

a.stabilirea filiatiei copilului din casatorie
b.stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte
c.stabilirea filiatiei fata de mama
RASPUNS: B
99.Ce se întelege prin inalienabilitatea capacitãtii de folosintã a persoanei fizice

a.nu poate forma obiect de renuntare
b.poate forma obiect de instrainare
c.poate forma obiectul executarii silite
RASPUNS: A
100.Ce conditii trebuie sã fie îndeplinite pentru a fi vorba de comorienti

a.sa fie vorba de cel putin doua persoane decedate in acelasi timp
b.persoanele sa fi murit in imprejurari diferite
c.sa se poata stabili ca una a supravietuit alteia
RASPUNS: A
101.De câte feluri este capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

a.capacitatea de exercitiu restrraspunsa
b.capacitatea de exercitiu deplin restrraspunsa
c.capacitatea de exercitiu intermediara
RASPUNS: A
102.Care sunt obligatiile tutorelui pe parcursul tutelei

a.sa intocmeasca dari de seama ori de cate ori solicita aceasta autoritatea tutelara
b.sa participle la intocmirea inventarului bunurilor de catre delegatul autoritatii tutelare, inventar care se supune
aprobarii autoritatii tutelare
c.sa repare pagubele pe care le produce.
RASPUNS: A
103.Când înceteazã capacitatea civilã de exercitiu restrânsã

a.prin deces
b.prin implinirea varstei de 21 de ani
c.in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 21 de ani e pus sub interdictie judecatoreasca
RASPUNS: A
104.Care sunt atributele de identificare a persoanei juridice

a.denumire, sediu, cetatenie
b.contul bancar, capitalul social
c.firma, emblema, marca, domiciliu
RASPUNS: B
105.Care sunt caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice

a.exclusivismul
b.diversitatea
c.imprescriptibilitatea
RASPUNS: B
106.Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza:

a.prin suspendarea interdictiei judecatoresti
b.prin implinirea varstei de 18 ani
c.prin anularea casatoriei putative, daca femeia a a fost de buna credinta la incheierea acesteia si daca anularea a avut
loc mai inainte ca aceasta sa fi implinit varsta de 18 ani.
RASPUNS: C
107.Incapacitatile reglementate de Codul civil sunt urmatoarele:

a.incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani
b.incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin testament
c.incapacitatea concubinilor de a vinde unul celuilalt
RASPUNS: B
108.Prin ce mijloace este asiguratã egalitatea în fata legii civile

a.prin mijloace de drept civil
b.prin mijloace conventionale
c.prin mijloace de drept administrative
RASPUNS: A
109.Prin expresia “comorienti” se desemneaza:

a.persoanele care au incetat din viata in aceeasi imprejurare
b.persoanele care nu au incetat din viata in aceesi imprejurare
c.persoanele care au incetat din viata in imprejurari similare
RASPUNS: A
110.Care sunt caracterele juridice ale capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice

a. oficialitatea
b. generalitatea
c. nelegalitatea
RASPUNS: B
111.Când are loc încetarea tutelei

a. prin vointa miorului pus sub tutela
b. la implinirea varstei de 14 ani de catre minor
c. stabilirea filiatiei fata de cel putin unul dintre parinti
RASPUNS: C
112.Cum poate fi capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

a. lipsa capacitatii de exercitiu
b.lipsa capacitatii civila de folosinta, dar exista capacitate de exercitiu restrraspunsa
c. capacitate de exercitiu deplina, dar fara capacitate de folosinta (cazul celui pus sub interdictie)
RASPUNS: A
113.Prin ce mijloace poate fi reorganizatã persoana juridicã

a.absorbtie
b. prin hotarare a autoritatii tutelare
c.dizolvare
RASPUNS: A
114.Ce elemente are la bazã structura capacitãtii civile a persoanei juridice

a.capacitatea de dispozitie
b.capacitatea de folosinta
c.capacitatea restrraspunsa de folosinta
RASPUNS: B
115.Când poate înceta functia curatorului

a.la solicitarea expresa a autoritatii tutelare
b.la solicitarea executorului judecatoresc
c.prin consimtamantul exprimat in acest sens de reprezentantul (revocarea curatorului)
RASPUNS: C
116.De câte feluri este domiciliul

a. de drept comun
b. contraventional
c. resedinta
RASPUNS: A
117.Care sunt caracterele capacitãtii de folosintã a persoanei fizice

a.legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea,
b.legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea
c.inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea, egalitatea, universalitatea
RASPUNS: A
118.Ce obligatii are mostenitorul de rea credintã, al unei persoane reapãrute dupã declararea judecãtoreascã a
mortii
a. sa nu restituie fructele atat culese cat si neculese din neglijenta lui
b. sa restitutie bunurile in natura, indiferent de situatie
c. daca a instrainat bunurile cu titlu oneros si catre un subdobanditor de buna credinta sa restituie fie pretul, fie
valoarea din momentul revendicarii
RASPUNS: C
119.Care sunt caracterele juridice ale capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice

a. imprescriptibilitatea
b. alienabilitatea
c. intangibilitatea
RASPUNS: A
120.Ce fel de rãspundere se instituie în cazul în care tutorele nu îsi îndeplineste obligatiile
a.civil
b.disciplinar in fata autoritatii tutelare
c.administrativ
RASPUNS: A
121.Cum poate fi probatã starea civilã a unei persoane fizice

a.cu actele intocmite in registrele de stare civila
b.cu certificatele de actionar
c.cu orice mijloc de proba admis de lege, chiar daca a existat registrul de stare civila
RASPUNS: A
122.Cum îsi înceteazã existenta persoana juridicã

a. prin hotararea consiliului local unde isi are sediul
b. fuziune
c.divizare partiala
RASPUNS: B
123.Ce elemente are la bazã structura capacitãtii civile a persoanei juridice

a.capacitatea de dispozitie
b.consimtamant
c.capacitate de exercitiu
RASPUNS: C
124.Cum sunt, de regulã, actiunile de stare civilã, în raport cu prescriptia extinctivã

a.prescriptibile
b.imprescriptibile
c.prescriptibile in termenul general de 2 ani
RASPUNS: B
125.Ce reprezintã curatela capabilului

a.masura de ocrotire luata asupra persoanei fizice cu capacitate deplina de exercitiu, dar aflata in situatii speciale
b.masura de ocrotire luata asupra persoanei juridice cu capacitate deplina de exercitiu, dar aflata in situatii speciale
c.nu exsita o astfel de institutie
RASPUNS: A
126.Ce înseamnã “intangibilitatea” ca si caracter juridic al capacitãtii de folosintã

a.nu este garantata de lege
b.nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit de aceasta capacitate decat in conditiile prevazute
de lege
c.nu este consacrata de acte normative cu caracter international.
RASPUNS: B
127.Care sunt, de regulã, efectele hotãrârii declarative de moarte

a.hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte juridice ca si moartea fizic constatata
b.hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi efecte juridice ca si moartea fizic constatata
c.hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte numai pentru viitor
RASPUNS: A
128.Care sunt categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu

a.minorul sub 16 ani
b.minorul intre 14 si 18 ani
c.persoanele puse sub interdictie judecatoreasca
RASPUNS: C
129.Ce este curatela minorului

a.un mijloc de dobandire a capacitatii de exercitiu a acestuia
b.un mijloc de ocrotire a capacitatii de folosinta a acestuia
c.un mijloc subsidiar de ocrotire a acestuia
RASPUNS: C
130.Care este efectul imediat al hotãrârii judecãtoresti de punere sub interdictie

a. persoana nu are capacitate de folosinta
b. persoana nu are capacitate de exercitiu
c. persoana are capacitate de exercitiu restrraspunsa
RASPUNS: B
131.Care sunt laturile patrimoniului persoanei juridice

a.activa si pasiva
b.personala si colectiva
c.drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale
RASPUNS: A
132.Care sunt caracterele juridice ale capacitãtii de folosintã a persoanei juridice

a.contradictorialitatea
b.confidentialitatea
c.legalitatea
RASPUNS: C
133.Ce modificãri în starea civilã a persoanei fizice duc la înscrierea mentiunilor în actele de stare civilã
a.contestarea recunoasterii sau tagaduirea paternitatii
b.schimbarea pseudonimului
c. nicio astfel de modificare
RASPUNS: A
134.Care sunt modurile de înfiintare a persoanei juridice

a.prin actul de dispozitie al organului competent
b.prin actul de infiintare al celor care o verifica
c.prin actul de dispozitie al instantei de judecata
RASPUNS: A
135.Cum se dobândeste capacitatea de folosintã

a.prin vointa judecatorului, exprimata prn hotarare judecatoreasca
b.prin orice act juridic
c.la nastere
RASPUNS: C
136.Care sunt situatiile în care înceteazã mãsura curatelei

a.prin cererea sa de inlocuire, dupa 6 luni de la numire
b.prin consimtamantul exprimat in acest sens al reprezentantului (revocarea curatorului)
c.la incetarea cauzelor care au determinat curatela, prin hotarare judecatoreasca
RASPUNS: B
137.Care sunt categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu

a.minorii sub 14 ani
b.minorii pana la implinirea varstei de 14 ani, dar numai in privinta actelor de conservare, afara de execeptiile
reglementate de lege care privesc pe minorii intre 14 si 16 ani
c.cei carora legea le-a prohibit anumite contracte
RASPUNS: A
138.În ce situatii se instituie curatela minorului

a.cand inlocuirea tutorelui minorului cu alt tutore se produce in acelasi moment, concomitent
b.in cazul contrarietatii de interese aparute intre minor si ocrotitorul sau legal
c.in cazul in care parintele sau tutorele minorului nu e impiedicat vremelnic de a-l ocroti pe acesta
RASPUNS: B
139.În ce conditii minorul, cu capacitate de exercitiu restrânsã, poate încheia acte juridice de dispozitie
a.personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
b.numai prin reprezentant
c.personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si autoritatii tutelare
RASPUNS: C
140.Cui apartine competenta instituirii curatelei minorului

a.autoritatii tutelare de la domiciliul minorului
b.autoritatii tutelare de la domiciliul curatorului
c.instantei de judecata de la domiciliul minorului
RASPUNS: A
141.Care sunt caracterele juridice ale capacitãtii de folosintã a persoanei juridice

c.inalienabilitatea
RASPUNS: C
142.Când se stabileste prenumele

a.la data inregistrarii nasterii
b.la data botezului
c.in termenul maxim prevazut de lege
RASPUNS: A
143.Când ia nastere capacitatea de folosintã a persoanei juridice

a. de la data inregistrarii pentru orice persoana juridica
b. de la data actului de dispozitie pentru persoana juridica nesupusa inregistrarii
c. de la data autorizarii infiintarii pentru persoana juridica supusa inregistrarii.
RASPUNS: B
144.În câte categorii pot fi împãrtite, dupã finalitatea lor, incapacitãtiile de drept civil
a.incapacitati stabilite in legea civila si incapacitati stabilite in legea penala
b.incapacitati care opereaza de plin drept si incapacitati care opereaza prin efectul unei hotarari judecatoresti
c.incapacitati cu caracter de sanctiuni si incapacitati cu caracter de masuri de protectie sau ocrotire
RASPUNS: C
145.Ce obligatii au mostenitorii prezumtivi de bunã credintã, ai persoanei care a reapãrut dupã ce a fost
declaratã judecãtoreste moartã
a.sa restituie bunurile in natura ori de cate ori acest lucru este posibil
b.sa restituie pretul primit cand au instrainat bunurile
c.sa atace hotararea judecatoreasca declarative de moarte
RASPUNS: B
146.În ce situatii, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu, au nevoie de încuviintarea pãrintilor
a.pentru bunurile sale, minorul nu are nevoie de incuviintarea parintilor, pentru a face acte juridice
b.in ceea ce priveste administrarea bunurilor
c.numai in ceea ce priveste actele de conservare
RASPUNS: B
147.Care sunt mãsurile de protectie specialã a copilului

a. plasamentul
b. plasamentul in regim de demipensiune
c. suprevegherea de catre instanta de judecata
RASPUNS: A
148.Care sunt situatiile în care înceteazã functia curatorului

a.inlocuirea la cerere, dupa un termen de 6 luni de la numire
b.inlocuirea la cerere, dupa un termen de 1 an de la numire
c.inlocuirea la cerere, dupa un termen de 3 ani de la numire
RASPUNS: C
149.Ce obligatii are tutorele la încetarea tutelei

a.prezinta dari de seama daca socoteste necesar
b.repara orice pagube produse minorului in perioada tutelei
c.prezinta dari de seama in cel mult 30 de zile de la incetarea tutelei
RASPUNS: C
150.Care este clasificarea persoanelor juridice în raport de începutul capacitãtii de folosintã

a.persoane juridice care dobandesc capacitate fara indeplinirea nici unei formalitati
b.persoane nesupuse inregistrarii
c.celelalte persoane juridice a caror capacitate de folosinta incepe in raport de modul de infiintare aplicabil
RASPUNS: C
151.Ce este porecla

a.un nume inregistrat la organele competente
b.o denumire expresiva pe care nu si-o alege persoana, ci pe care i-o dau altii
c.un prenume al persoanei fizice, adesea neinregistrat in actele de stare civila
RASPUNS: B
152.Din ce reiese principiul specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice

a.este prevazut expres in dispozitii legale
b.este o creatie a legiuitorului
c.are ca limitã limita scopului persoanei juridice, asa cum a fost stabilit de lege, de actul de infiintare sau statut
RASPUNS: C
153.Care sunt îngrãdirile capacitãtii de folosintã a persoanei fizice cu caracter de pedeapsã civilã
a.pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din drepturile parintesti
b.decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie succesorala
c.pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau a greva bunurile minorului
RASPUNS: B
154.Cum se face dovada datei mortii

a.cu orice mijloc de proba admis de lege
b.numai cu inscrisuri
c.numai cu mijloace de fapt
RASPUNS: A
155.Când are loc încetarea stãrii de lipsã a capacitãtii de exercitiu a minorului

a.pentru minor, lipsa capacitatii inceteaza fie prin implinirea varstei de 18 ani, fie prin moarte
b.pentru interzisul judecatoresc, lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza prin ridicarea interdictiei,
c.pentru minor, lipsa capacitatii inceteaza fie prin implinirea varstei de 18 ani
RASPUNS: B
156.De când încep drepturile si îndatoririle tutorelui

a.de la primirea deciziei de numire
b.de la data pronuntarii hotararii judecatoresti de numire
c.de la data deciziei autoritatii tutelare de numire
RASPUNS: A
157.Ce este prin definitie persoana juridicã

a.o entitate careia in anumite conditii dreptul ii recunoaste o capacitate civila
b.un grup de interese
c.o entitate abstracta si complexa
RASPUNS: A
158.Ce reprezintã domiciliul

a.resedinta persoanei fizice
b.o locuinta temporara a persoanei fizice
c.un atribut de identificare
RASPUNS: C
159.Cum se clasificã, în raport de natura ori caracterul lor, cauzele de dizolvare a persoanei juridice
a.speciale sau specifice si cauze generale;
b.cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice si cauze care conduc la dizolvare numai daca exista un
act al organului competent in acest sens, al instantei judecatoresti, ori al puterii executive;
c.cauze de dizolvare fortata si cauze de dizolvare voluntara.
RASPUNS: C
160.Ce reprezintã capacitatea de folosintã a omului

a.este capacitatea de a avea drepturi si obligatii;
b.este capacitatea de a-si asuma drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice;
c.cuprinde in ea capacitatea civila;
RASPUNS: A
161.Care din urmatoarele caractere apartin capacitatii de folosinta:

a.legalitatea, generalitatea, alienabilitatea;
b.legalitatea, intangibilitatea, prescribilitatea;
c.legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea;
RASPUNS: C
162.De când începe capacitatea de folosintã

a.incepe de la nasterea persoanei;
b.incepe de la conceptie, in toate cazurile;
c.incepe de la varsta de 18 ani;
RASPUNS: A
163.Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenãscut

a.are capacitate de exercitiu, restrraspunsa;
b.are capacitate de folosinta, daca se naste viu
c.are capacitate de folosinta restrraspunsa;
RASPUNS: B
164.Ce presupune prezumtia “timpului legal al conceptiunii”?

a.intervalul de 121 zile, cuprins intre a 300 si a 180 zi inaintea nasterii
b.este o prezimtie relativa
c.nu exista o astfel de prezumtie
RASPUNS: A
165.Ce fel de prezumtie este cea a “celei mai lungi si a celei mai scurte gestatii”
a.absoluta
b.relativa
c.juecatoreasca
RASPUNS: A
166.Ce fel de îngrãdire a capacitãþii de folosintã este incapacitatea persoanei sub 18 ani de a dispune de averea
sa prin testament
a.ingradire cu caracter de pedeapsa
b.ingradire cu caracter de protectie
c.nu exista o astfel de incapacitate
RASPUNS: B
167.Când înceteazã capacitatea de folosinþã

a.inceteaza de la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca;
b.inceteaza de la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare;
c.inceteaza la data mortii persoanei;
RASPUNS: C
168.Cine poate dispune declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice

a.se face prin act al autoritatii tutelare, in urma cercetarilor efectuate de catre procuror;
b.instanta de judecata, prin hotarare
c.organele de cercetare penala
RASPUNS: B
169.Care este conditia de fond necesarã pentru declararea disparitiei

a.se poate face numai daca a fost precedata de o lipsa de la domiciliu a celui in cauza, mai mare de 6 luni;
b.se poate face numai daca a fost precedata de o lipsa de la domiciliu a celui in cauza, mai mare de 1 an;
c.se poate face numai daca a fost precedata de o lipsa de la domiciliu a celui in cauza, mai mare de 6 luni, calculate de
la data unui ultim raport juridic;
RASPUNS: B
170.Ce efect are hotãrârea declarativã de disparitie asupra capacitãtii civile a persoanei
a.nu are niciun efect asupra capacitatii de folosinta a persoanei;
b.conduce la trraspunsformarea capacitatii depline de exercitiu, intr-o capacitate restrraspunsa de exercitiu;
c.se poate pronunta daca cel in cauza a lipsit cel putin 6 luni de la domiciliu;
RASPUNS: A
171.Care este natura juridicã a declarãrii disparitiei unei persoane

a.conditie necesara si suficienta pentru declararea judecatoreasca a mortii persoanei
b.situatie facultativa in procedura declararii judecatoresti a mortii persoanei
c.cerinta facultativa a instantei de judecata, in procesul de declarare judecatoreasca a mortii persoanei
RASPUNS: A
172.Când moartea a fost declaratã prin hotãrâre judecãtoreascã, care este data mortii persoanei
a.este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii, in toate cazurile;
b.este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii, daca nu exista indicii
indestulatoare;
c.este data pronuntarii hotararii declarative de moarte;
RASPUNS: B
173.Care sunt cazurile când se poate cere anularea hotãrârii declarative de moarte
a.persoana declarata moarta este in viata
b.cand o solicita mostenitorii persoanei in cauza
c.la cererea expresa a prim-procurorului Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
RASPUNS: A
174.Ce reprezintã capacitatea de exercitiu

A.capacitatea unei persoane de a dobandi drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice;
B. capacitatea unei persoane de a încheia acte juridice cu incuviintarea ocrotitorului legal;
C. capacitatea unei persoane de a avea drepturi si obligatii.
RASPUNS: A
175.Care sunt premisele capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice

A. existenta discernãmântului;
B. maturitatea psihicã;
C. acordul pãrintilor;
RASPUNS: A
176.Care sunt felurile capacitãtii de exercitiu

A. lipsa capacitatii de exercitiu;
B. incapacitatea de exercitiu restrânsã;
C.capacitatea de exercitiu intermediarã.
RASPUNS: A
177.Ce categorii de persoane sunt lipsite de capacitate de exercitiu

A. minorul care nu a împlinit 18 ani;
B. interzisul judecãtoresc;
C. persoanele care au peste 95 de ani;

RASPUNS: B
178.Ce fel de acte sunt permise celor lipsiti de capacitate de exercitiu

A. actele de administrare;
B. actele de conservare;
C. actele de dispozitie;
RASPUNS: B
179.Ce se întelege prin inalienabilitatea capacitãtii de folosintã a persoanei fizice

a.poate fi donata, dar nu poate fi vanduta
b.nu poate fi instainata in tot sau in parte
c.nu este un caracter juridic al capacitatii de folosinta
RASPUNS: B
180.Când are loc încetarea stãrii juridice a lipsei capacitãtii de exercitiu

A. pentru minor odatã cu împlinirea vârstei de 21 ani ;
B. pentru interzisul judecãtoresc prin ridicarea interdictiei;
C. pentru minor odatã cu împlinirea vârstei de 18 ani .
RASPUNS: B
181.Când începe capacitatea de exercitiu restrânsã

a. la împlinirea vârstei de 14 ani;
b. la nastere;
RASPUNS: A
182.Ce fel de îngrãdire a capacitãtii de folosintã este “decãderea din drepturile pãrintesti”
a.cu caracter de protectie
b.pedeapsa complementara
c.cu caracter de pedeapsa civila
RASPUNS: C
183.Ce acte încheie minorul între 14 si 18 ani numai cu încuviintarea prelabilã a ocrotitorului legal
a.acte de administrare;
b.donatii;
c.acte de dipozitie;
RASPUNS: A
184.În ce conditii poate minorul între 14 si 18 ani sã încheie acte de dispozitie

a.oricand singur si personal;
b.numai cu încuviintarea prealabilã a ocrotitorului legal;
c.cu dublã încuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritãtii tutelare);
RASPUNS: C
185.Care sunt categoriile de persoane fizice ocrotite de mijloacele de drept civil

a.minorii, alienatii, debilii mintal, persoane fizice aflate in situatii deosebite
b.numai minorii si alienatii
c.numai persoanele fizice aflate in situatii deosebite
RASPUNS: A
186.Care sunt mijloacele de drept civil de ocrotire a minorilor

a.parinti, tutela
b.tutela, curatela
c.parinti, tutela, curatela
RASPUNS: C
187.Care sunt mijloacele de drept civil de ocrotire a alienatilor si debililor mintali

a.numai tutela
b.tutela si curatela
c.numai curatela
RASPUNS: B
188.Care sunt principiile ocrotirii pãrintesti

A. drepturile pãrintesti se exercitã în interesul copilului;
B. pãrintii nu au aceleasi drepturi si obligatii fatã de copiii lor minori;
C. pãrintele are drepturi asupra bunurilor copilului;
RASPUNS: A
189.Care sunt modalitatãtile de exercitare a ocrotirii pãrintesti

a. ocrotirea pãrinteascã se exercitã de ambii pãrinti;
b. ocrotirea pãrinteascã se exercitã numai de tatã;
c. ocrotirea pãrinteascã se exercitã numai de pãrintele cãruia i-a fost încredintat copilul;
RASPUNS: A
190.Câte laturi are continutul ocrotirii pãrintesti

a.doua: personala si patrimoniala
b.o singura latura - personala
c.o singura latura - patrimoniala
RASPUNS: A
191.Ce fel de rãspundere se antreneazã pentru pãrintii care nu-si îndeplinesc drepturile si îndatoririle
pãrintesti
a.raspundere contraventionala
b.raspundere civila
c.numai raspundere penala
RASPUNS: B
192.În ce situatii se instituie tutela minorului

a.se deschide in cazul in care unul din parintii acestuia este mort, decazut din drepturile parintesti ori disparut;
b.se deschide doar daca parintii minorului sunt declarati morti;
c.se deschide daca parintii minorului sunt declarati disparuti sau morti;
RASPUNS: C
193.Ce persoane au obligatia de a înstiinta autoritatea tutelarã când aflã de existenta unui minor lipsit de
ocrotire pãrinteascã
a.colegii de scoala ai acestuia;
b.vecinii, din imobilul unde locuieste acesta;
c.chiar si persoanele puse sub interdictie
RASPUNS: B
194.Cine numeste tutorele

a.autoritatea tutelara de la domiciliul minorului;
b.autoritatea tutelara de la domiciliul tutorelui;
c.instanta de la domiciliul minorului;
RASPUNS: A
195.Ce conditii trebuie sã îndeplineascã o persoanã pentru a avea capacitatea de a fi tutore

a.trebuie sa fie o persoana cu capacitate deplina de exercitiu si bune purtari;
b.poate fi si o persoana pusa sub interdictie, daca auoritatea tutelara considera ca acest lucru nu impiedica exercitarea
tutelei;
c.poate fi si o persoana careia i s-a restrraspuns exercitiul drepturilor politice;
RASPUNS: A
196.Ce obligatii are tutorele pe parcursul tutelei

a.participa la inventarierea bunurilor minorului, la deschiderea tutelei;
b.intocmeste dari de seama, la cererea minorului;
c.poate instraina bunuri ale minorului pentru a-si incasa remuneratia stabilita de catre autoritatea tutelara;
RASPUNS: A
197.Ce acte poate sã încheie singur tutorele minorului sub 14 ani, fãrã încuviintarea autoritãtii tutelare
a.orice acte de instarinare a bunurilor minorului
b.acte de conservare
c.gajarea bunurilor minorului, in orice situatie
RASPUNS: B
198.Ce categorie de acte necesitã încuviintarea autoritãtii tutelare, la tutela minorului

a.incuviinteaza toate actele minorului;
b.va trebui sa isi dea avizul pentru instrainarea valabila a unui bun al minorului catre sotul sau o ruda in linie dreapta a
tutorelui;
c.incuviinteaza actele prin care se instraineaza bunuri ale minorului;
RASPUNS: C
199.Care sunt situatiile în care tutela poate înceta

a.cand parintele decazut din drepturile parintesti si declarat disparut, apare;
b.la cererea tutorelui, in conditiile legii;
c.la cererea minorului;
RASPUNS: B
200.Ce reprezintã curatela minorului

a.este o masura care se instituie in conditiile legii de catre autoritatea tutelara
b.se instituie la cererea minorului;
c.poate fi exercitata de unul din parintii minorului;
RASPUNS: A
201.Care sunt cazurile de instituire a curatelei minorului

a.se instituie daca nu se poate realiza concomitent inlocuirea tutorelui cu alt tutore;
b.se instituie la cererea intantei de judecata;
c.cand copilul este lipsit definitiv de ocrotirea pãrinteasca
RASPUNS: A
202.Care sunt caracterele juridice ale tutelei minorului

a.legalitatea
b.este o masura facultativa
c.este intotdeauna cu caracter oneros
RASPUNS: A
203.Ce reprezintã plasamentul

a.reprezinta o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se tabileste in situatia copilului abuzat sau
neglijat, precum si in cea a copilului gasit sau abandonat in untati sanitare;
b.este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care poate fi dispusa la o persoana sau o familie ori un
asistent maternal;
c.o masura ce se dispune, cu acordul parintilor, de catre instanta de judecata;
RASPUNS: B
204.Care sunt principiile exercitãrii tutelei minorului

a.exercitarea de catre parintii firesti
b.exercitarea exclusiv in interesul minorului
c.controlul permanent exercitat de catre instanta de judecata
RASPUNS: B
205.Care sunt efectele punerii sub interdictie judecatoreascã

a.este sinonima cu tratamentul medical, dispus de o autoritate medicala;
b.are ca efect lipsirea persoanei de capacitatea de folosinta;
c.are efecte in ceea ce priveste capacitatea de exercitiu a persoanei;
RASPUNS: C
206.Care sunt conditiile necesare pentru punerea sub interdictie

a. persoana fizica sa nu fie lipsita de discernamant;
b. lipsa de discernamant sa se datoreze alienatiei ori debilitatii mintale;
c. lipsa de discernamant sa-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale;
RASPUNS: B
207.Cine poate cere punerea sub interdictie judecatoreascã

a. doar persoanele apropiate celui in cauza, care il cunosc bine
b. poate fi ceruta de autoritatea tutelara si de alte persoane prevazute de lege;
c. poate fi ceruta doar de membrii familiei;
RASPUNS: B
208.Ce se întâmplã în faza contradictorie a procedurii punerii sub interdicþie

a. presedintele instantei trimite cererea, impreuna cu inscrisurile anexate, medicului legist;
b. cererea initiala se depune la parchet, pntru cercetari preliminare;
c. interogatoriul paratului este obligatoriu
RASPUNS: C
209.Ce efecte are punerea sub interdictie judecãtoreascã

a. daca persoana pusa sub interdictie este minor sub 14 ani, efectul lipsirii de capacitate de exercitiu se va produce de
la data horararii de puenre sub interdictie
b. daca persoana pusa sub interdictie este minor 14-18 ani, efectul este trecerea la capacitatea deplina de exercitiu;
c. persoana cu capacitate deplina de exercitiu devine o persoana lipsita de aceasta capacitate.
RASPUNS: C
210.Care sunt efectele punerii sub interdictie la minorul între 14-18 ani
a. face necesara asistarea persoanei in cauza la facerea actelor civile;
b. face necesara reprezentarea persoanei in cauza la facerea actelor civile;
c. este dispusa de autoritatea tutelara de la domiciliul persoanei in cauza.
RASPUNS: B
211.De la ce datã îsi produce efectele hotãrârea judecãtoreascã de punere sub interdictie
a.de la data ramanerii definitive a hotararii (irevocabila)
b.de la data pronuntarii hotararii
c.de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial
RASPUNS: A
212.Care sunt conditiile de fond pentru punerea sub interdictie

a. persoana fizica sa fie lipsita de discernamant
b. sunt stabilite de autoritatea tutelara, prin hotararea de punere sub interdictie;
c. pentru persoana care a implinit 18 ani se realizeaza de catre un reprezentant al autoritatii tutelare, desemnat de
aceasta.
RASPUNS: A
213.În ce conditii se ridicã interdictia judecãtoreascã

a.se ridica daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, prin hotararea autoritatii tutelare;
b.se ridica daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, prin hotararea instantei de judecata;
c.se ridica prin hotararea judecatoreasca, care isi produce efectele de la pronuntare;
RASPUNS: B
214.De câte feluri este curatela

a. poate fi numai a incapabilului
b. se poate institui chiar daca persoana isi poate apara interesele, dar este batrana;
c. se poate institui daca persoana este plecata vreme indelungata de acasa;
RASPUNS: C
215.Care sunt cazurile de instituire a curatelei

a.boala, infirmitatea sau batranetea celui in cauza
b.in orice situatie, dar la cererea expresa a persoanei in cauza
c.in cazul surdo-mutului, chiar daca stie sa scrie
RASPUNS: A
216.Cine poate cere instituirea curatelei:

a.cel ce urmeaza a fi reprezentat
b.tutorele, in orice situatie
c.autoritatea tutelara, in termen de 24 de ore de la aparitia unei situatii deosebite
RASPUNS: A
217.Care institutie este competentã sã instituie curatela

a. instanta de judecata
b. institutia prefectului, ca reprezentant al guvernului in teritoriu
c. autoritatea tutelara, la cerere sau din oficiu.
RASPUNS: C
218.Ce se întelege prin identificarea persoanei fizice

a.presupune individualizarea acesteia in raport ce ceilalti;
b.se realizeaza numai prin nume;
c.se realizeaza prin nume, domiciliu, resedinta, sediu, nationalitate.
RASPUNS: A
219.Ce reprezintã numele persoanei fizice

a.reprezinta cuvantul care o individualizeaza in familie;
b.este un atribut de identificare a acesteia;
c. reprezinta un drept subiectiv patrimonial al persoanei.
RASPUNS: B
220.Care sunt caracterele juridice ale numelui

a.opozabilitatea
b.alienabilitatea
c.poate fi vandut, nu poate fi donat
RASPUNS: A
221.Care sunt elementele constitutive ale numelui

a.numele de familie si prenumele
b.prenumele si numele de botez
c.numele de familie si patronimicul
RASPUNS: A
222.Ce se întelege prin “unitate” ca si caracter juridic al numelui

a.desi numele este alcatuit din nume de familie si prenume desemneaza aceeasi persoana fizica
b.numele este legat de persoana omului
c.ca orice persoana are drept la un nume, dobandit prin lege
RASPUNS: A
223.Ce se întelege prin “inalienabilitatea” numelui de familie:

a. presupune ca persoana fizica nu poate renunta la acesta;
b. presupune ca nu il poate trraspunsmite gratuit, putandu-l vinde;
c. nu este valabila in privinta numelui de familie trraspunsmis prin filiatie, adoptie sau casatorie.
RASPUNS: A
224.Cum se stabileste numele de familie

a. se dobandeste prin efectul filiatiei, in baza unei hotarari judecatoresti;
b. se poate modifica de drept prin schimbarile intervenite in starea civila a persoanei;
c. al copilului din afara casatoriei se stabileste de catre autoritatea tutelara.
RASPUNS: B
225.Ce nume de familie va purta copilul din cãsãtorie

a. din casatorie va purta numele comun de casatorie al parintilor, prin hotararea instantei de judecata;
b. va purta numele stabilit de autoritatea tutelara, daca parintii casatoriti, cu nume de familie diferite, nu se inteleg;
c. isi poate manifesta vointa in privinta numelui de familie pe care il va purta.
RASPUNS: B
226.Cum se stabileste numele de familie al copilului din afara cãsãtoriei

a. se va stabili de catre instanta de judecata;
b. se va stabili de autoritatea tutelara, daca parintii se inteleg;
c.va fi numele de familie al parintelui fata de care filiatia a fost mai intai stabilita
RASPUNS: C
227.Cum se stabileste numele de familie al copilului gãsit, cu pãrinti necunoscuti

a. se stabileste prin dispozitia primarului;
b. va fi stabilit de instanta de judecata daca parintii nu se inteleg;
c. va fi numele de familie al unuia din parinti,
RASPUNS: A
228.În ce situatii se modificã numele de familie:

a. poate fi schimbat doar in cazurile expres pravazute de lege;
b.poate fi schimbat in orice situatie, prin acordul sotilor
c.poate fi schimbat de drept in situatii determinate, prin hotararea autoritatii tutelare.
RASPUNS: A
229.Cine poate dispune modificarea numelui de familie:

a.se poate face de instanta de judecata in situatia stabilirii filiatiei si fata de celalalt parinte, prin incuviintarea de a
purta numele acestuia din urma;
b.se poate face de autoritatea tutelara in situatia stabilirii filiatiei si fata de celalalt parinte, prin incuviintarea de a purta
numele acestuia din urma;
c.nu este permisa in nicio situatie;
RASPUNS: A
230.Care este numele de familie purtat în urma cãsãtoriei

a.numele pe care viitorii sotii declara, in fata delegatului de stare civila, ca il vor purta in casatorie;
b.numele de familie pe care autoritatea tutelara decide sa il poarte viitorii soti
c.prenumele pe care viitorii sotii declara, in fata delegatului de stare civila, ca il vor purta in casatorie;
RASPUNS: A
231.Ce se întelege prin schimbarea numelui de familie pe cale administrativã

a.inlocuirea numelui de familie cu alt nume de familie, prin decizie administrativa;
b.inlocuirea prenumelui unei persoane, prin decizie administrativa;
c.inlocuirea numelui de familie cu alt nume de familie, prin hotararea instantei de judecata.
RASPUNS: A
232.Care este situatia numelui de familie în ipoteza divortului?

a.va fi pastrat de fostii soti;
b.sotul care si-a schimbat numele prin casatorie va reveni totdeauna la numele anterior;
c.poate fi pastrat si dupa divort, cu acordul sotului al carui nume de familie a fost luat de soti;
RASPUNS: C
233.Ce este prenumele:

a.este ceea ce distinge o persoana de persoane cu acelasi nume de familie, dar din familii diferite;
b.un drept care nu este opozabil erga omnes;
c.un drept patrimonial al persoanei;
RASPUNS: A
234.Ce este pseudonimul:

a.este supus modificarii si schimbarii pe cale administrativa, la fel ca si numele de familie;
b.formeaza obiectul dreptului la pseudonim;
c.nu este ales de persoana, ci atribuit de altii;
RASPUNS: B
235.Ce este domiciliul persoanei fizice:

a.este locul unde are locuinta temporara;
b.este locul unde are locuinta statornica;
c.dreptul la domiciliu este un drept real patrimonial, avand ca obiect o locuinta;
RASPUNS: B
236.Care este importanta juridicã a domiciliului persoanei fizice:

a. are importanta sub aspectul capacitãtii civile;
b.determina locul primirii pretului;
c.nu are are importanta in materia succesiunilor.
RASPUNS: A
237.Ce se întelege prin “unicitate” ca si caracter juridic al domiciliului:

a.exclude posibilitatea schimbarii acestui, in orice conditii
b.exclude coexistenta domiciliului de drept comun cu cel conventional
c.o persoana fizica poate avea un singur domiciliu
RASPUNS: C
238.De câte feluri este domiciliul dupã modul de stabilire:

a.voluntar;
b.impus de o institutie a statului;
c. un drept patrimonial al persoanei.
RASPUNS: A
DREPT CIVIL. PERSOANELE An I Sem II
1.Care sunt persoanele cu capacitate civila de exercitiu restransa?

b. femeia minora de 17 ani, necasatorita
c. femeia minora casatorita
ANS: B
2.Care sunt persoanele fara capacitate de exercitiu?

a. minorul care nu a implinit varsta de 14 ani
b. minorul cu varsta intre 14 si 18 ani
c. minora casatorita
ANS: A
3.De cand este recunoscuta capacitatea de folosinta anticipata?

a. nastere
b. conceptie
c. moarte
ANS:B
4. Ce are in continut capacitatea de folosinta anticipata?

b. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
c. numai drepturi
ANS: C
5. Ce reprezinta “organizarea de sine statatoare” ca element constitutiv al persoanei juridice?

a. acel element constitutiv al oricarei persoane juridice care consta in alcatuirea ca un tot
unitar ori structurarea, compartimentarea colectivului de oameni.
b. persoana juridica cu cel de-al treilea
c. pentru fiecare categorie de persoane juridice exista reguli concrete in aceasta privinta
ANS: A
6.Ce cerinte trebuie sa indeplineasca “scopul propriu” ca element constitutiv al persoanei juridice ?
a. sa fie determinat si sa fie in accord cu interesul obstesc
b. scopul in accord cu interesul obstesc, se confunda intotdeauna cu scopul obstesc
c. scopul persoanei juridice nu trebuie formulat concret
ANS: A
7.Care sunt componentele care stau la baza infiintarii persoanei juridice prin “actul de infiintare
recunoscut”?
a. actul constitutiv semnat de toti membrii fondatori si adoptat de adunarea generala
b. statutul asociatiei
c. ambele
ANS: C
1
8.Ce cuprinde, sub aspectul componentelor, infiintarea persoanelor juridice prin “actul de infiintare
autorizat?
a. actul de constituire, statutul societatii, autorizarea
b. operatia de imatriculare
c. inregistrare ori inscriere
ANS: A
9.Care este structura capacitatii civile a persoanei juridice?

b. capacitatea de exercitiu
c. ambele
ANS: C
10.Ce reprezinta “specialitatea” ca si character juridic al capacitatii de folosinta a persoanei

juridice?
a. caracterul juridic potrivit caruia persoana juridica dobandeste numai acele drepturi civile
si isi asuma numai acele obligatii civile care conduc la realizarea scopului propiu sau sunt in
legatura cu el
b. insusirea acesteia de a fi instituita numai de lege, care ii stabileste inceputul, incetarea si
continutul
c. consta in aceea ca nu poate fi instrainata ori cedata si nu se poate renunta la ea, nici in tot , nici in
parte
ANS: A
11.Ce reprezinta legalitatea ca si character juridic al capacitatii de folosinta a persoanei juridice?

a. insusirea acesteia de a fi instituita numai de lege, care ii stabileste inceputul, incetarea si
continutul
b. insusirea acesteia de a nu i se putea aduce ingradiri decat in cazurile si conditiile stabilite de lege
c. aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civile in general
ANS: A
12.Care este momentul inceputului capacitatii de exercitiu a persoanei juridice?

a. de la data infiintarii sale
b. al desemnarii organelor de conducere
c. al dobandirii capacitatii de folosinta
ANS: A
13.Ce presupune principiul pluralitatii organelor de conducere a persoanelor juridice?

a. au in general mai multe organe de conducere
b. impune respectarea delimitarilor de atributie intre diferite organe de conducere
c. este reprezentata prin organul unipersonal de conducere
ANS: A
2
14.Cine reprezinta persoana juridica in raporturile cu tertii?

a. este reprezentata prin organul unipersonal de conducere in calitate de reprezentant legal al
persoanei juridice
b. o alta persoana care nu este reprezentant conventional al persoanei juridice
c. cei ce alcatuiesc organelle de conducere
ANS:A
15.Cand inceteaza capacitatea de exercitiu a persoanei juridice?
a. odata cu sfarsitul capacitatii de folosinta, a acesteia

b. odata cu incetarea calitatii unei persone fizice de a fi organ de conducere al persoanei juridice
c. unei “vacante” a postului de organ de conducere a persoanei juridice
ANS: A
16.Care este sanctiunea pentru nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a

persoanei juridice?
a. consacra sanctiunea nulitatii absolute a actului
b. atrage sanctiunea nulitatii relative a actului juridic civil
c. ambele
ANS: A
17.Care este sanctiunea pentru incalcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercitiu a persoanei
juridice?
a. consacra sanctiunea nulitatii absolute a actului
b. atrage sanctiunea nulitatii relative a actului juridic civil
c. ambele
ANS: B
18.Care sunt conditiile pentru declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea

judecatoreasca a disparitiei?
a. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa instantei si primariei
ultimului domiciliu al celui disparut
b. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa
instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
c. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul
ANS: B
19.Care sunt conditiile pentru declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea

judecatoreasca a disparitiei?
a. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna
decesul
b. sa existe o hotarare declarativa de disparitie, definitiva si irevocabila
c. de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in viata sa fi trecut patru ani
ANS: A
3
20.In ce situatii poate interveni modificarea actelor de stare civila?
a. inscrierea recunoasterii sau stabilirii ulterioare a filiatiei

b. inscrierea adoptiei, a anularii sau desfacerii ei
c. ambele
ANS:C
21.Ce character are hotararea declarativa de moarte?
a. are character costitutiv de drepturi

b. produce efecte pentru viitor, dar si pentru trecut
c. ambele
ANS: C
22.Cand se poate cere anularea hotararii declarative de moarte?
a. poate interveni oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata
b. nu se poate cere oricand, actiunea in anulare a hotararii declarative de moarte fiind
imprescriptibila
c. nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de deces
ANS: A
23.Care sunt incapacitatile cu character de protectie?
a. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin donatie sau
testament
b. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin donatie
sau testament
c. decaderea din drepturile parintesti
ANS: B
24.In ce situatii are loc anularea actelor de stare civila?
a. actul de stare civila a fost intocmit intr-un registru necorespunzator

b. s-au respectat prevederile legale la intocmirea actului de stare civila
c. inregistrarea s-a facut de o persoana competenta
ANS: A
25.Cine poate dispune anularea, modificarea, rectificarea ori completarea actelor de stare civila?
a. hotararea judecatoreasca irevocabila

b. persoana interesata
c. autoritatea administratiei publice locale
ANS: A
4
26.Ce reguli se aplica tutelei celui pus sub interdictie?
a. tutorele este dator sa sa ingrijeasca de persoana celui pus sub interdictie, spre a-i grabi vindecarea
si a-i imbunatati conditiile de viata
b. in acest scop, se vor intrebuinta veniturile si la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie
c. ambele
ANS: C
27. In ce situatii inceteaza capacitatea civila de exercitiu restransa?
a. prin deces
b. la implinirea varstei de 16 ani
c. in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 18 ani nu este pus sub interdictie judecatoreasca
ANS: A
28. Cum trebuie sa fie incuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru incheierea actelor juridice
civile de catre minorul cu varsta intre 14-18 ani?
a. prealabila
b. generala
c. ambele
ANS: A
29. Cum poate minorul, cu capacitate de exercitiu restransa, incheia acte juridice de dispozitie?

c. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare
ANS: C
30. Ce nu are majorul pus sub interdictie judecatoreasca?

c. are o capacitate de exercitiu restrinsa
ANS: B
31. In ce situatie femeia care a dobandit capacitate de exercitiu deplina prin incheierea casatoriei
inainte de a fi implinit varsta de 18 ani, pierde aceasta capacitate?
a. in cazul desfacerii casatoriei prin divort, inainta ca femeia respectiva sa fi implinit 18 ani
b. in cazul incetarii casatoriei prin decesul sotului inainte ca femeia respective sa fi implinit 18 ani
c. prin punerea sub interdictie judecatoreasca
ANS: C
5
32.In ce situatii inceteaza capacitatea de exercitiu deplina?
a. atunci cand inceteaza si capacitatea de folosinta

b. prin desfacerea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani
c. daca nu a fost pus sub interdictie
ANS: A
33. Ce acte poate incheia minorul cu varsta intre 14-18 ani personal si singur?

ANS: C
34.Care sunt limitele continutului capacitatii de exercitiu a persoanei juridice?
a. capacitatea de exercitiu a persoanei juridice nu poate fi mai extinsa decat capacitatea de

folosinta
b. actele juridice facute de organele persoanei juridice in limitele puterilor ce le-au fost conferite, nu
sunt actele persoanei juridice insasi
c. prerogativa persoanelor fizice din organele de conducerede a incheia direct, personal acte juridice
ANS: A
35. Cand inceteaza capacitatea de exercitiu a persoanei juridice?
a. odata cu sfarsitul capacitatii de folosinta, a acesteia

b. poate supravietui capacitatii de folosinta
c. odata cu incetarea calitatii unei personae fizice de a fi organ de conducere al persoanei juridice
ANS: A
36. Cu ce nulitate se sanctioneaza nerespectarea normelor care reglementeaza materia actelor de

stare civila?
a. nulitatea absoluta
b. nulitatea relative
c. ambele
ANS: A
37. Ce acte poate incheia minorul cu capacitate de exercitiu restransa personal, dar numai cu dubla
incuviintare?
a. contractul de depozit la CEC

b. acte de instrainare a unor bunuri cu anumite exceptii
c. acceptarea unei succesiuni
ANS: B
6
38. Ce acte ii sunt interzise minorului cu varsta intre 14-18 ani?
a. ipoteca
b. donatiile
c. tranzactiile
ANS: B
39. Care este efectul creator al reorganizarii persoanei juridice?
a. fuziunea, absorbtia, divizarea

b. comasarea, absorbtia, divizarea totala, divizarea partiala
c. comasare, divizare
ANS: A
40. Cand inceteaza capacitatea de exercitiu restransa?
a. in momentul incetarii capacitatii de folosinta

b. cand minorul indeplineste 18 ani
c. ambele
ANS: C
41. Care este clasificarea cauzelor de dizolvare a persoanei juridice, in functie de natura ori
caracterul lor?
a. cauze de dizolvare fortata, cauze de dizolvare voluntara

b. cauze generale, cauze speciale sau specifice
c. cause care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice, cauze care conduc la dizolvare
numai daca exista un act al organului competent in acest sens
ANS: A
42. Care este sanctiunea nerespectarii regulilor capacitatii de exercitiu?
a. consecinte penale, daca s-a incalcat intangibilitatea ori egalitatea capacitatii de exercitiu
b. consecinta aplicabila incalcarii unei capacitati de folosinta, daca a fost nesocotita o asemenea
limita
c. nulitatea absoluta a actului juridic incheiat
ANS: A
43. Cine poate cere anularea actului lezionar minorului?
a. incapabilul personal si singur, atunci cand incapacitatea sa a incetat sau in timpul

incapacitatii sale de catre persoanele insarcinate a-l reprezenta
b. oricine are interes
c. cocontractantul capabil cu care incapabilul a incheiat actul juridic
ANS: A
7
44. Ce organe au competenta sa efectueze inregistrari de stare civila?
a. consiliile judetene si serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor ale

municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, prin ofiterii de stare civila
b. serviciul public comunitar local de evidenta persoanelor, a locului de coborare sau debarcare
pentru nasterea ori decesul care ar avea loc in tren, pe o nava ori aeronava, in timpul unei calatorii
pe teritoriul Romaniei
c. ambele
ANS: C
45. Care sunt atributele de identificare a a persoanei fizice?
a. numele si domiciliul
b. starea civila
c. ambele
ANS: C
46. Ce act normativ reglementeaza dreptul la nume al persoanei fizice?
a. art.12 din Decretul nr 31/1954, art.27, 28, 62, 64 si 78 din Codul familiei, O.G. nr 41/2003
b. art.13-15 din Decretul nr.31/1954, O.U.G. nr.97/2005
c. art.22-24 din Decretul nr. 31/1954
ANS: A
47. Care sunt efectele hotararii judecatoresti de declarare a mortii?
a. incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

b. incetarea casatoriei
c. ambele
ANS: C
48. Prin ce se aseamana capacitatea civila a persoanei fizice cu cea a persoanei juridice?
a. ambele sunt o parte a capacitatii juridice

b. ambele au in continut numai drepturi
c. ambele au in continut numai obligatii
ANS: A
49. Cat timp trebuie afisata hotararea declarativa de disparitie, la usa instantei si primariei ultimului
domiciliu al celui disparut?
a. 15 zile
b. 30 zile
c. 20 zile
ANS: B
8
50. Cat timp trebuie sa fi trecut, de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat
disparitia, pentru a fi declarata judecatoreste moartea unei personae?
a. o luna
b. 4 ani
c. 6 luni
ANS: C
51. Cat timp trebuie sa fi trecut de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in
viata pentru a fi declarata judecatoreste moartea acesteia precedata de declararea judecatoreasca a
disparitiei?
a. 6 luni
b. 1 luna
c. 4 ani
ANS: C
52. Care este conditia de fond necesara pentru declararea disparitiei unei persoane fizice?
a. consta in aceea ca de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana era in viata trebuie
sa fi trecut mai mult de un an
b. consta in aceea ca de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era in viata trebuie sa fi
trecut mai mult de 6 luni
c. consta in aceea ca de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era in viata trebuie sa fi
trecut mai mullt de 30 de zile
ANS: A
53.Cui se comunica hotararea declarativa de moarte, dupa ramanerea definitiva, pentru a fi inscrisa?
a. serviciului de stare civila pentru a fi inscrisa in registrul actelor de stare civila

b. primariei unde isi avea ultimul domiciliu
ANS: A
54.Care sunt cauzele, din legea generala, de dizolvare a persoanei juridice?
a. termenul pentru care au fost constituite s-a implinit

b. scopul nu a fost realizat
c. numarul membrilor se afla in limita stabilita de lege, actul de infiintare sau statut
ANS: A
55. Care sunt caracterele juridice ale dreptului la nume?
a. opozabilitatea erga omnes , inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, personalitatea, universalitatea,

legalitatea, unitatea
b. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea
9
c. legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitate ANS: A
56. Care sunt cele doua laturi ale continutului lichidarii persoanei juridice?
a. realizarea activului
b. plata pasivului
c. realizarea activului si plata pasivului
ANS: C
57. Care este principiul care domina, referitor la modul de dobandire a numelui de familie?
a. copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor
b. copilul va lua numele unia dintre ei
c. va lua numele lor reunite
ANS: A
58. Care este clasificarea sediului persoanei juridice in functie de ponderea pe care o are in volumul
activitatii acesteia?
a. sediul principal
b. sediul secundar
c. sediul principal si sediul secundar
ANS: C
59.Ce se intelege prin sediul persoanei juridice?
a. mijlocul de indentificare prin indicarea unui anumit loc, stabilit in conditiile legii, cu
aceasta semnificatie
b. unde se urmareste intreaga activitate
c. unde se urmareste o parte din activitate
ANS: A
60. In ce cazuri poate interveni modificarea numelui de familie?
a. stabilirii filiatiei copilului nascut din parinti necunoscuti

b. stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte
c. ambele
ANS: C
61. Cum se clasifica domiciliul in functie de modul de stabilire?
a. domiciliul de drept comun, domiciliul legal, domiciliul conventional

b. domiciliul in tara, domiciliul in strainatate
c. vechiul domiciliu, actualul domiciliu
ANS: A
10
62. Ce este pseudonimul?
a. este echivalent cu porecla

b. este supus regulilor stabilirii, modificarii, schimbarii ori transcrierii, la fel ca in cazul numelui
c. daca este insusit, devine un drept absolut care nu poate fi exercitat pe cale de reprezentare
sin u poate fi instrainat
ANS: C
63. Care sunt elementele din care rezulta “folosinta de stat”?
a. nomen
b. tractatus si fama
c. nomen, tractatus si fama
ANS: C
64. Ce prerogative cuprinde in continutul ei starea civila-ca drept subiectiv?
a. posibilitatea omului de a se individualiza prin starea sa civila

b. posibilitatea de a pretinde sa nu fie individualizat, de catre altii, prin starea civila
c. prerogativa de a nu apela, la nevoie, la concursul fortei coercitive a statului
ANS: A
65. Cate domicilii poate avea o persoana fizica, in Romania, in acelasi timp?
a. un domiciliu
b. doua domicilii
c. mai multe domicilii
ANS: A
66. Care sunt caracterele juridice specifice resedintei unei persoane fizice?
a. unicitatea
b. vremelnicia
c. unicitatea, vremelnicia si caracterul facultative
ANS: C
67. Prin ce se caracterizeaza folosinta starii civile?
a. individualizarea unei persoane prin purtarea numelui ce corespunde starii civile pretinse de
acea persoana
b. existenta unui act de stare civila conform cu starea civila pretinsa de persoana respective
c. considerarea persoanei,de catre cei apropiati,ca nefiind persoana careia ii apartine starea civila de
care se prevaleaza aceasta
ANS: A
11
68. Cand are loc reconstituirea actului de stare civila in sensul Legii nr.119/1996?
a. cand certificatul de nastere a unei persoane a fost distrus nemaiputandu-se recupera

b. cand certificatul de casatorie a fost pierdut
c. cand registrul de stare civila in care se consemneaza actele de nastere a fost pierdut sau
distrus
ANS: C
69. Ce fel de actiune este cea prin care se urmareste inlaturarea unei stari civile (unui element de
stare civila), pretins nereale, si inlocuirea ei cu alta, pretins reala?
a. actiune in reclamatie de stat

b. actiune in modificare de stat
c. actiune in contestatie de stat
ANS: C
70. Care sunt actiunile in reclamatie de stat?
a. actiunea in stabilirea paternitatii, actiunea in tagada paternitatii

b. actiunea in nulitatea casatoriei, actiunea in contestarea recunoasterii voluntare de maternitate sau
de paternitate
c. actiunea in stabilirea maternitatii, actiunea in stabilirea paternitatii
ANS: C
71. Cu ce se poate proba starea civila a unei personae fizice?
a. cu actele intocmite in registrele de stare civila

b. cu certificatele de stare civila
c. ambele variante
ANS: C
72. Ce se intelege prin actiuni in reclamatie de stat?
a. acea actiune prin care persoana fizica urmareste sa obtina recunoasterea unei stari civile,
alta decat cea de la data introducerii actiunii
b. urmareste inlaturarea unei stari civile, pretins nereala, si inlocuirea ei cu alta, pretins reala
c. urmareste schimbarea starii civile pentru viitor, ceea anterioara nefiind contestata, ea fiind
acceptata ca situatia corespunzatoare realitatii
ANS: A
73. Care este caracterul specific starii civile, ca atribut de identificare a persoanelor fizice?
a. indivizibilitatea
b. opozabilitatea
c. inalienabilitatea
12
ANS: A
74. Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice?
a. denumirea, sediul
b. contul bancar, capitalul social
c. firma, emblema, marca
ANS: C
75. Care sunt izvoarele actelor de stare civila?
a. acte de stare civila: recunoasterea de filiatie, adoptia, casatoria, hotararile judecatoresti date in
actiunile de stare civila
b. fapte de stare civila: nasterea, moartea
c. toate
ANS: C
76. Cum poate fi reorganizata persoana juridica?
a. prin comasare
b. prin divizare
c. ambele
ANS: C
77. Care sunt modurile de incetare a persoanei juridice?
a. comasare(absorbtie si fuziune)
b. dizolvare totala
c. dizolvare, comasare(absorbtie si fuziune), dizolvare totala
ANS: C
78. In ce termen, tutorele este obligat sa prezinte autoritatii tutelare o dare de seama generala,dupa
incetarea tutelei?
a. cel mult 30 de zile

b. cel mult 15 zile
c. cel putin 30 de zile
ANS: A
79. Ce efecte produce punerea sub interdictie?
a. lipsirea persoanei interzisului de capacitate de exercitiu

b. instituirea tutelei interzisului
c. ambele
13
ANS: C
80. In ce situatii se vorbeste despre institutia domiciliului legal?
a. cand minorul savarseste o infractiune

b. cand minorul este dat in plasament
c. cand minorul este interna in spital
ANS: B
81. Ce este capacitatea de folosinta?

c. capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani
ANS: A
82. Ce presupune procedura declararii disparitiei?
a. formularea cererii de declarare a disparitiei, faza prealabila judecatii, faza judecatii

propiu-zise, faza ulterioara judecatii
b. faza prealabila judecatii, faza judecatii propiu-zise, faza ulterioara judecatii
c. faza judecatii propiu-zise, faza ulterioara judecatii
ANS: A
83. Ce este capacitatea de exercitiu?
a. capacitatea persoanei de a nu isi exercitadrepturile savarsind acte juridice

b. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma obligatii savarsind acte
juridice
c. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii savarsind acte
juridice
ANS: C
84. Ce obligatii implica, pentru tutore, administrarea bunurilor minorului?
a. sa intocmeasca dari de seama anuale pe care le prezinta autoritatii tutelare in termen de 30

de zile de la sfarsitul anului calendaristic
b. sa nu intocmeasca dari de seama ori de cate ori solicita aceasta autoritatea tutelara
c. la incetarea tutelei sa nu repare pagubele produse din culpa sa
ANS: A
85. Ce persoane au capacitate de exercitiu restrinsa?
a. barbatul minor in varsta de 15 ani pus sub interdictie

b. femeia minora de 17 ani necasatorita
14
ANS: B
86. Cum se clasifica actiunile de stare civila in functie de sfera persoanelor indreptatite sa le
exercite?
a. actiuni ce pot fi pornite de catre titularul starii civile, actiuni ce pot fi intentate de titular,
reprezentantul legal si procuror
b. actiuni ce pot fi intentate de titular, reprezentantul legal si procurer, actiuni ce pot fi intentate de
orice persoana interesata
c. actiuni ce pot fi pornite de catre titularul starii civile, actiuni ce pot fi intentate de titular,
reprezentantul legal si procuror, actiuni ce pot fi intentate de orice persoana interesata
ANS: C
87. Cum se clasifica persoanele juridice in raport cu sediul lor?
a. personae juridice cu sediul in Romania

b. personae juridice cu sediul in strainatate
c. ambele
ANS: C
88. Care sunt conditiile de fond necesare pentru punerea sub interdictie a unei persoane fizice?
a. lipsa discernamantului sa se datoreze betiei involuntare complete

b. persoana fizica sa aiba discernamant
c. lipsa de discernamant sa nu ii permita sa se ingrijeasca de interesele sale
ANS: C
89. Care este clasificarea cauzelor care pot duce la incetarea tutelei minorului?
a. cauze care privesc persoana parintelui

b. cause care privesc persoana tutorelui
c. cause care privesc starea de sanatate a minorului
ANS: B
90. Cum se clasifica incapacitatile de drept civil dupa modul cum opereaza?
a. incapacitati care opereaza de plin drept, incapacitati care care opereaza prin efectul unei
hotarari judecatoresti
b. incapacitati stabilite in legea civila, incapacitate stabilite in legea penala
c. incapacitati cu character de sanctiuni, incapacitati cu character de masuri de protectie sau ocrotire
ANS: A
91. De cand produce efecte hotararea declarativa de moarte?

a. este un act constitutiv
15
ANS: B
92. Care sunt premisele capacitatii de exercitiu a persoanei fizice?
a. capacitatea de folosinta, discernamantul necesar

b. consimtamantul partilor
c. maturitatea pshica
ANS: A
93. Ce categorii de persoane nu au capacitate de a fi tutore?
a. minorul sau cel pus sub interdictie

b. cel caruia nu i s-a retras exercitiul drepturilor politice sau civile
c. cel care, nu exercita o alta tutela
ANS: A
94. Care sunt atributele de identificare a persoanei fizice?
a. numele, domiciliul, starea civila

b. prenumele, pseudionimul
c. porecla
ANS: A
95. Care sunt elementele constitutive ale persoanei juridice?
a. sediul propiu, patrimonial propiu, scop propiu

b. organizare propie, autorizatie administrative, scop propiu
c. organizare propie, patrimonial propiu, scop propiu
ANS: C
96. Care sunt caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice?
a. generalitatea, legalitatea
b. oficialitatea
c. diversitatea
ANS: A
97. Care sunt caracterele juridice ale numelui?
a. opozabilitatea erga omnes, inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, personalitatea,

universalitatea, legalitatea, unitatea
b. oficialitatea
c. religios
ANS: A
16
98. Care sunt situatiile care pot duce la modificarea numelui de familie?
a. stabilirea filiatiei copilului din casatorie

c. stabilirea filiatiei fata de mama
ANS: B
99. Ce se intelege prin inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice?
a. nu poate forma obiect de renuntare si nici obiect de instrainare

b. poate forma obiectul executarii silite
c. poate forma obiectul de instrainare
ANS: A
100. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a fi vorba de comorienti?
a. sa fie vorba de cel putin doua persoane, sa fi murit in aceeasi imprejurare, sa nu se poata
stabili ca una a supravietuit alteia
b. persoanele care nu au incetat din viata in aceeasi imprejurare
ANS: A
101. De cate feluri este capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?
a. lipsa capacitatii de exercitiu, capacitatea de exercitiu restransa, capacitate de exercitiu

deplina
b. lipsa capacitatii de exercitiu, capacitatea de exercitiu deplina
c. capacitatea de exercitiu restransa, lipsa capacitatii de exercitiu
ANS: A
102. Care sunt obligatiile tutorelui pe parcursul tutelei?
a. sa intocmeasca dari de seama ori de cate ori solicita aceasta autoritatea tutelara
b. sa participe la intocmirea inventarului bunurilor de catre delegatul autoritatii tutelare, inventar
care se supune aprobarii autoritatii tutelare
c. sa repare pagubele pe care le produce
ANS: A
103. Cand inceteaza capacitatea civila de exercitiu restransa?
a. prin deces
b. dupa implinirea varstei de 18 ani
c. in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 18 ani nu e pus sub interdictie judecatoreasca
ANS: A
17
104. Care sunt atributele de identificare a persoanei juridice?
a. denumirea, sediul, nationalitatea, firma , contul bancar

b. capitalul social, telefon, telex, fax, marca, codul fiscal
c. ambele
ANS: C
105. Care sunt caracteristicele elementelor constitutive ale persoanei juridice?
a. generalitatea, legalitatea, cumulativitatea, exclusivitatea, diversitatea

b. imprescriptibilitatea, oficialitatea
c. ambele
ANS: A
106. Cand inceteaza capacitatea de exerccitiu deplina a persoanei fizice?

c. prin anularea casatoriei putative, daca femeia a fost de buna credinta la incheierea acesteia
si daca anularea a avut loc mai inainte ca aceasta sa fi implinit varsta de 18 ani
ANS: C
107. Care sunt incapacitatile reglementate de codul civil?
a. incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani

b. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin testament
ANS: B
108. Prin ce mijloace este asigurata egalitatea in fata legii civile?
a. prin mijloace de drept civil cat si prin mijloace de drept penal

b. prin mijloace de drept administrativ
c. numai prin mijloace de drept civil
ANS: A
109. Ce se intelege prin expresia “comorienti”?

b. persoanele care nu au incetat din viata in aceeasi imprejurare
ANS: A
18
110. Care sunt caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu a persoanei fizice?
a. legalitate, generalitate, inalienabilitate,intangibilitate,egalitate

b. oficialitate, imprescriptibilitate
c. diversitate, exclusivitate
ANS: A
111. Cand are loc incetarea tutelei?
a. la moartea tutorelui
b. la implinirea varstei de 14 ani de catre minor
c. nedobandirea deplinei capacitati de exercitiu de catre minor
ANS: A
112. Cum poate fi capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?
a. poate fi lipsita de capacitate de exercitiu

b. poate fi lipsita de capacitate civila de folosinta
c. minorii intre 14 si 18 ani au capacitate de exercitiu deplina
ANS: A
113. Prin ce mijloace poate fi reorganizata persoana juridica?
a. comasare
b. divizare
c. ambele
ANS : C
114. Ce elemente are la baza structura capacitatii civile a persoanei juridice?
a. capacitate de dispozitie
b. capacitatea de folosinta
c. capacitatea restransa de folosinta
ANS: B
115. Cand poate inceta functia curatorului?
a. la solicitarea expresa a a autoritatii tutelare

b. la solicitarea executorului judecatoresc
c. prin consimtamantul exprimat in acest sens de reprezentantul minorului
ANS: C
19
116. De cate feluri este domiciliul?
a. resedinta
b. domiciliul in tara, domiciliu in strainatate
c. domiciliu de drept comun, domiciliul legal, domiciliul conventional
ANS: C
117. Care sunt caracterele capacitatii de folosinta a persoanei fizice?
a. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, , egalitatea, universalitatea

b. legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea
c. inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea, egalitatea, universalitatea
ANS: A
118. Ce obligatii are mostenitorul de rea credinta, al unei persoane reaparute dupa declararea
judecatoreasca a mortii?
a. sa nu restituie fructele atat culese cat si neculese din neglijenta lui

b. sa restituie bunurile in natura daca este posibil
c. daca a instrainat bunurile cu titlu oneros si catre un subdobanditor de buna credinta sa nu restituie
fie pretul, fie valoarea din momentul revendicarii
ANS: B
119. Care sunt caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu a persoanei fizice?
a. imprescriptibilitatea
b. legalitate, generalitate, inalienabilitate, intangibilitate, egalitate
c. universalitatea, contradictorialitatea
ANS: B
120. Ce fel de raspundere se instituie in cazul in care tutorele nu isi indeplineste obligatiile?
a. civil
b. disciplinar in fata autoritatii tutelare
c. administrativ
ANS: A
121. Cum poate fi probata starea civila a unei persoane fizice?
a. prin actele de stare civila si certificatele de stare civila

b. cu orice mijloc de proba admis de lege daca nu a existat registrul de stare civila
c. ambele
ANS: C
20
122. Cum isi inceteaza existenta persoana juridica?
a. comasare, divizare totala,dizolvare

b. divizare partiala
c. dizolvare partiala
ANS: A
123. Ce elemente are la baza structura capacitatii civile a persoanei juridice?
a. capacitatea de dispozitie
b. consimtamant
c. capacitate de exercitiu
ANS: C
124. Cum sunt, de regula, actiunile de stare civila, in raport cu prescriptia extinctiva?
a. actiuni imprescriptibile
b. actiuni prescriptibile
c. ambele
ANS: A
125. Ce reprezinta curatela capabilului?
a. reprezinta masura de ocrotire luata in favoarea persoanei fizice cu capacitate de exercitiu

deplina, dar aflata in anumite situatii speciale
b. reprezinta masura de ocrotire luata in favoarea celui lipsit de capacitate de exercitiu
c. reprezinta masura de ocrotire luata in favoarea celui lipsit de capacitate de exercitiu restransa
ANS: A
126. Ce inseamna “intangibilitatea” ca si caracter juridic al capacitatii de folosinta?
a. nu este garantata de lege

b. nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit de aceasta capacitate dect
in conditiile prevazute de lege
c. nu este consacrata de acte normative cu caracter international
ANS: B
127. Care sunt, de regula, efectele hotararii declarative de moarte?
a. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte juridice ca si

moartea fizic constatata
b. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi efecte juridice ca si moartea
fizic constatata
c. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce efecte numai pentru viitor
ANS: A
21
128. Care sunt categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu?
a. minorul sub 14 ani

b. minorul intre 14 si 18 ani
c. persoanele care nu sunt puse sub interdictie judecatoreasca
ANS: A
129. Ce este curatela minorului?
a. un mijloc de dobandire a capacitatii de exercitiu a acestuia

b. un mijloc temporar si subsidiar de ocrotire a minorului
c. un mijloc de dobandire a capacitatii de folosinta a accestuia
ANS: B
130. Care este efectul imediat al hotararii judecatoresti de punere sub interdictie?

c. are capacitate de exercitiu restransa
ANS: B
131. Care sunt laturile patrimoniului persoanei juridice?
a. latura activa, ce cuprinde drepturile patrimoniale

b. latura pasiva, ce cuprinde obligatiile patrimoniale
c. ambele
ANS: C
132. Care sunt caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice?
a. contradictorialitatea
b. confidentialitatea
c. legalitatea
ANS: C
133. Ce modificari in starea civila a persoanei fizice duc la inscrierea mentiunilor in actele de stare
civila?
a. inscrierea recunoasterii sau stabilirii ulterioare a filiatiei, inscrierea adoptiei, a anularii sau
desfacerii ei
b. inscrierea divortului, anularii ori incetarii casatoriei, inscrierea acordarii sau pierderii cetateniei
c. ambele
ANS: C
22
134. Care sunt modurile de infiintare a persoanei juridice?
a. prin actul de dispozitie al organului competent

b. prin actul de infiintare al celor care o constituie
c. ambele
ANS: C
135. Cum se dobandeste capacitatea de folosinta?
a. prin orice raport juridic

b. prin orice act juridic
c. la conceptie
ANS: A
136. Care sunt situatiile in care inceteza masura curatelei?
a. cand inlocuirea tutorelui minorului cu alt tutore se produce in acelasi moment, concomitent
b. in cazul contrarietatii de interese aparute intre minor si ocrotitorul sau legal
c. in cazul in care parintele sau tutorele minorului nu e impiedicat vremelnic de a-l ocroti pe acesta
ANS: B
137. Care sunt categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu?
a. minorii intre 14 si 18 ani

b. persoanele care nu sunt puse sub interdictie judecatoreasca
c. minorii pana la implinirea varstei de 16 ani, dar numai in privinta actelor de dispozitie,
afara de exceptiile reglementate de lege care privesc pe minorii intre 14 si 16ani
ANS: C
138. In ce situatii se instituie curatela minorului?
a. cand inlocuirea tutorelui minorului cu alt tutore se produce in acelasi moment, concomitent
b. in cazul contrarietatii de interese aparute intre minor si ocrotitorul sau legal
c. in cazul in care parintele sau tutorele minorului nu e impiedicat vremelnic de a-l ocroti pe acesta
ANS: B
139. In ce conditii minorul, cu capacitate de exercitiu restransa, poate incheia acte juridice de
dispozitie?

c. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si autoritatii tutelare
ANS: C
23
140. Cui apartine competenta instituirii curatelei minorului?
a. apartine autoritatii tutelare de la domiciliul minorului, la cerere sau din oficiu

b. apartine instantei de judecata, la cererea celui interesat
c. numai la cererea celui interesat, care considera ca nu isi poate apara interesele singur
ANS: A
141. Care sunt caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice?
a. contradictorialitatea
b. confidentialitatea
c. inalienabilitatea
ANS: C
142. Cand se stabileste prenumele?
a. la data inregistrarii nasterii

b. la data botezului
c. in termenul maxim prevazut de lege
ANS: A
143. Cand ia nastere capacitatea de folosinta a persoanei juridice?

c. de la data autorizarii infiintarii pentru orice persoana juridica
ANS: B
144. In cate categorii pot fi impartite, dupa finalitatea lor, incapacitatile de drept civil?
a. incapacitati stabilite in legea civila si incapacitati stabilite in legea penala

b. incapacitati care opereaza de plin drept si incapacitati care opereaza prin efectul unei hotarari
judecatoresti
c. incapacitati cu caracter de sanctiuni si incapacitati cu caracter de masuri de protectie sau
ocrotire
ANS: C
145. Ce obligatii au mostenitorii prezumtivi de buna credinta, ai persoanei care a reaparut dupa ce a
fost declarata judecatoreste moarta?
a. sa restituie bunurile in natura ori de cate ori acest lucru este posibil
b. sa restituie pretul primit cand au instrainat bunurile
c. sa atace hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
ANS: B
24
146. In ce situatii, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu, au nevoie de incuviintarea

parintilor?
a. dupa implinirea varstei de 14 ani minorul isi exercita singur drepturile si obligatiile numai
cu incuviintatrea prealabila a parintilor
b. tutorele este obligat sa administreze bunurile minorului si sa il reprezinte pe acesta in actele
civile, insa numai pana cand minorul implineste 18 ani
c. tutorele nu este obligat sa administreze bunurile minorului si sa il reprezinte pe acesta in actele
civile, insa numai pana cand minorul implineste 14 ani
ANS: A
147. Care sunt masurile de protectie speciala a copilului? 1
a. plasamentul, plasamentul in regim de urgenta

b. supravegherea specializata
c. ambele
ANS: C
148. Care sunt situatiile in care inceteaza functia curatorului?
a. daca au incetat cauzele care au provocat instituirea curatelei

b. curatorul este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa doi ani de la numire
c. inceteaza, daca persoana din cauza batranetii, nu isi poate apara interesele
ANS: A
149. Ce obligatii are tutorele la incetarea tutelei?
a. sa prezinte dari de seama generale in cel mult 15 de zile de la incetarea tutelei

b. sa predea bunurile fie fostului tutore, fie mostenitorilor lui, fie noului tutore , dupa caz
c. sa repare pagubele produse din culpa altora
ANS: B
150. Care este clasificarea persoanelor juridice in raport de inceputul capacitatii de folosinta?
a. persoane juridice supuse inregistrarii

b. celelalte persoane juridice a caror capacitate de folosinta incepe in raport de modul de infiintare
aplicabil
c. ambele
ANS: C
151. Ce este porecla?
a. un nume inregistrat la organele competente

b. o denumire expresiva pe care nu si-o alege persoana, ci pe care i-o dau altii
c. un prenume al persoanei fizice, adesea neinregistrat in actele de stare civila
ANS: B
25
152. Din ce reiese principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice?
a. este prevazut expres in dispozitii legale

b. este o creatie a doctrinei si jurisprudentei
c. nu are ca limita limita scopului persoanei juridice, asa cum a fost stabilit de lege, de actul de
infiintare sau statut
ANS: B
153. Care sunt ingradirile capacitatii de folosinta a persoanei fizice cu caracter de pedeapsa civila?
a. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din drepturile parintesti

b. decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie succesorala
c. pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau a greva bunurile minorului
ANS: B
154. Cum se face dovada datei mortii?
a. cu orice mijloc de proba admis de lege

b. numai cu inscrisuri
c. numai cu mijloace de fapt
ANS: A
155. Cand are loc incetarea starii de lipsa a capacitatii de exercitiu a minorului?
a. pentru minor, lipsa capacitatii inceteaza fie prin implinirea varstei de 14 ani-cand
dobandeste capacitate de exercitiu restransa-, fie prin moarte
b. pentru minor, lipsa capacitatii inceteaza prin implinirea varstei de 18 ani
c. pentru interzisul judecatoresc, lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza prin implinirea varstei de 16
ani
ANS: A
156. De cand incep drepturile si indatoririle tutorelui?
a. incep de la primirea comunicarii deciziei de numire

b. la cererea minorului
c. la cererea tutorelui
ANS: A
157. Ce este prin definitie persoana juridica?
a. o entitate careia in anumite conditii dreptul ii recunoaste o capacitate civila

b. un grup de interese
c. o entitate abstracta si complexa
ANS: A
26
160. Ce reprezinta domiciliul?
a. resedinta persoanei fizice

b. o locuinta temporara a persoanei fizice
c. un atribut de identificare
ANS: C
161. Cum se clasifica, in raport de natura ori caracterul lor cauzele de dizolvare a persoanei
juridice?
a. speciale sau specifice si cauze generale

b. cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice si cauze care conduc la dizolvare
numai daca exista un act al organului competent in acest sens, al instantei judecatoresti, ori al
puterii executive
c. cauze de dizolvare fortata si cauze de dizolvare voluntara
ANS: C
162. Ce reprezinta capacitatea de folosinta a omului?
a. este capacitatea de a avea drepturi si obligatii

b. este capacitatea de a-si asuma drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice
c. cuprinde in ea capacitatea civila
ANS: A
164. De cand incepe capacitatea de folosinta?
a. incepe de la nasterea persoanei

b. incepe de la conceptie in toate cazurile
c. incepe de la nasterte sau conceptie, in functie de obligatiile persoanei
ANS: A
165. Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenascut?
a. are caopacitate de exercitiu , restransa

b. are capacitate de folosinta delpina
c. are capacitate de folosinta, daca se naste viu
ANS: C
166. Ce presupune prezumtia “timpul legal al conceptiunii”?
a. ca data a conceptiunii poate fi considerata orice zi din intervalul, de 121 de zile, cuprins
intre a 300 si a 180-a zi dinaintea nasterii copilului
b. se plaseaza intre a 181 zi inaintea nasterii si a 300 zi inaintea nasterii
c. este determinat pentru fiecare situatie aparuta in parte
ANS: A
27
167. Ce fel de prezumtie este cea a “celei mai lungi si a celei mai scurte gestatii”?
a. este o prezumtie legala absoluta (juris et de jure) deci nu poate fi rasturnata prin proba
contrara
b. este o prezumtie relativa-(juris tantum)-formeaza obiect de controversa sub aspectul naturii sale
c. ambele variante
ANS: A
168. Ce fel de ingradire a capacitatii de folosinta este incapacitatea persoanei sub 18 ani de a
dispune de averea sa prin testament?
a. ingradire cu caracter de protectie

b. ingradire cu caracter special
c. ingradire cu caracter relativ
ANS: A
169. Cand inceteaza capacitatea de folosinta?
a. inceteaza la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca

b. inceteaza la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare
c. inceteaza la data mortii persoanei
ANS: C
170. Cine poate dispune declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice?
b. autoritatea tutelara
c. membrii familiei
ANS: A
171. Care este conditia de fond necesara pentru declararea disparitiei?
a. sa fi trecut mai mult de 6 luni de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era in viata
b. sa fi trecut mai mult de un an de la data ultimilor stiri din care rezulta ca persoana era in
viata
c. sa fi fost precedata de o lipsa de la domiciliu a celui in cauza,mai mare de 6 luni, calculate de la
data unui ultim raport juridic
ANS: B
172.Ce efect are hotararea declarativa de disparitie asupra capacitatii civile a persoanei?
a. nu are niciun efect asupra capacitatii de folosinta a persoanei

b. conduce la transformarea capacitatii depline de exercitiu, intr-o capacitate restransa de exercitiu
c. se poate pronunta daca cel in cauza a lipsit cel putin 6 luni de la domiciliu
ANS: A
28
173. Care este natura juridica a declararii disparitiei unei persoane?
a. aceea de a fi o conditie de fond necesara si suficienta a declararii judecatoresti a mortii

b. existenta unei hotarari definitive de declarare a disparitiei
c. simpla stare de fapt a disparitiei persoanei
ANS: A
174. Cand moartea a fost declarata prin hotarare judecatoreasca, care este data mortii persoanei?
a. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii, in toate
cazurile
b. este data pronuntarii hotararii declarative de moarte
c. este data cand hotararea declarativa de moarte ramane definitiva
ANS: C
175.Care sunt cazurile cand se poate cere anularea hotararii declarative de moarte?
a. daca cel declarat mort este in viata, se poate cere, oricand, anularea hotararii prin care s-a
declarat moartea
b. actiunea in anulare se intenteaza de orice persoana interesata, inclusiv de catre cel declarat mort
c. judecata se face de urgenta
ANS: A
176. Ce reprezinta capacitatea de exercitiu?

a. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte
juridice
b. capacitatea unei persoane de a avea drepturi si obligatii
c. acea parte a capacitatii de drept civil a omului ce consta in aptitudinea de a dobandi si exercita
drepturi civile nesubiective
ANS: A
177. Care sunt premisele capacitatii de exercitiu a persoanei fizice?
b. discernamantul necesar
c. ambele variante
ANS: C
178. Care sunt felurile capacitatii de exercitiu?
a. lipsa capacitatii de exercitiu, capacitate de exercitiu restransa

b. capacitate de exercitiu deplina
c. ambele variante
ANS: C
29
179. Ce categorii de persoane sunt lipsite de capacitatede exercitiu?
a. minorul care nu a implinit 18 ani

b. interzisul judecatoresc
c. persoanele care au peste 95 de ani
ANS: B
180. Ce fel de acte sunt permise celor lipsiti de capacitate de folosinta?
a. acte de dispozitie
c. acte de administrare
ANS: B
181. Ce se intelege prin inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice?
a. nimeni nu poate renunta, nici in tot nici in parte, la capacitatea de folosinta

b. nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit, in tot sau in parte, de
capacitatea de exercitiu
c. capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor
ANS: A
182. Cand are loc incetarea starii juridice a lipsei capacitatii de exercitiu?
a. pentru minor odata cu implinirea varstei de18 ani

b. pentru interzisul judecatoresc prin ridicarea interdictiei
c. ambele variante
ANS: B
183. Cand incepe capacitatea de exercitiu restransa?
a. la implinirea varstei de 14 ani

b. la nastere
c. din momentul conceptiei
ANS: A
184. Ce fel de ingradire a capacitatii de folosinta este “decaderea din drepturile parintesti”?
a. este o ingradire de dreptul familiei

b. este o ingradire de drept civil
c. ambele variante
ANS: C
30
185. Ce acte incheie minorul intre 14 si 18 ani numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului
legal?
a. acte de administrare
b. donatii
c. acte de dispozitie
ANS: A
186. In ce conditii poate minorul de 14 si 18 ani sa incheie acte de dispozitie?
a. singur si personal
b. numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal
c. cu dubla incuviintare(din partea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare)
ANS: C
187. Care sunt categoriile de persoane fizice ocrotite de mijloacele de drept civil?
a. minorii, alienatii si debilii mintali

b. persoanele fizice aflate in situatii deosebite
c. ambele variante
ANS: C
188. Care sunt mijloacele de drept civil de ocrotire a minorilor?
a. parinti
b. tutela si curatela
c. ambele variante
ANS: C
189. Care sunt mijloacele de drept civil de ocrotire a alienatilor si debililor mintali?
a. institutia tutelei
b. instititia curatelei
c. ambele variante
ANS: C
190. Care sunt principiile ocrotirii parintesti?
a. drepturile parintesti trebuie exercitate, iar indatoririle parintesti trebuie indeplinite

exclusiv in interesul minorului
b. ocrotirea parinteasca nu se infaptuieste sub indrumarea si controlul societatii, in special al statului
–prin autoritatea tutelara
c. parintele are drepturi asupra bunurilor copilului, cat si copilul asupra bunurilor parintelui
ANS: A
31
191. Care sunt modalitatile de exercitare a ocrotirii parintesti?
a. “regula” in materie este ca exercitarea ocrotirii parintesti se realizeaza de ambii parinti

b. “exceptia” o reprezinta situatia in care ocrotirea parinteasca se exercita numai de unul din parinti
c. ambele variante
ANS: C
192. Cate laturi are continutul ocrotirii parintesti?
a. personala
b. patrimoniala
c. personala si patrimoniala
193. Ce fel de raspundere se antreneaza pentru parintii care nu-si indeplinesc drepturile si
indatoririle parintesti?
a. raspundere penala, raspundere contraventionala

b. raspundere de dreptul familiei, raspundere civila
c. toate variantele
ANS: C
194. In ce situatii se instituie tutela minorului?

a. copilul sa fie lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau, pentru protejarea
intereselor sale, sa nu poata fi lasat in grija acestora
b. instituirea tutelei sa nu fie in interesul superior al copilului
c. tutorele sa nu prezinte garantii morale si sa nu indeplineasca conditiile materiale pentru a primi
un copil in ingrijire
ANS: A
195. Ce persoane au obligatia de a instiinta autoritatea tutelara cand afla de existenta unui minor
lipsit de ocrotire parinteasca?
a. colegii de scoala ai acestuia

b. vecinii, din imobilul unde locuieste acesta
c. niciuna din acestea
ANS: B
196. Cine numeste tutorele?
a. se face de catre autoritatea tutelara de la domiciliul minorului

b. se face de catre autoritatea tutelara de la domiciliul tutorelui
c. se face de catre instanta de la domiciliul minorului
ANS: A
32
197. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o persoana pentru a avea capacitatea de a fi tutore?
a. trebuie sa fie o persoana cu capacitate deplina de exercitiu si bune purtari

b. poate fi si o persoana pusa sub interdictie, daca autoritatea tutelara considera ca acest lucru nu
impiedica exercitarea tutelei
c. poate fi si o persoana careia i s-a restrans exercitiul drepturilor politice
ANS: A
198. Ce obligatii are tutorele pe parcursul tutelei?

a. sa intocmeasca dari de seama anuale pe care le prezinta autoritatii tutelare in termen de 30
de zile de la sfarsitul anului calendaristic
b. intocmeste dari de seama, la cererea minorului
c. poate instraina bunuri ale minorului pentru a-si incasa remuneratia stabilita de catre autoritatea
tutelara
ANS: A
199. Ce acte poate sa incheie singur tutorele minorului sub 14 ani, fara incuviintarea autoritatii
tutelare?
a. il poate asista pe minorul sub 14 ani in toate actele incheiate de acesta

b. reprezinta pe minorul sub 14 ani in actele civile incheiate de acesta
c. poate asista minorul la facerea actelor, dar numai cu incuviintarea autoritatii tutelare
ANS: B
200. Ce categorie de acte necesita incuviintarea autoritatii tutelare, la tutela minorului?
a. incuviinteaza toate actele minorului

b. va trebui sa isi dea avizul pentru instrainarea valabila a unui bun al minorului catre sotul sau o
ruda in linie dreapta a tutorelui
c. incuviinteaza actele prin care se instraineaza bunuri ale minorului
ANS: C
201. Care sunt situatiile in care tutela poate inceta?
a. cand parintele decazut din drepturile parintesti si declarat disparut, apare

b. la cererea tutorelui, in conditiile legii
c. la cererea minorului
ANS: B
202. Ce reprezinta curatela minorului?
a. este un mijloc principal de ocrotire a acestuia

b. poate fi exercitata de unul din parintii minorului
c. se instituie, in conditiile legii, de catre autoritatea tutelara
ANS: C
33
203. Care sunt cazurile de instituire a curatelei minorului?
a. se instituie daca nu se poate realiza concomitent inlocuirea tutorelui cu alt tutore

b. se instituie la cererea instantei de judecata
c. este ceruta de catre autoritatea tutelara de la domiciliul tutorelui in functie, atunci cand aceasta se
afla in imposibilitatea exercitarii atributiilor
ANS: A
204. Care sunt caracterele juridice ale tutelei minorului?
a. legalitatea, obligativitatea, gratuitatea, personalitatea

b. universalitatea ,imprescriptibilitatea
c. intangibilitatea, egalitatea, inalienabilitatea
ANS: A
205. Ce reprezinta plasamentul?
a. reprezinta o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste in situatia

copilului abuzat sau neglijat, precum si in cea a copilului gasit sau abandonat in unitati sanitare
b. este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care poate fi dispusa la o
persoana sau o familie ori un asistent maternal
c. se dispune, cu ajutorul parintilor, de catre instanta de judecata
ANS: B
206. Care sunt principiile exercitarii tutelei minorului?
a. tutela se exercita numai in interesul minorului

b. tutela se exercita la minorul care a implinit varsta de 18 ani
c. principiul controlului permanent exercitat asupra tutelei de catre persoanele puse sub interdictie
ANS: A
207. Care sunt efectele punerii sub interdictie judecatoreasca?
a. lipsirea persoanei interzisului de capacitate de exercitiu

b. instituirea tutelei interzisului
c. ambele variante
ANS: C
208. Care sunt conditiile necesare pentru punerea sub interdictie?

b. lipsa de discernamant sa nu sa datoreze alineatiei ori debilitatii mintale
c. lipsa de discernamant sa-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale
ANS: A
34
209. Cine poate cere punerea sub interdictie judecatoreasca?
a. poate fi ceruta de autoritatea tutelara si de alte persoane prevazute de lege

b. poate fi ceruta doar de autoritatea tutelara
c. poate fi ceruta doar de membrii familiei
ANS: A
210. Ce se intampla in faza contradictorie a procedurii punerii sub interdictie?
a. presedintele instantei trimite cererea, impreuna cu inscrisurile anexate, procurorului

b. cererea initiala se depune la parchet, pentru cercetari preliminare
c. interogatoriul paratului nu este obligatoriu
ANS: A
211. Ce efecte are punerea sub interdictie judecatoreasca?
a. daca persoana pusa sub interdictie este minor sub 14 ani, efectul lipsirii de capacitate de
exercitiu se va produce de la data cand va implini 14 ani
b. persoana cu capacitate deplina de exercitiu devine o persoana cu capacitate de exercitiu restransa
c. daca persoana pusa sub interdictie este minor14-18 ani, efectul este trecerea la capacitatea deplina
de exercitiu
ANS: A
212. Care sunt efectele punerii sub interdictie la minorul intre 14-18 ani?
a. se trece de la capacitatea de exercitiu restransa la lipsa capacitatii de exercitiu

b. se trece de la capacitatea de exercitiu deplina la capacitatea de exercitiu restransa
c. ambele variante
ANS: A
213. De la ce data isi produce efectele hotararea judecatoreasca de punere sub interdictie?
a. de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva (irevocabila)

b. de la data cand au incetat cauzele care au provocat interdictia
c. ambele variante
ANS: A
214. Care sunt conditiile de fond pentru punerea sub interdictie?

b. lipsa de discernamant sa nu se datoreze alienatiei ori debilitatii mintale
c. lipsa de discernamant sa ii permita persoanei fizice sa se ingrijeasca de interesele sale
ANS: A
35
215. In ce conditii se ridica interdictia judecatoreasca?
a. daca nu au incetat cauzele care au provocat interdictia

b. ridicarea interdictiei se face cu aceeasi procedura ca si pronuntarea ei
c. nu se va comunica de catre instanta de judecata
ANS: B
216. De cate feluri este curatela?
a. curatela incapabilului
b. curatela capabilului
c. ambele variante
ANS: C
217. Care sunt cazurile de instituire a curatelei?
a. se poate institui din oficiu, de autoritatea tutelara

b. se poate institui numai cu consimtamantul celui in cauza, cu exceptia situatie in care nu poate sa
manifeste acest consimtamant
c. ambele variante
ANS: C
218. Cine poate cere instituirea curatelei?
a. cel care urmeaza a fi reprezentat, a sotului sau, a rudelor

b. atutorelui, a autoritatii tutelare
c. ambele variante
ANS: C
219. Care institutie este competenta sa instituie curatela?
a. cea de la domiciliul persoanei reprezentate sau al minorului de 14 ani

b. autoritatea tutelara de la domiciliul persoanei reprezentate sau de la locul unde trebuie luate
masuri urgente,cea de la ultimul domiciliu din tara a celui lipsa, ori a celui disparut
c. ambele variante
ANS: C
220. Ce se intelege prin identificarea persoanei fizice?
a. presupune individualizarea acesteia in raport cu ceilalti

b. se realizeaza numai prin nume
c. se realizeaza numai prin domiciliu
ANS: A
36
221. Ce reprezinta numele persoanei fizice?
a. reprezinta cuvantul care o individualizeaza in societate

b. reprezinta un drept subiectiv patrimonial al persoanei
c. nu este un atribut de identificare a acesteia
ANS: A
222. Care sunt caracterele juridice ale numelui?
a. opozabilitatea, inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, personalitatea, universalitatea,

legalitatea, unitatea
b. impartialitatea, imprescriptibilitatea
c. opozabilitatea, inflexibilitatea
ANS: A
223. Care sunt elementele constitutive ale numelui?
a. prenumele si porecla
b. numele si pseudonimul
c. numele de familie si prenumele
ANS: C
224. Ce se intelege prin “unitate” ca si caracter juridic al numelui?
a. schimbarea numelui se poate stabili numai prin lege

b. individualizeaza aceeasi persoana fizica
c. numele este legat de persoana omului
ANS: B
225. Ce se intelege prin “inalienabilitatea” numelui de familie?
a. nu poate renunta la nume

b. individualizeaza aceeasi persoana fizica
c. numele este legat de persoana omului
ANS: A
226. Cum se stabileste numele de familie?
a. numele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei

b. se stabileste de autoritatea tutelara
c. copilul din casatorie ia numele de familie numai al unui parinte
ANS: A
37
227. Ce nume de familie va purta copilul din casatorie?
a. din casatorie va purta mumele comun al parintilor

b. se stabileste de autoritatea tutelara
c. va purta numele numai al unui parinta
ANS: A
228. Cum se stabileste numele de familie al copilului din afara casatoriei?
a. din afara casatoriei va fi numele parintelui fata de care se stabileste mai intai filiatia
b. va fi stabilit de instanta de judecata daca parintii nu se inteleg
c. se va stabili de autoritatea tutelara, daca parintii nu se inteleg
ANS: A
229. Cum se stabileste numele de familie al copilului gasit, cu parinti necunoscuti?
a. prin dispozitia primarului comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului

Bucuresti, in a carei raza a fost gasit copilul
b. prin dispozitia instantei de judecata
c. orice persoana interesata
ANS: A
230. In ce situatii se modifica numele de familie?
a. poate fi schimbat doar in cazurile expres prevazute de lege,

b. poate fi schimbat in situatii care sunt determinate de modificari ale starii civile a persoanei
c. ambele variante
ANS: C
231. Cine poate dispune modificarea numelui de familie?
a. se poate face de instanta de judecata in situatia stabilirii filiatiei si fata de celalalt parinte,
prin incuviintarea de a purta numele acestuia din urma
b. se poate face de autoritatea tutelara in situatia stabilirii filiatiei si fata de celalat parinte, prin
incuviintarea de a purta numele acestuia din urma
c. se poate face oricand, la cererea celui interesat, de catre autoritatea tutelara
ANS: A
232. Ce se intelege prin schimbarea numelui de familie pe cale administrativa?
a. inlocuirea numelui de familie cu alt nume de familie, la cerere, prin decizie administrativa
b. o flexibilitate mai mica in schimbarea numelui
c. inlocuirea cu un alt pseudonim
ANS: A
38
233. Care este numele de familie purtat in urma casatoriei?
a. este cel pe care viitorii soti au declarat ca vor sa il poarte

b. este totdeauna cel al sotului
c. ambele variante
ANS: A
234. Care este situatia numelui de familie in ipoteza divortului?
a. in ipoteza divortului, va fi pastrat de fostii sotii

b. in ipoteza divortului, sotul care si-a schimbat numele prin casatorie va reveni totdeauna la numele
avut anterior
c. poate fi pastrat si dupa divort, cu acordul sotului al carui nume de familie a fost luat de soti
ANS: C
235. Ce este prenumele?
a. distinge o persoana de persoane cu acelasi nume de familie, dar din familii diferite
b. nu este opozabil erga omnes
c. persoana are un drept patrimonialasupra acestuia
ANS: A
236. Ce este pseudonimul?
a. este supus modificarii si schimbarii pe cale administrativa, la fel ca si numele de familie

b. formeaza obiectul dreptului la pseudonim
c. nu este ales de persoana , ci atribuit de altii
ANS: B
237. Ce este domiciliul persoanei fizice?
a. este locul unde are locuinta statornica

b. este locul unde are locuinta temporara
c. dreptul la domiciliu poate fi instrainat de titularul sau
ANS: A
238. Care este importanta juridica a domiciliului persoanei fizice?
a. are importanta in ceea ce priveste capacitatea civila

b. nu determina locul platii
c. nu are importanta in materia succcesiunilor
ANS: A
39
239. Ce se intelege prin “unicitate” ca si caracter juridic al domiciliului?
a. fiecare persoana fizica poate avea doar un singur domiciliu

b. exclude coexistenta domiciliului de drept comun cu cel conventional
c. il deosebeste de resedinta persoanei fizice
ANS: A
240. De cate feluri este domiciliul dupa modul de stabilire?
a. domiciliul voluntar,legal si conventional

b. domiciliul in tara si strainatate
c. domiciliul comun si separat
ANS: A
241. Care sunt principiile exercitarii ocrotirii parintesti?
a. drepturile parintesti trebuie exercitate, iar indatoririle parintesti trebuie indeplinite

exclusiv in interesul minorului
b. ocrotirea parinteasca nu se infaptuieste sub indrumarea si controlul societatii, in special al
statului- prin autoritatea tutelara
c. parintele are drept asupra bunurilor copilului iar acesta asupra bunurilor parintelui
ANS: A
242. Care este regula exercitarii ocrotirii parintesti?
a. se realizeaza de ambii parinti

b. se exercita numai de catre unul din parinti
c. unei terte persoane
ANS: A
243. Care sunt persoanele obligate sa instiinteze despre ivirea unui caz de deschidere a tutelei
minorului?
a. persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei in care locuieste

minorul
b. serviciul de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane, precum si biroul notarial de
stat, cu prilejul deschiderii unei mosteniri
c. ambele variante
ANS: C
244. Ce cuprinde latura patrimoniala a ocrotirii minorului prin tutela?
a. administrarea bunurilor minorului de pana la 14 ani

b. reprezentarea in actele civile, a minorului peste 14ani
c. incuviintarea prealabila a actelor civile ale minorului sub 14 ani
ANS: A
40
245. Cine numeste curatorul la curatela succesorala notariala?
a. notarul
b. instanta de judecata
c. autoritatea tutelara
ANS: A
246. Ce fel de drepturi sunt atributele de identificare?
a. drepturi personale nepatrimoniale

b. drepturi personale partimoniale
c. ambele variante
ANS: A
247. Care este continutul dreptului la nume?
a. dreptul de a-l purta

b. dreptul de a cere indreptarea greselilor de scriere a numelui in orice acte de stare civila sau de
identitate
c. ambele variante
ANS: C
248. Cine aproba cererea de retranscriere a numelui de familie?
a. de catre notar
b. de catre primar
c. instanta de judecata
ANS: B
249. In ce situatii se poate cere reconstituirea actelor de stare civila?
a. daca registrele de stare civila au fost pierdute sau distruse, in totalitate ori in parte
b. actul de stare civila a fost intocmit in strainatate si nu poate fi procurat certificatul ori extractul
din acest act
c. ambele variante
ANS: C
250. In ce situatii are loc rectificarea actelor de stare civila?
a. exista neconcordanta intre cele doua exemplare ale registrelor de stare civila
b. la rubrica “numele tatalui” din actul de nastere s-a trecut un alt nume decat cel ce trebuia
c. ambele variante
ANS: C
41
DREPT CIVIL.DREPTURILE REALE

1. Care este conţinutul juridic al dreptului de proprietate?
A)este absolut,exclusiv si perpetuu
B)este inalienabil;
C)este imprescriptibil
2. Ce este posesia ca atribut al dreptului de proprietate?

a. mai este denumita si jus abutendi
b. presupune exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapaniri efective a

lucrului in materialitatea sa, direct si nemijlocit prin putere proprie si in interes propriu
c. nu poate fi transmisa altei persoane
d. poate fi transmisa altei persoane dar numai impreuna cu dispozitia juridica
RASP:B
3. Ce este folosinţa ca atribut al dreptului de proprietate?

a. reprezinta prerogativa titularului dreptului de proprietate de a culege si percepe fructele
produse de bun
b. nu poate fi transmisa intrucat afecteaza existenta dreptului de proprietate
c. este posibilitatea de a constitui dezmembraminte ale dreptului de proprietate
d. reprezinta facultatea de a stapani bunul
RASP:A
4. Ce sunt fructele naturale?
RASP:Fructele naturale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun, obţinute fără intervenţia
omului, cum ar fi acelea pe care pământul le produce de la sine, producţia şi sporul animalelor.
5. Ce sunt fructele industriale?
RASP: ) Fructele industriale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun, obţinute ca rezultat
al intervenţiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
6. Ce sunt fructele civile?
RASP: Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în
virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.
7. Ce este dispoziţia ca atribut al dreptului de proprietate?
a. reprezinta aptitudinea de a dispune juridic sau material de bun
b. poate fi instrainata altei persoane si astfel se constituie un dezmembramant al dreptului de

proprietate
c. este posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobandind si dreptul de proprietate

asupra veniturilor si fructelor produse de bun
d. se mai numeşte si jus utendi
RASP: A
8. De câte feluri este dispoziţia, atribut al dreptului de proprietate?
RASP: dispoziţia materială şi dispoziţia juridică.
9. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate ?
A)este rezolubila;
B)este anulabila;
C)este unica
RASP:A+B
10. Cum se clasifică proprietatea în raport de titluar ?
A proprietate publica si proprietate privata
B. proprietate comuna pe cote - parti
C. proprietate anulabila si proprietate rezolubila
RASP:A
11. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate privată ?

RASP: Dreptul de proprietate este un drept real absolut si patrimonial.
12. Care sunt titluarii dreptului de proprietate privată ?
A. numai persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu
B. orice persoana fizica
C. oricine are interes sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra unui bun
dD persoana fizica, persoana juridica, statul si unitatile administrativ - teritoriale
RASP: D
13. Ce bunuri pot forma obiectul dreptului de proprietate privată ?
RASP:mobile si imobile
14. Ce caractere juridice prezintă bunurile proprietate privată ?
RASP: Este alienabil, prescriptibil, sesizabil, exclusiv, perpetuu, dezmembrabil, nelimitat
15. Care sunt limitele exercitării dreptului de proprietate privată ?
A.limite legale, stabilite prin lege;
B.limite convenţionale, stabilite prin voinţa proprietarului;
C.limite judiciare, stabilite de instanţa de judecată
RASP:A+B+C
16. Care sunt limitele legale ale dreptului de proprietate privată ?

A. folosirea apelor
B.picătura streşinii
C.distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumite construcţii, lucrări şi plantaţii
D.vederea asupra proprietăţii vecinului
E.dreptul de trecere
F.dreptul de trecere pentru utilităţi
G.dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrăridreptul de trecere pentru reintrarea în
posesie
RASP:TOATE
17. Ce reglementează limitele legale care privesc vederea asupra proprietăţii
vecinului?
RASP: fereastra sau deschiderea în zidul comun, distanţa minimă pentru fereastra de vedere,
fereastra de lumină
18. Prin ce se determină întinderea şi modul de exercitare a dreptului de

trecere?
RASP: înţelegerea părţilor,hotărâre judecătorească,folosinţă continuă pe timp de 10 ani
19. Ce este clauza de inalienabilitate?

RASP: Clauza de inalienabilitate poate fi defintă ca fiind clauza cuprinsă într-o convenţie
sau testament princare se interzice înstrăinarea unui bun pentru o durată de cel mult 49 de
ani, daca există un interes serios şi legitim.
20. Care sunt condiţii pe care trebuie să le îndeplinească clauza de

inalienabilitate?
RASP: să fie instituită printr-o convenţie sau un testament;să aibă o durată de cel mult 49
de ani;să existe un interes serios şi legitim.
21. Care sunt sancţiunile instituite pentru nerespectarea clauzei de

inalienabilitate?
RASP:rezoluţiunea contractului, cerută de înstrăinător, în cazul încălcării clauzei de către
dobânditor;
anularea actului de înstrăinare subsecventîncheiat cu nerespectarea clauzei, cerută de
înstrăinător sau terţ.
22. Ce sunt limitele judiciare ale dreptului de proprietate privată?

RASP: despăgubiri în folosul celui vătămat
restabilirea situaţiei anterioare atunci când acest lucru este posibil
23. Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate privată?

RASP: pieirea bunului;abandonul bunului mobil;renunţarea prin declaraţie autentică la
dreptul de proprietate asupra bunului imobil înscris în cartea funciară;exproprierea
bunului;confiscarea bunului.
24. Care sunt principiile exproprierii?
A.exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarare judecatoreasca
B.obiectul exproprierii il constituie bunurile mobile si imobile proprietatea persoanelor

fizice sau juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a
comunelor, municipiilor si judetelor
C.existenta unei despagubiri
RASP:A
25. Care sunt etapele exproprierii?

RASP:-utilitatea publică şi declararea ei;
-măsurile premergătoare exproprierii;
-exproprierea şi plata despăgubirilor
26. Care sunt efectele exproprierii?
A.imobilul expropriat trece in proprietatea statului liber de orice sarcini
B.mentinerea dezmembramintelor dreptului de proprietate
C.proprietarul imobilului expropriat are dreptul de a cere retrocedarea imobilului
RASP:A
27. Care sunt drepturile proprietarului bunului expropriat?
A.dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat
B.un pact de preferinta la cumpararea imobilului
C.dreptul de a constitui dezmembraminte cu privire la imobilul expropriat
RASP:A
28. Ce este dreptul de proprietate publică?

a. poate forma obiectul executarii silite
b. apartine numai statului
c. poate fi dobandit prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica
d. se poate pierde prin neuz
ANS: C
29. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică ?
A)apartine numai statului;
B)este inalienabil,imprescriptibil si insesizabil;
C)are ca obiecttoate bunurile afectate folosintei colective.
Rasp:B
30. Care sunt subiectele dreptului de proprietate publică ?
RASP: 1. statul, pentru bunurile din domeniul public de interes naţional;
2. unităţile administrativ-teritoriale, pentru bunurile din domeniul public de
interes local
31. Care sunt criteriile în baza cărora sunt incluse bunurile în domeniul
public ?
A.declaratia legii
B.numai afectatiunea bunurilor
C.conventia partilor
RASP:A
32. Ce este domeniul public ?
A.este o totalitate de bunuri ce formeaza obiectul proprietatii publice
B.este o institutie juridica ce are titulari strict determinati prin norma constitutionala
C.cuprinde bunurile imobile aflate in circuitul civil.
RASP:A
33. Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică ?

A. prin expropriere pentru cauza de utilitate publica

B. prin lege
C. prin prescriptie achizitiva
RASP:A
34. Care sunt drepturile reale corespunzătoare proprietăţii publice?
RASP: dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul de folosinţă cu titlu
gratuit
35. Cine sunt titularii dreptului de administrare?
A.persoane fizice,
B.institutiile publice de interes national, judetean sau local
C.autoritatile publice centrale si locale cu personalitate juridica
RASP:B
36. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de administrare?

RASP: un drept inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil.
37. Ce este dreptul de concesiune ?
A.presupune incheierea unui contract de concesiune
B.este un dezmembramant al dreptului de proprietate
C.este o modalitate de exercitare a dreptului de proprietate publica
RASP:C
38. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de concesiune ?

RASP: Dreptul de concesiune asupra bunurilor proprietate publică este un drept real
principal inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil, constituit cu titlu oneros în baza unui
contract de concesiune încheiat încheiat între o autoritate publică şi un subiect de drept
privat, conferind titularului posesia, folosinţa şi dispoziţia, conform obligaţiilor care
rezultă din contract, pe o perioadă determinată de timp.
39. Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate publică ?

RASP: Noul Cod civil stipulează în art. 864 că dreptul de proprietate publică se stinge
dacă bunul apierit ori a fost trecut în domeniul privat, dacă a încetat uzul sau interesul
public, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
40. Care sunt modalităţile juridice ale dreptului de proprietate ?

A.perpetuu, absolut, exclusiv
B.perpetuu, relativ
C.perpetuu, exclusiv, relativ
RASP:A
41. Care este modalitatea de exercitare a atributelor dreptului de proprietate

în cazul proprietăţii rezolubile ?
RASP: dobânditorul, proprietar sub condiţie rezolutorie;transmiţătorul, proprietar sub
condiţie suspensivă
42. Care sunt modalităţile de încetare a proprietăţii anulabile?

RASP:-când se îndeplineşte condiţia care afectează transmiterea dreptului de proprietate;
-când expiră termenul prevăzut de părţile actului juridic pentru îndeplinirea condiţiei
43. Care sunt formele proprietăţii comune?

RASP: proprietatea pe cote –părţi (coproprietatea), care poate fi obişnuită sau
forţată;proprietatea în devălmăşie (devălmăşia).
44. Cum se exercită dreptul de folosinţă de către coproprietari?

RASP: În Noul Cod civil, în art. 639, se precizează că modul de folosire a bunului comun
se stabileşte prin acordul coproprietarilor, iar, în caz de neînţelegere, prin hotărâre
judecătorească.
45. Care sunt modurile de încetare a coproprietăţii obişnuite?

A)Inceteaza in in care toate cotele parti din dreptul de proprietate sunt
dobandite de unul dintre copartasi sau de o terta persoana prin ascte juridice
sau prin uzucapciune
B)prin pieirea partiala a bunului
C)numai prin partaj conventional incheiat in forma autentica notariala
RASP:A
46. Care sunt cazurile de coproprietate forţată reglementate de noul Cod
civil?
RASP: 1.bunurile prevăzute la art. 649, 660, 687 şi 1141;din noul cod civil
2.bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine, situate pe
linia de hotar între acestea, cum ar fi potecile, fântânile, drumurile şi izvoarele;

3.bunurile comune afectate utilizării a două sau a mai multor fonduri, cum ar fi o centrală
termică sau alte instalaţii care deservesc două sau mai multe clădiri, un drum comun într-
un cartier de locuinţe sau alte asemenea bunuri;

4.orice alt bun comun prevăzut de lege
47. Care este regimul juridic al bunurilor deţinute în coproprietate forţată?
(1) Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte
destinaţia acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari.
(2) Când bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare
coproprietar poate să dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra
bunului comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziţie asupra bunului
principal.
(3) Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea bunului comun se suportă în mod

proporţional cu cota-parte din drept a fiecărui coproprietar. Când bunul comun are
caracter accesoriu, în absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept a fiecărui
coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal.
RASP:TOATE
48. Ce este proprietatea comună în devălmăşie?

A)este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul
ca titularii sai nu au determinat cota parte ideala din dreptul de proprietate
asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor,bunurile apartinand
deopotriva tuturor coproprietarilor;
B) este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul
ca titularii sai au determinat cota parte ideala din dreptul de proprietate
asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor,
C) este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul
ca titularii sai au determinat cota parte ideala din dreptul de proprietate
asupra unor bunuri fractionate in materialitatea lor,
RASP:A
49. Care sunt drepturile şi obligaţiile titularilor dreptului de proprietate
periodică?
A. fiecare coproprietar este obligat să facă toate actele de conservare, în aşa fel încât să
nu împiedice sau să nu îngreuneze exercitarea drepturilor celorlalţi coproprietari;
B.pentru reparaţiile mari, coproprietarul care avansează cheltuielile necesare are dreptul
la despăgubiri în raport cu valoarea drepturilor celorlalţi coproprietari;
C.actele prin care se consumă în tot sau în parte substanţa bunului pot fi făcute numai cu
acordul celorlalţi coproprietari;
D.la încetarea intervalului, coproprietarul are obligaţia să predea bunul coproprietarului
îndreptăţit să îl folosească în următorul interval;
E.în funcţie de reparaţiile făcute, fiecare coproprietar este obligat să contribuie la

cheltuieli, în raport de cota –parte deţinută;
F.coproprietarii pot încheia contracte de administrare;nerespectarea obligaţiilor de către
coproprietar atrage plata de despăgubiri
RASP:TOATE
50. Care este domeniul de aplicare a uzucapiunii?
RASP: domeniul de aplicare al uzucapiunii cuprinde numai bunurile imobile care se află
în circuitul civil,în acord cu prevederile art. 1844 Cod civil conform căruia nu se poate
prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declaraţie a legii, nu
pot fi obiecte de proprietate privată, ci sunt scoase din comerţ.
51. Ce drepturi pot fi dobândite prin uzucapiune?
1.dreptul de proprietate, indiferent de felul proprietatii
2.dreptul de proprietate publica
3.uzufructul
ANS: 3
52. Care sunt formele uzucapiunii reglementate de Codul civil de la 1864?

A. uzucapiunea de 30 de ani
B. uzucapiunea de 20 de ani
C. uzucapiunea de 10 ani
RASP:A
53. Care sunt condiţiile uzucapiunii de 30 de ani?
A.posesia sa fie dobandita in baza unui just titlu
B.posesorul sa fie de buna – credinta
C.posesia sa fie exercitata neintrerupt timp de 30 de ani
RASP:C
54. Care sunt calităţile posesiei necesare pentru uzucapiunea de 30 de ani?

A)posesia sa fie utila,
B)posesia sa se exercite in baza unui just titlu;
C)posesia sa aiba ca obiect un bun mobil sau imobil
RASP:A
55. Care sunt condiţiile speciale ale uzucapiunii de 10 până la 20 de ani?
A. justul titlu sa priveasca atat posesorul bunului cat si persoana de la care acesta a
dobandit bunul
B.posesia sa se intemeieze pe un just titlu, cu sau fara data certa
C.posesia sa fie exercitata cu buna – credinta
RASP:C
56. Ce condiţii trebuie să îndeplinească justul titlu?
A.sa emane de la adevaratul proprietar
B.sa aiba o existenta reala
C.poate fi un titlu putativ
RASP:B
57. Ce acte pot fi asimilate justului titlu ?
A.certificatul de mostenitor
B.contractul de locatiune
C.hotararile judecatoresti care tin loc de contract de vanzare – cumparare.
RASP:C
58. Ce acte nu pot fi asimilate justului titlu ?
A.contractul de locatiune
B.actele translative de proprietate incheiate cu o persoana care nu are calitatea de

proprietar
C.titlul anulabil
RASP:A
59. Care sunt regulile de calcul al termenului uzucapiunii?

A)ziua in care incepe prescriptia intra in calcul;
B)ziua se socoteste 24 de ore incepe la ora zero si se sfarseste la miezul

noptii urmatoare
C)nu intra in calcul ziua in care incepe prescriptia si nici ziua in care se
implineste prescriptia
RASP:B
60. În ce cazuri operează întreruperea civilă a prescripţiei achizitive?
A.prin recunoasterea de catre posesor a dreptului adevaratului proprietar
B.daca cererea de chemare in judecata formulata de adevaratul proprietar impotriva

posesorului va fi respinsa sau anulata
C.daca cererea de chemare in judecata formulata de adevaratul proprietar impotriva

posesorului va fi perimata
RASP:A
61. În ce cazuri nu operează întreruperea civilă a prescripţiei achizitive?
RASP: dacă acţiunea va fi respinsă sau anulată;
-dacă se va pronunţa încetarea procesului;
-dacă reclamantul a renunţat la acţiune;
-dacă se va constata perimarea cererii de chemare în judecată.
62. Ce condiţii se cer întrunite pentru a opera joncţiunea posesiilor?
A.se poate uni o posesie utila cu o posesie viciata;
B.se poate uni o posesie utila cu o detentie precara;
C.se pot uni doar doua sau mai multe posesii utile.
RASP:C
63. Cum operează renunţarea la beneficiul prescripţiei achizitive?

RASP: enunţarea nu produce efecte erga omnes, ci doar în raporturile dintre posesor
şiadevăratul proprietar.
64. Care sunt caracterele juridice ale acţiunii în revendicare?
A.este o actiune petitorie
B.este o actiune posesorie
C.este o actiune personala

RASP:TOATE
65. Cine poate avea calitatea de titular al acţiunii în revendicare?
A.proprietarul exclusiv al bunului
B.coproprietarul bunului
C.posesorul bunului
RASP:A
66. Care este obiectul material al acţiunii în revendicare?
A.bunuri imobile individual determinate
B.bunuri mobile aflate in posesia nelegitima a paratului
C.bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate in posesia nelegitima a
paratului
RASP:C
67. Cum se realizează proba dreptului de proprietate în cazul acţiunii în revendicare imobiliară?
A)daca ambele parti au titlu,care emana de la acelasi autor,instanta va da castig de cauza celui
care a transcris primul titlu sau
B)daca titlurile prezentate de ambele parti provin de la autori diferiti,in toate cazurile va castiga
reclamantul;
C)daca nici o parte nu are titlu,va castiga paratul
RASP:A
68. Care sunt bunurile mobile în privinţa cărora se aplică prezumţia de proprietate instituită de
art.937 alin.1 Cod civil?
RASP:bunurile pierdute sau furate
69. Ce condiţii trebuie să îndeplinească posesia terţului dobânditor pentru a fi aplicată prezumţia
de proprietate instituită de art.937 alin.1 Cod civil?
RASP:sa fie reala,sa fie utila ,sa fie de buna credinta
70. Care sunt efectele acţiunii în revendicare?
A)restituirea bunului catre adevaratul proprietarchiar daca este grevat de sarcini;
B)restituirea bunului catre adevaratul proprietar ,liber de orice sarcini;
C)restituirea contravalorii bunului in toate cazurile
RASP:B
71. Cum se restituie bunul revendicat?
RASP:bunul reintră în patrimoniul proprietarului liber de orice sarcini, potrivit principiului
resoluto jure dantis, rezolvitur jus accipientis(desfiinţarea dreptului transmiţătorului duce la
desfiinţarea dreptului dobânditorului).
72. Cum se restituie fructele lucrului revendicat de către posesorul de bună-

credinţă?
RASP: Posesorul de bună credinţă,adică cel care nu a cunoscut viciul titlului său, va
putea să reţină fructele percepute până la data introducerii acţiunii în revendicare de către
adevăratul proprietar . În schimb, el va fi obligat să restituie fructele pe care le-a perceput
după data
intentării acţiunii în revendicare, deoarece se consideră că buna sa credinţă a încetat din

momentul în care a luat la cunoştinţă de acţiune, deci de existenţa viciului titlului său.
73. Cum se restituie fructele lucrului revendicat de către posesorul de rea-

credinţă?
RASP: Posesorul de rea credinţăva fi obligat să restituie toate fructele lucrului percepute
sau nepercepute, ori valoarea acestora dacă le-aconsumat sau a neglijat să le perceapă. El
va avea dreptul să reţină din valoarea fructelor, cheltuielile care au fost necesare pentru
producerea şi perceperea fructelor, deoarece aceste cheltuieli ar fi fost făcute şi de către
adevăratul proprietar.
74. Care sunt cheltuielile făcute de posesor cu lucrul pe care îl restituie?

RASP: A. cheltuieli necesare;
B. cheltuieli utile;
C. cheltuieli voluptuarii.
TOATE
75. Ce sunt cheltuielile necesare?
A. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru
conservarea bunului
B. cheltuielile facute de proprietar pentru revendicarea bunului
C. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru
sporirea valorii bunului
D. acea categorie de cheltuieli care constau in ameliorarile bunului
RASP:A
76. Ce sunt cheltuielile utile?
a. cheltuielile facute de proprietar pentru revendicarea bunului
b. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru
sporirea valorii bunului
c. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca depusa pentru
conservarea bunului
RASP:B
77. Ce sunt cheltuielile voluptuare?
RASP:Cheltuielile voluptuare sau de simplă plăcere,au caracter de luxsau de înfrumuseţare a
bunului, pe care posesorul le-a făcut pentru plăcerea lui personală şi care nu sporesc
valoarea lucrului.
78. La restituirea căror cheltuieli făcute de posesor cu lucrul revendicat va fi

obligat proprietarul?
RASP: proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare
pentru producerea şi culegerea fructelor sau a productelor.
79. Care este natura juridică a posesiei?

natura juridică a unui fapt, a unei situaţii de fapt, căreia trebuie să i se recunoască efecte
juridice.
Posesia ca stare de fapt se bucură de protecţie juridică, fie în mod direct prin acţiunile posesorii,
fie în mod indirect prin recunoaşterea unor efecte juridice în condiţii speciale: prezumţia de
proprietate, dobândirea fructelor şi a bunurilor mobile, ocupaţiunea, uzucapiunea
A.numai bunurile susceptibile de exercitare a unui drept real asupra lor, respectiv bunuri
corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil
B.bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
C.bunurile comune
RASP:A
81. Care sunt persoanele care au capacitatea de a exercita posesia?

RASP: Potrivit art. 917 din Noul Cod civil, posesorul poate exercita prerogativele dreptului de
proprietate asupra bunului, fie în mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei
alte persoane. Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu şi persoanele juridice exercită posesia
prin reprezentantul lor legal
82. Care sunt elementele constitutive ale posesiei?

Elementul material–corpus , elementul psihologic –animus
83. Ce este detenţia precară?

Rasp: Detenţia precară sau precaritatea reprezintă stăpânirea unui bun pentru altul,
respectiv pentru posesorul sau titlarul unui drept real asupra bunului

RASP: este acea persoana care detine un bun fara intentia sau vointa de a efectua aceasta
stapanire pentru sine, de a se comporta ca proprietar al acelui bun sau ca titular al altui drept real.
85. Care sunt cazurile în care detenţia precară se poate interverti în posesie?
A.dacă detentorul precar încheie cu bună-credinţă un act translativ de proprietate cu titlu
particular, cu altă persoană decât cu proprietarul bunului
B. Dacă detentorul precar săvârşeşte împotriva posesorului acte de rezistenţă neechivoce
în privinţa intenţiei sale de a începe să se comporte ca un proprietar.
C. dacă detentorul precar înstrăinează bunul printr-un act translativ de proprietate cu titlu
particular, cu condiţia ca dobânditorul să fie de bună-credinţă.

86. Cum se dobândeşte posesia?
A.prin intrunirea ambelor elemente constitutive
B.prin intrunirea elementului material – corpus
C.prin uzucapiune
RASP:A
87. Care sunt cazurile de încetare a posesiei?

RASP: transformarea sa în detenţie precară;înstrăinarea bunului;abandonarea bunului
mobil sau înscrierea în cartea funciară a declaraţiei de renunţare la dreptul de proprietate
asupra unui bun imobil;pieirea bunului;trecerea bunului în proprietate publică;înscrierea
dreptului de proprietate al comunei, oraşului, sau municipiului după caz, conform art. 889
alin. 2;deposedare, dacă posesorul rămâne lipsit de posesia bunului mai mult de un an.
88. Cum se realizează dovada posesiei?

RASP: A dovedi posesia înseamnă a dovedi existenţa elementelor sale.
Elementul material ala posesiei, ca element obiectiv, este relativ uşor de dovedit, datorită
caracterului său aparent. Ca fapt material el poate fi dovedit prin orice mijloc de probă.
Elementul intenţional, ca element subiectiv, este mai greu de dovedit, astfel că legea a
instituit prezumţii legale pentru a simplifica sarcina probei
89. Care sunt viciile posesiei?
A.discontinuitatea,violenta,clandestinitatea,echivocul
B.dolul
C.eroarea
RASP:A
90. Care sunt caracterele juridice ale viciului discontinuităţii?

Rasp: este un viciu temporar, este un viciu absolut,
91. Care sunt caracterele juridice ale viciului violenţei?

RASP: este un viciu relativ, este un viciu temporar
92. Care sunt caracterele juridice ale viciului clandestinităţii?
A. este un viciu absolut
B. este un viciu relativ
C. se aplica numai in privinta posesiei bunurilor imobile
RASP:B
93. Ce efecte produce posesia?

A. creeaza o prezumtie absoluta de proprietate in materie imobiliara
B. posesorul de buna-credinta sau de rea-credinta dobandeste fructele lucrului
C. posesia este aparata prin actiunile posesorii
RASP:C
94. Cum funcţionează prezumţia de proprietate ca efect al posesiei?

RASP: Prin instituirea acestei prezumţii, legiuitorul a pus la dispoziţia posesorului un
mijloc de
probă avantajos pentru a dovedi însăşi existenţa dreptului de proprietate.
95. Cum se dobândesc fructele prin posesia de bună-credinţă?

RASP: Posesorul de bună-credinţă dobândeşte proprietatea fructelor civile -când au fost
plătite, adică din momentul în care le-a încasat efectiv.
96. Care sunt condiţiile dobândirii fructelor bunului posedat?

A. fructele sa nu fi fost percepute
B. posesia sa fie dobandita in baza unui just titlu
C. posesorul sa fi fost de buna - credinta
RASP:C
97. Care sunt acţiunile prin care se protejează posesia?
A. actiunea negatorie
B actiunea posesorie
C. actiunea confesorie.
RASP:B
98. Care sunt caracterele juridice ale acţiunilor posesorii?

A. sunt actiuni personale
B. sunt actiuni reale
C. sunt actiuni petitorii
RASP:B
99. Cum se clasifică acţiunile posesorii?
A.actiunea in complangere si actiunea in reintegrare
B.actiunea confesorie si actiunea negatorie
C.actiunea in revendicare si actiunea posesorie
RASP:A
100.Care sunt condiţiile de exercitare a acţiunilor posesorii?

A. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare
B. reclamantul sa faca dovada ca, inainte de tulburare sau deposedare, a posedat bunul
cel putin trei ani
C. posesorul sa faca dovada ca a dobandit posesia in baza unui just titlu
RASP:A
DREPT CIVIL. TEORIA OBLIGATIILOR LICENTA IULIE 2013
1Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice?

a. exceptia de neexecutare, rezolutiunea si riscul contractului
b. nulitatea
c. inopozabilitatea
ANS A
2 Ce este exceptia de neexecutare?
- Excepţia de neexecutare este un mijloc preventiv de apărare prin
care se realizează protecţia acelei părţi contractante.
Exemplu: La vanzarea unui bun, vanzatorul poate refuza predarea

bunului daca cumparatorul nu achita pretul la care s-a obligat
3 Care este modul de operare a rezolutiunii?

Rezoluţiunea poate fi dispusă de instanţă, la cerere, sau, după caz, poate
fi declarată unilateral de către partea îndreptăţită. Astfel, la solicitarea
persoanei îndreptăţite, instanţa de judecată poate dispune rezoluţiunea.
Rezoluţiunea judiciară a fost definită în literatura de specialitate ca fiind
o sancţiune civilă pentru neexecutarea culpabilă a unui contract
sinalagmatic şi, pe planul răspunderii civile, dă dreptul la daune-interese
pentru prejudiciile cauzate prin neexecutare. Totodată, rezoluţiunea
poate fi declarată unilateral de către partea interesată fără a solicita acest
lucru instanţei.
De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părţile au
convenit astfel, rezoluţiunea poate opera de plin drept.
4 Cum opereaza rezolutiunea unilateral?

Potrivit art. 1552 alin. 1 C.civ., rezoluţiunea sau rezilierea contractului
poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului atunci când părţile au
convenit astfel, când debitorul se află de drept în întârziere ori când
acesta nu a executat obligaţia în termenul fixat prin punerea în întârziere.
5. Care sunt efectele rezoluţiunii şi ale rezilierii?
Contractul desfiinţat prin rezoluţiune se consideră că nu a fost niciodată

încheiat. Dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ţinută, în
acest caz, să restituie celeilalte părţi prestaţiile primite.
Rezoluţiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la

soluţionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate să producă
efecte chiar în caz de rezoluţiune.
Contractul reziliat încetează doar pentru viitor.

a. clauza contractuala expresa prin care partile prevad rezolutiunea
contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia dintre ele
b. alt raspuns
ANS: A
7. Cine suportă riscul contractului?

Riscul contractului este suportat de debitorul obligatiei imposibil de
executat.
8. Cine suportă riscul contractului translativ de proprietate?

a. partea care avea caalitatea de proprietar al lucrului in momentul
pieirii fortuite
b. dobanditorul lucrului
c. ambele parti
d. ANS: A
9. Care sunt condiţiile gestiunii de afaceri?

a. de exercitiu a partilor
b. obiectul, utilitatea si atitudinea partilor fata de actele de gestiune
c. obiectul gestiunii sa constea numai in incheierea de acte material
ANS : B
10. Care este atitudinea părţilor faţă de actele de gestiune?

- geratul trebuie să fie complet străin de operaţiunea pe care gerantul o
săvârşeşte în interesul său (altfel vorbim de contractul de mandat);
- gerantul trebuie să acţioneze cu intenţia de a gera interesele altuia.
11. Care sunt obligaţiile gerantului ?

a. de a garanta pentru evictiune fata de great
b. de a raspunde fata de gerat pentru viciile ascunse ale lucrului
c. de a da socoteala geratului pentru gestiunea savarsita
ANS: C
12. Care sunt obligaţiile geratului ?

a. sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau
mostenitorii sai vor putea sa o preia
b.sa actioneze ca un mandatar al geratuluic.nu are nicio obligatie
pozitiva
ANS A
13. Cum se realizează proba gestiunii de afaceri?

a.numai dupa regulile aplicabile in materia probei actelor juridice
b.in acelasi fel, indiferent daca obiectul gestiunii este un act material sau
un act juridic
c.actele materiale se pot dovedi cu orice mijloc de proba

ANS C
14. Care sunt obligaţiile accipiensului de bună-credinţă?

a. sa restituie lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele ca orice
posesor de buna-credinta
b. sa restituie atat lucrul cat si fructele acestuia
c. sa restituie valoarea lucrului daca a instrainat lucrul daca pretul
este mai mic decat valoarea lucrului
ANS: A
15. Care sunt obligaţiile accipiensului de rea-credinţă?

a. sa restituie lucrul primit si fructele percepute
b. daca a instrainat lucrul sa restituie pretul primit
c. este liberat de obligatia de restituire a lucrului, daca lucrul a pierit
in mod fortuity
ANS: A
16. Care sunt condiţiile generale ale plăţii lucrului nedatorat?

a. sa nu existe o plata
b. plata sa fie datorata
c. plata sa fie facuta din eroare
ANS: C
17. Care sunt persoanele care pot să ceară restituirea plăţii în cazul
plăţii nedatorate?
a. orice creditor al lui solvens
b. creditorii chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblice
c. numai solvens
ANS: B
18. Care este termenul de prescripţie în care se poate intenta

acţiunea în restituirea plăţii în cazul plăţii nedatorate ?
a. in toate cazurile, termenul general de prescriptie extintiva de 3 ani
b. termenul general de prescriptie de 3 ani, indiferent daca actiunea in
repetitiune este o actiune patrimoniala sau o actiune in revendicare
c. daca obiectul platii este un bun individual determinat, actiunea este
imprescriptibila deoarece are caracterul unei actiuni in revendicare
ANS: C
19. Care sunt cazurile în care nu există obligaţia de restituire a plăţii

nedatorate ?
a. in cazul obligatiilor civile perfecte achitate de buna-voie de catre
debitor
b. in cazul obligatiilor civile imperfect achitate de buna-voie de
debitor
c. in toate cazurile exista obligatiaa de restituire a platii nedatorate
ANS: B
20. Care sunt condiţiile materiale ale acţiunii în îmbogăţirea fără

justă cauză?
a. sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori
apreciabile
b. sa se produca marirea unui patrimoniu, indiferent de valoarea
dobandita
c. micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea in diminuarea
unor elemente active
ANS: A
21. Care sunt condiţiile juridice ale acţiunii în îmbogăţirea fără

justă cauză?
a. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului
altei persoane sa se faca in baza unei dispozitii legale, un contract
sau o hotarare judecatoreasca
b. sa existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite

c. sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama
diminuarii patrimoniului altei persoane
ANS: C
22. Ce fel de condiţii se cer pentru intentarea acţiunii în restituire în

cazul imbogăţirii fără justă cauză?
a. numai conditii juridice
b. numai conditii material
c. atat conditii material cat si conditii juridice
ANS: C
23. Care sunt cazurile în care îmbogăţirea este justificată?
24. Care sunt formele răspunderii civile delictuale?
În raport de prevederile art. 998 - 999 C.civ., pentru angajarea

răspunderii civile delictuale a unei persoane, legea impune îndeplinirea a
4 condiţii, respectiv: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte
ilicite, existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi
prejudiciu şi vinovăţia celui care a săvârşit fapta ilicită, condiţii ce
trebuie îndeplinite cumulativ.
25. Care este natura juridică a răspunderii civile delictuale?
a. pedeapsa civila
b. sactiunea civila
c. atat pedeapsa cat si sanctiunea civila
ANS: B
26. Care este raportul dintre răspunderea civilă delictuală şi

răspunderea penală ?
a. raspunderea penala inlatura raspunderea civila delictuala

b. raspunderea civila delictuala nu inlatura raspunderea penala daca
fapta ilicita intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni
c. nu exista niciun raport intre raspunderea civila delictuala si
raspunderea penala
ANS: B
27. Care sunt funcţiile răspunderii civile delictuale?

a. functia sanctionatorie
b. numai functia reparatorie
c. numai functia educativ-preventiva si functia reparatorie
ANS: C
28. Cum se clasifică prejudiciul?

a. numai prejudiciu corporal
b. numai prejudiciu material
c. prejudiciu material si prejudiciu corporal
ANS: C
29. Ce aspecte sunt avute în vedere la repararea prejudiciului?

a. se repara numai prejudicial previzibil
b. se repara atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat
c. repararea prejudiciului se poate realiza numai prin intentarea unei
actiuni in justitie pentru plata despagubirilor
ANS: B
30. Care sunt trăsăturile caracteristice ale faptei ilicite?
31. Ce se întâmplă în cazul în care victima unei fapte ilicite are

asigurare de persoane?
a. se poate cumula suma primita de victim de la asigurator cu
despagubirea datorata de autorul prejudiciului
b. autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferentei

dintre indemnizatia de asigurare si prejudiciu
c. autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despagubire,
cand si el are calitatea de asigurat
d. va fi obligat la plata intregului prejudiciu
ANS: A
32. Cum se poate obţine repararea prejudiciului ?

a. prin intelegerea partilor asupra intinderii dispegubirilor si a
modalitatilor de reparare a prejudiciului
b. numai printr-o cerere de chemare in judecata prin care se pune in
miscare actiunea in raspundere civila delictuala
c. numai prin invoiala partilor asupra intinderii despagubirilor si a
modalitatilor de reparare a prejudiciului
ANS: A
33. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi

prejudiciu ?
a. se stabileste un raport de cauzalitate general
b. nu trebuie sa se faca abstractie de atitudinea subiectiva, de ordin
psihic a autorului prejudiciului fata de fapta sa ilicita si de urmarile
acesteia
c. trebuie avute in vedere atat fapta ilicita savarsita, ca actiune, cat si
fapta ilicita, ca inactiune
ANS : C
34.Care sunt condiţiile reparării prejudiciului ?

a. numai conditia ca prejudicial sa nu fi fost reparat inca
b. prejudiciul sa fie cert sis a nu fi fost reparat inca
c. este considerat cert numai prejudiciul actual
ANS: B
35.Care sunt principiile care guverneaza repararea prejudiciului ?

a. principiul repararii integrale
b. principiul repararii prin echivalent
c. atat principiul repararii integrale cat si principiul repararii prin
echivalent
ANS: A
36.Ce aspecte sunt avute în vedere la repararea integrala a unui

prejudiciu ?
37.Care sunt formele reparaţiei?

Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei
anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este
interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite
prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.
38. Care este fundamentul răspunderii pentru fapta minorului sau a

celui pus sub interdicţie?
39. Care este raportul dintre răspunderea părinţilor şi răspunderea

comitenţilor pentru faptele prepuşilor ?
- raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor;
- parintii nu raspund pentru minorul - prepus nici pentru prejudiciile pe
care acesta le cauzeaza comitentului insusi .
40. Cine poate avea calitatea de comitent?

Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul
asupra modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei
persoane (prepusului).
41.Care sunt efectele răspunderii comitentului în raporturile cu

victima prejudiciului?
a. victima trebuie sa cheme la raspundere comitentul sau prepusul in
ordinea prestabilita legal
b. prepusii sunt solidari fata de victima fata de intreg prejudiciul, in
timp ce fiecare comitent este solitar cu propriul prepus doar in
limitele partii de prejudiciu pe care a produs-o acel prepus
c. pentru intregul prejudiciu, prepusii nu sunt tinuti solidari fata de
victim prejudiciului
ANS: B
42.Care sunt efectele răspunderii comitentului în raporturile cu

prepusul?
a. comitentul are dreptul sa ceara prepusului sau restituirea in
intregime a despagubirilor avansate victimei
b. daca prejudiciul a fost cauzat de doi sau mai multi prepusi ai
aceluiasi comitent, acesta nu poate sa ceara oricaruia dintre ei
restituirea intregii sume platite
c. fata de comitent, prepusii care nu au savarsit fapta nu raman
obligatii solidar
ANS: A
43. Cine are paza animalului sau a lucrului?

Paza juridica o are de regula proprietarul, care in aceasta calitate are
putere de folosinta, supraveghere si control asupra lucrului sau
animalului.
44.Cine are calitatea de persoană răspunzatoare pentru prejudiciul

cauzat de ruina edificiului?
a. constructorul si arhitectul
b. locatarul cladirii
c. proprietarul cladirii
ANS: C
45 Care sunt cauzele de exonerare de raspunderein material raspunderii

pentru prejudiciile cauzate de animale, de lucruri si pentru ruina
edificiului?
Obligatii. Responsabilitatea
1. Cum defineste Codul civil obligatia civila ?
a. raportul juridic in temeiul caruia o persoana este tinuta sa dea, sa faca sau sa nu
faca ceva.
b. Codul civil nu defineste obligatia civila
c. raportul de drept civil in care o parte, numita creditor, are posibilitatea sa
pretinda celeilalte parti, numita debitor, sa execute o prestatie sau mai multe
prestatii, ce pot fi de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constrangerii
de stat.
CORECT: B
2. Cum se clasifica obligatiile dupa izvorul lor ?
a. obligatii nascute din acte juridice si obligatii nascute din fapte juridice.
b. obligatii de a face si obligatii de a nu face
c. obligatii nascute din fapte juridice licite si obligatii nascute din fapte juridice
ilicite
CORECT: A
3. Cum se clasifica obligatiile dupa obiectul lor ?
a. obligatii nascute din acte juridice si obligatii nascute din fapte juridice
b. obligatii determinate si obligatii de diligenta
c. obligatii obisnuite si obligatii reale
CORECT: B
4. Ce este obligatia de a da ?
a. indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau a

preda un lucru
b. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real
c. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea
sau conventia partilor
CORECT: B
5. Ce este obligatia de a face ?
a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut

b. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor
legea sau conventia partilor
c. indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau a
preda un lucru
CORECT: C
6. Ce fel de obligatie este obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul ce

a format obiectul contractului de vanzare – cumparare ?
a. obligatie de a da
b. obligatie de a face
c. obligatie reala
CORECT: B
7. Ce este obligatia determinata (sau de rezultat) ?
a. obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul

asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o
anumita activitate
b. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor
legea sau conventia partilor
c. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit
rezultat
CORECT: A
8. Ce este obligatia de diligenta sau de mijloace ?
a. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit

rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat
b. obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul
anumita activitate
c. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea
CORECT: A
9. Cum se clasifica obligatiile dupa gradul lor de opozabilitate ?
a. obligatii pozitive si obligatii negative

b. obligatii obisnuite si obligatii reale
c. obligatii de a face si obligatii de a nu face
CORECT: B
10. Ce sunt obligatiile reale – propter rem – ?
a. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea

b. obligatii strict personale, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul
anumita activitate
c. indatoriri ce revin debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui
anumit rezultat
CORECT: A
11. Ce sunt obligatiile opozabile si tertilor – scriptae in rem –?
a. obligatiile caracterizate prin faptul ca sunt atat de strans legate de posesia unui
bun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca
posesorul bunului va fi obligat sa respecte acest drept, desi nu a participat direct si
personal la nasterea raportului juridic obligational
b. obligatii strict personale, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul

anumita activitate
c. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea
CORECT: A
12. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor juridica ?
a. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor

b. obligatii obisnuite si obligatii reale
c. obligatii civile perfecte si obligatii civile imperfecte
CORECT: C
13. Cum se clasifica obligatiile dupa raportul lor cu modalitatile ?
a. obligatii obisnuite si obligatii reale

b. obligatii simple si obligatii complexe
c. obligatii civile perfecte si obligatii civile imperfecte
CORECT: B
14. Care sunt modalitatile care afecteaza o obligatie civila ?
a. termenul, conditia, sarcina

b. numai termenul
c. termenul si conditia
CORECT: C
15. Care sunt izvoare de obligatii conform Codului civil ?
a. contractul si actul juridic unilateral

b. numai legea
c. contractul
CORECT: C
16. Ce fapte juridice licite sunt reglementate de Codul civil ca izvor de obligatii ?
a. plata lucrului nedatorat

b. imbogatirea fara justa cauza
c. gestiunea de afaceri, plata lucrului nedatorat, imbogatirea fara justa cauza
CORECT: A
17. Care fapta juridica licita nu are reglementare legala, fiind o constructie a doctrinei
si a jurisprudentei ?
a. imbogatirea fara justa cauza

b. gestiunea de afaceri
c. plata lucrului nedatorat
CORECT: A
18. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri ?
a. capacitatea de exercitiu a partilor

b. obiectul, utilitatea si atitudinea partilor fata de actele de gestiune
c. obiectul gestiunii sa constea numai in incheierea de acte materiale
CORECT: B
19. Care este obiectul gestiunii de afaceri ?
a. incheierea de acte acte juridice de conservare, de administrare si de dispozitie

b. incheierea de acte juridice care sa nu depaseasca limitele unui act de
administrare
c. numai acte materiale
CORECT: B
20. Ce fel de acte juridice poate sa incheie gerantul in nume propriu ?
a. numai acte de conservare

b. acte de conservare, acte de administrare, acte de dispozitie
c. incheierea de acte juridice care sa nu depaseasca limitele unui act de
administrare
CORECT: C
21. Cum se apreciaza utilitatea gestiunii de afaceri ?
a. in raport de momentul savarsirii actelor de gestiune si nu prezinta importanta

faptul ca ulterior bunul este distrus dintr-un caz fortuit sau de forta majora
b. pe tot timpul savarsirii actelor de gestiune
c. pana la momentul la care geratul sau mostenitorii sai preiau gestiunea
CORECT: A
22. Care este atitudinea partilor fata de actele gestiunii de afaceri ?
a. geratul sa aiba cunostinta de interventia gerantului

b. geratul sa actioneze cu intentia de a administra propriile interese
c. geratul sa nu aiba cunostinta de interventia gerantului
CORECT: C
23. Ce conditii se cer referitor la capacitatea partilor in gestiunea de afaceri ?
a. ambele parti sa aiba capacitate deplina de exercitiu

b. geratul sa aiba capacitate deplina de exercitiu
c. gerantul sa aiba capacitate de exercitiu
CORECT: C
24. Care sunt obligatiile gerantului ?
a. sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau

mostenitorii sai vor putea sa o preia
b. sa actioneze ca un mandatar al geratului
c. nu are nicio obligatie pozitiva
CORECT: A
25. Care sunt obligatiile geratului ?
a. sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile facute, dar numai daca acestea
s-au nascut din acte juridice
b. sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta
le-a facut
c. sa plateasca gerantului numai cheltuielile necesare
CORECT: B
26. Cum se face proba gestiunii de afaceri ?
a. numai dupa regulile aplicabile in materia probei actelor juridice

b. in acelasi fel, indiferent daca obiectul gestiunii este un act material sau un act
juridic
c. actele materiale se pot dovedi cu orice mijloc de proba
CORECT: C
27. Care sunt conditiile generale ale platii lucrului nedatorat ?
a. sa nu existe o plata
b. plata sa fie datorata
c. plata sa fie facuta din eroare
CORECT: C
28. Care sunt obligatiile accipiensului de buna – credinta ?
a. sa restituie lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna
- credinta
b. sa restituie atat lucrul cat si fructele acestuia
c. sa restituie valoarea lucrului, daca a instrainat lucrul, daca pretul este mai mic
decat valoarea lucrului
CORECT: A
29. Care sunt obligatiile accipiensului de rea – credinta ?
a. sa restituie lucrul primit si fructele percepute

b. daca a instrainat lucrul, sa restituie pretul primit
c. este liberat de obligatia de restituire a lucrului, daca lucrul a pierit in mod
fortuit
CORECT: A
30. Care sunt obligatiile solvensului ?
a. sa restituie toate cheltuielile facute de accipiens cu lucrul

b. sa restituie cheltuielile facute cu lucrul, numai daca accipiens este de buna
credinta
c. sa restituie cheltuielile necesare si utile facute cu lucrul de accipiens, indiferent
daca acesta este de buna – credinta sau de rea - credinta
CORECT: C
31. Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate ?
a. orice creditor al lui solvens

b. creditorii chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblice
c. numai solvens
CORECT: B
32. Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea
platii in cazul platii nedatorate ?
a. in toate cazurile, termenul general de prescriptie extinctiva de 3 ani

b. termenul general de prescriptie de 3 ani, indiferent daca actiunea in repetitiune
este o actiune patrimoniala sau o actiune in revendicare
c. daca obiectul platii este un bun individual determinat, actiunea este
imprescriptibila deoarece are caracterul unei actiuni in revendicare
CORECT: C
33. Care sunt cazurile in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate ?
a. in cazul obligatiilor civile perfecte achitate de buna voie de catre debitor

b. in cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna voie de debitor
c. in toate cazurile exista obligatia de restituire a platii nedatorate
CORECT: B
34. Ce fel de conditii se cer pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii
fara justa cauza ?
a. numai conditii juridice

b. numai conditii materiale
c. atat conditii materiale cat si conditii juridice
CORECT: C
35. Care sunt conditiile materiale cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul
imbogatirii fara justa cauza ?
a. sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile

b. sa se produca marirea unui patrimoniu, indiferent de valoarea dobandita
c. micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea numai in diminuarea unor
elemente active
CORECT: A
36. Care sunt conditiile juridice cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul
imbogatirii fara justa cauza ?
a. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane

sa se faca in baza unei dispozitii legale, un contract sau o hotarare judecatoreasca
b. sa existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite
c. sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama diminuarii
patrimoniului altei persoane
CORECT: C
37. Care sunt limitele obligatiei de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?
a. obligatia de restituire nu cunoaste nicio limita fiind vorba de o fapta juridica

licita
b. persoana al carei patrimoniu s-a diminuat poate pretinde mai mult decat
micsorarea patrimoniului sau deoarece este creditorul obligatiei de restituire
c. persoana al carei patrimoniu s-a diminuat nu poate pretinde mai mult decat
micsorarea patrimoniului sau deoarece s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza
CORECT: C
38. Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva in cazul imbogatirii fara

justa cauza ?
a. de la momentul diminuarii patrimoniului

b. de la momentul in care persoana a cunoscut faptul maririi altui patrimoniu
c. de la momentul in care persoana care si-a micsorat patrimoniul a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca, atat faptul maririi altui patrimoniu, cat si persoana care a
beneficiat de aceasta marire
CORECT: C
39. Care sunt deosebirile dintre responsabilitate si raspundere ?
a. din punct de vedere al naturii si continutului

b. din punct de vedere al raportului dintre individ si societate
c. nu exista nicio deosebire intre responsabilitate si raspundere
CORECT: A
40. Cum este definita responsabilitatea juridica?
a. o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare

a normelor de drept, fata de integritatea ordinii juridice si fata de actiunile pe care
le intreprinde individul in vederea asigurarii unui climat de legalitate
b. un raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor
juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de
judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice
c. obligatia de a suporta consecintele nerespectarii unor reguli de conduita
CORECT: A
41. Cum este definita notiunea de raspundere juridica ?
a. un raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor

juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de
judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice
b. o atitudine culturala a individului fata de legislatie
c. o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare
a normelor de drept, fata de integritatea ordinii juridice si fata de actiunile pe care
le intreprinde individul in vederea asigurarii unui climat de legalitate
CORECT: A
42. Ce forme ale raspunderii se disting in materia dreptului civil ?
a. raspunderea contractuala
b. raspunderea civila
c. raspunderea contraventionala
CORECT: A
43. Care este natura juridica a raspunderii civile delictuale ?
a. pedeapsa civila
b. sanctiune civila
c. atat pedeapsa cat si sanctiune civila
CORECT: B
44. Care este raportul dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala ?
a. raspunderea penala inlatura raspunderea civila delictuala

b. raspunderea civila delictuala nu inlatura raspunderea penala daca fapta ilicita
intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni
c. nu exista nici un raport intre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala
CORECT: B
45. Care sunt functiile raspunderii civile delictuale ?
a. functia sanctionatorie
b. numai functia reparatorie
c. functia educativ – preventiva si functia reparatorie
CORECT: C
46. Cum se clasifica prejudiciul patrimonial ?
a. numai prejudiciu corporal

b. numai prejudiciu material
c. prejudiciu material si prejudiciu corporal
CORECT: C
47. Ce forma de raspundere va fi angajata ca urmare a producerii unui prejudiciu,

daca sunt indeplinite si celelalte conditii de existenta ?
a. numai raspunderea civila delictuala a autorului faptei ilicite

b. atat raspunderea civila delictuala cat si raspunderea penala
c. numai raspunderea penala
CORECT: B
a. prin intelegerea partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor de

reparare a prejudiciului
b. numai printr-o cerere de chemare in judecata prin care se pune in miscare
actiunea in raspundere civila delictuala
c. numai prin invoiala partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor
de reparare a prejudiciului
CORECT: A
49. Care sunt regulile care guverneaza stabilirea intinderii prejudiciului si a

cuantumului despagubirilor in cadrul unei actiuni in justitie ?
a. regula generala este cea a repararii integrale a prejudiciului

b. la stabilirea despagubirilor se va lua in considerare starea materiala atat a
autorului faptei ilicite cat si a persoanei prejudiciate
c. autorul prejudiciului este tinut sa acopere numai prejudiciul efectiv
CORECT: A
50. Cum se stabilesc despagubirile in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului ?
a. in functie de preturile existente la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti

b. daca se acorda si dobanzile aferente, acestea se calculeaza la momentul
pronuntarii hotararii judecatoresti
c. daca prejudiciul consta in distrugerea sau deteriorarea unui bun, va fi luat ca
moment de stabilire a despagubirilor data la care hotararea judecatoreasca a ramas
definitiva
CORECT: A
51. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu ?
a. se stabileste un raport de cauzalitate general

b. nu trebuie sa se faca abstractie de atitudinea subiectiva, de ordin psihic a
autorului prejudiciului fata de fapta sa ilicita si de urmarile acesteia
c. trebuie avute in vedere atat fapta ilicita savarsita, ca actiune, cat si fapta ilicita,
ca inactiune
CORECT: C
52. Care sunt consecintele sub aspectul procedurii de solutionare a actiunii in

raspundere penala si a actiunii in raspundere civila delictuala ?
a. actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal prin
constituirea partii vatamate sau a persoanei indreptatite ca parte civila
b. persoana vatamata care s-a constituit parte civila in procesul penal se poate
adresa si instantei civile, in toate cazurile
c. in toate cazurile actiunea penala se pune in miscare din oficiu
CORECT: A
53. Prin ce se aseamana raspunderea civila delictuala cu raspunderea civila

contractuala ?
a. numai prin faptul ca sunt forme ale raspunderii civile

b. numai din punct de vedere al elementelor care le conditioneaza
c. ambele tipuri de raspundere sunt forme ale raspunderii civile si sunt
conditionate de aceleasi elemente
CORECT: C
54. Prin ce se deosebeste raspunderea civila delictuala de raspunderea civila

contractuala ?
a. din punct de vedere al elementelor care le conditioneaza

b. numai in raport de izvorul lor
c. in raport de prescriptia dreptului la actiune
CORECT: C
55. Care sunt conditiile repararii prejudiciului ?
a. numai conditia ca prejudiciul sa nu fi fost reparat inca

b. prejudiciul sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca
c. este considerat cert numai prejudiciul actual
CORECT: B
56. Care sunt principiile care guverneaza repararea prejudiciului ?
a. principiul repararii integrale

b. principiul repararii prin echivalent
c. atat principiul repararii integrale, cat si principiul repararii prin echivalent
CORECT: A
57. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu ?
a. se repara numai prejudiciul previzibil

b. este supus repararii numai paguba efectiva
c. la stabilirea despagubirilor nu are relevanta starea materiala a victimei sau a
autorului faptei ilicite
CORECT: C
58. Care sunt modalitatile in care se poate face repararea prin echivalent a
prejudiciului ?
a. numai prin acordarea unei sume globale care se stabileste prin hotararea
judecatoreasca, de obligare la plata despagubirilor
b. numai prin stabilirea unor prestatii periodice, in forma baneasca, care se platesc
victimei temporar sau viager
c. prin acordarea unei sume globale sau prin stabilirea unor prestatii periodice
CORECT: C
59. Ce trasaturi caracteristice prezinta fapta ilicita ?
a. are caracter subiectiv, constand intr-o conduita ori manifestare umana

exteriorizata
b. are numai caracter obiectiv sau existenta materiala
c. este contrara ordinii sociale si reprobata de societate
CORECT: C
60. Cu ce echivaleaza lipsa discernamantului ?
a. absenta factorului intelectiv, respectiv cu lipsa vinovatiei

b. cu lipsa intentiei directe
c. cu lisa intentiei indirecte
CORECT: A
61. Cum se face proba conditiilor raspunderii civile delictuale ?
a. in raport de dispozitiile art. 1169 Cod civil

b. victima prejudiciului trebuie sa faca doar dovada existentei prejudiciului
c. sarcina probei o are atat autorul faptei ilicite cat si victima prejudiciului
CORECT: A
62. Care este factorul comun al ipotezelor la care se refera prevederile art. 1000 alin.
2 – 4 Cod civil ?
a. ideea de garantie fata de victima cu privire la acoperirea prejudiciului cauzat

b. o garantie de tipul fidejusiunii
c. toate sunt forme de raspundere civila delictuala
CORECT: A
63. Care este fundamentul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?
a. o simpla prezumtie de culpa

b. o prezumtie absoluta de culpa
c. o tripla prezumtie de culpa
CORECT: C
64. Care este domeniul de aplicatie al raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor
minori ?
a. raspunderea se aplica numai parintilor daca filiatia este din casatorie

b. raspunderea se aplica numai parintilor daca filiatia este din casatorie sau din
afara casatoriei
c. raspunderea se aplica parintilor indiferent daca filiatia este din casatorie, din
afara casatoriei sau ca efect al adoptiei copilului minor
CORECT: C
65. Ce conditii trebuie sa probeze victima prejudiciului in cazul raspunderii parintilor

pentru fapta copiilor lor minori ?
a. numai conditiile speciale

b. ca minorul a actionat cu vinovatie
c. copilul sa fie minor si sa aiba locuinta la parintii sai, cumulativ cu conditiile
generale
CORECT: C
66. Inlaturarea prezumtiilor raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori.
a. obiectul probei contrare il constituie faptul ca parintii si-au indeplinit in mod

ireprosabil indatoririle ce le reveneau
b. prezumtiile din art. 1000 alin. 2 Cod civil sunt prezumtii absolute, deci nu sunt
susceptibile de proba contrara
c. obiectul probei contrare il constituie faptul ca minorul a actionat cu
discernamant
CORECT: A
67. Care sunt efectele raspunderii parintilor pentru prejudiciul cauzat de minor ?
a. parintii raspund integral fata de victima pentru prejudiciul cauzat de minor

b. cind minorul a avut discernamant la momentul savarsirii faptei ilicite, victima il
va chema in judecata numai pe minor
c. daca s-a stabilit judecatoreste raspunderea atat a parintilor cat si a minorilor, nu
se va aplica solidaritatea in temeiul art. 1003 Cod civil
CORECT: A
68. Care este raportul raspunderii parintilor cu raspunderea istitutorilor ori

mestesugarilor ?
a. se aplica atat raspunderea parintilor cat si raspunderea institutorilor ori

mestesugarilor
b. raspunderea parintilor este subsidiara
c. raspunderea parintilor este principala
CORECT: B
69. Care este raportul dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor pentru
faptele prepusilor ?
a. raspunderea comitentului nu inlatura raspunderea parintilor

b. raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor
c. daca minorul a savarsit fapta cauzatoare an calitate de prepus vor fi angajate
ambele forme de raspundere
CORECT: B
70. Cine poate fi persoana prejudiciata in cazul raspunderii institutorului si

mestesugarului ?
a. elevul
b. ucenicul
c. persoana prejudiciata de elev sau ucenic
CORECT: C
71. Care sunt conditiile in care se angajeaza raspunderea institutorului si

mestesugarului ?
a. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic

b. victima va trebui sa dovedeasca existenta prejudiciului, a faptei ilicite a
elevului sau ucenicului, a raportului de cauzalitate si, in principiu, a vinei elevului
sau ucenicului
c. fapta ilicita sa fie savarsita numai cind elevul sau ucenicul se afla sub
supravegherea institutorului ori mestesugarului
CORECT: B
72. Care sunt conditiile speciale ale raspunderii institutorului si mestesugarului pentru
faptele elevilor si ucenicilor ?
a. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic

b. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor
c. fapta ilicita sa fie savarsita numai cind elevul sau ucenicul se afla sub
supravegherea institutorului ori mestesugarului
CORECT: B
73. Care sunt efectele raspunderii institutorilor ori mestesugarilor ?
a. raspunderea este integrala

b. daca profesorul a platit despagubirea nu are o actiune in regres
c. victima poate sa cheme in judecata numai institutorul sau artizanul
CORECT: A
74. Care este temeiul raportului de prepusenie ?
a. numai contractul de munca

b. intotdeauna si contractul de antrepriza
c. calitatea de membru al organizatiei cooperatiste
CORECT: C
75. Cand trebuie sa existe raportul de prepusenie pentru angajarea raspunderii

comitentilor pentru faptele prepusilor ?
a. la momentul formularii actiunii in repararea prejudiciului

b. la momentul savarsirii faptei ilicite
c. la momentul formularii actiunii in regres
CORECT: B
76. Care sunt cazurile de limitare a raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor?
a. cand comitentul a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta

pagubitoare a prepusului sau
b. cand cel pagubit a stiut ca prepusul actioneaza in folosul comitentului
c. in cazurile in care activitatea prepusului nu a iesit din sfera in care comitentul
are obligatia de a-si exercita supravegherea
CORECT: A
77. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu victima prejudiciului?
a. victima trebuie sa cheme la raspundere comitentul sau prepusul in ordinea

prestabilita legal
b. prepusii sunt solidari fata de victima pentru intregul prejudiciu, in tim ce
fiecare comitent este solidar cu propriul prepus doar in limitele partii de prejudiciu
pe care a produs-o acel prepus
c. pentru intregul prejudiciu, prepusii nu sunt tinuti solidari fata de victima
prejudiciului
CORECT: B
78. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul?
a. comitentul are dreptul sa ceara prepusului sau restituirea in intregime a

despagubirilor avansate victimei
b. daca prejudiciul a fost cauzat de doi sau mai multi prepusi ai aceluiasi
comitent, acesta nu poate sa ceara oricaruia dintre ei restituirea intregii sume
platite
c. fata de comitent, prepusii care au savirsit fapta nu ramin obligati solidar
CORECT: A
79. Cand poate interveni interferenta dintre raspunderea parintilor si cea a

comitentilor?
a. in toate situatiile in care se poata angaja raspunderea pentru fapta altei persoane
b. numai in situatia in care minorul are si calitatea de prepus
c. in toate cazurile raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor
CORECT: B
80. Pentru a raspunde delictual in temeiul art. 1001 Cod Civil de prejudiciul cauzat de
animale, ce trebuie sa aiba persoana la momentul producerii prejudiciului?
a. paza materiala a animalului

b. paza juridica a animalului
c. calitatea de depozitar al animalului
CORECT: B
81. Ce imprejurare constituie o cauza de exonerare de raspundere in materia

raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?
a. culpa concurenta a unui tert

b. cazul fortuit
c. fapta exclusiva a victimei
CORECT: C
82. Pentru ce prejudicii poate fi angajata raspunderea pe temeiul art. 1001 Cod Civil?
a. animale salbatice aflate in stare de libertate

b. animale salbatice aflate in gradini zoologice
c. orice animal salbatic
CORECT: B
83. Care sunt persoanele raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?
a. constructorul si arhitectul
b. locatarul cladirii
c. proprietarul cladirii.
CORECT: C
84. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in

general?
a. oricarei persoane, daca este vorba de lucruri mobile

b. proprietarului lucrului sau detentorului precar
c. persoanei care are paza juridica a lucrului
CORECT: C
85. In ce ipoteza, proprietarul este responsabil de prejudiul cauzat prin ruina

edificiului?
a. daramarii complete si voluntare

b. dezagregarii ca urmare a unui viciu de constructie
c. daramarii provocate de incendiu
CORECT: B
86. La ce se refera raspunderea juridica pentru prejudiciul cauzat de lucruri

reglementata de art. 1000 alin. 1 Cod Civil?
a. lucruri mobile care au un dinamism propriu

b. lucruri mobile si imobile, in general
c. lucruri mobile si imobile care au un potential periculos.
CORECT: A
87. Cand intervine raspunderea pentru ruina edificiului?
a. numai in caz de daramare completa si involuntara a edificiului

b. daca are ca obiect atat imobile prin natura lor, cat si prin detinatie
c. daca ruina este urmare a lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie
CORECT: C
88. Cui se aplica raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general

reglementata de art. 1000 alin.1 Cod Civil?
a. bunurilor mobile.
b. bunurilor considerate perciculoase.
c. bunurilor pentru nu este instituita o forma distincta de raspundere civila delictuala
CORECT: C
89. Ce imprejurare constituie cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii

civile pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?
a. culpa concurenta a unui tert

b. cazul fortuit.
c. fapta exclusiva a victimei.
CORECT: C
90. Cand poate fi angajata raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale?
a. daca prejudiciul este cauzat de animalele salbatice aflate in stare de libertate.

b. daca prejudiciul este cauzat de animalele salbatice iesite din incinta rezervatiei
c. daca prejudiciul este cauzat de animale semidomestice
CORECT: B
91. Cui revine raspunderea in materia raspunderii pentru ruina edificiului?
a. raspunderea revine, in toate cazurile, persoanei care detine paza materiala a

edificiului.
b. raspunderea revine proprietarului edificiului.
c. proprietarul nu va raspunde daca face dovada ca a luat toate masurile pentru
asigurarea intretinerii edificiului
CORECT: C
92. Ce imprejurare nu constituie o cauza exoneratoare de raspundere pentru

prejudiciile cauzate de lucruri?
a. cazul fortuit
b. forta majora
c. fapta victimei
CORECT: A
93. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in

general?
a. oricarei persoane, daca este vorba de lucruri imobile

b. persoanei care are paza juridica a lucrului
c. proprietarului lucrului, nu si posesorului sau detentorului precar.
CORECT: B
94. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului juridic pentru prejudiciile
cauzate de animale?
a. art. 999 Cod civil

b. art. 1000 alin. 1 Cod civil
c. art. 1001 Cod civil
CORECT: C
95. Cine este paznicul material al animalului?
a. care exercita prerogativele de comanda

b. persoana care nu se poate folosi de animal
c. ingrijitorul.
CORECT: B
96. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului material pentru prejudiciul
cauzat de animal?
a. art. 998-999 Cod civil

b. art. 1000 alin. 1 Cod civil
c. art. 1000 alin. 2 Cod civil
CORECT: A
97. Cine devine paznic juridic daca animalul este furat?
a. hotul.
b. proprietarul.
c. stapanul.
CORECT: A
98. In ce conditii se poate exonera de raspundere paznicul animalului?
a. daca probeaza interventia cazului fortuit

b. daca probeaza interventia fortei majore
c. daca probeaza fapta animalului insusi
CORECT: B
99. Ce intelegem prin ruina edificiului?
a. demolarea in urma exproprierii.

b. numai caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit sub actiunea fortelor
umane
c. caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit sub povara propriei greutati
CORECT: C
100. Care este fundamentarea raspunderii paznicului juridic al animalului?
a. ideea de risc
b. culpa absoluta
c. culpa relativa
CORECT: B
101. Care constructii nu sunt considerate „edificii” in sensul art. 1002 Cod Civil?
a. un pod.
b. locuintele permanente
c. constructiile provizorii
CORECT: C
102. Cum se exercita paza juridica daca animalul formeaza obiectul unui drept de
proprietate comuna pe cote-parti?
a. in comun
b. separat.
c. pe rand.
CORECT: A
103. Care este temeiul juridic al raspunderii pentru prejudiciul cauzat de ruina
edificiului?
a. art. 1002 Cod civil

b. art. 1001 Cod civil
c. art. 1000 alin. 1 Cod civil
CORECT: A
104. Ce conditii trebuie sa probeze victima in cazul prejudiciului cauzat de animale?
a. existenta factorului de risc.

b. existenta faptei animalului
c. existenta culpei stapanului
CORECT: B
105. Care este regula care se aplica in cazul raportului juridic obligational cu pluralitate
de subiecte?
a. divizibilitatea drepturilor si obligatiilor aferente

b. obligatiile solidare
c. obligatiile indivizibile
CORECT: A
106. Prin ce se caracterizeaza obligatia conjuncta sau divizibila?
a. fiecare creditor poate sa pretinda toata creanta, dar fiecare debitor este obligat
sa execute numai partea sa de datorie
b. prin coexistenta a doua sau mai multe raporturi de obligatii, independente unele
fata de altele, care izvorasc insa dintr-un singur fapt juridic
c. obligatiile conjuncte se intalnesc numai in cazul mortii uneia dintre partile
raportului juridic
CORECT: B
107. Care sunt efectele pe care le produc obligatiile conjuncte sau divizibile?
a. cind un debitor devine insolvabil, riscul il suporta debitorul

b. punerea in intarziere a debitorului de catre creditor profita si celorlalti creditori
c. intreruperea prescriptiei provocata de unul dintre creditori nu este profitabila
celorlalti creditori
CORECT: C
108. Care sunt formele obligatiilor solidare?
a. numai solidaritatea activa

b. numai solidaritatea pasiva
c. solidaritatea activa si solidaritatea pasiva
CORECT: C
109. Cum se califica actiunea in regres pornita de catre debitorul platitor in cazul
obligatiei solidare?
a. numai o acŃiune personala intemeiata pe mandat tacit sau gestiune de afaceri

b. numai o actiune subrogatorie in locul debitorului platit
c. fie o actiune personala intemeiata pe mandatul tacit sau gestiunea de afaceri, fie
o actiune subrogatorie in locul debitorului platit
CORECT: C
110. Cine suporta riscul insolvabilitatii unui debitor in cazul obligatiei solidare?
a. creditorul
b. debitorul insolvabil
c. ceilalti debitori, inclusiv cel care a facut plata, proportional cu partea din
datorie
CORECT: C
111. Ce sunt obligatiile alternative?
a. obligatiile in care fiecare creditor poate sa pretinda debitorului executarea

intregii datorii
b. obligatiile in care debitorul se obliga la o singura prestatie, dar cu facultatea

pentru el de a se libera executand o o singura alta prestatie determinata
c. obligatiile in care, daca obiectul prestatiei consta in doua sau mai multe
prestatii, executarea unei prestatii la alegerea uneia dintre parti duce la stingerea
obligatiei
CORECT: C
112. Ce sunt obligatiile facultative?
a. obligatiile in care debitorul se obliga la o singura prestatie, dar cu facultatea

pentru el de a se libera executand o o singura alta prestatie determinata
b. obligatiile in care, daca obiectul prestatiei consta in doua sau mai multe
prestatii, executarea unei prestatii la alegerea uneia dintre parti duce la stingerea
obligatiei
c. obligatiile in care fiecare creditor poate sa pretinda debitorului executarea
intregii datorii
CORECT: A
113. Ce este plata?
a. executarea silita a unei obligatii de catre debitor

b. executarea voluntara a unei obligatii de catre debitor
c. efectul general al raportului juridic obligational
CORECT: B
114. Ce persoana poate face plata?
a. numai debitorul, personal

b. debitorul, personal sau prin reprezentant
c. numai un tert interesat sau neinteresat sa stinga datoria
CORECT: B
115. Care sunt exceptiile de la principiul conform caruia plata poate fi

facuta de orice persoana?
a. in cazul obligatiilor de a nu face

b. in cazul tuturor obligatiilor de a face
c. in cazul obligatiilor de a face intuitu personae
CORECT: C
116. Cine poate face plata in cazul obligatiilor de a da avand ca obiect

constituirea sau transmiterea unui drept real asupra unui bun?
a. numai proprietarul bunului

b. proprietarul bunului, chiar daca nu are capacitate deplina de exercitiu
c. proprietarul bunului sub sanctiunea nulitatii actului juridic de constituire sau
transmitere a dreptului real
CORECT: A
117. Care este persoana careia i se poate face plata?
a. numai creditorului
b. succesorii creditorului
c. numai unui tert desemnat de justitie pentru a primi plata
CORECT: B
118. In ce cazuri este valabila plata facuta altor persoane?
a. cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipiens fara drept de a o primi
b. cand plata facuta unei alte persoane nu a profitat creditorului
c. cand plata a fost facuta unui debitor al creditorului
CORECT: A
119. Care este obiectul platii?
a. este acelasi indiferent de felul obligatiei, de a da un bun cert sau bunuri

generice, respectiv de a face
b. daca obiectul obligatiei este prestatia de a da un bun cert, debitorul trebuie sa
remita acel bun in starea in care se afla in momentul platii
c. daca obiectul obligatiei este prestatia de a da bunuri generice, debitorul trebuie
să remita creditorului bunuri de calitate superioara, daca partile nu au convenit
altfel
CORECT: B
120. Care sunt exceptiile de la principiul indivizibilitatii platii?
a. in caz de deces al debitorului, daca acesta lasa un unic mostenitor

b. instanta de judecata acorda debitorului un termen de gratie si esalonarea platii
c. cand plata este facuta de fidejusori, alaturi de debitor
CORECT: B
121. Care este data platii in cazul obligatiilor pure si simple?
a. la expirarea termenului
b. imediat dupa nasterea raportului obligational
c. in momentul in care creanta a devenit exigibila
CORECT: B
122. Ce inseamna ca plata este cherabila si nu portabila?
a. plata se face la domiciliul creditorului

b. plata se face la locul stabilit prin acordul de vointa al partilor
c. plata se face la domiciliul debitorului
CORECT: C
123. In sarcina cui sunt cheltuielile pentru efectuarea platii?

a. numai in sarcina debitorului

b. in sarcina creditorului
c. a debitorului, dar partile pot conveni sa fie suportate si de creditor sau de
ambele parti
CORECT: C
124. De cate feluri este imputatia platii?
a. numai legala
b. numai conventionala
c. legala si conventionala
CORECT: C
125. Cine poate face imputatia conventionala a platii?
a. numai debitorul
b. atat creditorul cat si debitorul, prin acordul partilor, sau numai prin vointa uneia
dintre ele
c. numai creditorul
CORECT: B
126. Ce reguli se cer respectate in cazul in care debitorul decide sa

faca imputatia platii?
a. daca creanta este producatoare de dobanzi, imputatia nu se face asupra dobanzii

b. plata trebuie sa fie suficienta pentru a stinge intreaga datorie
c. plata poate fi facuta si asupra unei parti din datorie
CORECT: B
127. Ce reguli se cer respectate in cazul imputatiei legale a platii?
a. intotdeauna se considera platita datoria ajunsa la scadenta

b. in primul rand se considera platita datoria ajunsa la scadenta
c. daca toate datoriile sunt scadente, se considera platita datoria cea mai noua
CORECT: B
128. Cine poate face dovada platii?
a. debitorul
b. creditorul
c. atat debitorul cat si creditorul
CORECT: A
129. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 1

Cod civil?
a. debitorul a fost liberat prin plata sau remitere de datorie, daca i-a fost remis de
catre creditor titlul constatator al creantei sale, care este un inscris autentic
b. debitorul este liberat de datorie, prin plata sau remitere de datorie, daca
creditorul i-a remis titlul constatator al creantei, care este un inscris sub semnatura
privata
c. remiterea titlului constatator al creantei nu-l libereaza pe debitor de datorie
CORECT: B
130. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 2

Cod civil?
a. liberarea debitorului prin plata sau remitere de datorie atunci cand creditorul
remite debitorului titlul original al creantei care este un inscris autentic sau o
hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie
b. liberarea debitorului prin plata sau remitere de datorie atunci cand creditorul
remite debitorului titlul constatator al creantei sale care este un inscris sub
semnatura privata
c. liberarea debitorului numai prin plata creantei
CORECT: A
131. Ce este oferta reala urmata de consemnatiune?
a. este o proceduta instituita pentru creditor

b. este o procedura instituita in scopul de a da posibilitatea liberarii debitoruli de
buna-credinta de obligatia sa fata de creditor in situatia in care creditorul refuza sa
primeasca prestatia
c. este o procedura pentru liberarea debitorului indiferent daca acesta este de
buna-credinta sau de rea-credinta
CORECT: B
132. Care sunt obligatiile debitorului in cazul executarii obligatiei de a

da?
a. indiferent de obiectul obligatiei, sa ceara executarea silita in natura

b. obligatia de a preda bunul in toate cazurile
c. obligatia de a preda bunul numai in masura in care bunul se afla la debitor
CORECT: C
133. Care sunt posibilitatile creditorului in cazul executarii obligatiei de a da, daca
obiectul obligatiei este un un bun generic determinat (res genra)?
a. sa accepte executarea prin echivalent

b. sa constituie sau sa transfere dreptul de proprietate sau alt drept real asupra
bunului
c. sa accepte executarea in natura
CORECT: A
134. Care este natura juridica a executarii indirecte a obligatiilor?
a. numai raspundere civila contractuala

b. numai raspundere civila delictuala
c. raspundere civila care, in raport de izvorul obligatiei, poate fi contractuala sau

delictuala
CORECT: C
135. Ce este clauza penala?
a. conventia accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul

prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere
sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau
b. o modalitate de evaluare a despaguburilor de catre instanta de judecata
c. o modalitate de evaluare legala a prejudiciului oferit de creditor pentru
neexecutarea unei obligatii avand ca obiect o suma de bani
CORECT: A
136. Ce caractere juridice prezinta clauza penala?
a. este o conventie principala

b. este facultativa intre parti
c. are valoare practica, deoarece fixeaza anticipat valoarea prejudiciului
CORECT: C
137. Care sunt garantiile personale?
a. gajul.
b. fidejusiunea
c. dreptul de retentie
CORECT: B
138. Care sunt mijloacele juridice de care poate beneficia creditorul pentru
garantarea executarii obligatiilor debitorului sau?
a. dreptul de retentie.
b. clauza penala inclusa in contract
c. arvuna
CORECT: A
139. Ce posibilitati are creditorul daca debitorul nu isi achita datoria garantata cu un
gaj cu deposedare?
a. sa solicite instantei aprobarea pentru retinerea lucrului gajat in contul creantei

b. sa vanda lucrul gajat si sa retina pretul
c. sa retina lucrul gajat in locul creantei neexecutate
CORECT: C
140. Ce drepturi are creditorul in caz de neplata a datoriei garantate cu gaj?
a. creditorul are nevoie de autorizarea instantei pentru a vinde gajul spre a-si recupera
creanta din pretul primit
b. creditorul nu poate vinde gajul fara autorizarea instantei, dar poate sa-l pastreze in
contul datoriei, fara autorizarea instantei, daca valoarea acestuia nu este mai mare
decat datoria
c. creditorul isi poate apropria bunul gajat sau poate dispune de el fara autorizarea
instantei, daca s-a stipulat astfel in contractul de gaj
CORECT: A
141. Ce drepturi are creditorul in cazul gajului cu deposedare?
a. creditorul raspunde dupa regulile de drept comun pentru pierderea ori deteriorarea
bunului gajat, daca acestea s-au produs din culpa sa.
b. creditorul are dreptul sa se foloseasca de bunul dat in gaj
c. creditorul isi poate apropria bunul gajat sau poate dispune de el, daca valoarea
acestuia nu este mai mare decat datoria, chiar fara interventia instantei
CORECT: A
142. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie?
a. este opozabil si fata de tertii straini de raportul juridic care l-a generat
b. nu poate fi opus subdobanditorului ulterior al bunului asupra caruia se invoca
dreptul de retentie.
c. confera prerogativa urmaririi lucrului in mana oricarei persoane s-ar afla
CORECT: A
143. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie?
a. confera prerogativa urmaririi bunului in posesia oricarei persoane s-ar afla.

b. este indivizibil si confera o simpla detentie precara.
c. nu poate fi opus creditorilor chirografari ai titularului lucrului
CORECT: B
144. Care este natura juridica a dreptului de retentie?
a. se poate invoca pe cale de exceptie

b. este un drept real perfect
c. nu poate fi invocat pe calea unei contestatii la executare
CORECT: A
145. Care sunt caracterele juridice ale contractului de fidejusiune?
a. este cu titlu oneros

b. are caracter accesoriu fata de obligatia principala a debitorului fata de creditor.
c. este sinalagmatic, dand nastere la drepturi si obligatii reciproce
CORECT: B
146. Ce conditii se cer a fi indeplinite in persoana fidejusorului?
a. trebuie sa fie o persoana capabila de a contracta.

b. trebuie sa aiba domiciliul in raza teritoriala a judecatoriei unde urmeaza a se

executa obligatia
c. trebuie sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului in care locuieste
creditorul.
CORECT: A
147. Cum se apreciaza solvabilitatea fidejusorului?
a. cu privire la bunurile imobile care pot fi ipotecate si nu se afla in litigiu, ca regula

generala
b. cu privire la toate bunurile mobile si imobile, ca regula generala
c. cu privire la bunurile imobile ce pot fi ipotecate, in mod exclusiv, chiar daca cu
privire la ele ar exista litigii, daca datoria garantata nu este mica sau afacerea nu este
comerciala
CORECT: A
148. Ce drepturi are fidejusorul care a platit in locul debitorului garat?
a. sa solicite cheltuielile facute incepand cu data introducerii de catre creditor a

cererii de chemare in judecata a fidejusorului.
b. sa ceara daune-interese, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile
c. sa ceara dobanda la suma platita, chiar si atunci cand datoria garantata nu producea
dobanda.
CORECT: C
149. Cand poate cere fidejusorul daune-inerese?
a. cand debitorul s-a obligat sa-l libereze de garantie intr-un termen determinat si
acesta a expirat.
b. cand nu este urmarit in onstanta pentru a plati
c. cand datoria nu a devenit exigibila
CORECT: A
150. Cand se poate regresa fidejusorul care a platit datorua impotriva debitorului?
a. numai cand a garantat cu consimtamantul debitorului.

b. numai pentru cheltuielile ce le-a facut inainte de a notifica debitorului despre
inceperea urmaririi de catre creditor
c. in temeiul subrogatiei legale in dreptul creditorului platit
CORECT: C
151. Cand poate fi invocat beneficiul de diviziune?
a. daca mai multe persoane au garantat unul si acelasi creditor pentru mai multe
datorii.
b. daca unul dintre fidejusori a cerut beneficiul de discutiune, iar, in urma acestuia,
debitorul a fost gasit insolvabil
c. daca prin conventie s-a prevazut clauza solidaritatii intre fidejusori
CORECT: B
152. Care sunt caracterele juridice ale ipotecii?
a. este un drept de creanta

b. este un drept specializat.
c. este un drept real mobiliar.
CORECT: B
153. Care sunt efectele ipotecii fata de debitor?
a. debitorul nu poate fi urmarit de creditor pentru realizarea creantei sale pana la

obtinerea unui titlu executor.
b. debitorul nu mai poate exercita fara acordul creditorului prerogativele dreptului de
proprietate asupra bunului
c. debitorul poate culege fructele si productele bunului ipotecat, insa nu mai are
dispozitia materiala asupra bunului.
CORECT: B
154. Cum se poate apara dobanditorul unui imobil ipotecat impotriva creditorului
ipotecar?
a. poate cere creditorului sa urmareasca mai intai bunurile imobile ipotecate, daca au
mai ramas, aflate in proprietatea debitorului
b. poate recurge la purga facand o oferta creditorului de a-i plati datoriile si sarcinile
ipotecare pana la concurenta valorii de pretuire a imobilului, cand l-a dobandit prin
act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
c. poate abandona imobilul in mana creditorului, chiar daca este obligat personal la
plata datoriei.
CORECT: A
155. Ce bunuri pot fi ipotecate?
a. bunurile imobilele aflate in circuitul civil si accesoriile lor, mobile sau imobile
b. uzufructul asupra bunurilor imobile
c. bunurile viitoare ale debitorului
CORECT: B
156. Cum se realizeaza stingerea ipotecii?
a. prin renuntarea creditorului la ipoteca

b. prin prescriptie extinctiva
c. prin nulitatea dreptului de proprietate al constituitorului ipotecii
CORECT: A
157. Cand opereaza nulitatea relativa a contractului de ipoteca?
a. când ipoteca este consemnată într-un înscris sub semnătură privată.

b. când consimŃământul debitorului ipotecar este viciat.
c. când nu se determină prin act suma pentru care se constituie ipoteca
CORECT: B
158. Care este natura juridica a dreptului de ipoteca?
a. se stinge daca a intervenit partajul bunului ipotecat si imobilul respectiv a trecut în

lotul altui copărtas decât cel care a constituit ipoteca.
b. are ca efect indisponibilizarea imobilului ipotecat, acesta nemaiputând fi înstrăinat
de către constituitorul ipotecii
c. conferă creditorului dreptul de urmărire a bunului indiferent in mâinile cui s-ar afla
imobilul, dar si un drept de preferinŃă în raport cu alŃi creditori ipotecari, în funcŃie de rangul ipotecii
CORECT: C
159. Care sunt conditiile speciale ale ipotecii conventionale?
a. se poate constitui numai prin act autentic sau prin act sub semnătură privată
b. se întinde si asupra tuturor îmbunătăŃirilor survenite ulterior constituirii ipotecii
asupra imobilului
c. trebuie sa prevadă in conŃinutul ei, fără însă a interveni vreo sancŃiune, suma pentru
care este constituită ipoteca
CORECT: B
160. Care sunt efectele ipotecarii unui imobil?
a. imobilul ipotecat poate fi expropriat numai daca se plăteste datoria garantata

b. imobilul ipotecat este afectat in întregime de garanŃie pana la executarea in
totalitate a obligaŃiilor garantate
c. imobilul ipotecat este afectat în parte de garanŃie până la executarea in totalitate a
obligaŃiilor garantate.
CORECT: B
161. Care sunt modurile de stingere a obligatiilor?
a. imposibilitatea fortuita de executare

b. cesiunea de creanta
c. novatia
CORECT: A
162. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa rolul vointei partilor in
incetarea raportului obligational?
a. in moduri voluntare de stingere a obligatiilor care presupun manifestarea de

vointa a partilor
b. moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului
c. moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului
CORECT: A
163. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa cum stingerea obligatiei a
dus sau nu la realizarea creantei creditorului?
a. moduri de stingere a obligatiilor care implica manifestarea de vointa a partilor

b. moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului
c. moduri voluntare de stingere a obligatiilor, care presupun manifestarea de
vointa a partilor
CORECT: B
164. Ce este compensatia?
a. mod de stingere specific obligatiilor reciproce in cadrul carora aceleasi

persoane sunt in acelasi timp creditor si debitor, una fata de cealalta, iar obligatiile
se sting pana la concurenta celei mai mici
b. mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana a
calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii
c. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la
propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei la care s-a obligat
la incheierea raportului juridic obligational
CORECT: A
165. Ce obligatii se sting prin compensatie?
a. numai obligatii contractuale

b. numai obligatii extracontractuale
c. orice obligatii, contractuale sau extracontractuale, cu exceptiile prevazute de
lege
CORECT: C
166. Cand nu opereaza compensatia, ca mod de stingere a obligatiilor?
a. cand creanta este sesizabila

b. cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat
c. cand se pretinde restituirea unui bun revendicat de la posesorul de bunacredinta
CORECT: B
167. Care sunt felurile compensatiei?
a. numai legala
b. numai conventionala
c. legala, conventionala si judecatoreasca
CORECT: C
168. Ce este compensatia legala?
a. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, fiind necesar si acordul

partilor
b. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, in baza unei hotarari
judecatoresti
c. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, fara a fi nevoie de acordul
partilor sau de o hotarare judecatoreasca
CORECT: C
169. Care sunt conditiile ce se cer indeplinite pentru existenta compensatiei legale?
a. creantele sa fie certe, lichide si exigibile

b. creantele sa aiba ca obiect prestatia de a da bunuri certe
c. creantele sa aiba ca obiect prestatia de a da bunuri de gen, de specie diferita
CORECT: A
170. Ce este compensatia conventionala?
a. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, daca sunt intrunite
si conditiile compensatiei legale
b. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, in temeiul unei
c. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, atunci cand nu sunt
intrunite conditiile compensatiei legale
CORECT: C
171. Ce este compensatia judecatoreasca?
a. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, daca

sunt intrunite conditiile compensatiei legale
b. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, daca
nu sunt intrunite conditiile compensatiei legale
c. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti
pronuntata de instanta de judecata la cererea unuia dintre creditorii reciproci,
hotarare prin care se dispune stingerea datoriilor pana la concurenta celei mai mici
CORECT: C
172. Care sunt efectele compensatiei?
a. se sting numai creantele reciproce, nu si garantiile si accesoriile acestora

b. se sting numai garantiile si accesoriile creantelor reciproce
c. se sting creantele reciproce, precum si garantiile si accesoriile acestora
CORECT: C
173. Ce este confuziunea?
a. mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana a

calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii
b. mod de stingere specific obligatiilor reciproce in cadrul carora aceleasi
persoane sunt in acelasi timp creditor si debitor, una fata de cealalta, iar obligatiile
se sting pana la concurenta celei mai mici
c. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la
CORECT: A
174. Care este domeniul de aplicare al confuziunii?
a. numai obligatiile de natura contractuala dintre persoane fizice

b. numai obligatiilor de natura extracontractuala
c. tuturor obligatiilor de natura contractuala sau extracontractuala, existand intre
persoane fizice sau persoane juridice
CORECT: C
175. Care sunt efectele confuziunii?
a. in cazul obligatiei solidare, daca se produce confuziunea intre creditor si unul

dintre codebitorii solidari, creanta nu se stinge decat pentru partea codebitorului
solidar, fara a putea sa profite si celorlalti codebitori
b. in cazul obligatiei solidare, daca se produce confuziunea intre creditor si unul
dintre codebitorii solidari, creanta se stinge pentru partea tuturor codebitorilor
solidari
c. stinge numai obligatia principala
CORECT: A
176. Ce este darea in plata?
a. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la

b. un mod de stingere a obligatiilor pentru care nu este necesar consimtamantul
creditorului
c. un mod voluntar de stingere a obligatiilor, care presupune manifestarea de
vointa a partilor
CORECT: A
177. Care sunt efectele darii in plata?
a. cel ce da in plata poate sa fie posesorul sau detentorul precar al lucrului prestat,
in locul celui ce trebuia prestat
b. cel ce da in plata trebuie sa fie proprietarul lucrului prestat, in locul celui ce
trebuia prestat
c. efectul darii in plata, stingerea obligatiei ca si plata, se produce indiferent de
calitatea detinatorului lucrului prestat, in locul celui ce trebuia prestat
CORECT: B
178. Ce este remiterea de datorie?
a. mod de stingere a obligatiilor care nu implica manifestarea de vointa a partilor

b. mod de stingere a obligatiilor care duce la realizarea creantei creditorului
c. renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are
impotriva debitorului sau
CORECT: C
179. Care sunt conditiile remiterii de datorie?

a. este o manifestare de vointa numai a creditorului

b. este o manifestare de vointa numai a debitorului
c. presupune manifestarea de vointa a ambelor parti
CORECT: C
180. Ce este imposibilitatea fortuita de executare?
a. un mod de stingere a obligatiei care opereaza in cazul in care debitorul se afla

in imposibilitatea de executare a prestatie pe care o datoreaza, indiferent de cauza
b. un mod de stingere a obligatiei care opereaza datorita faptului ca debitorul este
in imposibilitate absoluta de executare a prestatiei pe care o datoreaza, din cauza
de forta majora
c. un mod de stingere a obligatiei, datorita unu caz fortuit sau fortei majore
CORECT: B
181. Care este domeniul de aplicare al imposibilitatii fortuite de executare?
a. se aplica tuturor obligatiilor de natura contractuala sau extracontractuala,

indiferent de obiectul lor
b. se aplica obligatiilor de a face care implica un fapt personal al debitorului
c. se aplica obligatiilor de a preda bunuri generice
CORECT: B
182. Ce fel de prejudiciu rezulta din incalcarea unui drept patrimonial?
a. numai un prejudiciu patrimonial

b. un prejudiciu moral
c. atat un prejudiciu patrimonial, cat si un prejudiciu moral
CORECT: C
183. Cand se poate adresa persoana prejudiciata instantei de judecata printr-o cerere de
chemare in judecata prin care sa se stabileasca cuantumul despagubirilor si modalitatea
de reparare a pagubei?
a. daca a intervenit o intelegere intre persoana prejudiciata si autorul prejudiciului

b. numai daca este vorba de un prejudiciu patrimonial
c. daca nu a intervenit nicio intelegere privind acoperirea si repararea
prejudiciului intre persoana vatamata si autorul prejudiciului
CORECT: C
184. Care sunt regulile care stau la baza solutionarii actiunii civile cand aceasta se judeca
separat de actiunea penala?
a. hotararea judecatoreasca definitiva a actiunii penale nu are autoritate de lucru

judecat in fata instante civile de judecata, care judeca actiunea civila, cu privire la
existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si vinovatia acesteia
b. pe timpul judecarii actiunii penale, judecarea actiunii civile se suspenda pana la
solutionarea definitiva a actiunii penale
c. pe timpul judecarii actiunii penale, judecarea actiunii civile nu se suspenda
pana la solutionarea definitiva a actiunii penale
CORECT: B
185. Ce deosebiri exista intre termenele de prescriptie extinctiva ale raspunderii penale si
ale raspunderii civile delictuale?
a. pentru raspunderea civila delictuala, actiunea este imprescriptibila

b. nu exista deosebiri intre cauzele de intrerupere si cele de suspendare a
prescriptiei intre cele 2 feluri de raspundere
c. in cazul raspunderii penale, termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga
de la momentul savarsirii infractiunii, iar in cazul raspunderii civile delictuale din
momentul in care persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si
pe cel care raspunde de ea
CORECT: C
186. Ce se intampla in cazul repararii prejudiciului daca victima are calitatea de persoana
asigurata?
a. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de

persoana asigurata, pentru o asigurare de persoane, se cumuleaza cu despagubirile
datorate de autorul faptei ilicite
b. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de
persoana asigurata, pentru o asigurare de persoane, nu se cumuleaza cu
despagubirile datorate de autorul faptei ilicite
c. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de
persoana asigurata, pentru o asigurare de bunuri, se cumuleaza cu despagubirile
datorate de autorul faptei ilicite
CORECT: A
187. Ce situatii pot fi analizate in ceea ce priveste capacitatea delictuala?
a. pentru minori, prin lege, se stabileste o prezumtie legala de existenta a

discernamantului, incepand cu varsta de 16 ani
b. in cazul persoanelor puse sub interdictie, nu se poate angaja raspunderea civila
delictuala
c. in cazul persoanelor puse sub interdictie, raspunderea va fi angajata numai daca
victima prejudiciului va dovedi ca la momentul savarsirii faptei ilicite, interzisul a
actionat cu discernamant
CORECT: C
188. Cui ii revine sarcina probei conditiilor raspunderii civile delictuale?
a. autorului faptei ilicite

b. victimei prejudiciului
c. ambelor parti
CORECT: B
189. Ce conditii sunt prezumate de lege in cazul raspunderii parintilor pentru fapta
copiilor lor minori?
a. existenta prejudiciului
b. existenta faptei ilicite a minorului

c. existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a parintilor si comiterea de
catre minor a unei fapte ilicite
CORECT: C
190. Care sunt cazurile in care, limitand conditiile in care se aplica raspunderea
comitentului, instanta suprema a statuat ca raspunderea comitentului nu-si gaseste temei
legal?
a. cand comitentul nu a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta

b. cand comitentul a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta
c. cand cel pagubit a stiut ca prepusul actioneaza in folosul comitentului
CORECT: B
191. Care este natura juridica a actiunii in regres a comitentului?
a. actiune civila de drept comun

b. actiune in raspundere civila delictuala
c. litigiu de munca
CORECT: A
192. Care sunt cazurile de solidaritate pasiva in dreptul civil?
a. cei care au cauzat impreuna un prejudiciu, printr-o fapta ilicita, raspund solidar
fata de victima
b. antreprenorul si arhitectul raspund solidar intotdeauna
c. executorii testamentari ai aceluiasi defunct raspund intotdeauna solidar
CORECT: A
193. Cum inceteaza solidaritatea pasiva?
a. numai prin renuntarea totala la solidaritate

b. prin renuntarea expresa la solidaritate
c. moartea unuia dintre codebitorii solidari
CORECT: C
194. Care sunt efectele obligatiei facultative?
a. debitorul nu va fi liberat daca obiectul prestatiei datorate piere in caz fortuit sau
de forta majora
b. debitorul va fi liberat daca obiectul prestatiei datorate piere in caz fortuit sau de
forta majora
c. creditorul poate cere executarea prestatiei care constituie obiectul obligatiei
CORECT: B
195. Ce efecte juridice produce punerea in intarziere a debitorului in cazul executarii

indirecte a obligatiilor (executarii prin echivalent)?
a. debitorul datoreaza daune interese moratorii

b. riscul se stramuta asupra debitorului, cand obligatia consta in a da un bun
determinat generic
c. creditorul este indreptatit sa pretinda daune interese moratorii
CORECT: A
196. Cum se realizeaza evaluarea judiciara a despagubirilor in cazul executarii indirecte a

obligatiilor?
a. la stabilirea despagubirilor, instanta de judecata va avea in vedere numai

pierderea efectiv suferita
b. debitorul va fi obligat sa repare atat prejudiciul previzibil, la momentul
incheierii contractul, ca si prejudiciul imprevizibil
c. debitorul este obligat sa repare numai prejudiciul direct care se afla in legatura
cauzala cu faptul care a determinat neexecutarea contractului
CORECT: C
197. In materia executarii indirecte a obligatiilor, in ce cazuri debitorul este de drept in

intarziere?
a. in cazul incalcarii obligatiilor de a face

b. cand partile au convenit tacit ca debitorul este in intarziere la implinirea
termenului
c. cand partile au convenit tacit ca debitorul este in intarziere la implinirea
termenului
CORECT: C
198. Ce mod de stingere a obligatiilor este compensatia?
a. mod de stingere a obligatiilor care duce la realizarea creantei creditorului

b. mod de stingere a obligatiilor care nu implica manifestarea de vointa a partilor
c. mod de stingere a obligatiilor care nu duce la realizarea creantei creditorului
CORECT: A
199. In ce materie apare confuziunea in raporturile dintre persoanele fizice?
a. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata in mod expres

b. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata sub beneficiu de
inventar
c. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata pur si simplu
CORECT: C
200. Ce conditie se cere, potrivit art. 1100 Cod civil, pentru a opera darea in plata?
a. consimtamantul debitorului
b. consimtamantul creditorului
c. consimtamantul atat al creditorului, cat si al debitorului
CORECT: B
DREPTURI REALE
1.În raport de titular proprietatea este:

a. proprietate publică si privată
b. proprietate anulabila sau rezolubila
c. proprietate comună pe cote - păţi
d. proprietate devălmaşă
2. Dreptul de proprietate:
a. se stinge, in principiu, prin neuz;
b. este un bun mobil sau, după caz, mobil prin obiectul la care se aplica sau, după caz, prin determinarea legii;
c. nu se stinge prin înstrăinarea lucrului.
d. nu poate fi limitat prin convenţia parţilor.
3. Aparţin domeniului public:

a. bunurile afectate uzului sau interesului public;
b. toate bunurile din patrimoniul statului si unităţilor administrativ teritoriale;
c. bunurile afectate folosinţei colective;
d. bunurile dobândite prin legat cu titlu universal.
4. Dreptul de proprietate publică:

a. aparţine numai statului
b. este inalienabil, imprescriptibil şi insesizabil
c. se exercită numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativ
d. are ca obiect toate bunurile afectate folosinţei colective
5. Dreptul de proprietate privată:

a. poate avea ca titular persoane fizice, persoane juridice, statul şi unităţile administrativ - teritoriale
b. se stinge prin înstrăinarea lucrului
c. poate avea ca titular numai persoane fizice
d. poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile de uz sau interes public
6. Dreptul de proprietate privata:

a. are acelaşi regim juridic indiferent de titular;
b. poate avea ca obiect orice bunuri de uz sau de interes public;
c. poate avea ca titular numai o persoana fizica sau o persoana juridica de drept privat.
d. este alienabil, imprescriptibil si sesizabil.
7. Dreptul de proprietate privata:

a. este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil daca are ca titular o persoana juridica de drept public;
b. nu se stinge prin înstrăinarea lucrului;
c. nu poate avea ca titular statul daca asupra bunului s-a constituit un uzufruct in favoarea unei persoane fizice;
d. se poate transmite valabil numai prin contract încheiat in forma autentica.
8. Dispoziţia ca atribut al dreptului de proprietate reprezintă:

a. facultatea de a stăpâni bunul;
b. facultatea de a culege fructele si veniturile produse de bun;
c. posibilitatea de a dispune juridic sau material de bun;
d. posibilitatea de a închiria bunul.
9. Folosinţa ca atribut al dreptului de proprietate reprezintă:

a. facultatea de a stăpâni bunul;
b. posibilitatea de a vinde fructele;
c. posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobândind si dreptul de proprietate asupra veniturilor si
fructelor produse de bun;
d. posibilitatea de a constitui un uzufruct.
10. Condiţia rezolutorie este pendente conditione atunci când:

a. dobânditorul este proprietar pur si simplu;
b. dobânditorul este proprietar sub condiţie rezolutorie, iar transmiţătorul este proprietar sub condiţie suspensiva;
c. transmiţătorul este proprietar exclusive;
d. transmiţătorul dobânditorul este proprietar sub condiţie rezolutorie, iar dobânditorul transmiţătorul este
proprietar sub condiţie suspensiva.
11. Legea este izvor al proprietăţii rezolubile in următoarele cazuri:

a. a donaţiilor făcute in forma autentica;
b. a donaţiilor făcute de persoanele care nu au copii sau alţi descendenţi;
c. a donaţiilor indirecte.
d. a donaţiilor cu sarcina.
12. Discutam despre „coproprietate” atunci când:

a. obiectul asupra căruia poarta este un bun individual determinat;
b. obiectul asupra căruia poarta este o universalitate juridica;
c. obiectul este format dintr-un bun de gen.
d. obiectul asupra căruia poarta este dobândit sub o condiţie suspensiva.
13. Discutam despre „indiviziune” atunci când:

a. obiectul asupra căruia poarta este o universalitate juridica;
b. obiectul asupra căruia poarta este un bun individual determinat;
c. obiectul asupra căruia poarta este format din doua sau mai multe bunuri ;
d. obiectul asupra căruia poarta este un bun determinat generic.
14. Proprietatea comuna pe cote-parţi reprezintă acea modalitate a dreptului de proprietate care se
caracterizează prin:
a. atributele dreptului de proprietate se exercita concomitent si concurent de doua sau mai multe persoane;
b. nici un proprietar nu îşi cunoaşte cota sa parte ideala si abstracta din drept;
c. nici un titular nu poate dispune de cota sa parte ideala si abstracta din drept ;
d. creditorii personali ai unui coproprietar pot urmări bunul in materialitatea sa.
15. În cazul proprietăţii comune pe cote – părţi obişnuite sau temporare:

a. fructele civile revin copărtaşului care a depus diligenţe pentru producerea lor, numai dacă ceilalţi copărtaşi nu
au fost împiedicaţi să participe la producerea şi culegerea lor
b. regula unanimităţii se aplică tuturor actelor materiale şi juridice efectuate cu privire la întregul bun
c. fiecare copărtaş poate să exercite atributul dispoziţiei cu privire la întregul bun numai cu respectarea regulii
unanimităţii
d. oricare dintre copărtaşi poate să înstrăineze sau să greveze bunul, fără a fi necesar acordul celorlalţi copărtaşi
16. Proprietatea comună în devălmăşie:

a. este acea formă a dreptului de proprietate comună caracterizat prin faptul că titularii săi au determinată cota –
parte ideală din dreptul de proprietate asupra unor bunuri fracţionate în materialitatea lor
b. este acea formă a dreptului de proprietate comună caracterizat prin faptul că titularii săi au determinată cota –
parte ideală din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracţionate în materialitatea lor
c. este acea formă a dreptului de proprietate comună caracterizat prin faptul că titularii săi nu au determinată cota
– parte ideală din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracţionate în materialitatea lor, bunurile aparţinând
deopotrivă tuturor coproprietarilor.
d. este acea formă a dreptului de proprietate comună care încetează prin partaj
17. Proprietatea devălmaşă se caracterizează prin:

a. titularii cunosc cota lor din dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite in comun;
b. fiecare soţ poate dispune liber de orice bun;
c. fiecare soţ are nevoie de un mandat expres in ipoteza înstrăinării unor imobile;
d. actele de administrate si de dispoziţie se fac cu respectarea principiului unanimităţii.
18. In cazul proprietăţii comune pe cote-parţi:

a. posesia exercitata de unul dintre coproprietari este, in principiu, echivoca;
b. actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimţământul expres al tuturor coproprietarilor;
c. fructele civile se cuvin coproprietarului care le-a perceput;
d. coproprietarii nu se pot libera de cheltuielile comune abandonând bunul comun.
19. Coproprietarii sunt obligaţi:

a. sa nu înstrăineze cota lor parte din drept fără acordul celorlalţi;
b. sa contribuie, proporţional cu cota parte a fiecăruia, la acoperirea cheltuielilor efectuate pentru întreţinerea
curenta a bunului proprietate comuna;
c. sa nu culeagă singur fructele bunului proprietate comuna;
d. sa nu introducă acţiunea posesorie fără acordul tuturor.
20. In materia proprietăţii comune pe cote-parţi:

a. actul juridic prin care bunul este înstrăinat doar de unul dintre titulari, este lovit in toate cazurile de nulitate
absoluta;
b. fructele civile se cuvin tuturor titularilor, proporţional cu cota-parte din dreptul de proprietate;
c. actele juridice de conservare pot fi efectuate numai cu consimţământul expres al tuturor titularilor;
d. actele juridice de administrare pot fi efectuate numai cu consimţământul expres al tuturor titularilor.
21. Modurile de încetare ale dreptului de proprietate comuna pe cote-parţi obişnuita sau temporara sunt:
a. dobândirea unui drept exclusiv de către un coproprietar asupra întregului bun;
b. uzucaparea de către doi coproprietari;
c. pierderea parţiala a bunului comun;
d. încheierea unei convenţii de rămânere in indiviziune.
22. Copărtaşii pot încheia o convenţie de rămânere in indiviziune care:

a. poate fi valabila pe o perioada de maxim 3 ani;
b. poate fi reînnoita prin acordul parţilor pe o durata de maxim 5 ani, dar nu mai mult decât durata stabilita iniţial
de rămânere in indiviziune;
c. poate fi reînnoita înainte de expirarea duratei pentru care fusese încheiata;
d. poate fi reînnoită.
23. Grăniţuirea este:

a. acţiunea reală prin care reclamantul , proprietarul unui bun, contestă în faţa instanţei de judecată că pârâtul are
un drept real, dezmembrământ al dreptului de proprietate cu privire la acel bun
b. acţiunea reală prin care reclamantul solicită obligarea pârâtului la recunoaşterea existenţei unui drept real,
dezmembrământ al dreptului de proprietate, asupra imobilului proprietatea altei persoane, precum şi obligarea
pârâtului la respectarea acestui drept
c. acţiunea reală prin care reclamantul solicită instanţei să determine, în contradictoriu cu pârâtul, prin semne
exterioare, întinderea proprietăţilor părţilor.
d. acţiunea reală şi petitorie intentată cu scopul de a stabili hotarul între proprietăţile învecinate, indiferent dacă
acestea aparţin sau nu unor titulari diferiţi
24. Condiţiile exercitării acţiunii in grăniţuire sunt:

a. proprietăţile limitrofe sa nu fie in litigiu;
b. proprietăţile limitrofe sa fie divize;
c. proprietăţile limitrofe sa fie indivize ;
d. proprietăţile limitrofe sa aparţină aceluiaşi proprietar.
25. Acţiunea în revendicare este :

a. acţiunea reală, petitorie, prin care reclamantul solicită instanţei de judecată să-i recunoască dreptul de
proprietate asupra unui bun determinat şi să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului
b. acţiunea reală prin care se apără posesia bunului
c. acţiunea petitorie prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept real, dezmembrământ al dreptului de
proprietate cu privire la bunul pe care-l posedă
d. este acţiunea reală prin care reclamantul solicită instanţei de judecată să stabilească că este titularul unui
dezmembrământ al dreptului de proprietate
26. Obiectul material al acţiunii în revendicare îl constituie :

a. bunuri imobile individual determinate
b. bunuri mobile aflate în posesia nelegitimă a pârâtului
c. bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate în posesia nelegitimă a pârâtului
d. bunuri imobile generic determinate (res genera.
27. Acţiunea în revendicarea unui bun mobil este imprescriptibilă când se introduce împotriva:
a. detentorului precar
b. posesorului de bună-credinţă
c. terţului de bună-credinţă
d. hoţului, găsitorului sau unui terţ de rea-credinţă
28. Acţiunea în revendicare mobiliară:

a. este o acţiune posesorie
b. este o acţiune personală şi petitorie
c. este o acţiune reală şi petitorie
d. este o acţiune reală
29. Pentru a fi aplicabil art. 1909 alin. 1 C. civ. si deci a se respinge acţiunea in revendicare mobiliara,
buna-credinţa trebuie sa existe:
a. pe tot parcursul exercitării posesiei;
b. la momentul intrării efective in posesia bunului mobil;
c. la momentul încheierii actului juridic chiar daca intrarea in posesie are loc ulterior;
d. la momentul introducerii acţiunii in revendicare.
30. Daca se revendica un bun mobil pierdut:

a. paratul, pentru a câştiga, trebuie sa fi exercitat o posesie timp de peste 3 ani;
b. reclamantul va câştiga daca titlul sau este preferabil titlului invocat de parat;
c. reclamantul va câştiga numai daca plăteşte posesorului de buna-credinţa preţul pe care acesta din urma l-a
achitat găsitorului;
d. nu prezintă importanta sub aspectul regulilor acţiunii in revendicare daca bunul se afla la găsitor sau la un terţ
dobânditor de buna-credinţa.
31. Cel care a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru mobil:
a. poate sa-l revendice de la hot sau găsitor numai in curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat;
b. poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua când a aflat la cine se găseşte bunul de la cel care-l găseşte,
rămânând acestuia recurs in contra celui de la care-l are;
c. poate sa-l revendice in curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat, de la cel care-l găseşte,
întorcând acestuia preţul ce l-a costat;
d. nu poate cere restituirea bunului de terţul posesor de buna-credinţa care l-a dobândit de hot sau găsitor cu o
luna înainte, daca au trecut trei ani de la pierdere sau furt.
32. Acţiunea in revendicare mobiliara:

a. poate fi admisa daca este exercitata împotriva posesorului de rea-credinţa;
b. se va respinge in toate cazurile in care posesorul este de buna-credinţa;
c. trebuie exercitata in toate cazurile in cel mult trei ani de la data pierderii posesiei bunului;
d. deroga de la regulile generale in toate cazurile.
33. Posesorul va obţine respingerea acţiunii in revendicarea bunului furat de la proprietar ori de cate ori:
a. a fost de buna-credinţa la momentul intrării in posesie, daca a cumpărat bunul intr-un târg;
b. au trecut mai mult de 3 ani de la data furtului;
c. s-a încrezut la data intrării in posesie in aparenta de proprietar a celui care i-a vândut si predat bunul cu mai
mult de 3 ani înainte de introducerea acţiunii;
d. a cumpărat bunul de la o vindere publica, indiferent ca a fost sau nu de buna-credinţa.
34. Pentru admiterea acţiunii in revendicare, reclamantul este suficient sa facă dovada dreptului sau de
proprietate cu:
a. certificatul de moştenitor eliberat de notarul public competent;
b. certificatul de sarcini fiscale care atesta plata la zi a impozitelor aferente bunului revendicat;
c. un act translativ, constitutiv sau declarativ de drepturi care poate fi opus cu succes paratului;
d. certificatul de legatar eliberat de notarul public competent.
35. In cadrul acţiunii in revendicare având ca obiect un imobil:

a. reclamantul câştiga întotdeauna daca are titlu;
b. paratul nu poate câştiga daca posesia sa este de rea-credinţa;
c. reclamantul poate câştiga daca face dovada dobândirii dreptului sau prin uzucapiune;
d. răstoarnă sarcina probei atunci când paratul invoca in favoarea sa uzucapiunea.
36. Proba dreptului de proprietate in cadrul acţiunii in revendicare imobiliara:

a. are caracter absolut daca se face dovada unui mod originar de dobândire a proprietăţii;
b. se poate realiza si printr-un titlu putativ;
c. presupune, in toate cazurile, existenta unui înscris;
d. se poate baza numai pe un titlu translativ.
37. In cadrul acţiunii ce are ca obiect revendicarea unui imobil, când ambele parţi prezintă cate un
testament, unul autentic si unul olograf, redactate de aceeaşi persoana si având ca obiect acelaşi imobil,
atunci:
a. va avea câştig de cauza partea care prezintă testamentul autentic;
b. va avea câştig de cauza partea care prezintă testamentul cu data mai veche;
c. va avea câştig de cauza partea care are testamentul cu data cea mai noua, numai daca acesta este cel autentic;
d. va avea câştig de cauza partea care invoca testamentul cu data cea mai nou.
38. Acţiunea in revendicare imobiliara:

a. este imprescriptibila extinctiv in toate cazurile;
b. se va admite in toate cazurile in care reclamantul are titlu;
c. poate fi admisa daca imobilul revendicat a intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu nevalabil.
d. poate fi admisa si daca bunul revendicat face parte din domeniul public al statului.
39. In cazul admiterii acţiunii in revendicare imobiliara exercitata împotriva unui posesor de buna-
credinţa:
a. imobilul se restituie liber de sarcinile cu care a fost grevat de parat;
b. fructele culese pana la pronunţarea hotărârii se cuvin paratului;
c. paratul are dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor;
d. daca bunul a pierit fortuit, indemnizaţia de asigurare nu se restituie.
40. In cazul admiterii acţiunii in revendicare, posesorul de rea-credinţa este obligat sa restituie:
a. fie bunul in natura, fie contravaloarea acestuia, la alegerea sa;
b. toate fructele percepute ori, după caz, contravaloarea fructelor nepercepute;
c. numai fructele percepute după intentarea acţiunii;
d. restituie numai contravaloare fructelor pe care le-a consumat ori nu le-a perceput din neglijenta sa.
41. Ca urmare a admiterii acţiunii in revendicare, posesorul parat este obligat sa restituie bunul către
adevăratul proprietar:
a. doar in măsura in care bunul exista in materialitatea lui;
b. in natura sau prin contravaloare sa, la alegerea paratului;
c. in toate cazurile;
d. in măsura in care restituirea in natura mai prezintă interes pentru reclamant.
42. Cheltuielile necesare sunt :

a. acea categorie de cheltuieli care constau în sumele de bani sau munca depusă pentru conservarea bunului
b. acea categorie de cheltuieli care constau în sumele de bani sau munca depusă pentru sporirea valorii bunului
c. acea categorie de cheltuieli care constau în ameliorările aduse bunului
d. cheltuielile făcute de proprietar pentru revendicarea bunului
43. Posesia :
a. se aplică drepturilor reale şi drepturilor de creanţă
b. este stăpânirea de fapt a unui bun care, din punct de vedere al comportării posesorului, apare ca fiind
manifestarea exterioară a unui drept real
c. este o stare de drept
d. este o stare de drept care creează prezumţia de proprietate
44. Pot forma obiectul posesiei:

a. numai bunurile susceptibile de exercitare a unui drept real asupra lor, respectiv bunuri corporale, individual
determinate, aflate in circuitul civil
b. bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale
c. bunurile comune
d. universalităţile de bunuri
45. Detenţia precara exista atunci când:

a. detentorul stăpâneşte având ambele elemente ale posesiei;
b. detentorul are doar un singur element al posesiei;
c. detentorul vinde bunul stăpânit;
d. detentorul are animus dar nu are corpus.
46. Dobândirea posesiei se realizează prin :

a. întrunirea ambelor elemente constitutive
b. întrunirea elementului material – corpus
c. uzucapiune
d. întrunirea elementului intenţional – animus
47. Dobândirea elementului material al posesiei (corpus) se realizează prin:

a. efectuarea unor acte materiale ascunse asupra bunului;
b. efectuarea unor acte publice asupra bunului;
c. săvârşirea unor acte de violenta asupra proprietarului ;
d. intenţia posesorului de a se comporta ca titularul unui drept real.
48. Dobândirea elementului intenţional al posesiei (animus) se realizează prin:

a. înstrăinarea bunului de către posesor;
b. conduita posesorului echivalenta cu cea a unui proprietar;
c. înstrăinarea bunului de către detentorul precar ;
d. dobândirea elementului material.
49. Dovada posesiei se realizează prin:

a. proba faptului ca cel care a început sa posede pentru altul aşa va continua si după proba contrara;
b. prezumţia de neprecaritate;
c. proba faptului ca cel care a început sa posede pentru sine aşa va continua si după proba contrarie;
d. prezumţia de neintervertire in titlu.
50. Protejarea posesiei se realizează prin:

a. acţiunea negatorie
b. acţiunea posesorie
c. acţiunea confesorie.
d. acţiunea în revendicare
51. Acţiunea posesorie in complângere cere îndeplinirea următoarelor condiţii:

a. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare;
b. sa nu se fi împlinit termenul general de prescripţie extinctiva de 3 ani;
c. posesia sa fie viciata doar de un viciu ;
d. posesorul sa fi stăpânit bunul in temeiul unui titlu valabil.
52. Acţiunea posesorie specială – reintegranda - :

a. apără posesia împotriva oricărei tulburări sau deposedări
b. apără posesia atunci când deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenţă
c. apără o posesie utilă
d. apără numai o posesie dobândită în baza unui just titlu cu dată certă
53. Pentru ca posesorul să păstreze fructele produse de bunul posedat:

a. fructele să nu fi fost percepute
b. posesia să fie dobândită în baza unui just titlu
c. posesorul să fi fost de bună – credinţă
d. nu are nici o importanţă buna sau reaua credinţă a posesorului
54. Posesorul de buna-credinţa:

a. are dreptul la fructe daca a fost de bună-credinţă la momentul intrării in posesie, chiar daca la momentul
perceperii lor nu mai era de buna-credinţa;
b. dobândeşte prin percepere numai fructele naturale si industriale;
c. dobândeşte fructele civile prin percepere, astfel ca daca acestea devin scadente anterior admiterii acţiunii in
revendicare, insa nu sunt percepute de către posesorul neproprietar, ele vor reveni tot acestuia
d. poate introduce acţiune in complângere, daca îndeplineşte si celelalte condiţii prevăzute de lege.
55. Posesorul de buna-credinţa:

a. nu poate dobândi fructele daca a intrat in posesia bunului pe baza unui act încheiat cu o alta persoana decât
adevăratul proprietar;
b. poate exercita acţiunile posesorii inclusiv împotriva adevăratului proprietar;
c. dobândeşte fructele industriale sau civile zi cu zi;
d. nu răspunde de deteriorările bunului revendicat ce ii sunt imputabile.
56. Apărarea unui dezmembrământ al dreptului de proprietate se face prin:

a. în mod direct, prin acţiunea în revendicare
b. acţiunea confesorie
c. acţiunea în grăniţuire
d. acţiunea posesorie
57. Pentru ca instanţa sa pronunţe stingerea uzufructului pentru abuz de folosinţa se cere referitor la
atitudinea subiectiva a uzufructuarului:
a. existenta dolului;
b. existenta relei-credinţe;
c. existenta neglijentei;
d. existenta imprudentei.
58. Produc efecte juridice următoarele clauze referitoare la uzufruct:

a. clauza cuprinsa intr-un testament prin care testatorul declara ca, la moartea sa, exerciţiul dreptului de uzufruct
ce ii fusese instituit de antecesorul sau, sa se transmită in favoarea şotiei sale;
b. clauza cuprinsa intr-un contract prin care proprietarul constituie un drept de uzufruct asupra unui imobil in
favoarea unui descendent, iar la moartea acestuia, uzufructul sa se constituie in favoarea primului nepot ce îl va
avea acel descendent;
c. clauza cuprinsa intr-o convenţie prin care proprietarul constituie un drept de uzufruct asupra unui imobil in
favoarea unui descendent, iar la moartea acestuia uzufructul sa se constituie in favoarea nepotului AB in vârsta de
2 luni;
d. clauza prin care uzuarul cedează dreptul sau in favoarea unui terţ.
59. Dreptul de uz :
a. este un drept real principal care conferă titularului atributele de posesie şi folosinţă asupra unui bun mobil sau
imobil al altei persoane, dar numai în măsura necesară acoperirii nevoilor personale şi ale familiei sale
b. este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuinţă şi conferă titularului posesia şi folosinţa acestei
locuinţe pentru el şi familia sa
c. este dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt posesia altuia, în tocmai ca însuşi proprietarul lor, însă cu
îndatorirea de a le conserva substanţa
d. este un drept real principal care conferă titularului atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie asupra unui bun
mobil sau imobil al altei persoane, dar numai în măsura necesară acoperirii nevoilor personale şi ale familiei sale
60. Dreptul de abitaţie :

a. este un drept de uzufruct care are ca obiect o locuinţă
b. este un drept real imobiliar conform căruia titularul are posibilitatea de a exercita atributele posesiei şi
folosinţei asupra unui imobil cu destinaţie de locuinţă, aparţinând altei persoane, dar numai pentru satisfacerea
nevoilor personale de locuit şi ale familiei sale
c. conferă titularului dreptul de proprietate asupra locuinţei pentru el şi familia sa
d. este un drept accesoriu având ca obiect o locuinţă
61. După natura fondului, servituţile sunt:

a. rurale şi urbane
b. naturale şi legale
c. aparente şi neaparente
d. continue şi necontinue
62. Sunt servituţi legale:

a. servitutea privind distanţa plantaţiilor
b. servitutea de scurgere a apelor naturale
c. servitutea izvoarelor
d. Grăniţuirea
63. În temeiul legii, dreptul de superficie se dobândeşte :

a. când proprietarul unui teren convine cu o altă persoană ca acesta să amplaseze pe terenul său o construcţie, o
altă lucrare sau o plantaţie
b. când soţii construiesc pe terenul bun propriu al unuia dintre ei
c. prin uzucapiune
d. prin legat
64. Just titlul, condiţie speciala a uzucapiunii prescurtate:

a. poate consta, in unele cazuri, intr-o hotărâre judecătoreasca;
b. nu poate fi invocat daca este afectat de o cauza de nulitate;
c. poate fi putativ daca uzucapantul imobilului a avut la data intrării in posesie convingerea sincera ca posesorul
anterior a dorit sa ii transmită proprietatea;
d. poate consta intr-un contract de donaţie încheiat prin înscris sub semnătura privata.
65. In materia uzucapiunii:

a. nu poate fi invocata pe cale de excepţie, ci doar pe cale de acţiune;

b. posesorul este considerat proprietar de la data împlinirii termenului uzucapiunii;
c. justul titlu, in cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de buna-credinţa;
d. tranzacţia nu poate constitui just titlu pentru ca nu este asimilata actului translativ.
66. Joncţiunea posesiilor reprezintă:

a. adăugarea termenului posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat sau deţinut de autorul
sau;
b. adăugarea la termenul posesie actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat de către proprietarul
sau;
c. adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat de către o alta
persoana;
d. adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a timpului cat bunul a fost posedat de către autorul acelei
persoane.
67. Sunt cauze de întrerupere naturala a cursului prescripţiei achizitive:

a. recunoaşterea dreptului a căruia acţiune se prescrie făcuta de cel in folosul căruia curge prescripţia;
b. cererea de chemare in judecata;
c. cererea de punere in executare silita a unei hotărâri judecătoreşti;
d. lipsirea posesorului mai mult de un an de folosinţa lucrului prin faptul unui terţ.
68. Când doua bunuri mobile, aparţinând unor proprietari diferiţi, se unesc intr-unul singur, putându-se
desparţi si conserva fiecare in parte după despărţire, iar bunul care constituie partea principala este cu
mult mai ieftin decât cel care constituie partea accesorie:
a. totul format va aparţine proprietarului bunului accesoriu;
b. proprietarul bunului accesoriu poate cere despărţirea bunurilor daca unirea s-a făcut fără ştirea lui si numai daca
prin despărţire nu se vor produce daune bunului principal;
c. proprietarul bunului accesoriu poate cere despărţirea bunurilor daca unirea s-a făcut cu ştirea lui si indiferent
daca prin despărţire se vor produce daune ale bunului principal.
d. daca lucrul format se cuvine ambilor proprietari proporţional cu materiilor întrebuinţate la facerea acelui lucru.
69. In materia accesiunii imobiliare artificiale:

a. se poate recunoaşte constructorului un drept de retenţie asupra construcţiei pana la plata integrala a
despăgubirilor ce i se cuvin;
b. proprietarul terenului poate sa invoce accesiunea in termen de cel mult 3 ani de la data edificării construcţiei;
c. legea nu face nici o deosebire intre situaţia constructorului de buna-credinţa si cea a constructorului de rea-
credinţa;
d. Constructorul de buna-credinţa dobândeşte astfel un drept real.
70. Proprietarul terenului, in raport cu constructorul de rea-credinţa:

a. poate invoca accesiunea, inclusiv in cazul in care sporul valorii fondului este mai mare decât valoarea
materialelor si preţul muncii;
b. poate invoca un drept de retenţie;
c. nu este obligat la despăgubire daca, după ce a invocat accesiunea, cere constructorului demolarea construcţiei ;
d. proprietarul terenului poate obliga pe constructor sa ridice acea construcţie, chiar daca ştia faptul ca acea
persoana construia pe terenul sau, insa a rămas in pasivitate pana la finalizarea construcţiei.
71. In cazul in care proprietarul unui teren, invocând accesiunea, dobândeşte proprietatea unei construcţii
ridicate de către o alta persoana:
a. constructorul devine un creditor, având o creanţa in despăgubire in toate cazurile;
b. aceasta creanţa este prescriptibila in 3 ani de la data la care s-a finalizat construcţia;
c. daca suma pe care proprietarul terenului trebuie sa o plătească constructorului este mai mare si nu poate plăti
atunci el poate cere demolarea si ridicarea construcţiei;
d. pana la achitarea despăgubirilor, constructorul are un drept de retenţie asupra construcţiei.
72. Cel care construieşte cu buna-credinţa pe terenul unei alte persoane, fără acordul acesteia, poate:
a. dobândi un drept de superficie fără acordul proprietarului terenului înainte de a trece termenul de uzucapiune;
b. obtine de la proprietarul terenului contravaloarea materialelor folosite la construcţie si costul manoperei sau
valoarea care s-a adăugat la valoarea fondului;
c. dobândi prin hotărâre judecătoreasca, fără acordul proprietarului terenului, proprietatea asupra terenului aferent
construcţiei, cu obligaţia de a despăgubi pe proprietarul terenului cu valoarea acestuia;
d. cere valoarea materialelor si preţul muncii din momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti.
73. Proprietarul pământului care a făcut plantaţii sau a ridicat construcţii cu materiale care nu i-au
aparţinut poate fi obligat de proprietarul materialelor:
a. sa desfiinţeze construcţiile sau plantaţiile si sa restituie in natura toate materialele care pot fi refolosite, iar
pentru cele care nu pot fi refolosite sa plătească contravaloare lor si eventual despăgubiri, daca a fost de rea-
credinţa;
b. sa respecte dreptul de proprietate al celui din urma asupra construcţiei sau plantaţiei, daca a fost de rea-
credinţa;
c. sa restituie valoarea materialelor si sa plătească despăgubiri;
d. devine proprietarul plantaţiilor sau construcţiilor numai daca a fost de buna-credinţa.
74. O construcţie edificata pe propriul teren dar cu materialele altuia:

a. face inaplicabil principiul accesiunii;
b. nu permite proprietarului materialelor sa ceara restituirea acestora decât cu acordul proprietarului terenului;
c. aparţine proprietarului terenului numai daca acesta din urma a intrat cu buna-credinţa in posesia materialelor;
d. obliga pe proprietarul terenului sa plătească o suma de bani proprietarului materialelor egala cu aceea a creşterii
valorii fondului.
75. Daca o persoana ridica o construcţie sau efectuează o lucrare pe un teren in legătura cu care are
convingerea ca ii aparţine, atunci:
a. proprietarul terenului poate obliga pe constructor sa ridice lucrarea sau construcţia;
b. proprietarul terenului poate invoca accesiunea plătind constructorului valoarea materialelor, preţul muncii
precum si valoarea sporirii fondului;
c. proprietarul terenului, in cazul in care invoca accesiunea, poate fi obligat sa plătească o suma de bani egala cu
aceea a creşterii valorii fondului;
d. acesta isi poate valorifica dreptul sau numai pe calea unei acţiuni in realizare.
TEORIA OBLIGATIILOR
1. Sunt incapabili de a contracta (în general):

a. minorii şi majorii bolnavi psihic;
b. interzişii;
c. minorii, interzişii şi alte persoane fizice prevăzute expres de lege.
d. toţi cei care nu pot încheia anumite contracte.
2. Contractele declarative de drepturi :

a. sunt acele contracte care dau naştere la drepturi şi obligaţii care nu au existat anterior
b. sunt acele contracte prin care se constituie sau se transmite un drept real
c. sunt acele contracte care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept preexistent
d. sunt acele contracte prin care se transmite dreptul de proprietate sau un alt drept real
3. Reprezintă contract juridic unilateral:

a. actul juridic civil care reprezintă manifestarea de voinţă a unei singure persoane.
b. actul juridic civil care reprezintă voinţa concordantă a două persoane din care doar una se obligă.
c. purga.
d. testamentul.
4. Contractul solemn presupune:

a. remiterea materială a bunului.
b. transferul dreptului de proprietate.
c. materializarea consimţământului părţilor într-un contract autentic.
d. executarea imediata a obligaţiei de predarea a bunului imobil.
5. Este dezinteresat acel contract care are ca efect:

a. plata unei sume de bani;
b. crearea unui serviciu creditorului fără a se micşora activul debitorului;
c. micşorarea patrimoniului debitorului.
d. predarea unui bun.
6. Contractul cu executare instantanee presupune:

a. executarea contractului în mai multe rate;
b. executarea obligaţiilor imediat;
c. executarea contractului în mod repetat.
d. executarea obligaţiilor fracţionat.
7. Contractul aleatoriu presupune:

a. existenţa unei obligaţii certe;
b. existenţa obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert;
c. existenţa unor drepturi determinate.
d. existenta unor obligaţii de diligenta.
8. Contractul comutativ presupune:

a. cunoaşterea existenţei şi întinderii obligaţiilor ab initio;
b. existenţa unui contract valabil încheiat;
c. existenţa unei cauze licite.
d. existenta capacităţii depline de exerciţiu.
9. Contractul de adeziune presupune:

a. existenţa unui acord de voinţă;
b. o parte să se oblige;
c. existenţa unei voinţe care să fie urmată de acceptarea propunerii celeilalte părţi.
d. numai o parte sa îşi asume obligaţii.
10. Prezintă interes practic clasificarea contractelor după modul de executare deoarece:
a. calculul prescripţiei extinctive este diferit, în sensul că la contractele cu executare succesivă se calculează
pentru fiecare prestaţie un termen de prescripţie
b. în cazul contractelor cu executare succesivă se aplică ca sancţiune specifică rezoluţiunea
c. în cazul contractelor cu executare imediată se aplică ca sancţiune specifică rezilierea
d. calculul prescripţiei extinctivă se face la fel, indiferent de modul de executare a contractului
11. În cazul încheierii contractului prin corespondenţă, sistemul emisiunii (al declaraţiunii):
a. consideră că acordul de voinţă s-a realizat în momentul în care destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu
oferta primită, chiar dacă nu a comunicat acceptarea sa ofertantului
b. consideră că momentul încheierii contractului este acela în care acceptantul a expediat răspunsul său afirmativ,
chiar dacă răspunsul nu a ajuns la cunoştinţa ofertantului
c. consideră că încheierea contractului a avut loc în momentul în care răspunsul acceptantului a ajuns la ofertant,
indiferent de faptul că ofertantul a luat sau nu cunoştinţă de conţinutul acestuia
d. consideră că momentul încheierii contractului este acela în care ofertantul a luat cunoştinţă de acceptare
12. În cazul încheierii contractului prin corespondenţă, sistemul expedierii acceptării:

a. consideră că momentul încheierii contractului este acela în care acceptantul a expediat răspunsul său afirmativ,
b. consideră că momentul încheierii contractului este acela în care ofertantul a luat cunoştinţă de acceptare
d. consideră că acordul de voinţă s-a realizat în momentul în care destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu
13. În cazul încheierii contractului prin corespondenţă, sistemul recepţiei acceptării de către ofertant
(sistemul primirii acceptării):
a. consideră că acordul de voinţă s-a realizat în momentul în care destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu
b. consideră că momentul încheierii contractului este acela în care acceptantul a expediat răspunsul său afirmativ,
c. consideră că momentul încheierii contractului este acela în care ofertantul a luat cunoştinţă de acceptare
d. consideră că încheierea contractului a avut loc în momentul în care răspunsul acceptantului a ajuns la ofertant,
14. În cazul încheierii contractului prin corespondenţă, sistemul informării:

a. consideră că momentul încheierii contractului este acela în care acceptantul a expediat răspunsul său afirmativ,
b. consideră că momentul încheierii contractului este acela în care ofertantul a luat cunoştinţă de acceptare
d. consideră că acordul de voinţă s-a realizat în momentul în care destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu
15. Locul încheierii contractului:

a. prezintă importanţă în cadrul relaţiilor de drept internaţional privat, atunci când apare un conflict de legi în
spaţiu, pentru stabilirea legii aplicabile
b. în cazul contractului încheiat prin corespondenţă, având în vedere sistemul recepţiei acceptării, locul încheierii
contractului este acela unde se află acceptantul ofertei
c. determină momentul încheierii contractului
d. viciile de consimţământ se analizează în raport de locul încheierii contractului
16. Potrivit principiului obligativităţii contractului:

a. contractul produce efecte numai faţă de părţile contractante
b. convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante
c. reprezintă modul de a defini obligativitatea contractului în raport cu terţii
d. nerespectarea formei autentice este sancţionată cu nulitatea absolută
17. În cazul contractului încheiat prin telefon, locul încheierii acestuia este:
a. unde se află ofertantul;
b. unde se află acceptantul.
c. locul stabilit conform uzanţelor locale.
d. locul unde urmează să se execute prestaţia principala.
18. În cazul stipulaţiei pentru altul:

a. părţile contractante sunt numai promitentul şi stipulantul;
b. dacă terţul beneficiar decedează înainte de a accepta dreptul, acesta din urmă nu se va transmite către
moştenitorii lui;
c. stipulantul nu este îndreptăţit să îl acţioneze în justiţie pe promitent pentru obligarea acestuia la executarea
prestaţiei ce o datorează terţului beneficiar.
d. vorbim de un contract multilateral, nenumit.
19. În cazul stipulaţiei pentru altul, terţul beneficiar dobândeşte dreptul din momentul:
a. încheierii contractului între stipulant şi promitent;
b. în care terţul a acceptat dreptul stipulat în folosul său;

c. în care promitentul execută obligaţia faţă de terţ.
d. in care stipulantului i se comunica acceptarea dreptului de către terţ.
20. Acţiunea în simulaţie:

a. are ca scop rezilierea operaţiunii juridice a simulaţiei;
b. poate fi exercitată de orice persoană care are interes să invoce în favoarea sa actul juridic secret;
c. este supusă prescripţiei extinctive în condiţiile dreptului comun.
d. este o acţiune in realizarea unui drept.
21. În materia simulaţiei:

a. actul secret (negotium) poate fi încheiat şi ulterior actului public;
b. succesorul cu titlu particular al uneia dintre părţi face parte din categoria terţilor numai dacă prin actul secret i
s-a încălcat un drept propriu;
c. dacă există un conflict între terţi, vor avea câştig de cauză acei terţi care cu bună-credinţă se întemeiază pe actul
aparent.
d. declararea în actul autentic notarial a unui preţ al vânzării mai mare decât cel real atrage nulitatea absolută atât
a contractului public, cât şi a celui secret.
22. Ca regulă, sancţiunea în cazul simulaţiei este:

a. nulitatea relativă a actului juridic secret;
b. inopozabilitatea actului juridic secret faţă de terţii de bună credinţă;
c. inopozabilitatea actului juridic secret faţă de terţi, indiferent dacă sunt de bună sau de rea credinţă.
d. desfiinţarea contractului secret, chiar daca acesta îndeplineşte condiţiile de valabilitate.
23. În materia simulaţiei:

a. dacă există un conflict între terţi, vor avea câştig de cauză acei terţi care invocă actul secret;
b. terţii, indiferent că au fost de bună ori de rea-credinţă, sunt îndreptăţiţi să invoce, în beneficiul lor şi împotriva
părţilor, efectele actului secret;
c. admiterea acţiunii în simulaţie nu validează contractul secret dacă, la încheierea acestuia, nu au fost respectate
toate condiţiile de validitate.
d. sunt îndreptăţiţi să exercite acţiunea în simulaţie numai terţii de bună-credinţă.
24. Sunt terţi în materia simulaţiei:

a. toate persoanele străine de simulaţie;
b. succesorii universali sau cu titlu universal ai părţilor simulaţiei, cu excepţia cazului când prin actul secret li se
încalcă drepturi proprii;
c. creditorii chirografari ai părţilor simulaţiei.
d. toate persoanele cărora părţile simulaţiei nu le pot opune contractul secret.
25. Spre deosebire de acţiune revocatorie, în cazul acţiunii în simulaţie:

a. se urmăreşte desfiinţarea unui act juridic ce corespunde voinţei reale a părţilor;
b. insolvabilitatea debitorului constituie o condiţie pentru admiterea acţiunii;
c. creditorul nu trebuie să probeze existenţa complicităţii la fraudă a celui cu care debitorul său a contractat.
d. este prescriptibila extinctiv.
26. Excepţia de neexecutare a contractului poate fi invocată numai dacă:

a. a fost sesizată instanţa;
b. cocontractantul a fost pus în întârziere;
c. raportul contractual presupune o executare simultană a obligaţiilor celor două părţi sau, cel puţin obligaţia părţii
căreia i se opune excepţia să fie exigibilă la data invocării excepţiei.
d. presupune ca neexecutarea să fie totală, nu şi parţială, chiar dacă ar fi importantă.
27. Rezoluţiunea:
a. are ca efect principal desfiinţarea retroactivă a contractului;
b. este un efect specific tuturor contractelor sinalagmatice;

c. intervine ori de câte ori există o neexecutare a obligaţiei asumate de una din părţile contractante.
d. nu produce efecte fata de terţi.
28. Spre deosebire de rezoluţiune, rezilierea:

a. nu presupune un contract sinalagmatic valabil încheiat;
b. are în toate cazurile caracter judiciar;
c. are ca efect doar încetarea efectelor viitoare ale contractului.
d. se poate aplica si contractelor unilaterale.
39. Constituie o condiţie pentru ca instanţa să pronunţe rezoluţiunea:

a. neexecutarea obligaţiei să fie imputabilă debitorului acesteia;
b. nici una din obligaţiile reciproce şi interdependente să nu fi fost executate,
c. neexecutarea să se datoreze unui caz fortuit.
d. sa existe o minima neexecutare a obligaţiei de către debitor.
30. Dacă într-un contract sinalagmatic cu executare dintr-odată părţile au prevăzut că „în cazul în care o
parte nu îşi execută culpabil obligaţia asumată, contractul este desfiinţat de plin drept”:
a. rezoluţiunea operează fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi;
b. rezoluţiunea operează din momentul declaraţiei unilaterale de rezoluţiune a părţii îndreptăţite;
c. nu va opera rezoluţiunea dacă, nefiind vorba de o situaţie în care debitorul este de drept în întârziere, acesta
execută tardiv prestaţia datorată, dar înainte de a fi pus în întârziere;
d. instanţa judecătoreasca poate acorda termen de gratie debitorului.
31. În cazul rezoluţiunii judiciare:

a. punerea în întârziere a debitorului nu este obligatorie în toate cazurile;
b. instanţa are posibilitatea să acorde debitorului un termen de graţie pentru ca acesta să îşi execute obligaţia;
c. neexecutarea obligaţiei de către una din părţi poate să fie fortuită.
d. instanţa nu poate sa verifice si sa aprecieze in ce măsura neexecutarea obligaţiei este importanta si grava.
32. Excepţia de neexecutare reprezintă:

a. posibilitatea unei părţi de a nu-şi executa obligaţia până când cealaltă parte nu-şi execută propria obligaţie;
b. facultatea de a cere desfacerea contractului;
c. posibilitatea de a rezilia contractul.
d. posibilitatea creditorului de a pretinde in fata instanţei judecătoreşti despăgubiri.
33. Debitorul unei obligaţii născute dintr-un contract bilateral, obligaţie care devine imposibil de executat:
a. ca regulă generală, nu mai poate pretinde executarea obligaţiei celeilalte părţi contractante;
b. suportă riscul contractului în toate cazurile;
c. este ţinut să plătească despăgubiri către cocontractant.
d. poate fi invocata de partea care împiedica executarea obligaţiei ce revine cocontractantului.
34. În cazul contractelor translative de proprietate, riscul este suportat de:

a. debitorul obligaţiei imposibil de executat;
b. dobânditorul bunului care are calitatea de proprietar;
c. transmiţătorul lucrului, dacă proprietatea se transmisese şi el fusese pus în întârziere cu privire la executarea
obligaţiei de predare.
d. Partea care are calitatea de proprietar sub condiţie suspensiva.
35. În cazul gestiunii de afaceri:

a. actele juridice încheiate de gerant în nume propriu pot să depăşească limitele unui act de administrare
b. gestiunea trebuie să fie utilă geratului
c. geratul trebuie să aibă cunoştinţă de intervenţia gerantului
d. este vorba de un mandat tacit între gerat şi gerant
36. Constituie condiţii ale gestiunii de afaceri:

a. gerantul să acţioneze cu intenţia de a administra interesele unei alte persoane
b. gestiunea să fie utilă gerantului
c. actele juridice încheiate de gerant în nume propriu pot să depăşească limitele unui act de administrare
d. gerantul să aibă un mandat tacit dat de gerat, dacă este vorba de acte juridice
37. În materia plăţii nedatorate, acţiunea în restituire:

a. este o acţiune patrimonială
b. este o acţiune personală
c. termenul de prescripţie începe să curgă de la data plăţii
d. poate fi formulată numai de solvens
38. Obligaţia de restituire a plăţii nedatorate nu există în următoarele cazuri:

a. în cazul obligaţiilor civile imperfecte achitate de bună voie de către debitor
b. în cazul în care plata a fost făcută unui incapabil
c. dacă plata s-a făcut în temeiul unui contract nul pentru nerespectarea formei autentice
d. când plata a fost făcută de debitor, iar accipiens a distrus cu bună-credinţă titlul constatator al creanţei sale
39. Termenul de prescripţie al acţiunii în restituirea plăţii nedatorate:

a. curge de la momentul efectuării plăţii
b. curge de la momentul când solvens a cunoscut sau trebuia să cunoască împrejurarea că plata a fost nedatorată
c. este de 6 luni
d. acţiunea este imprescriptibilă dacă plata s-a făcut în baza unui contract nul pentru cauză imorală
40. Proba gestiunii intereselor altei persoane:

a. se face diferit după cum obiectul ei constă în fapte materiale sau acte juridice
b. în toate cazurile poate fi dovedită prin orice mijloc de probă
c. se poate dovedi numai cu acte juridice
d. exclude proba cu martori
41. Prin efectuarea unei plăţi nedatorate:

a. se naşte un raport juridic în temeiul căruia solvensul devine creditorul unei obligaţii de restituire pentru ceea ce
a plătit
b. se naşte un raport juridic în temeiul căruia solvensul devine debitorul unei obligaţii de restituire
c. se naşte o obligaţie de restituire pentru accipiensul de rea - credinţă
d. întinderea obligaţiei de restituire este determinată de părţile raportului juridic
42. Plata lucrului nedatorat dă naştere la obligaţii pentru solvens:

a. solvens este obligat să restituie accipiensului toate cheltuielile făcute cu conservarea lucrului sau cele care au
dus la sporirea valorii sale
b. solvensul este obligat să restituie accipiensului de bună sau de rea – credinţă cheltuielile necesare şi utile
c. solvensul este obligat să restituie şi cheltuielile voluptuarii
d. sovensul este obligat să restituie cheltuielile necesare şi utile numai dacă accipiens este de bună - credinţă
43. Efectele îmbogăţirii fără justă cauză:

a. în toate cazurile restituirea se face în natură
b. în principiu, restituirea se face în natură
c. cel care şi-a mărit patrimoniul va fi obligat la restituire, prin echivalent, dacă bunul a pierit în mod fortuit până
în momentul intentării acţiunii
d. dacă bunul a fost vândut obligaţia de restituire se stinge
44. Cel care şi-a mărit patrimoniul fără vreun temei legitim, micşorându-se astfel patrimoniul unei alte
persoane:
a.este obligat să restituie bunul sau valoarea cu care s-a micşorat patrimoniul celeilalte persoane, la momentul
intentării acţiunii;
b.este obligat să restituie bunul sau valoarea cu care s-a mărit patrimoniul, iar această mărire trebuie apreciată la
momentul în care a avut loc creşterea valorii patrimoniului;
c. nu este obligat să restituie bunul cu care s-a mărit patrimoniul, dacă acest bun a pierit fortuit până în momentul
intentării acţiunii;
d.nu există temei legal pentru a fi obligat la restituire.
45. Dacă victima unei fapte ilicite, pentru care s-a angajat răspunderea civilă delictuală, este beneficiara
unei asigurări de persoane, atunci pentru prejudiciul suferit de victimă:
a. se poate cumula suma primită de victimă de la asigurator cu despăgubirea datorată de autorul prejudiciului;
b.autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferenţei dintre indemnizaţia de asigurare şi
prejudiciu;
c. autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despăgubire, când şi el are calitatea de asigurat;
d.Va fi obligat la plata întregului prejudiciu.
46. Lipsa discernământului, în materia răspunderii civile delictuale:

a. exclude vinovăţia numai în cazul răspunderii pentru fapta proprie
b. se prezumă, până la proba contrară, în cazul minorilor în vârstă de până la 14 ani
c. echivalează cu absenţa factorului volitiv
d. constituie o prezumţie absolută în toate cazurile
47. Repararea prejudiciului:

a. se poate realiza prin convenţia părţilor
b. se poate realiza numai prin intentarea unei acţiuni în justiţie pentru plata despăgubirilor
c. prin convenţia părţilor se poate stabili numai întinderea despăgubirilor
d. prin convenţia părţilor se poate stabili numai modalitatea de plată a despăgubirilor
48. Pentru existenţa capacităţii delictuale se cere:

a. existenţa capacităţii depline de exerciţiu
b. existenţa discernământului
c. existenţa capacităţii de exerciţiu restrânse
d. ca autorul faptei ilicite să nu fie pus sub interdicţie
49. Pentru a fi declanşată răspunderea părinţilor pentru fapta copiilor lor minori trebuie îndeplinite şi
condiţiile:
a. copilul să fie minor şi să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu;
b.copilul să fi avut discernământ în raport cu fapta săvârşită la data săvârşirii ei;
c. copilul să aibă domiciliul sau locuinţa oriunde;
d.copilul să fi comis fapta din imprudenţă.
50. Dacă mai mulţi prepuşi ai unor comitenţi diferiţi au săvârşit împreună o faptă ilicită prejudiciabilă:
a. victima poate să ceară oricăruia dintre prepuşi să acopere prejudiciul în totalitate;
b. victima poate chema pe comitenţii prepuşilor să acopere prejudiciul, comitenţii răspunzând, în acest caz,
solidar;
c. fiecare comitent răspunde ca garant faţă de victimă proporţional cu contribuţia prepusului său;
d. oricare comitent poate acoperi prejudiciul în totalitate.
51. În materia răspunderii civile delictuale, lipsa discernământului:

a. exclude vinovăţia numai în cazul răspunderii pentru fapta proprie;
b. se prezumă, până la proba contrară, în cazul minorilor în vârstă de până la 14 ani;
c. este sinonimă cu absenţa factorului volitiv;
d. înlătură răspunderea civilă.
52. Cât priveşte repararea prejudiciului în materia răspunderii civile delictuale:

a. se repară atât prejudiciul previzibil cât şi cel imprevizibil;
b. se repară numai paguba efectivă, nu şi câştigul nerealizat;
c. este obligatorie recurgerea la calea procedurii judiciare;

d. se repară numai prejudiciul cert.
53. Răspunderea părinţilor pentru fapta ilicită şi prejudiciabilă a copilului lor:

a. revine, în cazul copilului adoptat, atât adoptatorilor, cât şi părinţilor fireşti;
b. nu poate fi angajată dacă ulterior săvârşirii faptei prejudiciabile copilul a devenit major;
c. se angajează indiferent dacă minorul a acţionat sau nu cu discernământ;
d. se poate răspunde în orice situaţie.
54. În materia răspunderii comitentului pentru fapta prepusului:

a. raportul de prepuşenie trebuie să existe la data exercitării acţiunii de despăgubire;
b. dacă între fapta prepusului şi funcţiile încredinţate acestuia de către comitent nu există nici o legătură, atunci
răspunderea comitentului nu poate fi angajată;
c. vinovăţia prepusului se prezumă;
d. dacă prepusul a acţionat sub comanda comitentului.

a. victima nu trebuie să dovedească vinovăţia prepusului;
b. comitentul este îndreptăţit să recupereze integral de la prepusul său despăgubirile plătite victimei;
c. regresul comitentului plătitor trebuie fundamentat pe actul juridic din care a izvorât raportul de prepuşenie;
d. victima trebuie să dovedească prejudiciul pretins.

a. se repară numai paguba efectivă, nu şi beneficiul nerealizat;
b. vinovăţia prepusului se prezumă;
c. raportul de prepuşenie trebuie să existe la data săvârşirii faptei ilicite;
d. raportul de prepuşenie să existe în formă autentică.
57. Plata poate fi făcută:

a. de orice persoană interesată;
b. de codebitor sau de fidejusor;
c. de orice persoană neinteresată;
d. de persoana obligată.
58. Principiul indivizibilităţii plăţii suferă excepţii în cazul:

a. decesului debitorului care lasă mai mulţi moştenitori chiar când obligaţia este indivizibilă;
b. când instanţa acordă debitorului un termen de graţie şi dispune eşalonarea plăţii;
c. plăţii efectuate de terţi sub beneficiu de discuţiune;
d. efectuării ei în totalitate.
59. Când obiectul plăţii este un lucru cert şi determinat iar părţile nu au stabilit locul la care ea trebuie
efectuată plata se va face:
a. la domiciliul debitorului;
b. la domiciliul creditorului;
c. în locul unde se găsea obiectul obligaţiei la momentul încheierii contractului;
d. la sediul instanţei.
60. Plata este portabilă când se face:

c. la locul unde se găsea obiectul obligaţiei la momentul încheierii contractului;
d. la un loc convenit de părţi.
61. Când nu s-a arătat prin convenţie şi nu este vorba de un lucru cert şi determinat, plata se face:
c. la locul unde se găsea obiectul obligaţiei la momentul încheierii contractului;
d. la un loc convenit de părţi.
62. Dacă datoria este un lucru determinat numai prin specia sa:
a. debitorul se poate libera numai dând bunuri de cea mai bună specie;
b. debitorul se poate libera numai dând bunuri de cea mai rea specie;
c. debitorul nu se poate libera, dând bunuri de cea mai bună specie;
d. debitorul se poate libera dând bunuri de gen.
63. În cazul în care debitorul nu şi-a achitat plata:

a. instanţa poate acorda debitorului un termen de graţie;
b. instanţa este obligată să acorde un termen de graţie dacă debitorul cere aceasta;
c. instanţa nu poate dispune eşalonarea plăţii înăuntrul unui termen de graţie;
d. instanţa poate dispune eşalonarea plăţii în timp.
64. Debitorul care face o plată:

a. când are o obligaţie exigibilă şi una neexigibilă poate imputa plata asupra obligaţiei nescadente;
b. când are o creanţă producătoare de dobânzi şi datorează suma împrumutată şi dobânzi, poate face imputaţia
asupra capitalului dacă creditorul consimte la aceasta;
c. când are o creanţă producătoare de dobânzi şi datorează şi suma împrumutată plus dobânzi, face imputaţia cu
prioritate asupra dobânzilor, în mod obligatoriu, chiar dacă ar exista convenţie contrară;
d. când are o creanţă lichidă nu poate imputa plata creditorului.
65. Când nici una dintre părţi nu a făcut imputaţia plata se impută astfel:
a. dacă o datorie este scadentă şi alta nescadentă, plata se impută asupra celei pe care debitorul are mai mare
interes să o stingă;
b. dacă toate datoriile sunt scadente şi deopotrivă de oneroase, imputaţia se va face asupra celei mai vechi dintre
ele;
c. dacă toate datoriile au ajuns la scadenţă şi au aceeaşi vechime, dar nu sunt deopotrivă de oneroase, imputaţia se
face proporţional asupra fiecăreia dintre ele;
d. dacă toate datoriile nu sunt scadente dar sunt oneroase se impută în ordinea vechimii lor.
66. Debitorul se consideră absolut liberat de plată:

a. când creditorul remite debitorului titlul constatator al creanţei care este un înscris sub semnătură privată;
b. când creditorul remite debitorului titlul constatator al creanţei care este un înscris autentic;
c. când creditorul remite debitorului titlul constatator al creanţei care este o hotărâre judecătorească investită cu
formulă executorie;
d. când creditorul confirmă prin orice mijloc de probă.
67. Dacă debitorul execută plata mai înainte de împlinirea termenului suspensiv:
a. el face o plată nedatorată şi este îndreptăţit să ceară restituirea ei;
b. el face o plată valabilă şi obligaţia se stinge;
c. el poate cere compensarea ei;
d. poate beneficia de un bonus din partea creditorului.
68. În ceea ce priveşte evaluarea judiciară a despăgubirilor în materia răspunderii civile contractuale:
a. se repară, pentru ipoteza în care neexecutarea obligaţiei se datorează cazului fortuit, numai prejudiciul
previzibil la momentul încheierii contractului,
b. se repară atât pierderea efectiv suferită, cât şi câştigul nerealizat de creditor;
c. prejudiciul indirect este reparabil numai dacă vinovăţia debitorului în neexecutarea contractului îmbracă forma
intenţiei.
d. poate urma regulile stabilite pentru răspunderea delictuala, deoarece aceasta reprezintă dreptul comun in
materie.
69. În materia răspunderii civile contractuale, în cazul evaluării legale a despăgubirilor, dobânda legală:
a. este datorată, în principiu, din ziua chemării în judecată;
b. este datorată, în principiu, din ziua notificării;
c. va fi acordată numai atunci când creditorul face dovada că prin întârzierea în executare i s-a cauzat un
prejudiciu.
d. nu curge daca creditorul nu probează prejudiciul cauzat prin neexecutarea obligaţiilor contractuale in sens larg.
70. În materia răspunderii contractuale, punerea în întârziere a debitorului de către creditor:

a. nu este necesară în cazul obligaţiilor negative;
b. are ca efect printre altele transformarea daunelor moratorii în daune compensatorii;
c. poate fi făcută prin viu grai şi publicare într-un jurnal mai răspândit.
d. este instituita prin norme imperative, astfel ca pârtile nu pot deroga.
71. La evaluarea judiciară a despăgubirilor:

a. instanţa de judecată va avea în vedere, la stabilirea despăgubirilor, numai pierderea efectiv suferită
b. debitorul este obligat să repare întotdeauna numai prejudicial previzibil
c. la stabilirea despăgubirilor, instanţa de judecată, va avea în vedere atât pierderea efectiv suferită cât şi câştigul
pe care creditorul nu l-a putut realiza
d. modalitatea evaluării despăgubirilor de către instanţa de judecată nu este reglementată legal
72. Judecătorul nu este obligat să diminueze cuantumul clauzei penale:

a. afară numai dacă această diminuare o solicită debitorul care poate face proba executării obligaţiei;
b. dacă obligaţia a fost parţial executată;
c. decât atunci când clauza penală este excesivă.
d. daca părţile dovedesc cu elemente intrinseci contractului ca intenţia lor comuna a fost aceea de a insera de fapt
un pact comisoriu de ultim grad.
73. Clauza penală nu se poate cumula cu executarea în natură:

a. decât atunci când a fost stipulată pentru întârzierea în executarea obligaţiei;
b. decât dacă obligaţia era afectată de un termen esenţial care a trecut fără ca obligaţia să fie executată;
c. atunci când debitorul execută finalmente obligaţia, chiar şi în cursul judecării procesului.
d. daca debitorul dovedeşte intervenţia unui caz fortuit.
74. Sunt moduri de stingere a obligaţiilor care nu duc la realizarea creanţei creditorului:
a. compensaţia
b. confuziunea
c. darea în plată
d. imposibilitatea fortuită de executare
75. Compensaţia este:

a. mod de transmitere a obligaţiilor
b. mod de stingere a obligaţiilor
c. mod de transformare a obligaţiilor
d. mod de garantare a obligaţiilor
CONTRACTE SPECIALE
1. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare:

a. poate fi executată în natură prin pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract;
b. trebuie încheiată în formă autentică, dacă are ca obiect înstrăinarea viitoare a unui teren;
c. este translativă de proprietate de îndată ce beneficiarul cumpărător a plătit anticipat preţul convenit;
d. nu poate avea inserata o clauza referitoarea la arvuna.
2. În cazul vânzării unui lucru viitor:

a. cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul în caz de nerealizare a lucrului, cu excepţia situaţiei când şi-a
asumat riscul nerealizării;
b. transferul proprietăţii operează, în principiu, de la data încheierii contractului;
c. nerealizarea lucrului afectează validitatea contractului.
d. transmiterea proprietăţii are loc din momentul in care lucrurile au fost terminate, in stare de a fi predate
3. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii:

a. există numai faţă de persoana cu are a încheiat contractul;
b. se transmite succesorului universal sau succesorilor cu titlu universal ai vânzătorului;
c. se transmite, în principiu, succesorului cu titlu particular al vânzătorului.
d. există şi când, după vânzarea, dar înainte de înscrierea în cartea funciară, vânzătorul constituie o ipoteca asupra
imobilului şi creditorul ipotecar trece la realizarea garanţiei.
4. Garanţia contra viciilor lucrului vândut:

a. este de esenţa oricărei vânzări;
b. poate fi agravată prin voinţa părţilor;
c. este imprescriptibilă extinctiv dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă.
d. exista numai dacă viciul ascuns, existent in momentul încheierii contractului se referă la substanţa sau la esenţa
lucrului vândut.
5. Vânzare lucrului proprietatea exclusivă a altei persoane:

a. este lovită de nulitate absolută în toate cazurile;
b. transferă dreptul de proprietate în momentul încheierii contractului în toate cazurile în care vânzătorul este de
bună-credinţă;
c. este lovită de nulitate absolută dacă ambele părţi sunt de rea-credinţă.
d. este sancţionată cu nulitatea absolută dacă cumpărătorul a fost în eroare cu privire la calitatea de proprietar a
cumpărătorului.
6. În cazul vânzării lucrului altuia:

a. contractul nu poate fi desfiinţat dacă sunt îndeplinite condiţiile aplicării art. 1909 alin. 1 C.civ.;
b. contractul este lovit de nulitate relativă în toate cazurile;
c. contractul este lovit de nulitate absolută în toate cazurile.
d. obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru evicţiune nu subzistă dacă cumpărătorul este evins de către
adevăratul proprietar înainte de a cere anularea actului.
7. Clauzele neclare ale vânzării se vor interpreta în contra:

a. cumpărătorului;
b. vânzătorului;
c. cumpărătorului, dar numai cele referitoare la propriile obligaţii.
d. ambelor părţi in mod egal.
8. În caz de evicţiune consumată şi totală:

a. echivalentul sporului de valoare dobândit de lucru între momentul încheierii contractului şi data deposedării
efective a cumpărătorului;
b. cumpărătorul nu poate obţine de la vânzător valoarea fructelor pe care le-a perceput după ce a devenit de rea-
credinţă şi pe care le-a înapoiat terţului evingător;
c. dacă vânzătorul a fost de rea-credinţa, el trebuie să suporte toate cheltuielile făcute de cumpărător cu lucrul,
mai puţin cheltuielile făcute de simplă plăcere.
d. vânzătorul este obligat să plătească cumpărătorului valoarea bunului la momentul evicţiunii indiferent dacă
aceasta este mai mică sau mai mare decât preţul primit.
9. Obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţ există:
a. indiferent dacă este vorba de o tulburare de drept sau de fapt;
b. indiferent dacă vânzătorul a cunoscut sau nu cauza evicţiunii;
c. şi atunci când cumpărătorul a cunoscut cauza evicţiunii în momentul încheierii contractului.
d. in cazul in care tulburarea din partea terţului este o tulburare de drept, are o cauza anterioara sau posterioara
vânzării, iar cumpărătorul nu cunoştea această cauză în momentul încheierii contractului.
10. Obligaţia de garanţie contra viciilor lucrului vândut există şi în cazul:

a. în care viciul nu exista în momentul transferului dreptului de proprietate, dar se iveşte înainte de predarea
lucrului vândut;
b. vânzării prin licitaţie publică făcută prin intermediul justiţiei;
c. în care, într-un contract de vânzare de drepturi succesorale, vânzătorul s-a obligat să garanteze conţinutul
universalităţii.
d. in care cumpărătorul descoperă după încheierea contractului că, deşi a contractat pentru o clădire din cărămida,
aceasta este din lemn.
11. Pentru a opera imediat (automat) transferul dreptului de proprietate din momentul încheierii
contractului de vânzare-cumpărare, se cere îndeplinirea următoarelor condiţii:
a. vânzătorul trebuie să fie un non dominus;
b. trebuie să fie vorba de bunuri individual determinate;
c. trebuie ca obiectul contractului să fie o universalitate juridică.
d. trebuie ca părţile să fi inserat o condiţie rezolutorie.
12. În cazul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor lucrului vândut:

a. dacă cumpărătorul a înstrăinat lucrul vândut, acţiunea redhibitorie nu poate fi exercitată către subdobânditor;
b. dacă vânzătorul nu a cunoscut viciul lucrului vândut, el poate fi obligat numai la restituirea preţului şi a
cheltuielilor vânzării;
c. dacă lucrul vândut a pierit fin cauza viciilor, vânzătorul este obligat, în toate cazurile, şi la plata daunelor-
interese.
d. vânzătorul răspunde dacă viciile nu au fost cunoscute de cumpărător datorită lipsei de experienţă a acestuia,
deşi un om prudent şi diligent le-ar fi descoperit.
13. Pentru a fi nulă absolut, o vânzare sub condiţie rezolutorie trebuie:

a. să prevadă restituirea lucrului către vânzător într-un anumit termen;
b. să prevadă posibilitatea vânzătorului de a relua lucrul vândut, restituind preţul şi cheltuielile făcute de
cumpărător, reluarea operând cu efect retroactiv atât împotriva cumpărătorului, cât şi asupra terţilor dobânditori ai
lucrului, fructele percepute râmând cumpărătorului;
c. sa prevadă cântărirea, măsurarea, numărarea lucrului vândut.
d. trebuie încheiat cu un minor între 14 şi 18.
14. Donaţia deghizată apare atunci când:

a. actul public este un act cu titlu oneros;
b. actul public este un contract cu titlu gratuit;
c. actul public este o liberalitate.
d. actul public este dezinteresat.
15. Donaţia indirectă este un act juridic încheiat cu intenţia:

a. de a transmite un drept de proprietate cu titlu oneros;
b. de a face o liberalitate pe calea unui act juridic altul decât contractul de donaţie;
c. de a face un act dezinteresat.
d. de a ocoli condiţiile de fond pentru donaţii.
16. Donatorul este obligat:

a. să predea lucrul potrivit clauzelor stabilite şi să îl păstreze până la predare;
b. să predea lucrul într-o stare corespunzătoare destinaţiei pentru care a fost dăruit;
c. să efectueze reparaţiile necesare înainte de predarea lucrului.
d. sa garanteze pentru evicţiune peste limita sarcinii.
17. Revocarea pentru survenienţă de copil:

a. nu intervine dacă donatorul avea un copil adoptat şi ulterior, după donaţie, i se naşte un copil;
b. intervine chiar dacă copilul se naşte după moartea donatorului;
c. intervine şi când copilul donatorului a fost conceput la momentul donaţiei.
d. nu intervine dacă donatarul a intrat in posesia bunurilor dăruite şi a fost lăsat în posesia acelor lucruri şi după
naşterea fiului donatorului.
18. În cazul donaţiilor, statul estimativ:

a. poate fi întocmit şi printr-un înscris sub semnătură privată, semnat însă de ambele părţi;
b. atrage sancţiunea nulităţii relative dacă nu este întocmit;
c. reprezintă o descriere şi o evaluare cel puţin globală a bunurilor mobile corporale sau incorporale dăruite.
d. este obligatoriu atât pentru bunurile mobile dăruite, cât şi pentru cele imobile.
19. Sunt clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiei:

a. plata unor datorii viitoare;
b. donaţia afectată de orice condiţie;
c. donaţia afectată de un termen.
d. substituţiile fideicomisare.
20. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:

a. are caracter strict personal;
b. poate fi exercitată şi de creditorii donatorului, pe calea acţiunii oblice;
c. poate fi exercitată de moştenitorii donatorului oricând.
d. este supusa termenului de prescripţie general in materia drepturilor reale.
21. Când donaţia se încheie între absenţi:

a. oferta şi acceptarea se fac în formă autentică;
b. numai oferta se face în formă autentică;
c. numai acceptarea se face în formă autentică.
d. oferta se face ia forma autentica, iar acceptarea prin înscris sub semnătură privată, cu data certa.
22. Revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil:

a. operează dacă donatorului i se naşte un copil chiar şi după moartea sa;
b. operează dacă donatorul adoptă un copil după încheierea contractului;
c. operează dacă donatorul se căsătoreşte după încheierea contractului.
d. nu intervine dacă, în momentul încheierii contractului de donaţie, donatorul avea un copil conceput şi acesta se
naşte.
23. Obiectul contractului de locaţiune poate fi:

a. orice fel de bun din domeniul public;
b. orice fel de bun, mai puţin cele care formează obiectul dreptului de proprietate industrială;
c. orice fel de bun imobil proprietate privată.
d. orice fel de consumptibil, dacă contractul se încheie cu titlu gratuit.
24. Obligatiile locatorului:

a. trebuie să predea locatarului lucrul într-o stare corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia a fost închiriat,
afară de cazul în care părţile au prevăzut altfel;
b. datorează garanţie numai pentru viciile ascunse ale lucrului care provin din cauze anterioare încheierii
contractului de locaţiune;
c. răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai dacă se face dovada că, în momentul încheierii contractului
de locaţiune, cunoştea existenţa lor.
d. răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului existente anterior contractului de locaţiune.
25. Sublocaţiunea este permisă dacă:

a. există clauză expresă în contractul de locaţiune;
b. nu contravine clauzelor contractului principal;
c. este încheiată în formă autentică.

d. este acceptata de către locator.
26. Cesiune contractului de locaţiune:

a. este posibilă numai dacă în contractul de locaţiune s-a prevăzut în mod expres dreptul locatarului de a
subînchiria ori de a cesiona contractul;
b. permite cesionarului să îl acţioneze în judecată pe locator numai prin intermediul acţiunii oblice;
c. constituie o înstrăinare a dreptului de folosinţă al locatarului către un terţ.
d. poate fi numai totala.
27. Tacita relocaţiune înseamnă:

a. încheierea unui nou contract de locaţiune;
b. plata în continuare a chiriei;
c. rămânerea locatarului în folosinţa lucrului după expirarea termenului şi fără ca locatorul să-l împiedice pe
locatar.
d. modificarea clauzelor contractului iniţial.
28. Denunţarea (concediul) unui contract de locaţiune pe durată determinată:

a. este lipsită de eficacitate dacă nu a fost stipulată de părţi sau prevăzută expres de lege;
b. este, în toate cazurile, nulă dacă nu a fost făcută cu respectarea termenului de preaviz;
c. este un act juridic bilateral.
d. nu produce efecte dacă cealaltă parte refuză primirea înştiinţării de denunţare făcută prin intermediul
executorului judecătoresc.
29. Tacita relocaţiune:

a. operează atunci când durata contractului de locaţiune nu a fost determinată de părţi sau lege;
b. nu poate fi exclusă printr-o clauză contractuală expresă;
c. nu operează atunci când locatorul a notificat concediul locatarului, dar acesta din urmă a continuat să
folosească lucrul după expirarea termenului prevăzut în contract.
d. nu presupune reînnoirea garanţiilor în mod expres.
30. Regula simetriei formei implică:

a. concordanţa de interese între mandatar şi mandant;
b. identitatea între forma procurii şi forma actului juridic ce urmează să fie încheiat;
c. identitatea între mandatul tacit şi cel aparent.
d. mandatul trebuie să fie expres şi constatat întotdeauna printr-un înscris, pentru a fi valabil.
31. Mandatul este tacit atunci când:

a. legea nu cere forma autentică pentru contractul de mandat;
b. acesta rezultă din împrejurări de fapt ce fac neîndoielnică intenţia părţilor;
c. mandatarul urmează să cumpere un teren.
d. mandatarul este interesat la îndeplinirea mandatului fiindcă astfel are dreptul la remuneraţie.
32. Mandatarul:
a. trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină;
b. nu poate renunţa unilateral la mandat;
c. este îndreptăţit să solicite obligarea mandantului la plata cheltuielilor făcute pentru executarea mandatului
numai dacă a fost încheiat actul juridic pentru care s-a dat mandatul.
d. este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani rămase din cele primite de la mandant pentru
executarea mandatului, din ziua în care, încheind executarea mandatului, i-au rămas acele sume.
33. Mandatarul:
a. datorează dobânzi, în cazul în care a întrebuinţat în interesul său sumele de bani cuvenite mandantului, din ziua
întrebuinţării, fără a fi nevoie de vreo punere în întârziere;
b. nu poate renunţa la mandat în cazul în care mandatul este cu titlu oneros;
c. răspunde de pieirea fortuită a lucrului deţinut în baza mandatului în toate cazurile în care se dovedeşte că l-ar fi
putut salva sacrificând un lucru al său.
d. este obligat să plătească dobânzi pentru sumele de bani, din cele primite de la mandant pentru executarea
mandatului, pe care le-a folosit în interes propriu, din ziua în care i-au fost încredinţate.
34. În materia contractului de mandat:

a. capacitatea mandatarului se apreciază în funcţie de natura actului juridic care urmează a fi încheiat;
b. actele de administrare pot fi încheiate numai în baza unui mandat special;
c. Mandatul este special când este dat pentru un act strict personal al mandantului .
d. În caz de pluralitate de mandatari, aceştia sunt ţinuţi să răspundă fiecare pentru actele încheiate, adică divizibil.
35. Mandatul conceput în termeni generali dă dreptul mandatarului:

a. să înstrăineze orice bun al mandantului;
b. să se ocupe de toate treburile mandantului;
c. să închirieze apartamentul mandatarului.
d. sa se ocupe de toate treburile mandantului.
36. Mandatul este în interes comun atunci când:

a. mandatarul încheie actul care formează obiectul mandatului în schimbul unei remuneraţii;
b. mandatarul încheie actul care formează obiectul mandatului cu o terţă persoană pe care tot el o reprezintă;
c. mandatarul este cointeresat alături de mandant în încheierea actul care formează obiectul mandatului.
d. vizează situaţia în care mandatarul încheie actul juridic cu o terţă persoană pe care tot el o reprezintă.
37. Obligaţia de a da socoteală presupune din partea mandatarului:

a. darea în primire mandantului tot ce i s-a predat în virtutea mandatului pe care l-a executat;
b. posibilitatea mandatarului de a întrebuinţa în interes propriu banii mandantului fără să fie obligat la dobânzi;
c. posibilitatea de a culege şi întrebuinţa în interes propriu fructele produse de bunurile mandantului.
d. posibilitatea fiecărui mandatar, dacă exista mai mulţi mandatari împuterniciţi pentru aceeaşi operaţiune, de a
executa singur mandatul.
38. Sumele de bani cuvenite mandantului şi întrebuinţate de mandatar în propriul folos produc dobânzi de
la data:
a. când mandantul a cerut acele sume;
b. întrebuinţării acelor sume de către mandatar;
c. introducerii cererii de chemare în judecată având ca obiect restituirea sumelor respective.
d. pot fi solicitate oricând de către mandant sau succesorii acestuia.
39. Mandantul trebuie să acopere mandatarului:

a. toate cheltuielile necesare şi utile generate de îndeplinirea mandatului, precum şi pierderile suferite de mandatar
ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culpă;
b. toate cheltuielile necesare şi utile generate de îndeplinirea mandatului, mai puţin pierderile suferite de mandatar
ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culpă;
c. toate cheltuielile necesare şi utile generate de îndeplinirea mandatului, precum şi pierderile suferite de mandatar
fără legătură cu mandatul, pentru care nu i se poate imputa vreo culpă.
d. dobânzi la sumele avansate de mandatar, dobânzi ce curg in toate cazurile de la data cererii de restituire a
cheltuielilor, cerere formulata de mandatar.
40. Comodatarul este răspunzător:

a. dacă lucrul împrumutat s-a deteriorat prin folosirea lui de către o terţă persoană căreia i l-a încredinţat cu orice
titlu;
b. chiar dacă deteriorarea lucrului este consecinţa folosirii potrivit destinaţiei şi fără culpă din partea sa;
c. chiar dacă deteriorarea lucrului s-a produs din caz fortuit;
d. nu este răspunzător în nici o situaţie.
41. Dreptul de retenţie al comodatarului se naşte pentru:

a. compensarea unei creanţe anterioare împrumutului de folosinţă ce o are împotriva comodantului;

b. plata cheltuielilor extraordinare, necesare şi urgente făcute pentru conservarea lucrului;
c. plata tuturor cheltuielilor făcute cu lucrul;
d. plata cheltuielilor făcute în folosirea lucrului.
42. Comodantul poate cere restituirea lucrului:

a. înainte de împlinirea termenului stipulat;
b. după îndestularea trebuinţelor comodatarului, dacă nu s-a prevăzut un termen;
c. numai printr-o acţiune în revendicare;
d. numai printr-o acţiune nepatrimonială.
43. În cazul împrumutului cu termen, prescripţia începe să curgă:

a. la data naşterii raportului juridic;
b. la expirarea termenului;
c. după satisfacerea trebuinţelor împrumutatului;
d. la data stabilită de părţi în contract.
44. Depozitarul trebuie să se îngrijească de paza lucrului depozitat:

a. cu mai multă grijă decât de lucrurile proprii;
b. cu aceeaşi grijă ca de propriul lucru;
c. şi în caz de forţă majoră;
d. cu diligenţa unui bun proprietar.
45. Depozitul neregulat are ca obiect:

a. bunuri frugifere şi indivizibile;
b. bunuri fungibile şi consumptibile;
c. bunuri nefungibile şi neconsumptibile;
d. bunuri fungibile şi neconsumptibile.
46. Inserarea unui termen de restituire într-un contract ce are ca obiect o sumă de bani conduce la
calificarea contractului drept:
a. depozit;
c. mandat;
b. împrumut de folosinţă;
d. împrumut de consumaţie.
47. Dreptul la rentă al creditorului:

a. este imprescriptibil;
b. se prescrie în termenul special de 6 luni;
c. se prescrie în termenul general de 3 ani;
d. se prescrie în termenul general de 30 de ani.
48. Contractul de tranzacţie presupune:

a. intenţia părţilor de a continua litigiul;
b. existenţa unui drept îndoielnic;
c. nereciprocitatea concesiilor;
d. o succesiune nedeschisă.
49. Efectele extinctive ale tranzacţiei vizează:

a. imposibilitatea părţilor de a formula noi pretenţii cu privire la drepturile tranzacţionate;
b. imposibilitatea de a pune în executare silită tranzacţia consemnată într-o hotărâre judecătorească de expedient;
c. imposibilitatea tranzacţiei de a fi just titlu pentru uzucapiunea scurtă;
d. imposibilitatea de a folosi situaţia consimţită astfel cu autoritate de lucru judecat.
50. În ce priveşte nulitatea tranzacţiei:

a. nu poate fi cerută dacă părţile de bună-credinţă au avut în vedere un proces soluţionat deja;
b. nu poate fi reţinută eroarea asupra naturii pagubei suferite;
c. nu constituie eroare asupra obiectului, eroarea asupra cuantumului prejudiciului;
d. nu poate intervine pentru dol.
Drept civil grile rezolvate
1. Are capacitate civila de exercitiu restransa:

b. femeia minora de 17 ani, necasatorita
d. femeia majora
2. Nu au capacitate de exercitiu:
A. minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;
B. minorul cu varsta intre 14 si 18 ani;
C. minora casatorita;
D. majorul;
E. persoana pusa sub interdictie.
a. B+E
b. A+E
c. A+B+C+E
d. B+C+D
3. Capacitatea de folosinta anticipata este recunoscuta de la :
a. nastere
b. conceptie
c. moarte
d. conceptie, dar subzista numai daca se naste viabil
4. Capacitatea de folosinta anticipata are in continut :
b. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
c. numai drepturi
d. numai obligatii
5. Analizati urmatoarele enunturi, t 555b15f inand cont de valabilitatea

fiecaruia:
A. Personalitatea juridica este recunoscuta oricarei fiinte umane;

B. In compunerea personalitatii juridice intra atat capacitate de folosinta, cat si

capacitatea de exercitiu
C. In compunerea personalitatii juridice intra numai capacitatea de exercitiu
D. Prin capacitate de folosinta intelegem aptitudinea persoanei de a dobandi si de a-si

exercita drepturile civile concrete, precum si de a-si asuma si executa obligatiile civile
concrete prin incheierea de acte juridice
a. A+B+D
b. A+C
c. A+B
d. A+C+D

fiecaruia:
A. Capacitatea de folosinta este premiza necesara si obligatorie a capacitatii de exercitiu
B. Capacitatea de folosinta este o parte a capacitatii civile, intre cele doua (capacitate de
folosinta-capacitate civila) existand o relatie intreg-parte
C. O persoana nu poate avea capacitate de exercitiu, fara a avea in prealabil capacitate de

folosinta
D. Drepturile si obligatiile din componenta capacitatii civile de folosinta sunt drepturi si

obligatii civile si nu drepturi si obligatii in general.
a. A+B+C+D
b. B+C
c. A+B+D
d. A+C+D
7. Analizati urmatoarele enunturi tinanad cont de valabilitatea

fiecrauia:
a. capacitatea de folosinta incepe la varsta majoratului

b. capacitatea de folosinta exprima aptitudinea persioanei de a dobandi si exercita
drepturi civile si de a-si auma obligatii civile
c. capacitatea de folosinta este o parte a capacitatii civile, intre ele existand
corelatia parte-intreg
d. drepturile si obligatiile ce formeaza capacitatea de folosinta sunt drepturi si ogligatii
in general, nu neaparat civile

fiecaruia:
A.Copilul nascut mort este considerat ca nu exista
B. Daca copilul este conceput inaintea mortii celui care lasa mostenirea va putea totusi sa
mosteneasca
C. Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe in momentul

deschiderii succesiunii. Copilul conceput se considera ca exista
D. Capacitatea de folosinta anticipata nu este provizorie
a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. A+B+C+D

fiecaruia:
a. capacitatea de folosinta anticipata nu este provizorie

b. capacitatea de folosinta anticipata este provizorie
c. drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, insa numai daca el se naste
viablil
d. capacitatea de folosinta anticipata cuprinde atat drepturi cat si obligatii
10. Analizati urmatoatrele enunturi, tinanad cont de valabilitatea

fiecaruia:
a. capacitatea de folosinta anticipata cuprinde atat drepturi cat si obligatii

b. copilul conceput nu se considera ca exista atunci cand este vorba de o mostenire
c. drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, insa numai daca el se
naste viu
d. drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie, insa numai daca el se naste
viabil
11. Analizati urmatoarele enunturi, t 555b15f inanad cont de

valabiliatatea fiecaruia:
A.In materie de succesiuni, copilul nascut mort se considera ca nu exista
B. Drepturile copilului sunt recunoscute inca de la conceptie, insa numai daca el se naste
viu
C. In situatie in care tatal copilului decedeaza inaintea nasterii copilului sau, acesta, chiar
daca se naste viu, nu se mai poate bucura de mostenire, urmand la succesiune celelalte
rude mai indepartate
D. Acceptarea mostenirii cuvenita unui minor, indiferent de varsta, va fi socotita

intotdeauna ca fiind facuta sub beneficiu de inventar
a. B+C+D
b. A+B+C+D
c. B+D
d. A+B+D
12. Analizati urmatoarele enunturi tinand cont de valabilitatea fiecariua:
A. Timpul cuprins imtre a trei suta si a optzecea zi inaintea nasterii copilului este timpul
legal al conceptiunii.
B. Nasterea se declara la primaria in circumscriptia careia a avut loc evenimentul
C. Nasterea se declara la primaria in circumscriptia careia domiciliaza parintii
D. In situatia in care copilul nascut viu a decedat fara ca nasterea sa fi fost inregistrata, se
va inregistra numai decesul
a. A+C
b. A+B
c. A+B+D
d. A+C+D
13. Analizati urmatoarel enunturi, tinand cont de valabilitatea fiecaruia:
a. in cazul in care copilul nascut viu decedeaza fara ca nasterea sa fi fost

inregistrata, se va inregistra mai intai nasterea si dupa aceea decesul
b. in cazul in care copilul nascut viu decedeaza fara ca nasterea sa fi fost inregistrata,
se va inregistra numai decesul
c. declararea nasterii copilului se face la primaria in circumscriptia careia domiciliaza
ambii parint sau cel putin unul dintre ei
d. timpul legal al conecptiunii este timpul cuprins intre a trei suta si a nouazecea zi
inaintea nasterii copilului
14. O persoana fizica:
A. poate fi lipsita de capacitate civila de exercitiu
B. poate fi lipsita de capacitate civila de folosinta
C. poate avea capacitatea civila de folosinta ingradita
a. B+C
b. A+C
c. A
d. C
15. Analizati urmatoarele enunturi, t 555b15f inanad cont de

valabilitatea fiecaruia:
A. Legea nu poate lipsi total o persoana fizica de capacitate de folosinta
B. Persoana fizica poate fi ingradita in capacitatea de folosinta numai in conditiile si

cazurile prevazute de lege
C. Capacitatea de folosinta prezinta urmatoarele caractere: legalitate, generalitate,

inalienabilitate, intangibilitate, egalitate, universalitate
a. A
b. A+B
c. A+B+C
d. B
16. Analizati urmatoarele enunturi, t 555b15f inand cont de valabilitaea

fiecaruia:
a. termenul de declarare a decesului, in cazul in care acesta a survenit in urma unei

sinucideri este de 3 zile de la data incetarii din viata a persoanei
b. termenul de declarare a decesului, in cazul in care acesta a survenit in urma
unei sinucideri este de 48 de ore de la data incetarii din viata a persoanei
c. moartea unei persoane poate fi constatata numai prin hotarare judecatoreasca
d. moartea unei persoane poate fi constatata numai in mod fizic

fiecaruia:
A. Declararea judecatoreasca a disparitiei unei persoane se poate cere daca a trecut un an

de la data ultimelor stiri din care rezulta ca era in viata
B. Competenta a judeca o cerere prin care se cere declararea judecatoreasca a disparitiei

este instanta de la ultimul domiciliu al disparutului
C. Moartea unei persoane poate fi constatata in mod fizic sau prin hoatrare judecatoreasca
a. B+C
b. A
c. A+B+C
d. C
18. Sunt conditii ale declararii judecatoresti a mortii precedata de

declararea judecatoreasca a disparitiei urmatoarele:
A. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la usa instantei
si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
B. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la

usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
C. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se

presupuna decesul
D. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in viata sa fi trecut 4
ani
a. A+D
b. A
c. B+D
d. B+C+D
19. Sunt conditii ale declararii judecatoresti a mortii fara declararea

judecatoreasca a disparitiei:
A. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se

presupuna decesul
B. sa existe o hotarare declarativa de disparitie, definitiva si irevocabila
C. sa fi trecut cel putin un an de la data imprejurarii disparitiei persoanei respective
D. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana dispaiuta era in viata sa fi trecut 4
ani
a. A+D
b. A+C
c. A+B+C
d. A+B+D

fiecaruia:
A. Dupa declararea judecatoreasca a mortii, instanta poate rectifica data mortii stabilita in
hoatararea judecatoreasca, daca se va dovedi ca adevarata o alta data
B. Dupa declararea judecatoreasca a mortii, instanta nu poate rectifica data mortii

stabilita in hoatararea judecatoreasca, daca se va dovedi ca adevarata o alta data
C. Prezumtiile instituite prin hotararea declarativa de moarte sunt absolute
D. Prezumtiile instituite prin hotararea declarativa de moarte sunt relative
a. A+C
b. B+D
c. A+D
d. B+C
21. Hotararea declarativa de moarte:
A. are caracter constitutiv de drepturi
B. are caracter declarativ de drepturi
C. produce efecte numai pentru viitor
D. produce efecte pentru viitor, dar si pentru trecut
a. B+D
b. A+C
c. B+C
d. A+D
22. Anularea hotararii declarative de moarte:
A. poate interveni oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata
B. poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de deces
C. se poate cere oricand, actiunea in anulare a hotararii declarative de moarte fiind

imprescriptibila
D. nu se poate cere oricand, actiunea in anulare a hotararii declarative de moarte fiind

prescriptibila
a. A+C
b. A+B+D
c. A+B+C
d. A+D
23. Sunt incapacitati cu caracter de protectie:
A. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin

donatie sau testament
B.incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat sub tutele sa
C. incapacitatea judecatorilor, procurorilor, avocatilor de a fi cesionari de drepturi

litigioase
D. decaderea din drepturile parintesti
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. B+C
24. Sunt incapacitati cu caracter de protectie:
A. Incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin
B. Incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin

C. Incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate

din bunurile sale
D. Incapacitatea medicilor si a farmacistilor de a primi donatii sau legate de la o persoana

pe care au tratat-o si aceasta a decedat de boala respectiva
a. A+C+D
b. C+D
c. B+C+D
25. Nu au capacitate de exercitiu:
A. minorul care nu a implinit varsta de 14 ani
B. persoana pusa sub interdictie
C. minorul intre 14-18 ani
D. nou-nascutii
a. A+B+C+D
b. A+B
c. A+B+D
d. A+B+C
26. Analizati urmatoarel enunturi, tinand cont de valabilitatea fiecaruia:

A. Regulile referitoare la tutele minorului care nu a implinit varsta de 14 ani se aplica si

in cazul celui pus sub interdictie, in masura in care legea nu dispune altfel
B. Regulile referitoare la tutele minorului care nu a implinit varsta de 14 ani nu se aplica

si in cazul celui pus sub interdictie
C. Lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza la implinirea pentru minor a varstei de 14 ani
D. Lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza la data ridicarii interdictiei bjudecatoresti, cand

cel care a fost pus sub interdictie redobandeste, dupa caz, fie capacitatea de exercitiu
restransa, fie capacitatea deplina de exercitiu, daca este major
a. B+C+D
b. A+C+D
c. B+C
d. A+C
27. Capacitatea civila de exercitiu restransa inceteaza:
A. prin deces
B. la implinirea varstei de 18 ani
C. in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 18 ani este pus sub interdictie
judecatoreasca
a. A+B
b. A
c. A+B+C
d. A+C
28. Incuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru incheierea actelor

juridice civile de catre minorul cu varsta intre 14-18 ani, trebuie sa fie:
A. prealabila
B. individuala
C. generala
D. speciala
a. A+D
b. A+B+C
c. A+B+D
d. A+C
29. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate incheia acte

A. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
B. numai prin reprezentant
C. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare
a. A
b. B+C
c. C
d. B
30. Majorul pus sub interdictie judecatoreasca:
A. nu are capacitate de folosinta
B. nu are capacitate de exercitiu
C. are o capacitate de exercitiu restransa
a. A+B
b. B
c. C
d. A
31. Femeia care a dobandit capacitatea de exercitiu deplina prin

incheierea casatoriei inainte de a fi implinit varsta de 18 ani, pierde aceasta
capacitate:
A. in cazul desfacerii casatoriei prin divort, inainte ca femeia respectiva sa fi implinit 18

ani
B. in cazul incetarii casatoriei prin decesul sotului inainte ca femeia respectiva sa fi

implinit 18 ani
C. prin punerea sub interdictie judecatoreasca
a. A+B+C
b. B+C
c. A+C
d. C
32. Capacitatea de exercitiu deplina inceteaza:

A. atunci cand inceteaza si capacitatea de folosinta
B. prin desfacerea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani
C. prin anularea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani
D. prin punerea sub interdictie
a. B+C+D
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. C+D
33. Minorul cu varsta intre 14-18 ani poate incheia persoanl si singur:

d. acte de grevare cu o sarcina reala
A. acte de conservare
B. acte marunte ale vietii
C. orice acte de administrare
D. tranzactii
a. A+B+C
b. A+B
c. A+B+C+D
d. A
a. acte de instrainare a unui bun

b. tranzactii
c. acte de administrare, in masura in care ele nu sunt lezionare pentru minor
d. un contract de inchiriere a unui bun
A. actele de administrare, in masura in care nu sunt lezionare pentru minor

B. contracte de depozit special C.E.C., daca minorul se intretine singur
C. acte de renuntare la un drept
D. tranzactii
E. acte care depasesc cu putin dreptul de a administra
a. A+B+C+E
b. A+B+C
c. A+B
d. A
37. Minorul cu capacitate de exrcitiu restransa incheie personal, dar

numai cu o dubla incuviintare:
A. acte de instrainare a unor bunuri, cu anumite exceptii
B. acte de grevare cu o sarcina reala
C. tranzactii
D. orice act care depaseste dreptul de a administra
a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+C+D
d. A+C
38. Ii sunt interzise minorului de 14-18 ani:
a. ipoteca
b. donatiile
c. tranzactiile
d. gajul
39. Ii sunt interzise minorului cu varsta intre 14-18 ani:
A. donatiile
B. actele juridice incheiate cu tutorele sau
C. actele juridice incheiate cu fratele tutorelui sau
D. tranzactiile
a. A
b. A+B
c. A+B+C+D
d. A+B+C
40. Capacitatea de exercitiu restransa inceteaza:
A. in momentul incetarii capacitatii de folosinta
B. cand minorul implineste 18 ani
C. cand minorul, fiind pus sub interdictie judecatoreasca, isi pierde total capacitatea de
exercitiu
a. B+C
b. A+B
c. A+B+C
d. B

fiecaruia:
A. Actiunea in anularea actului introdusa de minor nu poate fi respinsa chiar daca se face
dovada ca acesta a declarat cocontractantului capabil ca este major.
B. Minorul care fac o simpla declaratiune ca este major are actiune in resciziune
C. Actiunea in anularea actului introdusa de minor nu poate fi respinsa chiar daca se face
dovada ca acesta a declarat cocontractantului capabil ca este major, acesta falsificandu-si
cartea de identitate sau certificatul de nastere
D. Minorul n-are actiune in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delicte si

cvasidelicte
a. A+B+D
b. A+B+C+D
c. B+D
d. A+D
42. Sanctiunea incapacitatilor de exercitiu este:
a. nulitatea absoluta
b. nulitatea relativa
c. caducitatea
d. inopozabilitatea
43. Pot cere anularea actului lezionar minorului:
A. incapabilul personal si singur, atunci cand incapacitatea sa a incetat sau in timpul

incapacitatii sale de catre persoanele insarcinate a-l reprezenta
B. ocrotitorul sau legal, atunci cand minorul cu capacitate restransa se opune la anularea
actului, cu singura conditie ca introducerea actiunii sa fie in interesul minorului
C. procurorul
D. oricine are interes
a. A+B+C+D
b. A+B
c. A+B+C
d. A+C
44. Pot cere anularea actului lezionar minorului:
A. cocontractantul capabil cu care incapabilul a incheiat actul juridic
B. orice persoana are interes
C. procurorul
a. A+B+C
b. B+C
c. C
d. A+C
45. Atributele de identificare a persoanei fizice sunt:
A. numele
B. porecla
C. domiciliul
D. starea civila
a. A+B+C+D
b. A+C
c. A+C+D
d. C+D
46. Persoana fizica este reglementata de:

A. Decretul 31/1954
B. Decretul 167/1958
C. Codul civil
D. Decretul 32/1954
E. Legea nr. 119/1996
a. A+C
b. A+B+C+D+E
c. A+C+D+E
d. A+C+D
47. Pot fi efecte ale hotararii judecatoresti de declarare a mortii:
A. incetarea capacitatii de folosinta
B. incetarea casatoriei
C. incetarea drepturilor viagere
D. deschiderea succesiunii
a. A+B+D
b. A
c. A+B+C+D
d. A+D
48. Capacitatea civila a persoanei fizice se aseamana cu cea a persoanei

juridice prin:
A. ambele sunt o parte a capacitatii juridice;
B. ambele au in continut numai drepturi;
C. ambele au in continut numai obligatii;
a. A+B
b. A+C
c. A
d. A+B+C
49. Hotararea declarativa de disparitie, definitiva si irevocabila, trebuie

afisata la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut, timp
de:
a. 15 zile
b. 30 zile
c. 20 zile
d. 6 luni
50. Pentru a fi declarata judecatoreste moartea unei persoane, pe langa

celelalte conditii, de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a
declarat disparitia, trebuie sa fi trecut cel putin:
a. o luna
b. 4 ani
c. 6 luni
d. un an
51. Pentru a fi declarata judecatoreste moartea unei persoane precedata

de declararea judecatoreasca a disparitiei, pe langa celelalte conditii, de la
data ultimelor stiri din care rezulta ca persoan disparuta era in viata trebuie
sa fi trecut
a. 1 an
b. 6 luni
c. 1 luna
d. 4 ani
52. Competenta de solutionare a declararii judecatoresti a mortii o are:
a. tribunalul din circumscriptia caruia se presupune ca a disparut persoana respectiva

b. judecatoria din circumscriptia teritoriala unde disparutul si-a avut ultimul domiciliu
c. tribunalul din circumscriptia teritoriala unde disparutul si-a avut ultimul
domiciliu
d. Curtea de apel din circumscriptia teritoriala unde disparutul si-a avut ultimul
domiciliu
53. Hotararea declarativa de moarte, dupa ramanerea definitiva se

comunica:
a. oficiului de stare civila

b. primariei unde isi avea ultimul domiciliu
d. persoanelor interesate

fiecruia:
A. Persoanle care au decedat in aceeasi imprejurare fara sa se poata stabili daca una a
supravietuit alteia poarta denumirea de comorienti
B. Persoanele care au decedat in imprejurari diferite, dar la aceeasi data, poarta

denumirea de comorienti
C. Data mortii este aceeasi pentru toti cei considerati comorienti
D. Prezumtia, ca data mortii este aceeasi pentru toti cei considerati comorienti, este
relativa
a. A+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. B+C
55. Caracterele juridice ale dreptului la nume sunt:
A. opozabilitatea fata de terti, inalienabilitatea, universalitatea, prescriptibilitatea,

legalitatea
B. opozabilitatea fata de terti, legalitatea, divizibilitatea, imprescriptibilitatea,

personalitatea, inalienabilitatea, universalitatea
C. opozabilitatea fata de terti, inalienabilitatea, universalitatea, imprescriptibilitatea,

legalitatea, personalitatae, unitatea
D. opozabilitatea fata de terti, alienabilitatea, universalitatea, imprescriptibilitatea,

legalitatea, personalitatea, unitatea
a. A
b. B
c. C
d. D

fiecaruia:
A. Numele este divizibil, fiind alcatuit din doua componente: nume si prenume
B. Numele este un drept unic
C. Numele, spre deosebire de prenume, nu este lasat la alegerea persoanelor, a familiei

a. A+B+C
b. A+C
c. B+C
d. C
57. Analizati urmatorele enunturi, tinand cont de valabilitatea fiecaruia:
A. Intotdeauna atribuirea numelui depinde de filiatie, neexistand exceptii
B. Principiul care domina materia dreptului la nume este ca modul de dobandire a

numelui de familie este filiatia
C. Numele de familie se schimba de drept prin modificarile intervenite in statutul civil al

persoanei fizice, in conditiile prevazute de lege
a. A+C
b. A
c. B
d. B+C
58. Analizati urmatorele enunturi, tinand cont de valabilitatea fiecaruia:
A In mod exceptional dobandirea numelui are loc pe cale administrativa atunci cand
lipseste o filiatie cunoscuta.
B. Principiul care domina materia dreptului la nume este ca modul de dobandire a

numelui de familie este filiatia
C. Se disting doar doua ipoteze de stabilire a numelui de familie, in functie de situatia

juridica in care se afla copilul la nastere: ipoteza copilului din casatorie si a celui din
afara casatoriei
a. A+B+C
b. A+B
c. A
d. B

fiecruia:
A. Copilul din afara casatoriei nu va putea lua niciodata numele de familie reunite ale
parintilor
B. Copilul din afara casatoriei va putea lua numele de famile renunite ale parintilor, in
cazul in care recunoasterea filiatiei are loc concomitent
C. Copilul din casatorie poate lua numele comun al parintilor, iar daca acestia nu au un
nume de familie comun, atunci copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori
numele lor reunite
a. A+C
b. B+C
c. C
d. B
60. Modificarea numelui de familie poate interveni in cazul:
A. stabilirii filiatiei copilului nascut din parinti necunoscuti
B. stabilirea filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte
C. casatoriei
D. incuviintarii adoptiei
a. C
b. C+D
c. A+B+C+D
d. B+C+D
61. Modificarea numelui de familie poate interveni in cazul:
A. desfacerii adoptiei
B. anularii casatoriei
C. desfacerii casatoriei
D. incheierii casatoriei
a. C+D
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D
62. Pseudonimul:
a. este echivalent cu porecla

b. este supus regulilor satbilirii, modificarii, schimbarii ori transcrierii, la fel ca in
cazul numelui
c. este obligatoriu
d. daca este insusit, devine un drept absolut care nu poate fi exercitat pe cale de
reprezentare si nu poate fi instrainat

fiecaruia:
A. Dreptul la pseudonim este un drept patrimonial, deoarece este folosit de scriitori in

semnarea operelor sale
B. nu poate fi exercitat prin reprezentare
C. nu poate fi transmis
D. nu poate fi ocrotit dupa moartea autorului
a. C+D
b. A+B+C+D
c. B+C
d. B+C+D

fiecaruia:
A. Porecla nu are nicio valoare si de aceea ea nu formeaza obiectul unui drept subiectiv si
deci nu se bucura de nicio protecie legala
B. Porecla este atribuita de persoana insasi
C. Pseudonimul este atribuit unei persoane de catre alte persoane
D. Caracteristica principala a pseudonimului este autodesemnarea
a. A+B+C
b. A
c. B+D
d. A+D
65. O persoana fizica poate avea in Romania in acelasi timp:
A. un domiciliu si doua resedinte
B. doua domicilii si o resedinta
C. un domiciliu si o resedinta
D. oricate domicilii si oricate resedinte

a. A
b. B
c. C
d. D
66. Constituie caracter juridice specifice resedintei unei persoane fizice:
A. obligativitatea
B. stabilitatea
C. unicitatea
D. personalitatea
a. A+B+C+D
b. B+C+D
c. C+D
d. B+C
67. Folosinta starii civile se caracterizeaza prin intrunirea cumulativa a

urmatoarelor trei elemente:
A. individualizarea unei persoane prin purtarea numelui ce corespunde starii civile

pretinse de acea persoana
B. existenta unui act de stare civila conform cu starea civila pretinsa de persoan
respectiva
considerarea persoanei, de catre cei apropiati, ca fiind persoana careia ii apartine starea
civila de care se prevaleaza aceasta
D. recunoasterea, in familie si societate, ca fiind persoana careia ii apartine starea civila

de care aceasta se prevaleaza
a. A+B+C+D
b. A+C
c. A+C+D
d. A+D
68. In sensul Legii nr. 119/1996 are loc reconstituirea actului de stare
civila:
A. cand certificatul de nastere a unei persoane a fost distrus nemaiputandu-se recupera
B. cand certificatul de casatorie al sotilor a fost pierdut

C. cand registrul de stare civila in care se consemneaza actele de nastere a fost pierdut
sau distrus
a. A
b. C
c. B
d. A+B+C
69. Actiunea prin care se urmareste inlaturarea unei stari civile (unui
element de stare civila), pretins nereale, si inlocuirea ei cu alta, pretins reala,
constituie:
A. actiune in reclamatie de stat
B. actiune in modificare de stat
C. actiune in contestatie de stat
a. A
b. B
c. C
d. B+C
70. Constituie actiuni in reclamatie de stat:
A. actiunea in stabilirea paternitatii, actiunea in tagada paternitatii
B. actiunea in nulitatea casatoriei, actiunea in contestarea recunoasterii voluntare de

maternitate sau de paternitate
C. actiunea in stabilirea maternitatii, actiunea in stabilirea paternitatii
a. A+C
b. A
c. B
d. C
71. Starea civila a unei persoane fizice poate fi probata:
A. cu actele intocmite in registrele de stare civila
B. cu certificatele de stare civila
C. cu orice mijloc de proba admis de lege daca nu a existat registrul de stare civila
a. A+B
b. A+B+C
c. C
d. A+C
72. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:
A. in cazul nerespectarii unei incapacitati absolute de folosinta intervine intotdeauna

sanctiunea nulitatii absolute
B. in cazul nerespectarii unei incapacitati absolute de folosinta poate intervini sanctiunea

nulitatii relative
C. in cazul nerespectarii unei incapacitati reletive de folosinta intervine sanctiunea

nulitatii relative
a. A
b. B
c. B+C
d. C
73. Fac parte din randul persoanelor juridice:
A. partidele politice
B. statul
C. comunele, orasele, judetele
a. A
b. B+C
c. C
d. A+B+C
74. Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt:
A. denumirea, sediul
B. contul bancar, capitalul social
C. firma, emblema, marca
a. A
b. A+C
c. C
d. A+B+C
75. Intervine sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic civil incheiat:
A. de o persoana juridica fara capacitate de folosinta de a incheia acel act
B. de o persoana juridica, cu incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta
C. de o persoana juridica, cu nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C
d. B
76. Persoana juridica poate fi reorganizata prin:
A. absorbtie
B. fuziune
C. divizare
D. dizolvare
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B
d. A+C
77. Incetarea persoanei juridice poate avea loc prin:
A. Absorbtie
B. fuziune
C. divizare partiala
D. dizolvare
a. A+B+C+D
b. A+B
c. A+B+D
d. B+D
78. Dupa incetarea tutelei, tutorele este obligat sa prezinte autoritatii

tutelare o dare de seama generala in termen de:
a. cel putin 30 de zile

b. cel mult 30 de zile
c. cel mult 15 zile
d. cel putin 15 zile
79. Punerea sub interdictie produce efecte, precum :
A. lipsirea de capacitatea de folosinta si instituirea tutelei interzisului ;
B. lipsirea de capacitatea de exercitiu si instituirea tutelei interzisului ;
C. lipsirea de ocrotirea parinteasca si instituirea tutelei interzisului.
a. A
b. B
c. C
d. B+C
80. Domicilul legal apare in urmatoarele cazuri:
A. cand minorul savarseste o infractiune;
B. cand minorul este dat in plasament;
C. cand minorul este internat in spital.
a. A
b. B
c. C
d. A+B
81. Capacitatea de folosinta este

c. capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani.
82. Procedura declararii disparitiei presupune:
a.formularea cererii de declarare a disparitiei
b.faza prealabila judecatii
c.faza judecatii propiu-zise
d.faza ulterioara judecatii

a. a,b,c,d
b. a
c. a,c
d. b,c,d
83. Capacitatea de exercitiu este:
a. capacitatea persoanei de a nu isi exercita drepturile savarsind acte juridice

b. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma obligatii
c. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii
84. Pentru tutore, administrarea bunurilor minorului implica anumite

obligatii:
a. sa intocmeasca dari de seama anuale pe care le prezinta autoritatii tutelare in termen de

30 de zile de la sfarsitul anului calendaristic
b. sa intocmeasca dari de seama ori de cate ori solicita aceasta autoritatea tutelara
c. la incetarea tutelei sa repare pagubele produse din culpa sa
a. a,b,c
b. a
c. a,c
d. b
85. Are capacitate de exercitiu restransa:
a. barbatul minor in varsta de 15 ani pus sub interdictie

b. femeia minora de 17 ani necasatorita
d. femeia casatorita
86. Fac parte din randul persoanelor juridice:
a. partidele politice
b. statul,
c. comunele, orasele, judetele
a. a,b,c
b. a
c. c
87. In raport cu sediul lor, deosebim:
a.persoane juridice cu sediul in Romania
b.persoane juridice cu sediul in strainatate
c.persoane juridice fara sediu stabil
a. b,c
b. a,b
c. b
88. Conditiile de fond necesare pentru punerea sub interdictie sunt

urmatoarele:
a. lipsa discernamantului sa se datoreze betiei involuntare complete

b. persoana fizica sa aiba discernamant
c. lipsa de discernamant sa nu ii permita sa se ingrijeasca de interesele sale
89. Incetarea tutelei minorului poate avea loc din urmatoarele cauze:
a. cauze care privesc persoana parintelui

b. cauze care privesc persoana tutorelui
c. cauze care privesc starea de sanatate a minorului
90. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice
a. este creata prin lege

b. este creata prin vointa omului
c. se constata prin hotarare judecatoreasca
91. Hotararea declarativa de moarte:
a. este un act constitutiv

92. Premisele
capacitatii de exercitiu a persoanei fizice sunt urmatoarele:
a.capacitatea de folosinta
b.discernamantul necesar
c.consimtamantul partilor
a. a,b
b. a,b,c
c. c
93. Nu au
capacitatea de a fi tutore urmatoarele categorii de persoane:
a.minorul sau cel pus sub interdictie
b.cel decazut din drepturile parintesti sau declarat inapabil de a fi tutore
c.cel caruia nu i s-a retras exercitiul drepturilor politice sau civile
a. a,b
b. a
c. a,b,c
94. Constituie
atribute de identificare a persoanei fizice:
a.numele
b.sediul
c.starea civila
a. a,c
b. a
c. a,b,c
95. Elementele
constitutive ale persoanei juridice sunt:
a. sediul propriu, patrimonial propriu, scop propriu

b. organizare proprie, autorizatie padministrativa, scop propriu
c. organizare proprie, patrimonial propriu, scop propriu
96. Caracteristicile
elementelor constitutive ale persoanei juridice sunt urmatoarele:
a.generalitatea
b.legalitatea
c.oficialitatea
a. a,b
b. a
c. b
97. Caracterele
juridice ale numelui sunt:
a.religios
b.opozabilitate erga omnes
c.personalitatea
a. a,b,c
b. b,c
c. c
98. Modificarea
numelui de familie poate fi determinata de:
a. stabilirea filiatiei copilului din casatorie

c. stabilirea filiatiei fata de mama
99. Inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima ideea ca:
a.nu poate forma obiect de renuntare
b.obiect de instrainare
c.poate forma obiectul executarii silite
a. a,b
b. a,b,c,
c. a,c
100. Pentru a fi vorba de comorienti este necesar sa fie intrunite

urmatoarele conditii:
a.sa fie vorba de cel putin doua persoane
b.persoanele sa fi murit in imprejurari diferite
c.sa nu se poata stabili ca una a supravietuit alteia
a. a,c
b. a,b
c. c
101. Felurile capacitatii de exercitiu a persoanei fizice sunt urmatoarele:
a.capacitatea de exercitiu restransa
b.capacitatea de exercitiu deplina
c.capacitatea de exercitiu intermediara
a. a,b
b. a,b,c
c. c
102. Pe pacursul tutelei, tutorele are urmatoarele obligatii:
a. sa intocmeasca dari de seama ori de cate ori solicita aceasta autoritatea

tutelara
b. sa participle la intocmirea inventarului bunurilor de catre delegatul autoritatii
tutelare, inventar care se supune aprobarii autoritatii tutelare
c. sa repare pagubele pe care le produce.
103. Capacitatea civila de exercitiu restransa inceteaza:
a.prin deces
b.prin implinirea varstei de 18 ani
c.in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 18 ani e pus sub interdictie judecatoreasca
a. b,c
b. b
c. a,b,c
104. Constituie atribute de identificare a persoanei juridice:
a.denumire, sediu
b.contul bancar, capitalul social
c.firma, emblema, marca
a. a,c
b. a,b,c
c. b,c
105. Caracteristicile elementelor constitutive ale persoanei juridice sunt:
a.exclusivitatea
b.diversitatea
c.imprescriptibilitatea
a. a,c
b. b,c
c. a,b

c. prin anularea casatoriei putative, daca femeia a a fost de buna credinta la
incheierea acesteia si daca anularea a avut loc mai inainte ca aceasta sa fi
implinit varsta de 18 ani.
a. incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani

b. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin testament
108. Egalitatea in fata legii civile este asigurata:
a.prin mijloace de drept civil
b.prin mijloace de drept penal
c.prin mijloace de drept administrative
a. a,b
b. a,b,c
109. Prin expresia "comorienti" se desemneaza:

b. persoanele care nu au incetat din viata in aceesi imprejurare
110. Caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu a personaei fizice sunt

urmatoarele:
a.oficialitatea
b.generalitatea
c.legalitatea
a. b,c
b. c
c. a,b,c
111. Incetarea tutelei poate avea loc:
a.la moartea tutorelui
b.la implinirea varstei de 14 ani de catre minor
c.stabilirea filiatiei fata de cel putin unul dintre parinti
a. a,c
b. a,b
c. a,b,c
112. O persoana fizica :
a.poate fi lipsita de capacitate de exercitiu
b.poate fi lipsita de capacitate civila de folosinta
c.poate avea capacitate civila de folosinta ingradita
a. a,c
b. c
c. b
113. Persoana juridica poate fi organizata prin:
a.absorbtie
b.fuziune
c.divizare
d.dizolvare
a. a,b,d
b. b,c,d
c. a,b,c,d
d. a,b,c
114. Structura capacitatii civile a persoanei juridice are la baza unul din
urmatoarele elemente:
b. capacitatea de folosinta
c. capacitatea restransa de folosinta
115. Functia curatorului poate inceta:
a. la solicitarea expresa a autoritatii tutelare

b. la solicitarea executorului judecatoresc
c. prin consimtamantul exprimat in acest sens de reprezentantul minorului
116. Felurile domiciliului sunt:
a.de drept comun
b.legal
c.conventional
d.resedinta
a. a,c
b. a,b,c
c. a,b,c,d
d. b,c,d
117. Caracterele capacitatii de folosinta a persoanei fizice sunt

urmatoarele:
a. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,

universalitatea,
b. legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea
c. inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea, egalitatea,
universalitatea
118. Mostenitorul de rea credinta are urmatoarele obigatii:
a.sa nu restituie fructele atat culese cat si neculese din neglijenta lui
b.sa restitutie bunurile in natura daca este posibil

c.daca a instrainat bunurile cu titlu oneros si catre un subdobanditor de buna credinta sa

restituie fie pretul, fie valoarea din momentul revendicarii
a. b,c
b. a,c
c. c
119. Caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu a persoanei fizice sunt

urmatoarele:
a.imprescriptibilitatea
b.inalienabilitatea
c.intangibilitatea
a. a,b,c
b. b,c
c. b
120. In cazul in care nu isi indeplineste obligatiile, tutorele raspunde:
a. civil
b. disciplinar in fata autoritatii tutelare
c. administrativ
121. Starea civila a unei persoane fizice poate fi probate:
a.cu actele intocmite in registrele de stare civila
b.cu certificatele de stare civila
c.cu orice mijloc de proba admis de lege daca nu a existat registrul de stare civila
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
122. Incetarea persoanei juridice poate avea loc prin:
a.absorbtie
b.fuziune
c.divizare partiala
d.dizolvare
a. a,b,c,d
b. a,b,d
c. c
d. a,c,d
123. Structura capacitatii civile a persoanei juridice are la baza unul din
urmatoarele elemente:
b. consimtamant
c. capacitate de exercitiu
124. In ce priveste actiunile de stare civila, in raport cu prescriptia

extinctiva, ca regula, acestea sunt:
a. prescriptibile
b. imprescriptibile
125. Intervine sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic civil incheiat :
a.de o persoana juridica fara capacitatea de folosinta de a incheia acel act
b.de o persoana juridica cu incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta
c.de o persoana juridica cu nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu
a. a,b
b. a
c. a,c
126. Intangibilitatea presupune:
a. nu este garantata de lege

b. nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit de aceasta
capacitate decat in conditiile prevazute de lege
c. nu este consacrata de acte normative cu caracter international.
127. In privinta efectelor hotararii declarative de moarte, regula este:
a. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte juridice

ca si moartea fizic constatata
b. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi efecte juridice ca
si moartea fizic constatata
c. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte numai pentru viitor
128. Categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu sunt

urmatoarele:
a.minorul sub 14 ani
b.minorul intre 14 si 18 ani
c.persoanele puse sub interdictie judecatoreasca
a. a,c
b. a,b
c. a,b,c
129. Curatela minorului este:
a.un mijloc de dobandire a capacitatii de exercitiu a acestuia
b.un mijloc de ocrotire a acestuia
c.un mijloc subsidiar de ocrotire a acestuia
a. b,c
b. c
c. a,b,c
130. Majorul pus sub interdictie judecatoreasca:
a.nu are capacitate de folosinta
b.nu are capacitate de exercitiu
c.are capacitate de exercitiu restransa
a. b
b. a,b
c. c
131. Constituie caracteristici ale patrimoniului:
a.patrimoniul este personal, indivizibil
b.o persoana nu poate fi titulara mai multor patrimonii
c.patrimoniul este o universalitate de fapt
a. b
b. a
c. c
d. a,b,c
132. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice

sunt urmatoarele:
c.legalitatea
a. a
b. a,c
c. c
d. b,c
133. Inscrierea mentiunilor in actele de stare civila se foloseste atunci cand

intervin modificari in starea civila a persoanei fizice, cum ar fi:
a.contestarea recunoasterii sau tagaduirea paternitatii
b.schimbarea numelui
c.decesul
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. c
134. Modurile de infiintare a persoanei juridice sunt:
a.prin actul de dispozitie al organului competent
b.prin actul de infiintare al celor care o constituie
c.prin actul de dispozitie al instantei de judecata
a. a,b
b. a,c
c. a,b,c
d. b,c
135. Capacitatea de folosinta se dobandeste:

a.prin orice raport juridic
b.prin orice act juridic
c.la nastere
a. a,c
b. b,c
c. c
d. a
136. Procedura anularii hotararii declarative de moarte este:
a.mai complicata comparativ cu cea prevazuta de lege pentru decalararea judecatoreasca

a mortii
b.mult mai simpla si mai rapida comparativ cu cea prevazuta de lege pentru declararea
judecatoreasca a mortii
c.este mai complexa decat cea prevazuta de lege pentru declararea judecatoreasca a
mortii
a. a
b. b
c. c
d. b,c
137. Categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu sunt

urmatoarele:
a.minorii intre 14 si 18 ani
b.minorii pana la implinirea varstei de 16 ani, dar numai in privinta actelor de dispozitie,
afara de execeptiile reglementate de lege care privescpe minorii intre 14 si 16 ani
c.cei carora legea le-a prohibit anumite contracte
a. b,c
b. a,c
c. a
d. a,c
138. Curatela minorului se instituie in urmatoarele situatii:
a.cand inlocuirea tutorelui minorului cu alt tutore se produce in acelasi moment,

concomitent
b.in cazul contrarietatii de interese aparute intre minor si ocrotitorul sau legal
c.in cazul in care parintele sau tutorele minorului nu e impiedicat vremelnic de a-l ocroti
pe acesta
a. a
b. b
c. c
d. a,b,c
139. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate incheia acte

a.personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
b.numai prin reprezentant
c.personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si autoritatii tutelare
a. a
b. c
c. a,c
d. a,b
140. Patrimoniul:
a.constiuie gajul general al crditorilor chirografari
b.explica si face posibila subrogatia reala cu titlu particular
c.explica si face posibila subrogatia reala cu titlu universal
d.face posibila transmisiunea universala si cu titlu universal
a. a,c,d
b. a,b,c
c. b,c
d. a
141. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice

sunt urmatoarele:
c.inalienabilitatea
a. a
b. b
c. c
d. a,c
142. Prenumele se stabileste:
a.la data inregistrarii nasterii
b.la data botezului
c.in termenul maxim prevazut de lege
a. a
b. a,b
c. a,c
d. b,c
143. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia nastere:
c. de la data autorizarii infiintarii pentru persoana juridica nesupusa inregistrarii.
a. b,c
b. a,b
c. c
d. b
144. Dupa finalitatea lor, incapacitatile de drept civil pot fi impartite in

doua categorii:
a.incapacitati stabilite in legea civila si incapacitati stabilite in legea penala
b.incapacitati care opereaza de plin drept si incapacitati care opereaza prin efectul unei
c.incapacitati cu caracter de sanctiuni si incapacitati cu character de masuri de protectie

sau ocrotire
a. c
b. b
c. a
d. a,c
145. Mostenitorii prezumtivi de buna credinta au urmatoarele obligatii:
a.sa restituie bunurile in natura ori de cate ori acest lucru este posibil
b.sa restituie pretul primit cand au instrainat bunurile
c.sa atace hotararea judecatoreasca declarative de moarte
a. b
b. c
c. a,c
d. b,c
146. Reprezentarea legala a persoanelor fizice lipsite de capacitate de

exercitiu se manifesta in urmatoarele situatii:
a.parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor si de a-l

reprezenta in actele civile pana la data la care el implineste varsta de 14 ani
b.tutorele este obligat sa administreze bunurile minorului si sa il reprezinte pe acesta in

actele civile, insa numai pana cand minorul implineste 14 ani
c.tutorele este obligat sa administreze bunurile minorului si sa il reprezinte pe acesta in

actele civile, insa numai pana cand minorul implineste 18 ani
a. b,c
b. a,b
c. a,b,c
d. a
147. Masurile de protectie speciala a copilului sunt urmatoarele:
a.plasamentul
b.plasamentul in regim de urgenta
c.suprevegherea specializata
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
d. a,c
148. Femeia care a dobandit capacitate de exercitiu deplina prin

incheierea casatoriei inainte de a fi implinit varsta de 18 ani, pierde aceasta
capacitate:
a.in cazul desfacerii casatoriei prin divort, inainte ca femeia respective sa fi implinit 18
ani
b.in cazul incetarii casatoriei prin decesul sotului, inainte ca femeia respective sa fi
implinit 18 ani
c.prin punerea sub interdictie judecatoreasca
a. c
b. b
c. a
d. a,c
149. Drepturile patrimoniale se clasifica in:
a.drepturi principale si drepturi accesorii
b.drepturi absolute si drepturi relative
c.drepturi reale si drepturi de creanta
a. a,b
b. b,c
c. c
d. a,b,c
150. Persoanele juridice sunt clasificate in raport de inceputul capacitatii

de folosinta in:
a.persoane juridice care dobandesc capacitate fara indeplinirea nici unei formalitati
b.persoane supuse inregistrarii
c.celelalte persoane juridice a caror capacitate de folosinta incepe in raport de modul de

infiintare aplicabil
a. b,c
b. a,c
c. b
d. c
151. Porecla este:

a.un nume inregistrat la organele competente
b.o denumire expresiva pe care nu si-o alege persoana, ci pe care i-o dau altii
c.un prenume al persoanei fizice, adesea neinregistrat in actele de stare civila
a. b
b. c
c. a
d. b,c
152. Principiul specialitatii capacitatii de folosinta al persoanei juridice:
a.este prevazut expres in dispozitii legale
b.este o creatie a doctrinei si jurisprudentei
c.are ca limita limita scopului persoanei juridice, asa cum a fost stabilit de lege, de actul
de infiintare sau statut
a. a
b. b,c
c. a,b
d. c
153. Ingradirile cu caracter de pedeapsa civila sunt
a.pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din drepturile

parintesti
b.decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie succesorala
c.pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau a greva bunurile

minorului
a. a
b. a,c
c. b
d. a,b,c
154. Dovada clipei mortii se poate face:
a.cu orice mijloc de proba admis de lege
b.numai cu inscrisuri
c.numai cu mijloace de fapt
a. a
b. a,b
c. a,c
d. b
155. Incetarea starii de lipsa a capacitatii de capacitate de exercitiu a

persoanei fizice are loc in urmatoarele situatii:
a.pentru minor, lipsa capacitatii inceteaza fie prin implinirea varstei de 14 ani, fie prin
moarte
b.pentru interzisul judecatoresc, lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza fie prin ridicarea
interdictiei, fie prin moarte
c.pentru minor, lipsa capacitatii inceteaza fie prin implinirea varstei de 18 ani
a. a,b
b. b,c
c. a
d. a,b,c
156. Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala care

poate fi dispusa la :
a.cererea minorului
b.la cererea unui asistent medical
c.o persoana sau o familie.
a. b
b. a
c. c
d. a,c
157. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:
a.in cazul nerespectarii unei incapacitati absolute de folosinta intervine intotdeauna

sanctiunea nulitatii absolute
b.in cazul nerespectarii unei incapacitati absolute de folosinta poate intervine sanctiunea
nulitatii relative
c.in cazul nerepectarii unei incapacitate relative de folosinta intervine sanctiunea nulitatii
relative
a. b
b. c
c. a,c
d. b,c
158. Persoana juridica este:
a.o entitate careia in anumite conditii dreptul ii recunoaste o capacitate civila
b.un grup de interese
c.o entitate abstracta si complexa
a. a
b. a,b
c. a,c
d. a,b,c
159. Efectele de drept civil ale persoanei juridice sunt urmatoarele:
a.efectul creator si extinctive
b.efectul negative
c.efectul translativ
a. a,c
b. a,b,c
c. b
d. c
160. Prin domiciliu se intelege:
a.resedinta persoanei fizice
b.o locuinta temporara a persoanei fizice
c.un atribut de identificare
a. a,b
b. b
c. c
d. a,c
161. In raport de natura ori caracterul lor, cauzele de dizolvare a

persoanei juridice se impart in:
a.speciale sau specifice si cauze generale
b.cauze care conduc la dizolvarea de drept a persoanei juridice si cauze care conduc la
dizolvare numai daca exista un act al organului competent in acest sens, al instantei
judecatoresti, ori al puterii executive
c.cauze de dizolvare fortata si cauze de dizolvare voluntara
a. a,c
b. b
c. a
d. c
162. Capacitatea de folosinta a omului:
a. este capacitatea de a avea drepturi si obligatii;

b. este capacitatea de a-si asuma drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice;
c. cuprinde in ea capacitatea civila;
d. cuprinde toate drepturile persoanei juridice.
163. Urmatoarele caractere juridce apartin capacitatii de folosinta:
a. legalitatea, generalitatea, alienabilitatea;

b. legalitatea, intangibilitatea, prescribilitatea;
c. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea;
d. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, inegalitatea,
universalitatea;
164. Capacitatea de folosinta:
a. incepe de la nasterea persoanei;

b. incepe de la conceptie, in toate cazurile;
c. incepe de la varsta de 18 ani;
d. incepe de la nastere sau de la conceptie, in functie de obligatiile persoanei.
165. Copilul conceput:
a. are capacitate de exercitiu, restransa;

b. are capacitate de folosinta deplina;
c. are capacitate de folosinta restransa;
d. are capacitate de folosinta, daca se naste viu.
166. Timpul legal al conceptiei:
a. este de 121 zile;

b. este de 120 zile;
c. se plaseaza intre a 181 zi inaintea nasterii si a 300 zi inaintea nasterii;
d. este determinat pentru fiecare situatie aparuta in parte.
167. Sunt ingradiri ale capacitatii de folosinta:
a. decaderea din drepturile parintesti, nedemnitatea succesorala, pedeapsa

complementara a interzicerii unor drepturi;
b. decaderea din drepturile parintesti, nedemnitatea succesorala, pedeapsa accesorie a
interzicerii unor drepturi;
c. incapacitatea minorului sub 14 ani de a dispune prin testament de averea sa,
incapacitatea sotilor de a dona unul celuilalt;
d. interdictia minorului de a vinde, chiar cu incuviintarea autoritatii tutelare, bunurile
proprii.
168. Este ingradire a capacitatii de folosinta cu caracter de protectie:
a. incapacitatea persoanei sub 18 ani de a dispune de averea sa prin testament;

b. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament de mai mult de
jumatate din bunurile de care ar putea dispune daca ar fi major;
c. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament, in favoarea tutorelui,
in orice situatie;
d. niciuna din cele de mai sus.
169. Capacitatea de folosinta:
a. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca;

b. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare;
c. inceteaza la data mortii persoanei;
d. inceteaza de la data pronuntarii hotararii declarative de moarte;
170. Declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice:
a. se face prin act al autoritatii tutelare, in urma cercetarilor efectuate de catre

procuror;
b. nu are nicio influenta asupra capacitatii de folosinta;
c. duce la incetarea capacitatii de exercitiu a persoanei fizice;
d. in toate cazurile, fara execptie, trebuie sa fie precedata de declararea disparitiei.
171. Declararea judecatoreasca a disparitiei:
a. se poate face numai daca a fost precedata de o lipsa de la domiciliu a celui in cauza,
mai mare de 6 luni;
b. se poate face numai daca a fost precedata de o lipsa de la domiciliu a celui in

cauza, mai mare de 1 an;
c. se poate face numai daca a fost precedata de o lipsa de la domiciliu a celui in cauza,
mai mare de 6 luni, calculate de la data unui ultim raport juridic;
d. conduce la incetarea capacitatii de folosinta.
172. Hotararea declarativa de disparitie:
a. nu are niciun efect asupra capacitatii de folosinta a persoanei;

b. conduce la transformarea capacitatii depline de exercitiu, intr-o capacitate restransa
de exercitiu;
c. se poate pronunta daca cel in cauza a lipsit cel putin 6 luni de la domiciliu;
d. are ca efect prezumtia ca cel disparut nu mai este in viata.
173. Declararea disparitiei:
a. este tot timpul necesara pentru pronuntarea unei hotarari declarative de moarte;
b. nu este necesara daca persoana a disparut in cursul unor fapte de razboi,
accident de cale ferata, naufragiu si alte asemenea,
c. se pronunta de catre autoritatea tutelara;
d. are ca efect incetarea capcitatii de folosinta a persoanei.
174. Data mortii persoanei, stabilita prin hotarare judecatoreasca:
a. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a

mortii, in toate cazurile;
b. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a
mortii, daca nu exista indicii indestulatoare;
c. este data pronuntarii hotararii declarative de moarte;
d. este data cand hotararea declarativa de moarte ramane definitiva.
175. Mostenitorul prezumtiv de buna-credinta, al celui declrat mort si

reaparut, are urmatoarele obligatii:
A. sa restituie bunurile in natura, ori de cate ori acest lucru este posibil;
B. sa restituie pretul primit, cand a instrainat bunurile;
C.pastreaza in proprietate fructele culese;
D.sa restituie atat fructele culese cat si pe cele neculese din neglijenta lui.
a. A+B+C
b. B+C
c. A+B+D
d. A+D
176. Capacitatea de exercitiu este:
A.capacitatea unei persoane de a-si exercita drepturile;
B. capacitatea unei persoane de a-si asuma obligatii;
C. capacitatea unei persoane de a incheia acte juridice;
D. capacitatetea unei persoane de a avea drepturi si obligatii.
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. C+D
177. Premisele capacitatii de exercitiu a persoanei fizice sunt:
A. existenta discernamantului;
B. capacitatea de folosinta;
C. maturitatea psihica;
D. acordul parintilor;
a. A
b. A+B
c. B+D
d. C
178. Felurile capacitatii de exercitiu sunt:
A. lipsa capacitatii de exercitiu;
B. capacitatea de exercitiu restransa;
C. capacitatea de exercitiu deplina;
D.capacitatea de exercitiu intermediara.
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C
d. A+D
179. Sunt lipsite de capacitate de exercitiu:

A. minorul care nu a implinit 18 ani;
B. interzisul judecatoresc;
C. persoanele care au peste 95 de ani;
D. minorul care nu a implinit varsta de 14 ani.
a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
180. Sunt permise celor lipsiti de capacitate de exercitiu:
A. actele de administrare;
B. actele de conservare;
C. actele de dispozitie;
D. nu au voie sa incheie acte juridice.
a. A+C
b. A+B
c. B
d. D
181. Acte juridice civile permise celor lipsiti de capaciatea de exercitiu:
A. acte de dispozitie;
B. acte de conservare;
C. acte marunte;
D. acte de administrare.
a. A+B
b. B+C
c. C+D
d. B+D
182. Incetarea starii juridice a lipsei capacitatii de exercitiu are loc:
A. pentru minor odata cu implinirea varstei de 18 ani ;

B. pentru interzisul judecatoresc prin ridicarea interdictiei;
C. prin moarte;
D. pentru minor odata cu implinirea varstei de 14 ani .
a. A+B
b. C+D
c. B+C+D
d. A+C
183. Capacitatea de exercitiu restransa incepe:
a. la implinirea varstei de 14 ani;

b. la nastere;
d. la implinirea varstei de 18 ani.
184. Intre 14 si 18 ani minorul :
a. nu poate incheia acte juridice personal si singur;

b. nu poate incheia singur acte de conservare;
c. nu poate incheia singur acte marunte;
d. nu poate incheia singur acte de dispozitie.
185. Minorul intre 14 si 18 ani incheie numai cu incuviintarea prelabila a

ocrotitorului legal :
a. acte de administrare;
b. donatii;
c. acte de dipozitie;
d. acte prin care garanteaza obligatiile altuia.
186. Minorul intre 14 si 18 ani incheie acte de dispozitie:
a. singur si personal;
b. numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal;
c. cu dubla incuviintare (a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare);
d. nu poate incheia acte de dispozitie.
187. Capacitatea de exercitiu restransa inceteaza:
A. la implinirea varstei de 18 ani;
B. daca minorul este pus sub interdictie;

C. prin moarte;
D. la implinirea varstei de 16 ani.
a. A+B
b. C+D
c. B+C+D
d. A+B+C
188. Capacitatea de exercitiu deplina incepe:
a. la nastere;
b. la implinirea varstei de 14 ani;
c. la implinirea varstei de 18 ani;
d. la data casatoriei.
189. Capacitatea de exercitiu deplina inceteaza:
a. la implinirea varstei de 18 ani;

b. prin moarte;
c. prin implinirea varstei de 95 de ani;
d. prin casatorie
190. Principiile ocrotirii parintesti sunt:
A. drepturile parintesti se exercita in interesul copilului;
B. parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori;
C. parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului;
D. copilul nu are nici un drept asupra bunurilor parintelui.
a. A+B
b. B+C+D
c. C+D
d. A+B+C+D
191. Modalitatea de exercitare a ocrotirii parintesti:
a. ocrotirea parinteasca se exercita de ambii parinti;

b. ocrotirea parinteasca se exercita numai de tata;
c. ocrotirea parinteasca se exercita numai de parintele caruia i-a fost incredintat
copilul;
d. crotirea parinteasca se exercita numai de mama.
192. Tutela minorului:
a. este o institutie juridica mixta, apartinand atat drpetului familiei, cat si

dreptului civil;
b. este, de regula, oneroasa, cu caracer de exceptie fiind gratuita;
c. este obligatorie pentru orice minor;
d. apartine doar dreptului civil;
a. se exercita in interesul tutorelui;

b. se exercita exclusiv in interesul minorului;
c. poate fi exercitata si de un reprezentant al tutorelui, cu mandat special;
d. implica crearea unor drepturi ale tutorelui asupra bunurilor minorului.
a. se deschide in cazul in care unul din parintii acestuia este mort, decazut din
drepturile parintesti ori disparut;
b. se deschide doar daca parintii minorului sunt declarati morti;
c. se deschide daca parintii minorului sunt declarati disparuti sau morti;
d. se deschide doar daca minorul o cere.
195. Au obligatia de a instiinta autoritatea tutelara cand afla de existenta

unui minor lipsit de ocrotire parinteasca:
a. colegii de scoala ai acestuia;

b. vecinii, din imobilul unde locuieste acesta;
c. variantele a si b;
d. niciuna din acestea;
196. Numirea tutorelui:
a. se face de catre autoritatea tutelara de la domiciliul minorului;

b. se face de catre autoritatea tutelara de la domiciliul tutorelui;
c. se face de catre instanta de la domiciliul minorului;
d. se face de catre instanta de la domiciliul tutorelui.
197. Tutorele:
a. trebuie sa fie o persoana cu capacitate deplina de exercitiu si bune purtari;

b. poate fi si o persoana pusa sub interdictie, daca auoritatea tutelara considera ca
acest lucru nu impiedica exercitarea tutelei;
c. poate fi si o persoana careia i s-a restrans exercitiul drepturilor politice;
d. poate refuza, nemotivat, numirea.
198. Tutorele:
a. participa la inventarierea bunurilor minorului, la deschiderea tutelei;

b. intocmeste dari de seama, la cererea minorului;
c. poate instraina bunuri ale minorului pentru a-si incasa remuneratia stabilita de catre
autoritatea tutelara;
d. nu poate fi obligat sa repare pagubele produse minorului, prin culpa sa.
199. Tutorele:
a. il poate asista pe minorul sub 14 ani in toate actele incheiate de acesta;

b. reprezinta pe minorul sub 14 ani in actele civile incheiate de acesta;
c. poate asista minorul la facerea actelor, dar numai cu incuviintarea autoritatii
tutelare;
d. nu il poate reprezenta pe minor la incheierea vreunui act civil, daca nu are
incuviintarea autoritatii tutelare;
200. Autoritatea tutelara:
a. incuviinteaza toate actele minorului;

b. va trebui sa isi dea avizul pentru instrainarea valabila a unui bun al minorului catre
sotul sau o ruda in linie dreapta a tutorelui;
c. variantele a si b
d. incuviinteaza actele prin care se instraineaza bunuri ale minorului;
201. Tutela poate inceta:
a. cand parintele decazut din drepturile parintesti si declarat disparut, apare;

b. la cererea tutorelui, in conditiile legii;
c. la cererea minorului;
d. niciuna din variantele de mai sus;
202. Curatela minorului:
a. este un mijloc principal de ocrotire a acestuia;

b. se instituie la cererea minorului;
c. poate fi exercitata de unul din parintii minorului;
d. se instituie, in conditiile legii, de catre autoritatea tutelara;
203. Curatela minorului:
a. se instituie daca nu se poate realiza concomitent inlocuirea tutorelui cu alt

tutore;
b. se instituie la cererea intantei de judecata;
c. este ceruta de catre autoritatea tutelara de la domiciliul tutorelui in functie, atunci
cand acesta se afla in imposibilitatea exercitarii atributiilor;
d. este o masura principala de ocrotire a minorului.
204. Protectia speciala a copilului:
a. se realizeaza exclusiv prin intermediul autoritatii tutelare;

b. se realizeaza prin plasament, plasament specializat, suraveghere specializata;
c. presupune masuri luate la cererea intantei de judecata;
d. apare in situatia in care copilul care raspunde penal a savarsit o fapta penala.
205. Plasamentul:
a. reprezinta o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se tabileste in

situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si in cea a copilului gasit sau
abandonat in untati sanitare;
b. este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care poate fi dispusa
la o persoana sau o familie ori un asistent maternal;
c. se dispune, cu acordul parintilor, de catre instanta de judecata;
d. copilului peste 2 ani este interzis la un asistent maternal.
206. Interdictia judecatoreasca:
a. este o masura luata de autoritatea tutelara, menita sa ocroteasca persoana fizica

lipsita de discernamant;
b. este o masura luata de instanta de judecata, menita sa ocroteasca persoana
fizica lipsita de discernamant;
c. este o masura de ocrotire de dreptul familiei;
d. niciuna din variante;
207. Interdictia judecatoreasca:
a. este sinonima cu tratamentul medical, dispus de o autoritate medicala;

b. are ca efect lipsirea persoanei de capacitatea de folosinta;
c. este reglementata de legea privind sanatatea mintala si protectia persoanelor cu
tulburari psihice;
d. are efecte in ceea ce priveste capacitatea de exercitiu a persoanei;
208. Pentru punerea sub interdictie sunt necesare urmatoarele:
a. persoana fizica sa fie lipsita de discernamant;
b. lipsa de discernamant sa se datoreze alienatiei ori debilitatii mintale;
c. lipsa de discernamant sa-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale;
a. a,b,c
b. a,c
c. c
d. a,b
209. Punerea sub interdictie judecatoreasca:
a. are doua faze, una necontradictorie si una contradictorie;
b. poate fi ceruta de autoritatea tutelara si de alte persoane prevazute de lege;
c. poate fi ceruta doar de membrii familiei;
a. a,c
b. a,b
c. b,c
d. a
210. In faza contradictorie a procedurii punerii sub interdictie:
a. presedintele instantei trimite cererea, impreuna cu inscrisurile anexate, procurorului;
b. cererea initiala se depune la parchet, pntru cercetari preliminare;
c. dupa primirea cererii de la instanta, procurorul dispune efectuarea cercetarilor pe care

le considera necesare;
a. a,c
b. a
c. c
d. b
211. Punerea sub interdictie judecatoreasca are urmatoarele efecte:
a. daca persoana pusa sub interdictie este minor sub 14 ani, efectul lipsirii de capacitate
de exercitiu se va produce de la data cand va implini 14 ani;
b. daca persoana pusa sub interdictie este minor 14-18 ani, efectul este trecerea la
capacitatea deplina de exercitiu;
c. persoana cu capacitate deplina de exercitiu devine o persoana lipsita de aceasta

capacitate.
a. a,b,c
b. a
c. b,c
d. a,c
212. Punerea sub interdictie:
a. face necesara asistarea persoanei in cauza la facerea actelor civile;
b. face necesara reprezentarea persoanei in cauza la facerea actelor civile;
c. este dispusa de autoritatea tutelara de la domiciliul persoanei in cauza.
a. a
b. b
c. a,c
d. b
213. Tutela interzisului:
a. este consecinta lipsirii persoanei fizice de capacitatea de exercitiu;
b. este dispusa de catre procuror, la sesizarea autoritatii tutelare de la domiciliul celui in

cauza;
c. face ca in toate actele celui in cauza, acsta sa fie reprezentat de tutore.
a. a,c
b. a,b,c
c. a
d. c
a. are aceleasi reguli ca tutela minorului sub 14 ani, daca legea nu dispune altfel;
b. este dispusa de instanta, prin hotararea de punere sub interdictie;
c. care nu a implinit 18 ani se realizeaza de catre un reprezentant al autoritatii tutelare,

desemnat de aceasta.
a. a,b,
b. a
c. b,c
d. a,b,c
a. se ridica daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, prin hotararea

autoritatii tutelare;
b. se ridica daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, prin hotararea
instantei de judecata;
c. se ridica prin hotararea judecatoreasca, care isi produce efectele de la pronuntare;
d. nu se ridica prin hotararea judecatoreasca, ci prin declaratie in forma autentica a
tutorelui;
216. Curatela:
a. poate fi a incapabilului sau a capabilului;
b. se poate institui daca persoana, din cauza batranetii, nu isi poate apara interesele;
c. se poate institui daca persoana este plecata vreme indelungata de acasa;
a. a
b. a,b,c
c. c
d. b,c
217. Curatela:
a. se poate institui din oficiu, de autoritatea tutelara;
b. se poate institui numai cu consimtamantul celui in cauza, cu exceptia situatie in care nu

poate sa manifeste acest consimtamant;
c. se instituie si de instanta de judecata, la cererea celui interesat.
a. a,b
b. a
c. a,b,c
d. c
218. Autoritatea tutelara poate institui curatela:
a. din oficiu;
b. numai la cererea celui interesat, care considera ca nu isi poate apara interesele singur;
c. nu poate institi curatela capabilului, ci doar instanta de judecata.
a. a
b. b
c. c
d. a,c
219. Curatela:
a. presupune aplicarea regulilor de la mandat;
b. nu aduce vreo atingere capacitatii celui in cauza;
c. se instituie de catre autoritatea tutelara, la cerere sau din oficiu.
a. a,c
b. a
c. b,c
d. a,b,c
220. Identificarea persoanei fizice:
a. presupune individualizarea acesteia in raport ce ceilalti;
b. se realizeaza numai prin nume;
c. se realizeaza prin nume, domiciliu, resedinta, stare civila.
a. a,c
b. a,b
c. c
d. a
221. Numele persoanei fizice:
a. reprezinta cuvantul care o individualizeaza in societate;
b. este un atribut de identificare a acesteia;
c. reprezinta un drept subiectiv patrimonial al persoanei.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. c
222. Numele:
a. desemneaza intotdeauna numai numele de familie;
b. poate desemna numele de familie si prenumele, in sens larg;
c. este un drept nepatrimonial al persoanei.
a. a,c
b. b,c
c. b
d. c
223. Numele persoanei fizice:
a. este un atribut de identificare al acesteia;
b. este opozabil erga omnes;
c. este imprescriptibil;
a. a,c
b. a,b,c
c. a,b
d. b,c
224. Caracterele juridice ale numelui sunt:
a. imprescriptibilitatea;
b. inalienabilitatea;
c. personalitatea;
d. unitatea.
a. a,c,d
b. b,c,d
c. a,b,c,d
d. c,d
225. Inalienabilitatea numelui de familie:
a. presupune ca persoana fizica nu poate renunta la acesta;
b. presupune ca nu il poate transmite gratuit, putandu-l vinde;
c. nu este valabila in privinta numelui de familie transmis prin filiatie, adoptie sau
casatorie.
a. a,c
b. b
c. a
d. a,b,c
226. Numele de familie:
a. se dobandeste prin efectul filiatiei;
b. se poate modifica de drept prin schimbarile intervenite in starea civila a persoanei;
c. al copilului din afara casatoriei se stabileste de catre autoritatea tutelara.
a. a,b
b. a,b,c
c. b,c
d. c
227. Copilul:
a. din casatorie va purta numele comun de casatorie al parintilor;
b. va purta numele stabilit de autoritatea tutelara, daca parintii casatoriti, cu nume de

familie diferite, nu se inteleg;
c. isi poate manifesta vointa in privinta numelui de familie pe care il va purta.
a. a
b. a,b,c
c. a,b
d. c
228. Numele de familie al copilului:
a. se va stabili de catre parinti;
b. se va stabili de autoritatea tutelara, daca parintii nu se inteleg;
c. poate fi numele comun al parintilor, purtat de acestia in casatorie, ori numele unuia din
ei, dupa caz.
a. a,b,c
b. a,c
c. c
d. b,c
229. Numele de familie al copilului:
a. din afara casatoriei va fi numele parintelui fata de care se stabileste mai intai filiatia;
b. va fi stabilit de instanta de judecata daca parintii nu se inteleg;

c. va fi numele de familie al unuia din parinti, daca se stabileste filiatia in acelasi timp
fata de ambii.
a. a,c
b. a,b,c
c. b
d. c
a. poate fi schimbat doar in cazurile expres pravazute de lege;
b. poate fi schimbat in situatii care sunt determinate de modificari ale starii civile a
persoanei;
c. poate fi schimbat de drept in situatii determinate.
a. a,c
b. a,b,c
c. b
d. b,c
231. Modificarea numelui de familie:
a. se poate face de instanta de judecata in situatia stabilirii filiatiei si fata de celalalt

parinte, prin incuviintarea de a purta numele acestuia din urma;
b. se poate face de autoritatea tutelara in situatia stabilirii filiatiei si fata de celalalt

parinte, prin incuviintarea de a purta numele acestuia din urma;
c. nu este permisa in nicio situatie;
d. se poate face oricand, la cererea celui interesat, de catre autoritatea tutelara.
a. a
b. b
c. c
d. d
232. In situatia tagaduirii paternitatii:
a. copilul poate lua numele de familie al mamei, daca aceasta nu are acelasi nume cu
sotul tagaduitor;
b. copilul poate pastra numele de familie comun al mamei si sotului acesteia, daca acestia
au un asemenea nume;
c. daca, dupa tagaduirea paternitatii, se stabileste filiatia fata de un alt barbat, copilul
poate lua numele acestuia.
a. a,c
b. a,b,c
c. b,c
d. b
233. Numele de familie, in urma casatoriei:
a. este cel pe care viitorii soti au declarat ca vor sa il poarte;
b. poate fi acelasi dinaintea casatoriei;
c. poate fi un nume compus din ambele nume de familie ale viitorilor soti;
d. este totdeauna cel al sotului.
a. d
b. a,b,c,d
c. a,b,c
d. a,d
a. in ipoteza divortului, va fi pastrat de fostii soti;
b. in ipoteza divortului, sotul care si-a schimbat numele prin casatorie va reveni totdeauna
la numele anterior;
c. poate fi pastrat si dupa divort, cu acordul sotului al carui nume de familie a fost luat de
soti;
d. se schimba la moartea unuia din soti.
a. a,d
b. b,d
c. c
d. c,d
235. Prenumele:
a. distinge o persoana de persoane cu acelasi nume de familie, dar din familii

diferite;
b. nu este opozabil erga omnes;
c. persoana are un drept patrimonial asupra acestuia;
d. se stabileste de autoritatea tutelara.
236. Pseudonimul:
a. este supus modificarii si schimbarii pe cale administrativa, la fel ca si numele de

familie;
b. formeaza obiectul dreptului la pseudonim;
c. nu este ales de persoana, ci atribuit de altii;
d. individualizeaza persoana in socitetate si familie.
237. Domiciliul persoanei fizice:
a. este locul unde are locuinta temporara;

b. este locul unde are locuinta statornica;
c. dreptul la domiciliu este un drept real patrimonial, avand ca obiect o locuinta;
d. dreptul la domiciliu poate fi instrainat de titularul sau.
a. are importanta in ceea ce priveste capacitatea civila;
b. determina locul platii;
c. are importanta in materia succesiunilor.
a. a,b
b. a,c
c. a,b,c
d. b,c
a. este un drept patrimonial;
b. este un drept nepatrimonial;
c. este stabil si unic;
d. nu este obligatoriu, daca persoana are o resedinta declarata.
a. a,c
b. c,d
c. b,c
d. b,c,d
240. Domiciliul este:

a. voluntar;
b. legal;
c. conventional;
d. un drept nepatrimonial al persoanei.
a. a,b,c
b. a,b,c,d
c. b,c,d
d. b,c
Drept procesual civil. Semestrul 2
1. Cum poate fi dispusa conexarea cauzelor?
a. la cererea partilor si de instanta din oficiu

b. numai la cererea partilor;
c. de instanta din oficiu.
2. De cine poate fi invocata exceptia de litispendenta?
a. numai de parti;
b. din oficiu;
c. numai in fata instantelor de fond, de parti si din oficiu
3. Cand exceptia de litispendenta a fost admisa, unde se trimite dosarul?
a. instantei mai intai sesizate, in cazul in care pricina se afla pe rolul unor
instante de acelasi grad;
b. instantei mai mare in grad, cand pricina se afla pe rolul unor instante de grad
diferit si partile nu se impotrivesc
c. numai instantei mai intai sesizate.
4. Cum este exceptia lipsei de interes a actiunii?
a. este o exceptie de fond;

b. este o exceptie dirimanta( peremptorie);
c. poate fi invocata si de procuror sau instanta din oficiu,este o exceptie de fond
si dirimanta
5. Ce efect are asupra cauzei, admiterea exceptiei lipsei de interes?
a. respingerea cererii ca neintemeiata

b. respingerea cererii ca inadmisibila
c. respingerea cererii ca lipsita de interes.
6. Cum este exceptia lipsei de interes?
a. este o exceptie de fond, peremtorie

b. este o exceptie de forma, dirimanta
c. dirimanta.
7. Care dintre elementele cererii de chemare in judecata sunt prevazute sub sanctiunea
nulitatii?
a. semnatura, numele, motivarea in fapt;

b. cauza, obiectul, domiciliul
c. numele, obiectul, semnatura
1
8. Ce efect are cererea de chemare in judecata?
a. are ca efect punerea in intarziere a paratului

b. introdusa chiar la o instanta necompetenta are ca efect intreruperea prescriptiei
dreptului la actiune, are ca efect punerea in intarziere a paratului, investeste
instanta cu solutionarea litigiului
c. investeste instanta cu solutionarea litigiului
9. Ce cuprinde intampinarea?
a. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;

b. pretentiile paratului asupra reclamantului
c. exceptiile de procedura ridicate de parat la cererea reclamantului, raspunsul la
toate capetele de fapt si de drept ale cererii.
10. Cand poate fi introdusa cererea reconventionala?
a. odata cu intampinarea, cel mai tarziu la prima zi de infatisare;

b. cel mai tarziu la prima zi de infatisare
c. pana la terminarea cercetarii judecatoresti, neconditionat
11. Cum se respinge cererea adresata instantei fara indeplinirea procedurii reclamatiei
administrative?
a. nefondata;
b. neintemeiata;
c. inadmisibila.
12. Cum se ataca incheierea de respingere a exceptiei procesuale?
a. poate fi atacata numai odata cu fondul;

b. nu poate fi atacata cu apel;
c. poate fi atacata numai cu fondul daca legea nu dispune altfel
13. Cum se face sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate?
a. se face prin incheierea care cuprinde punctele de vedere ale partilor si ale
instantei;
b. se face prin sentinta
c. se face de catre instanta in fata careia s-a invocat, chiar din oficiu
14. Cum se acorda cuvantul pe fond de catre instanta si care este ordinea?
a. parat, reclamant;
b. reclamant, parat, chemat in garantie
c. procuror, parat, reclamant.
15. De cate ori se poate disjunge amanarea judecatii in temeiul invoirii partilor?
a. se poate incuviinta de cel mult doua ori;

b. nu se poate incuviinta decat odata;
c. se poate face numai dupa plata a 50 % de taxa de timbru initiala
16. Care este prima zi de infatisare?
a. termenul la care partile sunt legal citate;

b. termenul la care partile pot pune concluzii
c. termenul la care partile legal citate pot pune concluzii
2
17. Pana cand poate fi facuta intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata?
a. numai pana la prima zi de infatisare, inclusiv;

b. si dupa prima zi de infatisare, dar numai cu acordul paratului;
c. in orice faza procesuala
18. Ce efect poate avea admiterea unei exceptii procesuale dilatorii?
a. declinarea competentei;
b. refacarea unor acte, amanarea judecatii;
c. amanarea judecatii
19. Cu ce se ataca incheierea de suspendare a judecatii in cazul in care se trimite spre
solutionare Curtii Constitutionale o exceptie de neconstitutionalitate?
a. se poate ataca cu recurs in termen de 15 zile;

b. se poate ataca cu apel odata cu fondul, daca si hotararea ce se pronunta aupra
fondului este susceptibila de apel;
c. nu se poate ataca cu nici o cale de atac.
20. Cand are loc suspendarea voluntara a judecatii?
a. cand amandoua partile o cer;

b. daca nici una din parti nu se prezinta la strigarea pricinii, insa au cerut
judecarea in lipsa;
c. in cazul in care reclamantul lipseste nejustificat la termenul de judecata in
prima instanta, in procesul de divort.
21. Prin ce act procedural instanta dispune asupra suspendarii?
a. se dispune prin incheiere care poate fi atacata numai cu fondul;

b. se dispune prin incheiere care poate fi atacata cu recurs, in mod separat, cu
exceptia celor pronuntate in recurs si opereaza fata de toate partile din proces
c. opereaza fata de toate partile din proces.
22. Cum se constata perimarea?
a. in urma repunerii pe rol a procesului din oficiu, la cererea unei parti, pe calea
exceptiei;
b. la cererea unei parti;
c. pe calea exceptiei
23. La ce cale de atac este supusa hotararea care constata perimarea?
a. este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare

b. este supusa recursului in termen de 15 zile de la comunicare;
c. este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare
24. Prin ce se ataca incheierea ce constata renuntarea la judecata?
a. nu poate fi atacata cu nici o cale de atac

b. nu poate fi atacata cu apel;
c. nu poate fi atacata cu recurs
3
25. Cand intervine achiesarea tacita a partii care a pierdut procesul?
a. cand partea care a pierdut executa de bunavoie hotararea

b. cand partea nu exercita calea de atac in termenul prevazut de lege;
c. cand partea este executata silit in cazul executarilor silite ale hotararilor
26. La ce cale de atac este supusa incheierea de suspendare a judecatii?
a. se poate declara recurs in termen de 5 zile;

b. se poate declara recurs cat timp dureaza suspendarea judecatii cursului
procesului;
c. se poate declara recurs, separat, in termen de 15 zile
27. Unde se pronunta hotararea judecatoreasca?
a. in sedinta publica cu exceptia hotararii de expedient care poate fi data si in

camera de consiliu;
b. in sedinta secreta cand judecta a avut loc in sedinta secreta;
c. in sedinta publica.
28. Unde se face deliberarea?
a. in sedinta;
b. numai in camera de consiliu;
c. fie in sedinta, fie in camera de consiliu.
29. Unde se scrie minuta si de cine se semneaza?
a. poate fi scrisa pe cererea de chemare in judecata si se semneaza de judecator;

b. se semneaza, sub pedeapsa nulitatii, de grefier si judecator;
c. se semneaza numai de judecator
30. Cat timp se poate amana pronuntarea?
a. cu cel mult 7 zile;

b. cu cel mult 15 zile;
c. cu cel mult 20 de zile
31. Ce efect are hotararea judecatoreasca?
a. dezinvesteste instanta si constituie inscris autentic;

b. constituie inscris autentic;
c. constituie inscris sub semnatura privata
32. Cum poate instanta sa respinga o cerere?
a. nefondata, neintemeiata;
b. nedovedita;
c. neintemeiata.
33. In cazul in care, dupa pronuntarea hotararii, grefierul este in imposibilitate de a
semna hotararea, in locul acestuia cine semneaza hotararea?
a. presedintele instantei;
b. grefierul sef;
c. unul din membrii completului de judecata
4
34. De cine se semneaza minuta?
a. numai de judecatorul sau judecatorii care au participat la deliberare;

b. de judecator si de grfier
c. de judecator sau de grefier.
35. In ce termen poate fi formulata cererea pentru lamurirea dispozitivului unei hotarari
si cum se solutioneaza?
a. poate fi formulata oricand;

b. poate fi formulata in termenul prevazut de lege pentru declararea dupa caz a
apelului sau recursului impotriva acelei hotarari si se solutioneaza de instanta
de urgenta, prin incheiere data in camera de consiliu cu citarea partilor;
c. se solutioneaza in sedinta publica
36. Cand poate fi formulata cererea pentru lamurirea dispozitivului unei hotarari?
a. cand sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul sau intinderea dispozitivului

hotararii, cand dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice;
b. cand exista contradictie intre motivarea hotararii si dispozitivul acesteia;
c. cand dispozitivul unei hotarari cuprinde dispozitii potrivnice
37. Cand se poate cere completarea unei hotarari judecatoresti?
a. oricand;
b. atunci cand instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere
principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale
c. se poate cere in termen de 15 zile de la comunicare in toate cazurile.
38. De cine se face investirea hotararilor cu formula executorie?
a. instanta care a pronuntat ultima hotarare

b. prima instanta;
c. instanta a carei hotarare a ramas irevocabila
39. Ce cai de atac sunt considerate cai de retractare?
a. apelul;
b. recursul;
c. contestatia in anulare, revizuirea.
40. De regula, ce hotarari sunt supuse apelului?
a. hotararile date in prima instanta de tribunal;

b. hotararile date in prima instanta de curtea de apel;
c. hotararile date in contestatie in anulare a unor decizii ale tribunalului.
41. La ce instanta se depune apelul?
a. la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea decaderii;

b. la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii;
c. la instanta de apel.
42. Ce se poate invoca in fata instantei de apel?
a. se pot invoca pentru prima data exceptii absolute;

b. se pot invoca pentru prima data exceptii relative;
c. se poate invoca pentru prima data si exceptii absolute si exceptii relative
5
43. Ce cale este considerata cale de atac ordinara?
a. apelul;
b. recursul;
c. revizuirea.
44. Ce probe pot fi administrate in recurs?
a. nu se pot administra probe noi

b. proba testimoniala;
c. proba cu inscrisuri
45. Cum se pot depune motivele de recurs prevazute la art.304 C.proc.civ.?
a. se pot depune numai odata cu cererea de recurs;

b. se pot depune in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii care se ataca,
chiar daca recursul s-a declarat anterior comunicarii
c. se pot depune direct la instanta, la prima zi de infatisare
46. Cu ce se ataca hotararile instantelor de recurs?
a. contestatie in anulare obisnuita, speciala si revizuire in anumite situatii;

b. contestatie in anulare speciala;
c. revizuire.
47. Ce cale de atac este revizuirea?
a. nesuspensiva de executare;
b. comuna;
c. de reformare
48. La ce cale de atac este supusa hotararea prin care instanta s-a pronuntat asupra
revizuirii pentru contrarietate de hotarari?
a. cea prevazuta pentru hotararea pronuntata de instanta mai mare in grad,

respectiv, de instanta care a pronuntat prima hotarare, cand instantele sunt de
caelasi grad;
b. apelul;
c. recursul.
49. Cand este obligatorie intampinarea?
a. la judecata apelului, contestatiei in anulare, recursului, revizuirii;

b. la judecata contestatiei in anulare;
c. la judecata revizuirii.
50. Cine are legitimitate procesuala activa de a introduce recurs in interesul legii?
a. Ministrul justitiei;
b. procurorul general de pe langa I.C.C.J.;
c. procurorul general de pe langa I.C.C.J. si procurorii generali de pe langa
curtile de apel.
6
51. Deciziile pronuntate de I.C.C.J. in interesul legii?
a. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei- partea I;

b. nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate;
c. sunt obligatorii pentru instante, in ceea ce priveste dezlegarea data problemelor
de drept judecate.
52. Care sunt conditiile admiterii ordonantei presedintiale?
a. urgenta;
b. caracterul vremelnic al masurilor care se pot lua;
c. prin masura luata sa nu se prejudicieze fondul, caracterul vremelnic al
masurilor si urgenta.
53. Unde se introduce cererea de ordonanta presedintiala?
a. la instanta domiciliului paratului;

b. la instanta competenta sa judeca fondul dreptului;
c. numai la judecatorie.
54. Cum se executa ordonanta presedintiala?
a. este executorie de drept si vremelnica

b. este vremelnica;
c. poate fi executata numai dupa facerea unei somatii sau dupa acordarea unui
termen de gratie
55. Cum se judeca cererea de ordonanta presedintiala?
a. se judeca de urgenta si cu precadere si se poate judeca si fara citarea partilor;

b. se poate judeca si fara citarea partilor;
c. se judeca numai cu citarea partilor.
56. Ordonanta presedintiala se poate ataca cu apel sau recurs?
a. este supusa apelului;

b. se poate ataca numai cu recurs;
c. se poate ataca numai cu apel in 5 zile de la comunicare, cand partile nu au fost
prezente la dezbateri, desi au fost legal citate.
57. Cum se judeca recursul impotriva ordonantei presedintiale?
a. se judeca de urgenta si cu precadere si cu citarea partilor;

b. se judeca de urgenta si cu precadere;
c. se poate judeca cu citarea partilor.
58. Impotriva executarii ordonantei presedintiale ce cale de atac se declara?
a. apel;
b. recurs;
c. contestatie.
7
59. La cererea cui se dispune repunerea in termenul in care partea trebuia sa efectueze
actul de procedura?
a. poate fi dispusa de instanta din oficiu;

b. poate fi dispusa si in cazul in care exista culpa partii respective insa numai cu
acordul partii adverse;
c. se dispune numai la cererea partii interesate
60. Care este sanctiunea care intervine in cazul in care cererea reconventionala nu este
formulata in termenul prevazut de lege?
a. se respinge cererea ca tardiva;

b. se respinge cererea ca inadmisibila
c. se dispune judecarea separata a cererii
61. Cand este necesara formularea unei cereri reconventionale?
a. cand paratul doreste sa invoce compensatia legala;

b. cand paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului
c. cand paratul dispune judecarea separata a cererii
62. Ce hotarari pot fi atacate pe calea contestatiei in anulare obisnuite?
a. numai hotararile definitive;

b. numai hotararile irevocabile;
c. atat hotarari definitive cat si hotarari irevocabile daca prin ele s-a evocat
fondul.
63. Cand este admisibila contestatia in anulare obisnuita?
a. partea nu a fost citata legal la termenul cand a avut loc judecata;

b. a fost neregulat indeplinita procedura de citare atat la termenul cand a avut loc
dezbaterile cat si procedura de comunicare a hotararii
c. hotararea atacata nu a fost comunicata legal.
64. In ce termen trebuie redactata hotararea judecatoreasca?
a. In cel mult 20 de zile de la pronuntare

b. In cel mult 15 zile de la pronuntare
c. In cel mult 30 de zile de la pronuntare
65. Este obligatorie concilierea directa cu cealaltă parte?
a. în procesele si cererile în materie civilă sau

comercială;
b. in procesele si cererile in materie comerciala
evaluabile in bani;
c. data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai
devreme de 20 zile de la data primirii actelor comunicate;
66. Ce va face reclamantul dacă pretinde dovada prin înscrisuri?
a. va anexa la cerere copii de pe acestea în atâtea

exemplare câŃi pârâŃi sunt si un exemplar pentru
instanŃă;
b. va depune traduceri autentificare într-o limbă de
circulaŃie internaŃionaIă
c. va face dovada provenienŃei lor;
8
67. Cum se face comunicarea copiei de pe cerere si înscrisuri către pârât?
a. se face de către instanŃă.

b. se face de către reclamant;
c. se face de către reprezentantul reclamantului
68. Ce efecte specifice produce cererea de chemare în judecată?
a. stabileste în ce măsură pârâtul se face vinovat de

încălcarea prevederilor din raportul juridic dedus judecăŃii;
b. învesteste instanŃa cu soluŃionarea litigiului ce l-a
determinat pe reclamant să apeleze la organul de
jurisdicŃie;
c. stabileste cadrul procesual în care se desfăsoară
judecata cu privire la părŃi;
69. Când instanŃa se poate sesiza si din oficiu?
a. în virtutea rolului activ,ori de câte ori consideră că este

necesar;
b. atunci când constată că s-a încălcat legea;
c. atunci când persoana vătămată este o persoană fizică
lipsită de capacitate de exerciŃiu sau cu capacitate de
exerciŃiu restrânsă;
70. Ce se întâmplă dacă printre cei îndreptăŃiŃi din sală se află si vreuna din părŃi?
a. va avea posibilitatea contestării măsurii prin exercitarea

căilor de atac;
b. va fi sancŃionat pecuniar
c. aceasta va fi chemată în sală si i se va pune în vedere
toate faptele esenŃiale petrecute în lipsa sa, precum si
declaraŃiile celor ascultaŃi;
71. Când judecătorii au datoria de a încerca împăcarea părŃilor;
a. numai în cazul acŃiunilor privind desfacerea căsătoriei;

b. numai în cazurile în care se impune si concilierea
prealabilă
c. în toate cazurile;
72. Când este socotită ca prima zi de înfăŃisare?
a. primul termen dat de judecătorul de serviciu pentru

prezentarea părŃilor;
b. ziua în care părŃile sunt legal citate;
c. ziua în care părŃile, legal citate, pot pune concluzii
73. Când pricina poate fi repusă pe rol:
a. când instanŃa consideră că sunt necesare noi lămuriri;

b. când reclamantul îsi modifică obiectul cererii
c. pentru a primi excepŃiile si apărările părŃii care a
lipsit.
9
74. Când instanŃa acordă termen pentru lipsă de apărare?
a. instanŃa poate să dea termen decât o singură dată în

cursul soluŃionării acŃiunii, indiferent dacă cererea este sau nu motivată;
b. instanŃa poate să dea termen decât o singură dată în
cursul judecăŃii acŃiunii numai dacă termenul este cerut de
pârât;
c. instanŃa poate să dea un singur termen, pentru lipsă de
apărare, temeinic motivată
75. În apel reclamantul poate majora câtimea obiectului cererii lui pentru prima dată?
a. da;
b. nu;
c. numai dacă instanŃa încuviinŃează cererea;
76. Care sunt încheierile care leagă instanŃa:?
a. cele preparatorii
b. cele interlocutorii;
c. ambele categorii;
77. Ce scop au încheierile preparatorii?
a. de a soluŃiona acŃiunea
b. de a pregăti soluŃionarea acŃiunii
c. de a clarifica natura acŃiunii
78. Ce face instanŃa prin încheierile interlocutorii?
a. instanŃa soluŃionează anumite probleme controversate

b. instanŃa încuviinŃează probele
c. instanŃa se pronunŃă cu privire la cererile de amânare
sau suspendare a judecăŃii
79. De regulă, încheierile premergătoare pot fi atacate cu apel sau cu recurs ?
a. da, însă împreună cu hotărârea asupra fondului

b. niciodată;
c. depinde după cum încheierea este interlocutorie sau
preparatorie
80. Încheierile prin care s-a încuviinŃat sau respins abŃinerea sau prin care s-a încuviinŃat
recuzarea, pot fi atacate:
a. da;
b. nu
c. da însă numai cu recurs;
81. Ce se întâmplă cu dovezile administrate în instanŃă necompetentă, în cazul declarării
necompetenŃei?
a. vor fi refăcute în toate cazurile;

b. rămân câstigate judecăŃii în toate cazurile;
c. rămân câstigate judecăŃii si instanŃa competentă nu va
dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice
10
82. Ce face instanŃa când constată lipsa capacităŃii de exerciŃiu al drepturilor procedurale a
părŃii?
a. va respinge cererea;
b. instanŃa poate da un termen pentru împlinirea acestor
lipsuri;
c. va suspenda judecata până la acoperirea neregularităŃii
83. Ce soluŃii va pronunŃa instanŃa când reprezentantul părŃii nu face dovada calităŃii sale;
a. instanŃa va respinge cererea;

b. va dispune suspendarea judecăŃii;
c. instanŃa poate da un termen pentru împlinirea acestor
lipsuri
84. Cine poate invoca excepŃia puterii lucrului judecat?
a. numai partea interesată;

b. numai părŃile;
c. judecător din oficiu si de părŃi;
85. Ce se înŃelege prin excepŃia puterii lucrului judecat?
a. că o hotărâre nu poate fi supusă căii de atac dacă

Legea nu prevede o asemenea cale;
b. că nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeasi
cauză, acelasi obiect si de aceeasi parte înaintea mai
multor instanŃe;
c. două sau mai multe pricini se află înaintea aceleiasi
instanŃe sau instanŃe diferite de acelasi grad, în care sunt
aceleasi părŃi, sau împreună cu alte părŃi, si al căror
obiect si cauză au între ele o strâns legătură;
86. Când poate fi invocată excepŃia puterii lucrului judecat?
a. numai în faŃa instanŃei de fond;

b. numai în faŃa instanŃei de fond sau de apel
c. si înaintea instanŃei de recurs;
87. În faŃa căreia dintre instanŃe poate fi ridicată excepŃia de neconstituŃionalitate?
a. poate fi ridicată numai în faŃa instanŃelor judecătoresti

sau de arbitraj comercial;
b. poate fi ridicată numai în faŃa instanŃelor judecătoresti;
c. poate fi ridicată numai în faŃa CurŃii ConstituŃionale
88. Ce poate viza excepŃia de neconstituŃionalitate?
a. numai o lege
b. numai o lege sau o ordonanŃă
c. o lege, o ordonanŃă sau hotărâri ale guvernului;
89. Ce persoane nu pot fi ascultate ca martori?
a. minorii;
b. rudele si afinii până la gradul al doilea inclusiv;
c. rudele si afinii până la gradul al treilea inclusiv;
11
90. Ce persoane interzice legea să fie ascultaŃi ca martori?
a. cei ŃinuŃi de secretul profesiei

b. interzisii judecătoresti si cei declaraŃi de lege
incapabili de a mărturisi
c. cei ŃinuŃi de secretul de serviciu
91. Ce persoane sunt scutite de a fi martori?
a. minorii;
b. cei ŃinuŃi de secretul profesiei
c. soŃul sau fostul soŃ;
92. Ce reprezintă mărturisirea simplă?
a. reprezintă recunoasterea fără rezerve sau alte

pretenŃii a celui interogat;
b. reprezintă recunoasterea celui interogat, la care adaugă
elemente sau împrejurări noi in legătură directă cu acest
fapt;
c. recunoasterea faptului asupra căruia partea este
interogată, dar adaugă un alt fapt legat de cel principal
si ulterior acestuia pentru a justifica neexecutarea
obligaŃiei:
93. Ce reprezintă mărturisirea complexă?
a. este făcută de două sau mai multe persoane, în legătură

cu aceleasi împrejurări de fapt;
b. constă în recunoasterea faptului asupra căruia partea
interogată, dar adaugă un alt fapt legat de cel principal si
ulterior acestuia, care tinde să restrângă sau să anihileze
efectele mărturisirii primului fapt
c. constă în recunoasterea faptului asupra căruia partea
este interogată si care are legătură cu alte fapte;
94. Ce se întâmplă dacă în cauză au fost administrate expertize contradictorii?
a. instanŃa le poate înlătura chiar si nemotivat

b. instanŃa trebuie să admită motivat una din ele sau să le
înlăture pe amândouă
c. trebuie să admită motivat una dintre ele;
95. Care este termenul de perimare?
a. 6 luni în materie civilă;

b. un an în materie civilă si de 6 luni în materie comercială
c. un an în materie comercială
96. Când intervine suspendarea perimării?
a. în cazurile solicitate de părŃi

b. până la încetarea suspendării judecăŃii în cazurile stabilite
de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de
stăruinŃă a părŃilor în judecată;
c. cât timp partea nu are interes să stăruie în judecată;
12
97. Când se poate face renunŃarea la dreptul subiectiv?
a. se poate face până la intrarea în dezbaterea fondului

b. până la pronunŃarea instanŃei de fond;
c. în tot timpul procesului, chiar si în faza recursului
98. La ce cale de atac este supusă?
a. este supusa apelului si recursului;

b. este supusă recursului;
c. nu este supusă la nici o cale de atac;
99. Când, recursul suspendă de drept executarea silită?
a. în cazurile privind acŃiunile în revendicare

b. în acŃiunile imobiliare
c. în cauzele privitoare la strămutare de hotare, desfiinŃarea
de construcŃii, plantaŃii sau a oricăror lucrări având o asezare
fixă, precum si în cazuri prevăzute expres de lege
100. Ce căi de atac sunt devolutive?
a. apelul;
b. contestaŃia în anulare;
c. revizuirea;
101. Când curge pentru procuror termenul de apel?
a. în toate cazurile, de la comunicarea hotărârii;

b. de la pronunŃarea hotărârii, în afară de cazurile în care
procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul
curge de la comunicarea hotărârii;
c. de la comunicarea hotărârii, în afară de cazurile în care
procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul
curge de la pronunŃarea hotărârii
102. Ce instanŃă soluŃionează recursul?
a. în toate cazurile, Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;

b. instanŃa imediat superioară celei care a pronunŃat
Hotărârea în apel;
c. în toate cazurile curtea de apel
103. Când poate fi acordată suspendarea la cerere a executării hotărârii,
în cazul recursului?
a. poate fi acordată numai după depunerea unei cauŃiuni ce

Se va stabili de instanŃă;
b. poate fi acordată si fără depunerea unei cauŃiuni în
cazurile motivate;
c. nu poate fi acordată decât în cazurile în care legea
prevede suspendarea de drept;
104. Pentru ce motive instanŃa de recurs modifică hotărârea atacată?
a. motive prevăzute la articolul 304 pct.1,2,3,4,5

b. pentru orice motiv de nelegalitate sau netemenicie
c. motivele prevăzute la articolul 304 pct.6,7,8 si 9;
13
105. Ce se întâmplă în cazul recursului,când hotărârea a fost casată pentru nerespectarea

formelor procedurale?
a. a va proceda la o nouă judecată

b. instanŃa de fond va judeca din nou, Ńinând seama de toate
motivele invocate înaintea instanŃei a cărei hotărâre a fost
casată;
c. judecata va reîncepe de la actul anulat
106. Ce hotărâri sunt supuse contestaŃiei în anulare?
a. hotărârile irevocabile;
b. hotărâri le definitive
c. hotărâri de primă instanŃă, fiind o cale de atac de
retractare
107. Când este admisibilă contestaŃia în anulare
a. când motivele ce se invocă nu au putut fi propuse la

judecata fondului;
b. când motivele nu au putu fi invocate pe calea apelului sau
recursului;
c. când la exercitarea unei noi contestaŃii, motive au existat
la data celei dintâi dar nu au putut fi invocate
108. Unde se introduce contestaŃia în anulare?
a. la instanŃa de apel;
b. la instanŃa care a judecat fondul;
c. la instanŃa a cărei hotărâre se atacată;
109. În ce termen se poate face contestaŃie în anulare?
a. în 15 zile de la comunicarea hotărârii;

b. în 15 zile de la pronunŃarea hotărârii;
c. oricând înainte de începutul executării silite;
110. Ce poate face instanŃa în timpul soluŃionării contestaŃiei în anulare?
a. nu se poate admite suspendarea executării;

b. suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere, sub
condiŃia depunerii unei cauŃiuni;
c. executarea se suspendă de drept;
111. Ce hotărâri sunt supuse revizuirii:
a. ordonanŃele presedinŃiale
b. hotărârile pronunŃate în materie de divorŃ
c. hotărârile instanŃei de recurs prin care se evocă fondul;
112. InstanŃa poate suspenda executarea hotărârii a cărei revizuire se cere?
a. nu;
b. numai în cazurile prevăzute de lege
c. da însă sub condiŃia dării unei cauŃiuni;
14
113. De regulă, unde se depune cererea de executare silită?
a. la instanŃa de executare;
b. la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel;
c. la instanŃa care a judecat fondul
114. Care este instanŃa de executare?
a. tribunalul în circumscripŃia căruia se va face

executarea;
b. judecătoria în circumscripŃia căreia se va face executarea,
În afara cazurilor în care legea dispune altfel;
c. judecătoria în circumscripŃia căreia se află domiciliul
debitorului
15
Drept procesual civil
1. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi asigurat principiul

contradictorialitatii in
procesul civil?
a. toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii partilor;
b. este necesar ca partile sa se fi exprimat efectiv cu privire la orice
element ce ar
avea legatura cu pretentia dedusa judecatii
c. este suficient ca partile sa fi fost in masura sa se fi exprimat cu privire
la
cateva elemente ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii.
A
2. Care principii constituie principii fundamentale ale procesului civil?
a. principiul oficialitatii;
b. principiul disponibilitatii
c. principiul umanismului
B
3. Unde este consacrat principiul publicitatii sedintelor de judecata?
a. Constitutie si codul de procedura civila
b. Codul civil
c. Codul de procedura civila
A
4. Care sunt modalitatile concrete prin care se poate manifesta rolul
activ al
judecatorului ?
a. indatorirea, in cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de
catre un
avocat sau de vreun alt mandatar, de a da partilor indrumarile necesare
cu
privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces;
b. posibilitatea de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera
necesare
pentru solutionarea cauzei chiar daca partile se impotrivesc
c. obligatia instantei de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor anumite
imprejurari de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea
cauzei,
chiar daca acestea nu sunt mentionate in cerere sau intampinare
B
5. Ce principiu s-ar incalca in cazul in care instanta, din oficiu, ar
https://cdn.fbsbx.com/hphotos-xap1/v/t59.2708-21/12503030_…=80b55e5726969d60b25a8af3c65c2d78&oe=5699E2DB&dl=1 14/01/16 19:27

Page 1 of 19
introduce o alta
persoana in proces, impotriva vointei partilor?
a. principiul aflarii adevarului
b. principiul disponibilitatii
c. principiul rolului activ al judecatorului.
B
6. Aplicarea carui principiu constituie dreptul instantei de cere partilor
explicatii orale cu
privire la situatia de fapt si la motivarea in drept, pe care partile o
invoca in sustinerea
pretentiilor si apararilor lor?
a. disponibilitatii
b. nemijlocirii;
c. rolului activ al judecatorului
C
7. In virtutea carui principiu instanta poate sa puna in discutia partilor
necesitatea
introducerii in proces a altor persoane?
a. principiul rolului activ al judecatorului
b. principiul aflarii adevarului
c. principiul dreptului la aparare.
A
8. In ce se clasifica normele de procedura in functie de natura

raporturilor pe care le
reglementeaza?
a. norme generale si norme speciale;
b. norme de organizare judecatoreasca si norme de procedura propriu
zisa;
c. norme de organizare judecatoreasca, norme de competenta si norme
de
procedura propriu zisa.
C
9. De ce norme sunt reglementate incompatibilitatea, abtinerea si
recuzarea
judecatorilor?
a. norme de organizare judecatoreasca
b. norme de competenta
c. norme de procedura propriu zisa.
A
10. Care sunt elementele actiunii civile?
a. interesul, calitatea procesuala;

Page 2 of 19
b. partile, obiectul, cauza

c. capaciatatea procesuala
B
11. Cum trebuie sa fie obiectul actiunii civile?
a. licit, posibil, determinat
b. posibil;
c. determinat.
A
12. Ce constituie hotararile judecatoresti pronuntate in urma actiunilor
in constatare?
a. constituie titluri executorii;
b. consfintesc existenta sau inexistenta unei situatii de fapt;
c. nu pot fi puse in executare silita.
C
13. Dupa ce procedura se face judecata in cazul hotararilor in
constatare?
a. dupa procedura contencioasa;
b. dupa procedura necontencioasa
B
14. Ce drepturi cuprinde principiul disponibilitatii?
a. dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil;
b. dreptul de a renunta doar la judecata;
c. dreptul de a ataca hotararea
A
15. Ce obiect poate avea actiunea in constatare?
a. constatarea existentei unui drept al reclamantului impotriva paratului;
b. constatarea existentei sau inexistentei unei situatii de fapt
c. realizarea unui drept.
A
16. Ce procedura este reglementata in dreptul procesual civil romanesc
in raportul
instantei cu partile?
a. acuzatoriala;
b. inchizitoriala;
c. ce cuprinde atat elemente de procedura acuzatoriala cat si elemente de
procedura inchizitoriala.
C
17. Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile pentru repararea

prejudiciilor
cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale?
a. Judecatoria;

Page 3 of 19
b. Tribunalul;
c. Curtea Europeana a Drepturilor Omului
B
18. Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile privitoare la
nulitatea sau
desfacerea adoptiei?
a. Judecatoria;
b. Tribunalul;
c. Curtea de apel.
B
19. Ce instanta este competenta sa solutioneze cererile privind punerea
sub interdictie,
declararea disparitiei si declararea mortii unei persoane?
a. Judecatoria;
b. Tribunalul;
c. Inalta Curte de Casatie si Justitie.
A
20. Ce instanta este competenta sa solutioneze procesele si cererile in
materie de
expropriere?
a. Judecatoria;
b. Tribunalul;
c. Inalta Curte de Casatie si Justitie.
B
21. Cine poate cere stramutarea pentru siguranta publica?
a. numai de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte
de Casatie
si Justitie;
b. numai de un procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si
Justitie;
c. Ministrul Justitiei.
B
22. Unde se judeca cererile de stramutare?
a. in camera de consiliu;
b. cu citarea partilor;
c. numai dupa ce presedintele instantei a cerut dosarul pricinii si a
ordonat, fara
citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii.
A
23. Cum se da hotararea asupra cererii de stramutare?
a. se da numai motivat;

Page 4 of 19
b. nu este supusa nici unei cai de atac ordinare sau extraordinare

c. dispune obligatoriu ca toate actele efectuate inainte de admiterea
cererii de
stramutare sa fie refacute
4
B
24. Ce se intampla daca instanta se declara necompetenta?
a. impotriva hotararii se poate declara recurs in termen de 10 zile de la
pronuntare;
b. impotriva hotararii se poate declara recurs in termen de 5 zile de la
comunicare;
c. dosarul va fi trimis instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu
activitate
jurisdictionala competent, de indata ce hotararea de declinare a
competentei a
devenit irevocabila.
C
25. Unde se judeca conflictul de competenta?

a. in sedinta publica;
b. in camera de consiliu;
c. cu citarea partilor.
B
26. Cum se ataca hotararea ce constituie regulatorul de competenta?
a. poate fi atacata numai odata cu fondul;
b. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare;
c. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare.
C
27. Ce face instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta?
a. va suspenda, dar numai la cererea persoanei interesate, orice
procedura;
b. va suspenda din oficiu orice alta procedura;
c. va suspenda numai in cazurile prevazute de lege.
B
28. Care sunt participantii in procesul civil?
a. instanta si partile, procurorul, organul de executare, martorii, expertii
si
aparatorii;
b. organul de executare, procurorul;
c. martorii, expertii, interpretii, aparatorii
A
29. Ce caracter au normele care prevad compunerea instantei?

Page 5 of 19
a. supletiv;
b. imperativ;
c. dispozitiv.
B
30. Cum este coparticiparea procesuala?
a. facultativa;
b. obligatorie;
c. obligatorie, cand dispune legea.
C
31. De cine poate fi facuta cererea de interventie voluntara intr-un
proces?
a. numai de un tert interesat;
b. de una din parti;
c. de instanta, din oficiu.
A
32. Unde se poate face cererea de interventie voluntara principala?
a. in fata primei instante, pana la inceperea dezbaterilor;
b. numai in fata primei instante, pana la terminarea dezbaterilor;
c. in fata instantei de apel cu invoirea partilor.
C
33. Unde se poate face cererea de interventie in interesul uneia din
parti?
a. numai in fata primei instante;
b. in apel neconditionat;
c. in recurs, conditionat.
B
34. Ce se intampla daca cererea de chemare in garantie nu este depusa

in termen?
a. atrage respingerea ca tardiva a cererii;
b. atragere judecarea separata a cererii;
c. atrage judecarea separata a cererii daca partile nu consimt sa se
judece
impreuna
C
35. Cand inceteaza mandatul dat pentru reprezentarea in proces?
a. prin moartea celui care care l-a dat;
b. daca cel care l-a dat a devenit incapabil
c. prin retragerea lui de catre mostenitorii mandatarului sau de catre
reprezentantii mandantului incapabil.
C
36. Pe cine priveste incompatibilitatea?

Page 6 of 19
a. numai pe judecatori;
b. pe procurori;
c. pe grefieri.
A
37. Cum poate fi atacata incheierea prin care s-a respins recuzarea?
a. poate fi atacata cu recurs ;
b. poate fi atacata separat in termen de 15 zile;
c. poate fi atacata doar odata cu fondul
C
38. Cum trebuie sa fie dreptul subiectiv civil, privit ca o conditie a
actiunii civile?
a. recunoscut, ocrotit de lege si actual, exercitat cu buna-credinta
exercitat in
limitele sale interne si extere;
b. exercitat cu buna-credinta
c. exercitat in limitele sale interne si externe
A
39. Cum sunt actele de procedura facute de o persoana fara capacitate
de folosinta?
a. sunt anulabile;
b. sunt nule;
c. pot fi rectificate.
B
40. Cum sunt actele de procedura facute de o persoana fara capacitate
de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa, fara incuviintarea ocrotitorului sau
legal?
a. sunt anulabile;
b. sunt nule;
c. nu pot fi confirmate
A
41. De ce norme este reglementata compunerea completului de
judecata?
a. de organizare judecatoreasca
b. de competenta;
c. de procedura propriu – zise
A
42. Ce face judecatorul impotriva caruia este propusa recuzarea?
a. este obligat sa se abtina;
b. poate declara ca se abtine;
c. nu poate declara ca se abtine
B

Page 7 of 19
43. Ce face instanta cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin

cererea de
interventie in interes propriu?
a. instanta va respinge cererea de interventie
b. instanta va suspenda judecarea cererii de interventie
c. instanta poate hotara despartirea ei pentru a putea fi judecata deosebit
C
44. Ce face instanta cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin
chemarea in
garantie?
a. instanta va respinge cererea de chemare in garantie;
b. instanta va suspenda judecata cererii de chemare in garantie
c. instanta poate hotara disjungerea ei pentru a putea fi judecata
deosebit.
C
45. Care este sanctiunea nedepunerii in termen a cererii de chemare in
garantie?
a. respingerea ca tardiva
b. judecarea separata, indiferent de vointa partilor
c. judecarea impreuna, daca partile o consimt
C
46. De cine poate fi facuta cererea de aratare a titularului de drept?
a. numai de parat pana la prima zi de infatisare
b. de reclamant pana la prima zi de infatisare
c. de parat pana la inceperea dezbaterilor
A
47. Ce incidente este specific compunerii instantei?
a. incompatibilitatea;
b. exceptia de necompetenta materiala;
c. exceptia de necompetenta teritoriala
A
48. Cand este obligatorie participarea procurorului in procesul civil?
a. atunci cand legea prevede expres;
b. in cauzele cu minori;
c. atunci cand procurorul ierarhic superior dispune astfel
A
49. Cum se calculeaza termenul pe zile in procesul civil?
a. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot
cursul
zilei;

Page 8 of 19
b. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca

se trimite
in acest termen prin posta recomandat;
c. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in
care
srviciile instantei functioneaza
C
50. Cum opereaza nulitatea?
a. opereaza de drept si neconditionat cand este prevazut expres de lege;
b. nu trebuie sa fie numai expresa putand fi si virtuala;
c. opereaza de drept si neconditionat cand este prevazut de lege.
C
51. Nulitatea unui act de procedura atrage sau nu anulabilitatea actelor
subsecvente?
a. atrage nulitatea actelor subsecvente, neconditionat;
b. atrage nulitatea actelor subsecvente dependente de actul nul, numai
daca s-a
cauzat o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel;
c. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul.
C
52. Care sunt conditiile generale de exercitare ale actiunii civile?

a. interesul si calitatea procesuala;
b. partile, obiect si cauza;
c. afirmarea unui drept (formularea unei pretentii), interesul, capacitatea
procesual si calitatea procesuala.
B
53. De cine trebuie justificata calitatea procesuala?
a. de reclamant pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru
calitatea
procesuala pasiva;
b. de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru
calitatea
procesuala pasiva
c. de parat atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea
procesuala
pasiva.
B
54. Cum este actiunea in revendicare?
a. in realizare;
b. in constatare;
c. in constituire de drepturi.

Page 9 of 19
A
55. Cum se va respinge actiunea in constatare in cazul in care partea
poate cere realizarea
dreptului?
a. inadmisibila;
b. prematura;
c. nefondata.
A
56. In virtutea rolului activ inscris in art. 129 C. pr. civ. judecatorul este
indreptatit sa?
a. introduca in proces terte persoane fara a caror prezenta procesul nu
poate fi
solutionat;
b. ceara partilor sa prezinte explicatii oral sau in scris, cu privire la
situatia de
fapt si motivarea in drept;
c. se pronunte prin hotarare asupra oricaror imprejurari de fapt sau de
drept, chiar
daca nu sunt mentionate in cerere sau intampinare, daca aceasta este
necesar
pentru o solutionare completa a cuazei.
B
57. Judecatorul este incompatibil daca?
a. este sesizat cu o revizuire impotriva hotararii pe care a pronuntat-o;
b. este sotul avocatului uneia din parti;
c. a fost martor in aceeasi pricina.
C
58. Judecatorul este incompatibil daca?
a. a pronuntat sentinta atacata cu apel;
b. este fratele avocatului uneia din parti
c. a pronuntat hotararea atacata pe calea contestatiei la titlu.
A
59. In ce forma se face cererea de interventie principala?
a. se face printr-o simpla petitie;
b. se face in forma ceruta pentru cererea principala;
c. are cuprinsul stabilit expres de lege.
60. De cine se invoca nulitatile absolute?

a. pot fi invocate din oficiu si de instanta;
b. trebuie invocata cel mai tarziu pana la incheierea dezbaterilor inaintea

Page 10 of 19
primei
instante, sub sanctiunea nulitatii
c. sunt acele nulitati expres prevazute de lege
A
61. Ce conditie trebuie indeplinita printre altele, pentru a interveni
nulitatea prevazuta la
art. 105 alin.2 C. pr. civ.?
a. ca nulitatea sa fie expres prevazuta de lege;
b. actul sa fi fost indeplinit de o instanta necompetenta;
c. actul sa fi produs partilor o vatamare
C
62. Ce caracter au normele de procedură civilă care prevăd
compunerea instantei?
a. imperativ;
b. dispozitiv;
c. functie de exceptia invocată
A
63. Ce reglementează normele de procedură propriu- zise?
a. atribuŃiile instanŃelor judecătoresti între ele în funcŃie de
gradul de ierarhie;
b. modul de judecată a cauzelor civile si de punere în
executare a hotărâri lor judecătoresti si a altor
titluri executorii
c. delimitează atribuŃiile instanŃelor judecătoresti faŃă de
atribuŃiile organelor de executare silită
B
64. În ce se clasifică normele de procedură propriu-zise?
a. norme de procedură contencioasă, norme de procedură
necontencioasăsi norme de executare silită
b. norme de executare silită directă si indirectă
c. norme de procedură pentru procedura de drept comun si
pentru procedurile specia
A
65. După întinderea câmpului de aplicare, normele de procedură civilă
în ce se
clasifică?
a. norme de procedură contencioasă si necontencioasă
b. norme generale si norme speciale;
c. norme imperative si norme dispozitive;
B
66. Ce condiŃii se cer a fi îndeplinite pentru exercitarea acŃiunii civile?
a. cel care introduce acŃiunea să poată dovedi numai

Page 11 of 19
existenŃa dreptului ce-l pretinde

b. să justifice: dreptul subiectiv ce a fost încălcat sau nesocotit; să
manifeste un interes;capacitatea procesuală; calitatea procesuală;
c. să facă dovada numai a calităŃii procesuale si a capacităŃii
procesuale
B
67. Ce se înŃelege prin obiect al acŃiunii civile?

a. ceea ce se cere prin acŃiunea respectivă, pretenŃia
reclamantului, constatarea unui drept, protecŃia unor
interese pentru realizarea cărora calea justiŃiei
este obligatorie etc.;
b. în toate cazurile obiectul se reduce la plata unor sume
de bani ce reprezintă prestaŃia nerealizată;
c. se referă numai la obligaŃia impusă de instanŃă debitorului si
înscrisă în
hotărârea judecătorească ca o obligaŃie „de a face”
A
68. Ce condiŃii trebuie săîndeplinească obiectul acŃiunii civile?
a. licit, posibil si determinat sau determinabil
b. determinabil în funcŃie de criteriile stabilite de părŃi la
încheierea raportului juridic dedus judecăŃii
c. posibil si determinat sau determinabil
A
69. Care este cauza acŃiunii civile?
a. temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe
care una dintre părŃi îl valorifică împotriva celeilalte părŃi;
b. ceea ce se cere prin acŃiunea respectivă, pretenŃia
reclamantului;
c. plata unor sume de bani ce reprezintă prestaŃia
nerealizatăa reclamantului
A
70. Care sunt condiŃiile cauzei?
a. să existe, chiar dacă lipseste dreptul la acŃiune
b. existe, să fie reală, să fie Iicită si morală
c. să fie determinată pentru a putea să apară în dispozitivul
hotărârii si să permită executarea silită a acesteia
B
71. Cum trebuie săfie dreptul ca si condiŃie de exerciŃiu a acŃiunii
civile?
a. trebuie să fie recunoscut si ocrotit de lege, să nu fie
ilegal,imoral sau să contravină ordinii economice si

Page 12 of 19
sociale; să fie exercitat în limitele sale externe si interne;

săfir exercitat cu bună-credinŃă; să fie actual
b. să fie actual întrucât nu se poate intenta o acŃiune
preventivă;
c. nu trebuie să fie recunoscut si ocrotit de lege dacă se
referăla protecŃia si apărarea intereselor minorului si ale
persoanelor puse sub interdicŃie
A
72. Cum trebuie săfie interesul ca si condiŃie de exerciŃiu a acŃiunii
civile?
a. poate să fie material si moral;
b. să fie născut si actual; să fie legitim; să fie personal
c. să fie licit si determinat sau determinabil
B
73. Ce înseamnă capacitatea procesuală?
a. aptitudinea generală a persoanelor de a dobândi si
exercita drepturi si de a-si asuma obligaŃii, în plan
procesual pentru a valorifica în justiŃie dreptul
sau interesul în legătură cu care s-a născut litigiul;
b. aptitudinea persoanelor de a avea drepturi si obligaŃii
civile
c. aptitudinea persoanelor de a avea numai drepturi în
plan procesual pentru a valorifica în justiŃie interesul
în legătură cu care s-a născut litigiu
A
74. Ce presupune calitatea procesuală?
a. aptitudinea părŃilor din proces de a avea drepturi si
obligaŃii în plan procesual;
b. existenŃa unei identităŃi între persoana reclamantului
si persoana c are este titular al dreptului subiectiv în
raportul juridic dedus judecăŃii si între persoana pârâtului
si cel obligat în acel raport juridic;
c. dreptul reprezentanŃilor legali de a sta în proces în locul
persoanelor lipsite de capacitate procesuală de exerciŃiu
B
75. Cum se poate face transmiterea calităŃii procesuale?
a. numai pe cale legală
b. pe cale legală si convenŃională
c. calitatea procesuală nu se poate transmite
B
76. După scopul material urmărit de reclamant acŃiunea civilă în ce se
clasifică?

Page 13 of 19
a. acŃiuni reale, acŃiuni personale si acŃiuni mixte

b. acŃiuni în realizarea dreptului, acŃiuni în constatarea
dreptului, acŃiuni în constituirea de drepturi
c. acŃiuni principale, acŃiuni incidentale;
B
77. Care este situaŃia la care se referă cazurile de incompatibilitate?
a. situaŃia în care judecătorul se află în relaŃie de rudenie
sau de prietenie cu una din părŃile din proces
b. situaŃia în care instanŃa unde judecătorul funcŃionează
ca magistrat nu este competent să judece
c. situaŃia în care judecătorul a pronunŃat o hotărâre în
cauza respectivă si nu poate lua parte la judecata
aceleiasi pricini în apel sau în recurs si nici în caz de
rejudecare după casare sau în situaŃia în care judecătorul
a fost martor, expert sau arbitru în aceeasi cauză;
C
78. La cine se referă incompatibilitate ?
a. judecător;
b. judecător si procuror
c. judecător, procuror, expert sau arbitru;
A
79. De cine poate fi invocată incompatibilitatea?
a. de partea interesată; de instanŃă din oficiu; de procuror
b. de instanŃă din oficiu;
c. de procurer
A
80. Pentru a fi parte în proces,o persoană ce condiŃii trebuie să

îndeplinească?
a. să dovedească că i s-a încălcat un drept;
b. să pretindă un drept; să aibă calitate procesuală;să justifice
un interes;să aibă capacitate procesuală;
c. să justifice interesul în introducerea si susŃinerea acŃiunii
B
81. Cum poate fi intervenŃia terŃilor în proces?
a. numai principală;
b. numai accesorie
c. principală sau accesorie
C
82. Cum poate fi făcută cererea privind chemarea în judecată a altei
persoane care ar putea
săpretindă aceleasi drepturi ca si reclamantul ?

Page 14 of 19
a. de oricare dintre părŃi;

b. numai de reclamant
c. numai de pârât;
A
83. De cine se depune cererea privind arătarea titularului dreptului?
a. atât de reclamant cât si de pârât
b. numai de reclamant
c. numai de pârât
C
84. Ce se întâmplă dacă reprezentantul părŃii în proces (persoană fizică
sau juridică) nu face
dovada calităŃii sale?
a. instanŃa va anula actele făcute de reprezentantul care nu poate
face dovada calităŃii sale
b. instanŃa poate admite actele de dispoziŃie făcute cu o procură
Generală
c. instanŃa poate acorda un termen pentru remedierea acestor
lipsuri si dacă nu au fost înlăturate, cererea va fi anulată;
C
85. Când mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte?
a. au un reprezentant comun
b. obiectul pricinii este un drept sau o obligaŃiune comună ori dacă
drepturile sau obligaŃiile lor au aceeasi cauză;
c. au pornit împreună o acŃiune indiferent dacă au un drept sau o’
obligaŃie comună;
B
86. Ce cuprinde competenŃa materială?
a. numai competenŃa materială funcŃională
b. numai competenŃa materială procesuală;
c. competenŃa materială funcŃională si competenŃa materială
procesuală
C
87. Cum poate fi competenta materiala?
a. competenŃă teritorială de drept comun, competenŃă teritorială
alternativăsau facultati vă si competenŃă teritorială exclusivă
sau excepŃională;
b. competenŃă generală
c. competenŃă materială;
A
88. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta generala?
a. norme dispozitive
b. norme imperative însă în funcŃie de organul la care se

Page 15 of 19
reda
c. imperative;
C
89. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta materiala?
a. norme de la cre partile se pot abate cu incuviintarea instantei;
b. norme imperative
c. norme dispozitive;
B
90. Cum sunt normele ce reglementeaza competenta teritoriala
exclusiva sau exceptionala?
a. norme imperative
b. norme dispozitive
c. imperative sau dispozitive in functie de instanta la care
se refera;
A
91. De competenta carei instante sunt cererile pentru repararea
prejudiciilor cauzate prin erori
judiciare savarsite in procesele penale ?
a. judecătoriilor;
b. tribunalelor
c. curtilor de apel;
B
92. De competenta carei instante sunt cererile pentru recunoasterea,
precum si cele pentru
incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine ?
a. judecătoriilor
b. tribunalelor
c. curtilor de apel
B
93. Unde se fac cererile privitoare la un bun imobil?
a. la intanta in circumscriptia careia se afla bunul imobil
b. la instanŃa domiciliului reclamantului
c. la intanta domiciliului paratului;
A
94. Unde se face cererea cand imobilul este situat in circumscriptia mai
multor instante?
a. la instanŃa domiciliul pârâtului
b. la oricare din instanŃele în circumscripŃiile cărora se află imobilul,
indiferent dacă În acea circumscripŃie se află sau nu si domiciliul
pârâtului
c. la instanŃa domiciliului sau resedinŃei pârâtului, dacă acestea
se află in vreuna din aceste circumscripŃii, iar în caz contrar, la

Page 16 of 19
oricare din instanŃele în circumscripŃiile cărora se află imobilul.

C
95. Cand exista conflict de competenta?
a. cand doua sau mai multe instante se declara competente sa
judece aceeasi pricina
b. când două sau mai multe instanŃe, prin hotărâri irevocabile
s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricină
c. când acel conflict apare între o instanŃă judecătorească si un
organ fără activitate juridicŃională;
B
96. De cine este solutionat conflictul de competenta dintre doua instante

judecatoresti?
a. de instanta superioara aflata in conflic
b. de instanta superioara celei in fata careia a aparut conflictul
c. de instanta superioara si comuna intantelor aflate in conflict
C
97. De cine este solutionat conflictul de competenta dintre o instanta
judecatoreasca si
un organ cu activitate
a. de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei in
Conflict
b. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. de Curtea de apel in raza căreia se află judecătoria sau
tribunalul aflat în conflict.
A
98. La ce cale de atac este supusa hotararea prin care solutioneaza
conflictul de
comptenta?
a. recursului in termen de 5 zile de la comunicare
b. recursului in termen de 5 zile de la pronuntare
c. nici unei cai de atac;
A
99. În situaŃia in care una dintre părŃi are două rude sau afini pana la
gradul al patrulea
inclusiv printre magistrati sau asistentii judiciari iinstantei, ce fel de
cerere poate fi
formulata?
a. incompatibilitate;
b. recuzare;
c. stramutare
C

Page 17 of 19
100. Cand trebuie ceruta stramutarea pentru motive de rudenie au

afinitate?
a. inainte de inceperea oricărei dezbateri
b. in orice stare a pricinii;
c. numai de către procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Jutitie;
A
101. Unde se depune cererea de stramutare intemeiata pe motive de
banuiala
legitima?
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie
b. instanta imediat superioara
c. instanta la care se afla dosarul
A
102. De cine poate fi invocata exceptia de necompetenta relativa?
a. de procuror;
b. de instanta din oficiu;
c. de catre parat
C
103. Cand se face investirea instantei in favoarea careia s-a pronuntat
declinarea de
competenta?
a. la data ramanerii irevocabile a hotararii
b. la data pronuntarii ei;
c. la data mentionata in hotarare
A
104. Hotararea de declinare a competenŃei are putere de lucru judecat?

a. da fta de toate instntele:
b. nu;
c. numai cuprivire lainstanta care se dezinvesteste
C
105. Cum sunt actele de procedura intocmite de un judecator
necompetent?
a. sunt nule in totalitata lor
b. sunt nule numai daca a cauzat partii o vatamare
c. sunt lovite de nulitate absoluta, cu exceptia probelor care
raman castigate cauzei si care nu vor fi refacute de instanta
competenta decat pentru motive temeinice
C
106. Ce se intelege prin prorogarea competentei?
a. situaŃia în care o instanŃă nu este competenta
b. situaŃia în care o instanŃă competentă sa soluŃioneze
cererea cu care a fost sesizată de către reclamant, devine
competentăsă soluŃioneze si cereri care,in mod normal, sunt de

Page 18 of 19
competenta altei instanŃe;

c. situatia in care instanta isi declina competenta in favoarea altei
instante;
B
107. Cand intervine prorogarea judecatoreasca de competenta?
a. in cazul declinarii competentei;
b. în cazul delegării instanŃei;
c. in cazul conflictului de competenta
B
108. Ce inseamna conexitatea?
a. părŃile pot solicita întrunirea mai multor pricini chiar dacă
soluŃionarea lor este de competenŃa unor instanŃe de grade
diferite;
b. părŃile pot solicita întrunirea mai multor pricini ce
se află înaintea aceleiasi instanŃe sau instanŃe deosebite,
de acelasi grad, în care sunt aceleasi părŃi sau chiar
împreunăcu alte părŃi si ale căror obiect si cauză au între
ele o strânsă legătură;
c. părŃile pot solicita întrunirea mai multor pricini chiar dacă
soluŃionarea lor este de competenŃa unor instanŃe de grade
diferite însă în cauzele respective sunt aceleasi părŃi
B

Page 19 of 19
Drept procesual penal. Partea generala
MULTIPLE CHOICE
1. Oficialitatea procesului penal priveste:
a. numai faza urmăririi penale

b. numai faza urmăririi penale si faza judecătii
c. numai faza judecătii
2. Actele necesare desfăsurării procesului penal se îndeplinesc:
a. numai din oficiu

b. din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel
c. la cererea părtilor
3. Conform principiului prezumtiei de nevinovătie, în cursul urmăririi

penale, făptuitorul va fi considerat nevinovat până la:
a. sesizarea organelor de urmărire penală

b. începerea urmăririi penale
c. punerea în miscare a actiunii penale
4. Prezumtia de nevinovătie:
a. este consacrată expres de Codul de procedură penală;

b. nu este consacrată expres de Constitutia României
c. este o prezumtie absolută care nu poate fi răsturnată decât printr-o
hotărâre penală definitivă
5. Dreptul la apărare este garantat învinuitului sau inculpatului:
a. după punerea în miscare a actiunii penale;

b. în timpul prezentării materialului de urmărire penală
c. pe tot parcursul procesului penal;
6. Pentru garantarea dreptului la apărare:
a. organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea

asistentei juridice a învinuitului sau inculpatului în toate procesele
penale
b. organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea
asistentei juridice a părtii vătămate în toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia să încunostinteze, de îndată si mai
înainte de a-l audia, pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care
este cercetat, încadrarea juridică a acesteia si să-i asigure posibilitatea
pregătirii si exercitării apărării
7. În cursul procesului penal:
a. orice parte are dreptul de a fi asistată de apărător

b. orice parte trebuie asistată de apărător;
c. învinuitul sau inculpatul trebuie asistat de apărător
8. Desfăsurarea procesului penal în limba română:
a. exclude posibilitatea ca judecata să aibă loc fără interpret, chiar dacă

judecătorul, procurorul, apărătorii si părtile cunosc aceeasi limbă
maternă
b. presupune că părtii i se numeste un interpret, din oficiu si în mod
obligatoriu, ori de câte ori limba sa maternă este alta decât limba
română;
c. presupune că părtii i se desemnează în mod gratuit un interpret dacă nu
îsi poate apăra interesele decât în limba sa maternă
9. În procesul penal:
a. procedura judiciară se desfăsoară în limba română, cu exceptiile

prevăzute de lege
b. procedura judiciară se desfăsoară în limba maternă pe care părtile o
înteleg, cu ajutorul interpretilor
c. părtile si alte persoane în proces pot folosi limba maternă, dar actele
procedurale se întocmesc în limba română
10. Părtilor care nu se pot exprima:
a. li se asigură posibilitatea de a lua cunostintă de piesele dosarului,

dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii în instantă
prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instantă
b. li se asigură posibilitatea de a lua cunostintă de piesele dosarului,
dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii în instantă
prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instantă;
c. li se asigură posibilitatea ca interpretul ales să studieze dosarul
11. Sunt acte prin care se poate pune în miscare actiunea penală:
a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului

b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orală a procurorului sau încheierea
instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul
12. Sunt trăsături ale actiunii penale:
a. actiunea penală apartine statului, este obligatorie, este indisponibilă,

este individuală si indivizibilă
b. actiunea penală este obligatorie, indisponibilă si indivizibilă
c. actiunea penală este obligatorie, este indisponibilă, individuală si
indivizibilă numai dacă este pornită de autoritătile statului;
13. Actiunea penală:
a. este suficientă existenta unor informatii privind săvârsirea unei

infractiuni pentru punerea în miscare a actiunii penale
b. nu poate fi pusă în miscare decât in personam
c. implică dobândirea de către făptuitor a calitătii de învinuit
14. Actiunea penală:

a. se poate pune în miscare, în cursul fazei de judecată, numai prin

încheiere, dacă procurorul participă la judecarea cauzei
b. se poate pune în miscare prin declaratia orală a procurorului care
solutionează cauza
c. se poate exercita atât în fata instantei penale, cât si în fata instantei
civile
15. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale în urma judecării unei
cauze:
a. condamnarea sau achitarea

b. clasarea sau încetarea procesului penal;
c. încetarea urmăririi penale sau încetarea procesului penal
16. Se va dispune scoaterea de sub urmărire penală în următoarele ipoteze:
a. fapta nu există, lipseste plângerea prealabilă, fapta nu a fost săvârsită

de învinuit sau de inculpat
b. fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a
fost săvârsită de învinuit sau de inculpat, fapta nu întruneste elementele
constitutive ale infractiunii
c. persoana vătămată si-a retras plângerea prealabilă, a intervenit decesul
făptuitorului, a intervenit prescriptia răspunderii penale
17. Dacă nu există învinuit sau inculpat în cauză si s-a împlinit termenul de
prescriptie a răspunderii penale, se va dispune:
a. încetarea urmăririi penale

b. scoaterea de sub urmărire penală
c. clasarea;
18. Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal dacă:
a. s-a constat că faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale

infracŃiunii
b. s-a constat că fapta nu este prevăzută de legea penală
c. părŃile s-au împăcat
19. Dacă, după ce s-a constat că a intervenit prescripŃia răspunderii penale,

învinuitul sau inculpatul solicită continuarea procesului penal:
a. procurorul dispune încetarea urmăririi penale, în situaŃia în care a

intervenit o cauză care înlătură caracterul penal al faptei
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală, dacă fapta nu este
prevăzută de legea penală
c. procurorul dispune încetarea urmăririi penale
20. Învinuitul poate cere continuarea procesului penal dacă:
a. există o cauză de încetare a procesului penal

b. a intervenit amnistia
c. s-a împăcat cu partea vătămată
21. Mostenitorii persoanei vătămate:
a. pot exercita acŃiunea civilă în nume propriu, dacă persoana vătămată a

decedat înainte de a se constitui parte civilă
b. pot exercita acŃiunea civilă numai în calitate de mostenitori ai victimei
infracŃiunii, dacă aceasta a decedat ca urmare a săvârsirii infracŃiunii
c. pot continua acŃiunea civilă, dacă persoana vătămată a decedat după
constituirea ca parte civilă, chiar dacă nu au acceptat mostenirea
22. AcŃiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal:
a. nu este scutită de taxa de timbru;

b. poate fi pornită oricând
c. se stinge întotdeauna prin pronunŃarea unei hotărâri de achitare
23. În cazul acŃiunii civile:
a. dreptul de opŃiune nu funcŃionează dacă acŃiunea civilă se exercită

din
oficiu;
b. dacă persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civilă în
procesul penal, acŃiunea introdusă la instanŃa civilă nu este
admisibilă dacă
instanŃa penală a suspendat procesul penal;
c. dacă persoana care a suferit un prejudiciu s-a constituit parte civilă în
procesul penal, acŃiunea introdusă la instanŃa civilă nu este
admisibilă dacă
instanŃa penală a lăsat nesoluŃionată acŃiunea civilă
24. AcŃiunea civilă se exercită în procesul penal împotriva:
a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si părŃii responsabile

civilmente
b. părŃii civile
c. părŃii responsabile civilmente, dacă inculpatul se sustrage de la
judecată
25. Repararea pagubei în cazul în care acŃiunea civilă a fost exercitată în

procesul penal:
a. se face numai în natură

b. se face numai prin echivalent, cu excepŃia situaŃiei în care bunul a
fost
găsit la inculpat;
c. se face în natură sau prin plata unei despăgubiri bănesti, în măsura în
care
repararea în natură nu este posibilă;
26. InstanŃa rezolvă din oficiu acŃiunea civilă numai atunci când aceasta are
ca obiect:
a. restituirea lucrurilor
b. restabilirea situaŃiei anterioare
c. desfiinŃarea totală sau parŃială a unui înscris;
27. Favorizatorul răspunde civil solidar cu inculpatul:

a. dacă a dat ajutor pentru asigurarea folosului infracŃiunii, dar numai în

limitele acestuia
b. dacă a săvârsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, în toate cazurile în care inculpatul este obligat la plata
despăgubirilor
civile;
28. Vor răspunde civil în solidar cu inculpatul, dacă sunt trasi la răspundere
penală în faŃa instanŃei de judecată:
a. coautorii, instigatorii si complicii

b. tăinuitorul si favorizatorul pentru întregul prejudiciu produs de inculpat
c. partea responsabilă civilmente
29. Persoana vătămată prin infracŃiune, constituită parte vătămată, poate

participa în aceeasi cauză:
a. numai în calitate de parte vătămată;

b. numai în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin
constituirea ca parte civilă
c. în calitate de parte civilă, dacă solicită această calitate prin constituirea
ca
parte civilă;
30. Partea responsabilă civilmente:
a. poate fi introdusă în cauză oricând în cursul procesului penal;

b. poate interveni în procesul penal numai până la citirea actului de
sesizare
c. poate interveni în procesul penal numai până la terminarea cercetării
judecătoresti
31. Introducerea în procesul penal a părŃii responsabile civilmente:
a. nu se poate face în cursul urmăririi penale

b. se poate face la cererea părŃii civile
c. se poate face la cererea părŃii vătămate sau a părŃii civile

32. Procurorul:
a. este obligat să susŃină acŃiunea civilă pornită de partea civilă înainte

de citirea actului de sesizare
b. poate să susŃină acŃiunea civilă, dacă partea civilă este lipsită de
capacitate de exerciŃiu
c. este obligat să susŃină interesele persoanei vătămate prin infracŃiune,
dacă aceasta este lipsită de capacitate de exerciŃiu sau are o capacitate
de exerciŃiu restrânsă;
33. În cazul în care persoana vătămată printr-o infracŃiune solicită să

participe în procesul penal în calitate de parte civilă si, în acelasi timp,
introduce o acŃiune la instanŃa civilă:
a. hotărârea definitivă si irevocabilă a instanŃei penale are autoritate de

lucru judecat în faŃa instanŃei civile care judecă acŃiunea civilă cu
privire la existenŃa faptei, a persoanei care a săvârsit-o si a vinovăŃiei
acesteia;
b. hotărârea definitivă a instanŃei civile are autoritate de lucru judecat în
faŃa instanŃei penale cu privire la existenŃa faptei, a persoanei care a
săvârsit-o si a vinovăŃiei acesteia;
c. judecata în faŃa instanŃei civile se suspendă până la rezolvarea
definitivă a cauzei penale
34. Persoana vătămată prin infracŃiune se poate adresa instanŃei civile:
a. oricând, chiar dacă s-a constituit parte civilă în procesul penal;

b. în caz de suspendare a procesului penal, dacă s-a constituit parte civilă
în procesul penal
c. oricând, chiar dacă instanŃa penală a rezolvat acŃiunea civilă;
35. Partea vătămată este:
a. persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială

prin săvârsirea infracŃiunii;
b. subiectul pasiv al infracŃiunii

c. persoana fizică, dacă a suferit o vătămare fizică, morală sau materială
prin săvârsirea infracŃiunii si dacă participă în procesul penal;
36. Inculpatul:
a. este numai persoana fizică împotriva căreia s-a pus în miscare

acŃiunea penală;
b. trebuie să fie o persoană, fizică sau juridică, determinată;
c. poate fi o persoană căreia legea îi recunoaste imunitatea penală
37. Partea vătămată participă în procesul penal:
a. în ceea ce priveste latura penală

b. în ceea ce priveste latura civilă
c. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă, concomitent, dar
numai
dacă s-a constituit parte civilă;
38. Persoana vătămată:
a. dobândeste în mod automat calitatea de parte vătămată dacă a sesizat

săvârsirea infracŃiunii
b. dobândeste în mod automat calitatea de parte civilă dacă a indicat
cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit
c. trebuie chemată de organele judiciare pentru a fi întrebată dacă se
constituie parte vătămată sau parte civilă, după caz;
39. Este parte în faza de judecată a procesului penal:
a. partea responsabilă civilmente;

b. învinuitul;
c. procurorul
40. Are calitatea de inculpat:

a. numai persoana faŃă de care s-a pus în miscare acŃiunea penală;

b. numai persoana citată în această calitate de instanŃa penală
c. persoana faŃă de care s-a dispus începerea urmăririi penale
41. Parte vătămată în procesul penal poate fi:
a. numai victima infracŃiunii;

b. numai o persoană fizică
c. o persoană fizică sau o persoană juridică
42. CompetenŃa după calitatea persoanei:
a. stabileste numai instanŃa judecătorească împuternicită să judece în

prima
instanŃă
b. stabileste instanŃa judecătorească împuternicită să judece în primă
instanŃă
si, implicit, instanŃele care judecă în apel si în recurs
c. stabileste numai parchetul competent să efectueze urmărirea penală
43. SecŃii maritime si fluviale funcŃionează:
a. numai la tribunale si curŃi de apel;

b. nu numai la judecătorii, tribunale, curŃi de apel, ci si la Înalta Curte de
CasaŃie si JustiŃie
c. la unele judecătorii, tribunale si curŃi de apel;
44. SecŃii maritime si fluviale funcŃionează pe lângă instanŃele din:
a. GalaŃi;
b. Brăila
c. Călărasi;
45. Judecata în apel se realizează de către un complet format din:

a. trei judecători la tribunal si la curtea de apel;

b. trei judecători la curtea de apel si Completul de 9 judecători la Înalta
Curte de CasaŃie si JustiŃie;
c. doi judecători la tribunal si la curtea de apel
46. Sunt considerate forme subsidiare ale competenŃei în materie penală:
a. competenŃa după calitatea persoanei, competenŃa materială,

competenŃa
teritorială;
b. competenŃa specială si competenŃa personală;
c. competenŃa funcŃională si competenŃa materială
47. CompetenŃa specială:
a. este prevăzută sub sancŃiunea nulităŃii absolute si nu poate fi

invocată
oricând pe parcursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a
hotărârii;
b. reprezintă o formă de competenŃă subsidiară;
c. se întâlneste numai la instanŃele si parchetele militare
48. InstanŃele militare judecă:
a. numai infracŃiunile săvârsite de militari;

b. numai infracŃiunile săvârsite de militari, dacă au legătură cu
îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu
c. numai anumite infracŃiuni prevăzute de Codul penal si de legi speciale
si numai infracŃiunile săvârsite de militari, dacă au legătură cu
îndeplinirea atribuŃiilor de serviciu;
49. InfracŃiunea de omor săvârsită asupra unui magistrat de la tribunal va fi

judecată de:
a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;

b. curtea de apel;
c. tribunal;
50. InfracŃiunea de omor săvârsită de un magistrat de la tribunal va fi

judecată de:
a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie

b. curtea de apel;
c. tribunal;
51. Conflictele de competenŃă între tribunalele militare:
a. se soluŃionează de Curtea Militară de Apel;

b. pot interveni numai cu privire la cauzele în care se judecă infracŃiuni
contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date în competenŃa tribunalului militar teritorial;
52. Curtea Militară de Apel:
a. judecă numai în primă instanŃă si în recurs;

b. judecă în fond, în apel si în recurs;
c. judecă în primă instanŃă infracŃiunile săvârsite de judecătorii militari
si de procurorii militari;
53. InfracŃiunea de fals material în înscrisuri oficiale săvârsită de un avocat:
a. presupune, în vederea începerii urmăririi penale, avizul ministrului

justiŃiei;
b. este de competenŃa curŃii de apel;
c. implică o judecată care se poate desfăsura pe trei grade de jurisdicŃie:
fond, apel, recurs;
54. În cazul în care un avocat a săvârsit o infracŃiune, competenŃa de

soluŃionare a cauzei aparŃine:
a. curŃii de apel, dacă infracŃiunea are legătură cu atribuŃiile de

serviciu ale inculpatului;

b. instanŃei competente după gravitatea infracŃiunii săvârsite;
c. curŃii de apel;
55. Completul de 9 judecători al Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie judecă:
a. apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă instanŃă

de SecŃia penală;
b. recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă
instanŃă de
SecŃia penală;
c. recursurile în interesul legii
56. SecŃiile Unite ale Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie:
a. sesizează Curtea ConstituŃională pentru a se pronunŃa asupra

constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgarea acestora
b. judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în prima
instanŃă de SecŃia penală;
c. judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunŃate în primă
instanŃă de Completul de 9 judecători;
57. Sunt calităŃi si funcŃii care atrag competenŃa de judecată a Înaltei CurŃi de
CasaŃie si JustiŃie ca instanŃă de fond:
a. judecătorii de la tribunale si cei de la curŃile de apel;

b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
58. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie nu judecă:
a. în fond;
b. în apel;
c. în recurs;
59. InfracŃiunea săvârsită de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judecă

în primă instanŃă de:
a. curtea de apel;
b. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
c. instanŃa corespunzătoare din punct de vedere teritorial după calitatea
persoanei
60. În situaŃia infracŃiunilor continuate:
a. instanŃa de la locul unde s-a produs rezultatul este competentă să

judece
cauza;
b. instanŃa de la locul unde s-a comis primul act material este
competentă să
judece cauza;
c. oricare dintre instanŃele de la locul unde s-au comis oricare din actele
materiale sau instanŃa de la locul unde s-a produs rezultatul
61. Regulile de stabilire a competenŃei teritoriale:
a. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30 C. proc.

pen.;
b. se aplică în ordinea în care acestea sunt prevăzute în art. 30 C. proc.
pen.
numai dacă sesizările sunt simultane
c. nu există o ordine de prioritate între criteriile prevăzute în art. 30 C.
proc.
pen., indiferent de data sesizării
62. Când urmărirea penală s-a efectuat de un organ central căruia îi

corespund mai multe instanŃe competente potrivit criteriilor prevăzute în art.
30, judecarea cauzei revine:
a. instanŃei în circumscripŃia căreia s-a săvârsit infracŃiunea

b. instanŃei în circumscripŃia căreia îsi are sediul organul de cercetare
penală;
c. instanŃei stabilite de procuror
63. Prin locul săvârsirii infracŃiunii se poate înŃelege:
a. locul unde a fost prins făptuitorul

b. locul unde s-a desfăsurat activitatea infracŃională, în totul sau în parte;
c. locul unde au fost desfăsurate actele premergătoare săvârsirii
infracŃiunii;
64. Cauzele sunt reunite:
a. numai în faŃa primei instanŃe de judecată

b. în faŃa primei instanŃe de judecată, chiar după desfiinŃarea hotărârii
cu
trimitere de către instanŃa de apel sau după casarea cu trimitere de
către
instanŃa de recurs, în faŃa instanŃei de apel sau a instanŃei de recurs,
dacă se
află în acelasi stadiu de judecată;
c. în faŃa instanŃei de apel sau de recurs, dar numai prin prorogare de
competenŃă
65. Există indivizibilitate:
a. când la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe persoane;

b. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite în timp si loc
diferit,
dar după o prealabilă înŃelegere între infractori;
c. când între două sau mai multe infracŃiuni există legătură, iar reunirea
cauzelor se impune pentru o mai bună înfăptuire a justiŃiei
66. Există conexitate:
a. în cazul infracŃiunii continue sau continuate;

b. în cazul în care la săvârsirea unei infracŃiuni au participat mai multe
persoane;
c. când două sau mai multe infracŃiuni au fost săvârsite prin acelasi act;
67. Cauzele trebuie reunite întotdeauna:
a. în cazurile de conexitate în care o infracŃiune a fost săvârsită pentru a

ascunde sau a înlesni săvârsirea unei alte infracŃiuni
b. în toate cazurile de conexitate în care la săvârsirea unei infracŃiuni au
participat mai multe persoane;
c. în cazul infracŃiunii continuate sau în orice alte cazuri când două sau
mai
multe acte materiale alcătuiesc o singură infracŃiune;
68. În cazul normelor de competenŃă teritorială:
a. excepŃiile pot fi invocate numai până la citirea actului de sesizare;

b. excepŃiile pot fi invocate oricând, în orice stadiu al procesului, de
către
oricare dintre părŃi;
c. excepŃiile pot fi invocate de către oricare dintre părŃi, numai până la
începerea dezbaterilor;
69. ExcepŃiile privind competenŃa instanŃei pot fi ridicate:
a. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei teritoriale

b. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei materiale
c. până la citirea actului de sesizare, în cazul competenŃei după calitatea
persoanei
70. În situaŃia în care, după săvârsirea unei infracŃiuni, o persoană

dobândeste calitatea de senator, cauza va fi judecată:
a. de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;

b. de curtea de apel
c. de instanŃa competentă material
71. În situaŃia în care un amiral săvârseste o infracŃiune, iar ulterior nu mai

deŃine această calitate:
a. cauza va fi judecată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie în orice

situaŃie;
b. cauza va fi judecată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie dacă s-a dat
o
hotărâre în primă instanŃă
c. cauza va fi judecată de instanŃa competentă material
72. În situaŃia declinării de competenŃă determinate de competenŃa

teritorială:
a. actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menŃin

b. actele îndeplinite ori măsurile dispuse pot fi menŃinute;
c. actele îndeplinite ori măsurile dispuse nu pot fi menŃinute
73. Când instanŃa sesizată cu soluŃionarea conflictului de competenŃă

constată că acea cauză este de competenŃa altei instanŃe decât cele între care
a intervenit conflictul:
a. dacă faŃă de a treia instanŃă nu este instanŃă ierarhic superioară

comună,
trimite dosarul instanŃei superioare comune
b. trimite dosarul instanŃei competente, chiar dacă faŃă de a treia
instanŃă nu
este instanŃă ierarhic comună
c. desfiinŃează hotărârea instanŃei care a declansat conflictul de
competenŃă,
pentru a se dispune declinarea în favoarea instanŃei competente
74. În cazul unui conflict de competenŃă pozitiv:
a. soluŃionarea are ca efect suspendarea judecăŃii, cu excepŃia actelor

si
măsurilor care reclamă urgenŃă;
b. sesizarea instanŃei ierarhic superioare se face de instanŃa care si-a
declarat
prima competenŃa;
c. sesizarea instanŃei ierarhic superioare se face de instanŃa care si-a
declinat
ultima competenŃa;
75. Conflictul de competenŃă între două organe de cercetare penală:
a. trebuie soluŃionat de procurorul care supraveghează activitatea de

cercetare penală efectuată de aceste organe;
b. va fi soluŃionat de conducătorul parchetului căruia i-ar reveni
competenŃa
să instrumenteze dosarul;
c. se rezolvă de către seful ierarhic superior din punct de vedere
administrativ al celor două organe de cercetare penală
76. Judecătorul nu este incompatibil să judece o cauză în apel dacă:
a. într-o discuŃie între prieteni a afirmat că apelul declarat de un inculpat

în
cauza respectivă va fi admis;
b. a schimbat încadrarea juridică prin încheiere, înainte de soluŃionarea
cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs împotriva unei încheieri privind o
măsură preventivă, pronunŃându-se asupra vinovăŃiei inculpatului;
77. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză numai dacă:
a. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu una din părŃi
b. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalŃi
judecători care face parte din complet
c. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 3 inclusiv cu procurorul
78. Judecătorul este incompatibil să judece o cauză dacă:
a. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a
dispus
reŃinerea învinuitului;
b. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu procurorul general
adjunct al parchetului care a întocmit rechizitoriul
c. este soŃ, rudă sau afin până la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a
întocmit citaŃiile în dosarul de urmărire penală
79. Se reŃine existenŃa unui caz de incompatibilitate în următoarea situaŃie:
a. judecătorul a fost reprezentant sau apărător al interpretului

b. judecătorul este soŃ, rudă sau afin cu unul din avocaŃi
c. judecătorul a primit liberalităŃi de la mandatarul unei părŃi;
80. În cazul în care partea află cazul de incompatibilitate după pronunŃarea

hotărârii:
a. poate formula cererea de recuzare în apel;

b. nu mai poate formula cererea de recuzare, dar poate declara apel pentru
acest motiv;
c. poate formula cererea de recuzare, chiar dacă hotărârea a rămas
definitivă
prin neapelare;
81. Cererea de recuzare poate fi formulată:
a. numai de către părŃi;

b. de către părŃi sau de procuror
c. de orice persoană interesată si de procuror
82. Dacă în cauză sunt arestaŃi preventiv, iar partea vătămată formulează o
cerere de recuzare a judecătorului:
a. cererea este inadmisibilă

b. cererea va fi soluŃionată de un alt complet, dar completul în faŃa
căruia s-a
formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat,
hotărăste
asupra măsurilor preventive;
c. cererea va fi soluŃionată de un alt complet, care va hotărî si asupra
măsurilor preventive;
83. Cererea de abŃinere formulată de procurorul de sedinŃă:
a. este inadmisibilă, întrucât acesta nu soluŃionează cauza si nici nu

efectuează acte necesare desfăsurării procesului penal;
b. se depune la conducătorul parchetului, care o înaintează presedintelui
instanŃei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezoluŃie;
c. se soluŃionează de instanŃă
84. Constituie motiv de recuzare:
a. participarea expertului de mai multe ori în aceeasi cauză;

b. audierea martorului de mai multe ori în aceeasi cauză
c. judecătorul a fost expert sau martor în cauză
85. Strămutarea judecării unei cauze penale poate fi cerută:
a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii

b. numai de Ministrul JustiŃiei;
c. de presedintele instanŃei superioare în grad celei la care se află cauza;
86. Poate fi solicitată strămutarea judecării unei cauze penale dacă:
a. imparŃialitatea judecătorilor ar putea fi stirbită din cauza dusmăniilor

locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminată cercetarea judecătorească
87. Strămutarea unei cauze se poate cere:
a. numai când aceasta se află pe rolul instanŃei de fond;

b. numai când aceasta se află pe rolul unei instanŃe
c. numai dacă aceasta nu se află în apel;
88. Cererea de strămutare:

a. se adresează instanŃei care a primit cauza spre judecare

b. se adresează instanŃei ierarhic superioare celei care a primit cauza
spre
judecare;
c. se adresează Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie;
89. Cererea de informaŃii în cazul strămutării:
a. este obligatorie în toate cazurile;

b. este facultativă în toate cazurile;
c. este facultativă în situaŃia în care se formulează o nouă cerere de
strămutare în aceeasi cauză;
90. PărŃile sunt anunŃate despre formularea cererii de strămutare de către:
a. Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie, prin citare;

b. instanŃa în faŃa căreia se află cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanŃa superioară celei la care se află cauza pe rol;
91. Strămutarea:
a. se dispune de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie si

JustiŃie
în cauzele aflate în curs de urmărire penală;
b. examinarea cererii se face în sedinŃă publică, cu citarea părŃilor;
c. se dispune prin încheiere motivată împotriva căreia se poate declara
recurs;
92. Desemnarea altei instanŃe pentru judecarea cauzei:
a. se dispune de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie si

JustiŃie
în cauzele aflate în curs de urmărire penală
b. examinarea cererii se face în sedinŃă publică, fără citarea părŃilor
c. se dispune prin încheiere motivată împotriva căreia se poate declara
recurs
93. Strămutarea poate fi cerută din nou:
a. oricând;
b. după trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare
c. numai dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi, necunoscute
Înaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie la data soluŃionării cererii
anterioare, sau
dacă noua cerere se întemeiază pe împrejurări noi, ivite după
respingerea
cererii anterioare;
94. Probele indirecte:
a. sunt întotdeauna obŃinute din altă sursă decât cea originală

b. dovedesc în mod direct fapta
c. sunt întotdeauna obŃinute din sursa originală
95. Probele directe:
a. sunt probele prin care se constată faptele probatorii;

b. sunt probele care se referă la faptul principal;
c. sunt elemente de fapt care ajung la cunostinŃa autorităŃilor judiciare
dintrun
izvor nemijlocit;
96. Sarcina administrării probelor în procesul penal aparŃine:
a. organelor judiciare;
b. poliŃiei judiciare si procurorului
c. părŃilor, poliŃiei judiciare, procurorului si instanŃei
97. Dreptul la tăcere:
a. poate fi folosit de învinuit sau inculpat cu privire la datele sale de

identitate;
b. reprezintă posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza să
răspundă la orice întrebare care i se pune de către organele judiciare
c. reprezintă posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza să
răspundă la orice întrebare care i se pune de către organele judiciare cu
privire la învinuirea care i se aduce;
98. Probele în procesul penal:
a. nu pot fi administrate decât în faza cercetării judecătoresti

b. pot fi propuse numai până la începerea dezbaterilor;
c. trebuie să fie admisibile, pertinente, concludente si utile
99. DeclaraŃia învinuitului sau inculpatului:
a. are o valoare probatorie absolută

b. are o valoare probatorie relativă
c. este indivizibilă;
100. DeclaraŃiile învinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea

adevărului:
a. necondiŃionat, dacă învinuitul sau inculpatul a acceptat să fie

audiat;
b. numai dacă se coroborează cu alte probe;
c. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă
din ansamblul probelor administrate în cauză
101. Reprezintă probe concludente în procedura penală:
a. probele care au legătură cu faptele sau împrejurările ce fac obiectul

probaŃiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevărului în cauza penală
c. probele care sunt necesare pentru soluŃionarea cauzei;
102. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:
a. se face separat dacă sunt mai mulŃi învinuiŃi sau inculpaŃi, în faza
de urmărire penală;
b. se face separat dacă sunt mai mulŃi învinuiŃi sau inculpaŃi,
indiferent de faza în care se află procesul penal;
c. învinuitul poate prezenta o declaraŃie scrisă personal mai înainte,
dacă aceasta cuprinde amănunte greu de reŃinut;
103. DeclaraŃiile învinuitului sau inculpatului:
a. se consemnează în scris sau se înregistrează cu mijloace audiovideo;

b. se consemnează în scris;
c. se consemnează în scris de către învinuit sau inculpat ori de către
avocatul acestuia
104. DeclaraŃiile părŃii vătămate pot servi la aflarea adevărului:
a. necondiŃionat;
b. numai dacă se coroborează cu alte probe;
c. numai dacă se coroborează cu alte fapte sau împrejurări care rezultă
din ansamblul probelor administrate în cauză;
105. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:
a. se face numai la sediul parchetului sau poliŃiei;

b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se găseste, dacă se află în
imposibilitate de deplasare;
106. Partea vătămată poate declara că participă în această calitate în

procesul penal:
a. până la terminarea cercetării judecătoresti

b. până la citirea actului de sesizare
c. până la punerea în miscare a acŃiunii penale
107. Partea civilă:
a. poate fi reprezentată în procesul penal, dar numai dacă este lipsită

total de capacitate de exerciŃiu
b. este introdusă din oficiu în procesul penal
c. poate declara că participă în procesul penal în această calitate
numai până la citirea actului de sesizare
108. Persoana obligată să păstreze secretul profesional:
a. nu este obligată să declare ca martor

b. nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele si împrejurările
de care a luat cunostinŃă în exerciŃiul profesiei, fără încuviinŃarea
persoanei
sau a unităŃii faŃă de care este obligată să păstreze secretul
c. nu poate să fie ascultată ca martor în nicio cauză
109. În situaŃia în care soŃia inculpatului este audiată în calitate de

martor:
a. poate săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă dacă declară

necorespunzător adevărului
b. poate săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă numai dacă este
audiată în legătură cu fapte de corupŃie, iar mărturia e mincinoasă
c. poate săvârsi infracŃiunea de favorizare a infractorului, dacă
mărturia e mincinoasă
110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezintă infirmităŃi

fizice:
a. este interzisă, deoarece persoana respectivă nu poate să redea

constient cunostinŃele pe care le are
b. nu este interzisă dacă ascultarea se face cu privire la fapte pe care
le-a perceput cu simŃurile sănătoase
c. este permisă în orice condiŃii si cu privire la faptele percepute în
orice mod;
111. SoŃul si rudele apropiate ale învinuitului:
a. nu pot fi audiate ca martori

b. nu sunt obligate să declare ca martori
c. nu pot săvârsi infracŃiunea de mărturie mincinoasă dacă au fost
audiate;
112. Minorul care nu a împlinit 14 ani:
a. nu poate fi audiat ca martor în procesul penal

b. poate fi audiat numai în sedinŃă secretă;
c. poate fi audiat, dar numai în prezenŃa unuia dintre părinŃi sau a
persoanei căreia îi este încredinŃat spre crestere si educare
113. Minorul:
a. nu poate fi ascultat ca martor în procesul penal;

b. nu este obligat să declare ca martor în procesul penal
c. poate fi ascultat ca martor
114. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:
a. rudele inculpatului si rudele părŃii vătămate;

b. părŃile civile;
c. minorii;
115. Persoana vătămată:
a. nu poate fi ascultată ca martor în procesul penal

b. poate fi obligată să declare ca martor
c. poate fi ascultată ca martor dacă nu s-a constituit parte civilă sau nu
participă în proces ca parte vătămată
116. Nu depune jurământ:

a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a împlinit 14 ani
117. Pot fi audiaŃi ca martori cu identitate protejată:
a. procurorul care a supravegheat urmărirea penală;

b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, în cazul infracŃiunilor privind violenŃa în familie;
118. Confruntarea poate fi efectuată:
a. numai între martorii ale căror declaraŃii sunt contradictorii;

b. numai între învinuit sau inculpat si martori;
c. între persoanele ascultate în aceeasi cauză, dacă între declaraŃiile
acestora există contradicŃii;
119. În cazul confruntării:
a. persoanele sunt ascultate cu privire la faptele si împrejurările în

privinŃa cărora declaraŃiile date anterior se contrazic;
b. declaraŃiile se consemnează în scris, în procese-verbale separate
pentru fiecare persoană;
c. persoanele confruntate trebuie să îsi pună reciproc întrebări
120. Una din părŃi prezintă o înregistrare video în procesul penal ca

probă:
a. înregistrarea video efectuată de parte este inadmisibilă ca mijloc de

probă, dacă a fost făcută fără autorizarea instanŃei;
b. înregistrarea video poate servi ca mijloc de probă, chiar dacă a fost
efectuată de parte, cu condiŃia ca infracŃiunea să fie cercetată la
plângere
prealabilă;
c. înregistrarea poate servi ca mijloc de probă dacă nu este interzisă de
lege sau dacă priveste înregistrări ale propriilor convorbiri sau
comunicări
ale părŃii purtate cu terŃi;
121. Convorbirile si comunicările părŃii vătămate pot fi interceptate:
a. la cererea motivată a acesteia, cu autorizarea judecătorului,

indiferent de natura infracŃiunii;
b. indiferent de natura infracŃiunii, dar numai cu autorizarea
judecătorului;
c. la cererea motivată a acesteia, cu autorizarea procurorului,
indiferent de natura infracŃiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
122. Mijloacele de probă administrate ca urmare a interceptărilor

convorbirilor si comunicaŃiilor:
a. pot fi supuse expertizei numai la cererea inculpatului;

b. pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a părŃilor sau din
oficiu;
c. nu pot fi supuse expertizei;
123. Nu pot fi martori asistenŃi:
a. vecinii persoanei al cărei domiciliu este percheziŃionat;

b. persoanele care au asistat la săvârsirea faptei
c. persoanele interesate în cauză
124. Ridicarea de obiecte sau înscrisuri se dispune:
a. numai de către instanŃă;

b. numai de către procuror;
c. de către executorul judecătoresc
125. PercheziŃia poate fi:
a. numai domiciliară;
b. corporală sau domiciliară

c. numai corporală;
126. Comisia rogatorie se poate adresa:
a. parchetului ierarhic superior;

b. parchetului ierarhic inferior;
c. instanŃei egale în grad;
127. Sunt măsuri preventive:
a. reŃinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;
128. Împotriva ordonanŃei procurorului prin care se dispune reŃinerea:
a. învinuitul poate formula plângere care se soluŃionează de

procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus reŃinerea;
b. învinuitul poate formula plângere care se soluŃionează de instanŃă
în termen de 3 zile de la data sesizării;
c. învinuitul nu poate formula plângere;
129. Împotriva ordonanŃei organului de cercetare penală prin care se

dispune reŃinerea:
a. învinuitul poate formula plângere, înainte de expirarea termenului

de 24 de ore, plângere care se soluŃionează de procuror;
b. învinuitul poate formula plângere, înainte de expirarea termenului
de 24 de ore, plângere care se soluŃionează de instanŃă în termen de 3
zile de
la data sesizării;
c. învinuitul nu poate formula plângere;
130. În cazul comisiei rogatorii:

a. instanŃa care efectuează comisia rogatorie va dispune desemnarea

unui apărător din oficiu pentru inculpatul arestat;
b. comisia rogatorie se poate adresa unei instanŃe inferioare;
c. prezentarea materialului de urmărire penală se poate realiza prin
comisie rogatorie dacă se asigură transportarea dosarului;
131. Măsurile preventive pot înceta de drept:
a. la data soluŃionării plângerii împotriva măsurii preventive luate de

procuror;
b. când s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea măsurii
preventive;
c. la data pronunŃării hotărârii de achitare;
132. În cazul reŃinerii:
a. măsura nu poate fi luată dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru

infracŃiunea săvârsită este amenda;
b. măsura nu poate fi luată decât dacă pedeapsa prevăzută de lege
pentru infracŃiunea săvârsită este închisoarea, chiar si alternativ cu
amenda;
c. măsura poate fi luată oricare ar fi pedeapsa prevăzută de lege;
133. ReŃinerea poate fi dispusă de:
a. judecător;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infracŃiunile săvârsite la
bordul navelor sau aeronavelor;
c. agenŃii poliŃiei de frontieră în ipoteza constatării unor infracŃiuni la
regimul frontierei de stat;
134. Măsurile preventive pot fi dispuse prin:
a. rezoluŃia organului de cercetare penală

b. rezoluŃia procurorului;
c. ordonanŃa procurorului;
135. Cazurile prevăzute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:
a. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul obligării de a nu părăsi

localitatea;
b. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul arestării preventive;
c. nu prezintă nicio relevanŃă în cazul reŃinerii
136. Următoarea măsură preventivă poate fi prelungită:
a. reŃinerea, numai de către procuror, pentru o perioadă de 24 de ore

b. arestarea preventivă, numai de către instanŃă;
c. obligarea de a nu părăsi Ńara, numai de către instanŃă;
137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu părăsi

localitatea se comunică:
a. poliŃiei de frontieră;
b. administraŃiei financiare în a cărei circumscripŃie locuieste
învinuitul sau inculpatul;
c. părŃii vătămate
138. Arestarea preventivă se dispune prin:
a. ordonanŃa procurorului;
b. încheierea judecătorului
c. mandatul de arestare emis de judecător
139. Arestarea preventivă a învinuitului:
a. se poate dispune de către procuror, în cursul urmăririi penale, si de

către instanŃa de judecată, în cursul judecăŃii;
b. nu se poate dispune decât în cursul urmăririi penale;
c. presupune punerea în miscare a acŃiunii penale;
140. Măsura preventivă a reŃinerii:
a. nu poate fi luată dacă infracŃiunea săvârsită este pedepsită numai cu

amenda;
b. poate dura mai mult de 24 de ore în cazul în care persoana a fost
reŃinută administrativ;
c. poate fi luată chiar dacă nu s-a început urmărirea penală faŃă de
persoana respectivă;
141. În situaŃia în care acŃiunea penală se pune în miscare faŃă de

învinuitul arestat preventiv:
a. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru o perioadă de maxim 30

de zile;
b. inculpatul nu mai poate fi arestat preventiv;
c. inculpatul poate fi arestat preventiv pentru perioada care a mai
rămas din termenul maxim de 30 de zile;
142. În cazul în care instanŃa admite propunerea de arestare

preventivă:
a. mandatul de arestare preventivă este emis de judecător

b. mandatul de arestare preventivă este emis de procuror
c. mandatul de arestare preventivă este emis de grefier;
143. Poate fi prelungită:
a. reŃinerea inculpatului;
b. arestarea preventivă a învinuitului;
c. arestarea preventivă a inculpatului;
144. Arestarea inculpatului major:
a. nu poate depăsi 180 de zile decât dacă s-a pronunŃat o hotărâre de

primă instanŃă;
b. nu poate depăsi 180 de zile în cursul urmăririi penale;
c. nu poate depăsi 180 de zile în fiecare fază a procesului penal;

145. Sunt măsuri procesuale reale:
a. liberarea provizorie pe cauŃiune si restituirea lucrurilor;

b. măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cauŃiune si măsurile asigurătorii;
146. Sunt acte procesuale:
a. introducerea plângerii prealabile de către persoana vătămată,

trimiterea în judecată, punerea în miscare a acŃiunii penale;
b. înmânarea citaŃiei, efectuarea unei percheziŃii, ascultarea unui
martor;
c. împăcarea părŃilor, cercetarea la faŃa locului, înmânarea citaŃiei
147. Nerespectarea dispoziŃiilor privind incompatibilitatea

judecătorilor este sancŃionată cu:
a. nulitatea relativă;
b. nulitatea absolută;
c. nulitatea relativă, care poate fi invocată la termenul următor;
148. Dacă organele de cercetare ale poliŃiei judiciare apreciază că

inculpatul nu îsi poate face singur apărarea:
a. asistenŃa juridică este obligatorie;

b. asistenŃa juridică nu este obligatorie, cu excepŃia situaŃiilor
prevăzute de art. 171 C. proc. pen. în care se află inculpatul;
c. nu există o prevedere legală referitoare la această situaŃie;
149. Sunt faze ale procesului penal:
a. urmărirea penală, procesul penal si punerea în executare a

hotărârilor penale rămase definitive;
b. urmărirea penală, judecata si punerea în executare a hotărârilor

penale definitive;
c. urmărirea penală si judecata;
150. Sunt corpuri delicte:
a. obiectele care conŃin o urmă a faptei săvârsite;

b. obiectele care poartă o urmă a faptei săvârsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la
săvârsirea unei infracŃiuni, precum si obiectele care sunt produsul
infracŃiunii;
151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare

preventivă:
a. este obligatorie, indiferent de infracŃiune;

b. este obligatorie, dar numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracŃiunea săvârsită este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai dacă inculpatul este minor ori
infracŃiunea săvârsită este pedepsită cu o pedeapsă mai mare de 4 ani;
MULTIPLE CHOICE –PARTEA A II-A
1.Sunt limite ale urmăririi penale:
a. punerea în miscare a acŃiunii penale si trimiterea în judecată

b. sesizarea organelor de urmărire penală si trimiterea în judecată;
c. întocmirea actului de începere a urmăririi penale si trimiterea în
judecată, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi
penale;
2. Limitele urmăririi penale pot fi:
a. începerea urmăririi penale in rem si trimiterea în judecată prin

rechizitoriu;
b. începerea urmăririi penale in personam si trimiterea în judecată
prin rechizitoriu;
c. începerea urmăririi penale in personam si punerea în miscare a

acŃiunii penale;
3. Urmărirea penală se desfăsoară de către:
a. procuror si organele de cercetare penală;

b. magistraŃi;
c. organele de cercetare penală speciale;
4. Organele de urmărire penală dispun prin ordonanŃă:
a. acolo unde legea prevede expres;

b. numai dacă acŃiunea penală este pusă în miscare;
c. în situaŃia în care inculpatul se află în stare de arest preventiv;
5. Procurorul competent să efectueze sau să exercite supravegherea

activităŃii de cercetare penală este:
a. procurorul de la parchetul corespunzător instanŃei care, potrivit

legii, judecă în primă instanŃă cauza;
b. procurorul de la parchetul corespunzător instanŃei în circumscripŃia
căreia s-a săvârsit infracŃiunea;
c. procurorul care supraveghează activitatea organului de cercetare
penală competent să instrumenteze cauza;
6. În situaŃia în care organul de cercetare penală constată că nu este

competent să efectueze cercetarea penală:
a. îsi declină competenŃa organului de cercetare penală competent;

b. îndrumă persoana vătămată să formuleze plângerea penală la
organul competent si clasează plângerea primită cu ignorarea
dispoziŃiilor privind competenŃa;
c. trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în
vederea sesizării organului competent;
7. OfiŃerii si subofiŃerii Jandarmeriei Române care au constatat o

infracŃiune în timpul misiunilor specifice:
a. nu au dreptul să reŃină corpurile delicte;

b. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data
descoperirii faptei ce constituie infracŃiune;
c. înaintează procurorului actele încheiate, în cel mult 3 zile de la data
descoperirii faptei ce constituie infracŃiune flagrantă;
8. AgenŃii poliŃiei de frontieră, pentru infracŃiunile de frontieră, au

următoarele obligaŃii:
a. nu pot efectua percheziŃii corporale;

b. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau de îndată procurorului sau
organului de cercetare penală, împreună cu lucrările efectuate si cu
mijloacele materiale de probă;
c. pot prinde pe făptuitor, pe care îl predau procurorului în termen de
maxim 5 zile de la prima constatare efectuată, împreună cu mijloacele
materiale de probă;
9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmărire

penală:
a. plângerea, denunŃul si plângerea prealabilă;

b. plângerea, denunŃul si sesizarea din oficiu;
c. plângerea, denunŃul si sesizarea comandantului;
10. Pentru persoana vătămată, plângerea:
a. nu poate fi formulată de substituiŃii procesuali;

b. poate fi formulată de către unul din soŃi pentru celălalt soŃ sau de
către copilul major pentru părinŃi;
c. poate fi formulată de substituiŃii procesuali numai dacă partea
vătămată nu se află în Ńară;
11. În situaŃia în care organul de cercetare penală constată, înainte de

începerea urmăririi penale, incidenŃa cazului prevăzut de art. 10 lit. b/1) C.
proc. pen.:
a. înaintează dosarul procurorului cu propunere de neîncepere a

urmăririi penale;
b. înaintează dosarul procurorului cu propunere de începere a
urmăririi penale;
c. dispune începerea urmăririi penale;
12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în

cazul prevăzut de art. 10 lit. b/1 C. proc. pen. este:
a. ordonanŃa;
b. rezoluŃia;
c. ordonanŃa de scoatere de sub urmărire penală si aplicare a unei
sancŃiuni cu caracter administrativ;
13. Actul prin care se dispune neînceperea urmării penale este:
a. rezoluŃia;
b. rezoluŃia de neîncepere a urmăririi penale;
c. ordonanŃa;
14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală în

cazurile prevăzute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:
a. întotdeauna ordonanŃa;
b. întotdeauna rezoluŃia;
c. rezoluŃia sau ordonanŃa, după stadiul urmăririi penale si în funcŃie
de propunerea organelor de cercetare penală;
15. Actul prin care se dispune încetarea urmăririi penale este:
a. întotdeauna ordonanŃa;
b. întotdeauna rezoluŃia;
c. rezoluŃia sau ordonanŃa, după stadiul urmăririi penale si în funcŃie
de propunerea organelor de cercetare penală;
16. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a. trebuie autorizată de procurorul care supraveghează urmărirea

penală;
b. nu este permisă în cazul infracŃiunilor de falsificare de monede;
c. trebuie autorizată de judecător;
17. Folosirea investigatorilor sub acoperire:
a. se autorizează prin ordonanŃă motivată, pentru o perioadă de cel

mult 60 de zile;
b. autorizarea poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 60 de
zile;
c. durata totală a autorizării, în aceeasi cauză, cu privire la aceeasi
persoană, nu poate depăsi 180 de zile;
18. Procedura prezentării materialului de urmărire penală:
a. nu poate fi repetată;
b. trebuie repetată dacă organele de urmărire penală au administrat
probe noi;
c. poate fi repetată dacă învinuitul a refuzat să semneze procesulverbal;
19. Prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului este:
a. facultativă;
b. trebuie efectuată numai de organul de cercetare penală;
c. trebuie efectuată de procuror;
20. Participarea procurorului la efectuarea urmăririi penale:
a. este obligatorie;
b. este facultativă;
c. se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricărui act de
cercetare penală, ocazie cu care procurorul poate îndruma organul de
cercetare penală cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penală;

21. Actul prin care se dispune începerea urmăririi penale când organul
de urmărire penală este sesizat prin denunŃ este:
a. procesul-verbal;
b. ordonanŃa;
c. rezoluŃia;
22. În situaŃia în care, ulterior adoptării soluŃiei, procurorul constată că

nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia propunerea de a
nu se începe urmărirea penală:
a. infirmă rezoluŃia si dispune scoaterea de sub urmărire penală;

b. infirmă rezoluŃia si restituie actele organului de urmărire,
dispunând începerea urmăririi penale;
c. infirmă rezoluŃia si dispune suspendarea urmăririi penale;
23. Reluarea urmăririi penale se dispune:
a. dacă a încetat cauza de suspendare;

b. dacă a intervenit o lege mai favorabilă;
c. dacă acŃiunea penală a fost pusă în miscare;
24. În incinta instituŃiilor de interes public:
a. actele de urmărire penală se pot efectua cu autorizarea

judecătorului;
b. actele de urmărire penală se pot efectua numai cu autorizaŃia
procurorului sau cu acordul conducerii acelei unităŃi;
c. nu se pot efectua acte de urmărire penală;
25. În ipoteza săvârsirii infracŃiunii de abuz de încredere de către un

notar public, plângerea prealabilă se adresează:
a. organului de cercetare penală competent teritorial;

b. parchetului de pe lângă curtea de apel;
c. curŃii de apel;
26. Plângerea prealabilă trebuie introdusă:
a. de persoana vătămată;
b. în termen de 2 luni de la data săvârsirii infracŃiunii;
c. la instanŃa competentă să judece cauza în fond;
27. În cazul infracŃiunii flagrante pentru care este necesară plângerea

prealabilă:
a. organul de urmărire penală este obligat să constate fapta si apoi să

cheme partea vătămată pentru a o întreba dacă formulează plângere
prealabilă;
b. organul de urmărire penală constată fapta dacă există plângerea
prealabilă a părŃii vătămate;
c. organul de urmărire penală constată fapta, iar partea vătămată are
posibilitatea să formuleze plângerea prealabilă în termen de 2 luni de la
acest moment;
28. Învinuitul este:
a. persoana faŃă de care se efectuează cercetări într-o cauză penală;

b. persoana faŃă de care s-a dispus începerea urmăririi penale;
c. persoana faŃă de care s-a dispus punerea în miscare a acŃiunii
penale;
29. Urmărirea penală poate fi suspendată:
a. dacă inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să ia parte

la procesul penal;
b. dacă partea vătămată suferă de o boală gravă care o împiedică să
participe la procesul penal;
c. dacă una din părŃi suferă de o boală gravă care o împiedică să
participe la procesul penal;
30. În cazul încetării urmăririi penale într-o cauză în care inculpatul

este arestat preventiv:
a. procurorul comunică o copie a ordonanŃei administraŃiei locului de

deŃinere;
b. instanŃa care a dispus revocarea arestării preventive comunică o
copie a încheierii la administraŃia locului de deŃinere;
c. instanŃa care a dispus revocarea arestării preventive înstiinŃează prin
adresă administraŃia locului de deŃinere, cu dispoziŃia de a pune de
îndată în libertate pe inculpat;.
31. OrdonanŃa sau rezoluŃia de încetare a urmăririi penale se

comunică:
a. numai părŃii vătămate si inculpatului;

b. autorului sesizării, învinuitului sau inculpatului si oricărei alte
persoane interesate;
c. numai părŃii vătămate, părŃii civile, învinuitului sau inculpatului,
părŃii responsabile civilmente;
32. Prezentarea materialului de urmărire penală trebuie repetată:
a. dacă se constată că trebuie schimbată încadrarea juridică ori dacă sau

efectuat acte noi de cercetare penală;
b. dacă s-au efectuat acte noi de cercetare penală;
c. dacă inculpatul formulează o astfel de cerere;
33. Actul de sesizare a instanŃei de judecată este:
a. plângerea prealabilă, în cazul infracŃiunilor pentru care acŃiunea

penală se pune în miscare la plângere prealabilă;
b. numai rechizitoriul;
c. încheierea de declinare a competenŃei în situaŃia necompetenŃei
teritoriale;
34. Reluarea urmăririi penale se dispune, după suspendare:
a. prin proces-verbal;
b. prin rezoluŃie;
c. prin ordonanŃă;
35. Reluarea urmăririi penale se dispune, în caz de restituire:
a. prin rezoluŃie;
b. prin ordonanŃă
c. prin hotărâre judecătorească
36. Redeschiderea urmăririi penale se dispune:
a. prin rezoluŃie;
b. prin ordonanŃă;
c. prin hotărârea instanŃei;
37. Pot face plângere:
a. împotriva actelor de urmărire penală: partea vătămată, partea civilă

si învinuitul sau inculpatul;
b. împotriva măsurilor de urmărire penală: învinuitul sau inculpatul,
partea vătămată;
c. împotriva măsurilor si actelor de urmărire penală: orice persoană,
dacă prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;
38. În situaŃia în care judecătorul admite plângerea, prin încheiere,

desfiinŃează rezoluŃia sau ordonanŃa atacată si reŃine cauza spre judecare:
a. încheierea poate fi atacată separat cu recurs de către procuror si de

către persoana faŃă de care s-a dispus netrimiterea în judecată;
b. încheierea poate fi atacată odată cu fondul, calea de atac fiind cea
prevăzută de lege pentru cauza respectivă;
c. încheierea poate fi atacată cu apel odată cu fondul;
39. Plângerea împotriva soluŃiei de netrimitere în judecată:
a. va fi respinsă ca inadmisibilă dacă a fost gresit îndreptată;

b. constituie actul de sesizare a instanŃei în cazul admiterii plângerii si
reŃinerii cauzei spre judecare;
c. trebuie soluŃionată de judecător în terme de maxim 20 de zile de la
primirea acesteia;
40. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală:
a. se depune la procuror sau la organul de cercetare penală;

b. trebuie formulată în termen de 20 de zile de la data la care partea a
cunoscut măsura sau actul de urmărire penală;
c. se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, după
caz;
41. Plângerea împotriva actelor si măsurilor de urmărire penală

trebuie soluŃionată:
a. în termen de 20 de zile de la formularea acesteia;

b. în termen de 30 de zile de la primire;
c. în termen de 20 de zile de la primire;
42. Inculpatul trebuie ascultat:
a. înainte de a se lua decizia punerii în miscare a acŃiunii penale;

b. în cursul cercetării judecătoresti, ori de câte ori este necesar;
c. după prezentarea materialului de urmărire penală;
43. Împotriva ordonanŃelor sau rezoluŃiilor, după caz, de neîncepere a

urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de
încetare a urmăririi penale poate face plângere:
a. după respingerea plângerii de către prim-procurorul parchetului,

procurorul general sau, după caz, de către procurorul sef de secŃie, de
către partea vătămată, învinuit sau inculpat;

b. după respingerea plângerii formulate conform art. 275-278 C. proc.
pen., în termen de 20 de zile de la data comunicării modului de
rezolvare, de către persoana vătămată si de către orice alte persoane ale
căror interese sunt vătămate;
c. după admiterea plângerii formulate conform art. 275-278 C. proc.
pen., în termen de 20 de zile de la data comunicării modului de
rezolvare, de către persoana vătămată si de către orice alte persoane ale
căror interese sunt vătămate, plângerea urmând a fi adresată instanŃei;
44. SoluŃionând plângerea conform art. 278/1 C. proc. pen.,

judecătorul:
a. poate admite orice alte probe necesare si utile soluŃionării cauzei;

b. nu poate admite proba cu înscrisuri;
c. verifică rezoluŃia sau ordonanŃa atacată, pe baza lucrărilor si a
materialului din dosarul cauzei si a oricăror înscrisuri noi prezentate;
45. Judecata se poate desfăsura:
a. numai la sediul instanŃei;

b. în alt loc decât sediul instanŃei numai dacă prin lege specială
referitoare la competenŃa după calitatea persoanei se prevede aceasta;
c. în lipsa inculpatului aflat în stare de deŃinere, dacă aducerea
acestuia la instanŃă nu este posibilă din cauza lipsei escortei;
46. Principiul nemijlocirii presupune:
a. ca judecătorii care fac parte din completul de judecată să ia contact

direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au
fost administrate în cursul urmăririi penale sau prin administrarea de
probe noi;
b. ca judecătorii care fac parte din completul de judecată să ia contact
direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au
fost administrate în cursul urmăririi penale sau prin administrarea de
probe noi,
toate acestea în prezenŃa părŃilor;
c. ca judecătorii care fac parte din completul de judecată, procurorul si
părŃile să ia contact direct cu probele administrate, prin

readministrarea probelor care au fost administrate în cursul urmăririi
penale sau prin
administrarea de probe noi;
47. Ca o consecinŃă a principiului nemijlocirii:
a. până la pronunŃarea hotărârii, este posibilă schimbarea completului

de judecată pe tot parcursul judecării cauzei;
b. după începerea cercetării judecătoresti, orice schimbare în
compunerea completului presupune reluarea de la început a cercetării;
c. până la începerea dezbaterilor, este posibilă schimbarea completului
de judecată fără vreo consecinŃă asupra continuării judecăŃii;
48. SedinŃa de judecată:
a. este publică numai dacă toŃi inculpaŃii sunt majori;

b. este publică numai dacă inculpatul este arestat;
c. este publică, de regulă;
49. Citarea este obligatorie la fiecare termen:
a. în cazul militarilor si deŃinuŃilor;

b. în cazul minorilor;
c. în cazul în care partea a fost prezentă la un termen, dar procedura
de citare nu a fost îndeplinită pentru acel termen;
50. Citarea este obligatorie:
a. când instanŃa a dispus repunerea cauzei pe rol în urma deliberării;

b. la pronunŃare;
c. când inculpatul este minor;
51. Citarea nu este obligatorie:

a. în cazul experŃilor, martorilor si interpreŃilor;

b. în cazul părŃii prezente la unul din termene, chiar dacă la termenele
ulterioare lipseste;
c. în cazul militarilor;
52. Lista cauzelor:
a. se afisează la instanŃă cu 48 de ore înainte de termenul de judecată;

b. se comunică parchetului cu 24 de ore înainte de termenul de
judecată;
c. se afisează la instanŃă cu 24 de ore înainte de termenul de judecată;
53. Sunt atribuŃii ale presedintelui completului:
a. asigurarea ordinii si a solemnităŃii sedinŃei;

b. strigarea cauzei si apelul celor citaŃi
c. decide asupra cererilor formulate de părŃi;
54. Constatarea infracŃiunilor de audienŃă:
a. este o atribuŃie a completului de judecată

b. se menŃionează numai în încheierea de sedinŃă
c. se menŃionează într-un proces-verbal care se atasează la dosar;
55. Prin infracŃiune de audienŃă se înŃelege:
a. infracŃiunea săvârsită în cursul sedinŃei de judecată;

b. infracŃiunea săvârsită în sala de sedinŃă;
c. infracŃiunea săvârsită în cursul urmăririi penale, în cursul audierii
părŃilor sau martorilor;
56. La prima înfăŃisare:
a. instanŃa este obligată să verifice regularitatea actului de sesizare;

b. instanŃa poate să verifice regularitatea actului de sesizare;
c. instanŃa verifică regularitatea actului de sesizare la cererea părŃilor;

57. Partea vătămată poate formula cereri, ridica excepŃii si pune

concluzii cu privire la:
a. latura penală;
b. latura civilă;
c. latura penală si latura civilă;
58. În situaŃia în care motivul suspendării priveste numai pe unul

dintre inculpaŃi:
a. instanŃa dispune suspendarea întregii cauze numai dacă motivul

suspendării a fost boala gravă de care suferă unul dintre inculpaŃi;
b. instanŃa de judecată dispune suspendarea întregii cauze numai dacă
motivul suspendării a fost formularea unei cereri de extrădare pasivă;
c. instanŃa dispune suspendarea întregii cauze numai dacă disjungerea
nu este posibilă;
59. Recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis cererea
de suspendare a judecăŃii pentru că s-a formulat o cerere de extrădare activă:
a. este inadmisibil;
b. este suspensiv de executare;
c. se judecă în termen de 5 zile;
60. Încheierea de sedinŃă se întocmeste:
a. de către unul dintre judecătorii din complet, în termen de 3 zile de

la terminarea sedinŃei;
b. de grefier, în termen de 24 de ore de la terminarea sedinŃei;
c. de presedintele completului, în termen de 24 de ore de la terminarea
sedinŃei;
61. Dacă hotărârea se pronunŃă în ziua în care au avut loc dezbaterile:

a. se întocmeste o încheiere separată;

b. se întocmeste o încheiere separată numai dacă se amână
pronunŃarea;
c. nu se întocmeste o încheiere separată;
62. Deliberarea si pronunŃarea hotărârii:
a. au loc de îndată după încheierea dezbaterilor;

b. nu pot fi amânate;
c. nu pot fi amânate pe un termen scurt, determinat;
63. Deliberarea:
a. are loc în secret;

b. poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredactează
minuta;
c. poate avea loc cu participarea judecătorilor care au administrat
probele în cursul cercetării judecătoresti;
64. Completul de divergenŃă se poate constitui:
a. în primă instanŃă;
b. în apel;
c. în recurs;
65. Dacă unanimitatea completului de judecată nu poate fi întrunită:
a. hotărârea se ia în complet de divergenŃă;

b. hotărârea se ia cu majoritate;
c. cauza se repune pe rol
66. Dacă în urma deliberării rezultă mai mult de două păreri:
a. hotărârea se ia în complet de divergenŃă;

b. judecătorul care a opinat soluŃia cea mai blândă trebuie să se se

alăture celei mai apropiate de părerea sa;
c. judecătorul care a opinat soluŃia cea mai severă trebuie să se alăture
celei mai apropiate de părerea sa;
67. Lipsa minutei:
a. atrage nulitatea relativă a hotărârii, deoarece rezultatul deliberării

este consemnat în dispozitivul hotărârii;
b. atrage nulitatea absolută a hotărârii;
c. nu are niciun efect asupra validităŃii hotărârii dacă hotărârea a fost
semnată de toŃi membrii completului;
68. Minuta:
a. se redactează de grefier si se semnează de membrii completului de

judecată;
b. se redactează în termen de 15 de zile de la data terminării cercetării
judecătoresti;
c. se întocmeste în două exemplare originale, din care unul se atasează
la dosarul cauzei, iar celălalt se depune la dosarul de minute al
instanŃei;
69. Hotărârea judecătorească penală, sentinŃă sau decizie:
a. se redactează de grefier;
b. se redactează de toŃi judecătorii din complet;
c. se redactează de unul dintre judecătorii din complet;
70. În cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de

arest:
a. presedintele sau unul din judecătorii completului de judecată

fixează un termen în interiorul căruia i se comunică citaŃia
inculpatului;
b. presedintele sau unul din judecătorii completului de judecată
fixează un termen, care nu poate fi mai mare de 48 de ore, înăuntrul
căruia se comunică citaŃia împreună cu o copie a actului de sesizare a

instanŃei;
c. presedintele sau unul din judecătorii completului de judecată
fixează un termen, care nu poate fi mai mic de 48 de ore, înăuntrul
căruia se
comunică citaŃia împreună cu o copie a actului de sesizare a
instanŃei;
71. Procurorul trebuie să participe la sedinŃele de judecată:
a. numai dacă este citat;

b. numai când consideră necesar;
c. numai în cauzele în care instanŃa a fost sesizată prin rechizitoriu
72. Obiectul judecăŃii:
a. este stabilit numai de procuror;

b. se mărgineste la fapta si la persoana arătată în actul de sesizare a
instanŃei, de regulă;
c. se referă la fapta sau la persoana cu privire la care se referă
extinderea;
73. Dacă instanŃa constată, în cursul cercetării judecătoresti, că

încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată:
a. pune în discuŃie noua încadrare juridică;

b. dispune suspendarea procesului penal;
c. dispune schimbarea încadrării juridice prin rezoluŃie;
74. În cazul extinderii acŃiunii penale pentru alte acte materiale:
a. instanŃa dispune extinderea prin încheiere;

b. procurorul dispune extinderea acŃiunii penale prin declaraŃie orală;
c. dosarul se restituie pentru ca inculpatul să fie trimis în judecată
pentru toate actele materiale;
75. În cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:
a. procurorul poate cere extinderea procesului penal si în ceea ce

priveste această faptă;
b. instanŃa pune în miscare acŃiunea penală si pentru fapta nouă;
c. obiectul judecăŃii nu se schimbă;
76. În cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:
a. instanŃa face aplicarea dispoziŃiilor privind schimbarea încadrării

juridice;
b. procurorul pune în miscare acŃiunea penală prin ordonanŃă;
c. instanŃa trebuie să sesizeze, prin încheiere, organul de urmărire
penală competent pentru efectuarea de cercetări cu privire la fapta
descoperită, dacă procurorul participă la judecată;
77. În cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:
a. procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele

persoane;
b. instanŃa pune în miscare acŃiunea penală prin încheiere;
c. instanŃa sesizează procurorul competent pentru punerea în miscare a
acŃiunii penale;
78. Ultimul cuvânt al inculpatului:
a. inculpatului i se dă cuvântul personal sau prin apărător;

b. inculpatului i se dă cuvântul personal;
c. nu se impune, în ipoteza în care, în cadrul dezbaterilor, inculpatul a
luat cuvântul ultimul pentru a răspunde susŃinerilor părŃii civile;
79. Nu pot fi acordate despăgubiri civile dacă:
a. achitarea s-a pronunŃat pentru că fapta nu prezintă gradul de pericol

social al unei infracŃiuni;
b. achitarea s-a pronunŃat pentru că fapta nu există;
c. achitarea s-a pronunŃat pentru că lipseste unul din elementele

constitutive ale infracŃiunii;
80. Procurorul poate face apel:
a. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă;

b. numai în ceea ce priveste latura penală;
c. în ceea ce priveste latura penală, iar în ceea ce priveste latura civilă
numai în cazul minorilor;
81. Inculpatul poate declara apel:
a. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă;

b. în caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitării;
c. în caz de încetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul
încetării;
82. Partea vătămată poate formula apel:
a. numai în ceea ce priveste latura penală;

b. în ceea ce priveste latura penală si latura civilă;
c. numai cu privire la latura civilă;
83. Partea civilă si partea responsabilă civilmente pot face apel:
a. în ceea ce priveste latura civilă si latura penală;

b. numai în ceea ce priveste latura penală;
c. numai în ceea ce priveste latura civilă;
84. Apărătorul:
a. poate formula apel în nume propriu în ceea ce priveste latura civilă;

b. nu poate formula apel în nume propriu;
c. nu poate formula apel în nume propriu decât cu privire la
cheltuielile judiciare care i se cuvin;
85. Sunt substituiŃi procesuali în cazul declarării apelului:
a. apărătorul părŃii vătămate;

b. soŃul părŃii vătămate
c. rudele apropiate ale inculpatului
86. Dacă apelul este introdus de o altă persoană pentru inculpat,

titular al apelului devine:
a. inculpatul;
b. persoana care a introdus apelul;
c. inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari
87. O persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o

măsură sau printr-un act al instanŃei poate declara apel:
a. dacă nu este parte în proces;

b. dacă atacă soluŃia de fond a cauzei;
c. dacă măsura sau actul instanŃei i-a produs o vătămare de natură
directă si personală care decurge din soluŃia de fond a cauzei privind
părŃile din proces;
88. Poate declara apel:
a. persoana care, reclamând că un martor a fost mincinos în cauza pe

care a avut-o, instanŃa l-a achitat ca fiind de bună-credinŃă;
b. ruda apropiată a inculpatului, vătămată moral si material de pe
urma condamnării;
c. persoana care, deŃinând un bun confiscabil ca urmare a infracŃiunii
săvârsite de inculpat, a fost obligată să îl predea;
89. Apărătorul, ca substituit procesual, poate declara apel:
a. numai dacă nu a acordat asistenŃă juridică la instanŃa a cărei

hotărâre se atacă;
b. dacă a acordat asistenŃă juridică la instanŃa a cărei hotărâre se atacă;
c. ca reprezentant convenŃional;
90. Apelul declarat de tatăl părŃii civile este:
a. inadmisibil;
b. admisibil;
c. fondat sau nefondat, după caz;
91. Termenul de apel este:
a. de 10 zile de la pronunŃare pentru procuror, dacă legea nu dispune

altfel;
b. de 10 zile de la comunicare pentru procuror, dacă legea nu dispune
altfel;
c. de 10 zile de la pronunŃare pentru toate părŃile;
92. Termenul de apel curge:
a. de la pronunŃare pentru inculpatul elev al unei instituŃii militare de

învăŃământ, dacă acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la
pronunŃare;
b. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat
care a lipsit la pronunŃare;
c. de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a
lipsit la pronunŃare;
93. Repunerea în termenul de apel se poate face:
a. dacă instanŃa de fond constată că apelul a fost formulat în termen de

10 zile de la începerea executării despăgubirilor civile;
b. dacă instanŃa de apel constată că apelul a fost formulat în termen de
10 zile de la începerea executării pedepsei;
c. dacă partea a lipsit de la judecată, dar a fost prezentă la pronunŃare;
94. Dacă inculpatul care a fost prezent la pronunŃare formulează apel

după expirarea termenului de 10 zile, invocând lipsa din localitate din cauza
obligaŃiilor de serviciu:
a. instanŃa de apel poate admite apelul peste termen;

b. instanŃa de apel poate admite cererea de repunere în termenul de
apel;
c. apelul va fi respins ca tardiv;
95. Inculpatul a lipsit atât la judecată, cât si la pronunŃare si a

declarat recurs a doua zi după ce a început să execute pedeapsa:
a. recursul este tardiv;

b. instanŃa poate admite recursul declarat peste termen;
c. instanŃa poate admite cererea de repunere în termenul de recurs;
96. Apelul peste termen se poate declara:
a. dacă întârzierea este determinată de o cauză temeinică de

împiedicare;
b. dacă partea a lipsit la toate termenele de judecată;
c. dacă partea a lipsit la toate termenele de judecată si la pronunŃare;
97. Apelul peste termen poate fi admis:
a. dacă întârzierea este determinată de o cauză temeinică de

împiedicare;
b. dacă partea a declarat apel în termen de 10 zile de la începerea
executării pedepsei;
c. dacă partea a declarat apel după 10 zile de la începerea executării
despăgubirilor civile;
98. Inculpatul care a fost prezent la pronunŃare declară apelul după

expirarea termenului de 10 zile si dovedeste în faŃa instanŃei de apel faptul că a
fost plecat din localitate în interes de serviciu:
a. apelul este tardiv;

b. instanŃa poate admite apelul declarat peste termen;
c. instanŃa poate admite cererea de repunere în termenul de apel;
99. Apelul se declară:
a. numai prin cerere scrisă depusă la instanŃa care a pronunŃat

hotărârea care se atacă;
b. numai prin cerere scrisă;
c. oral, caz în care se întocmeste un proces-verbal pentru constatarea
acestei împrejurări;
100. RenunŃarea la apel:
a. se poate produce după expirarea termenului de apel;

b. poate interveni după pronunŃarea hotărârii si până la expirarea
termenului de declarare a apelului;
c. este irevocabilă;
101. Retragerea apelului:
a. nu este posibilă decât înainte de începerea dezbaterilor la instanŃa

de apel;
b. se poate face de inculpatul minor, dacă apelul a fost declarat
personal de acesta;
c. se poate face prin mandatar special;
102. Apărătorul inculpatului:
a. poate retrage apelul declarat de inculpat;

b. poate retrage apelul declarat pentru inculpat, dar numai dacă
declaraŃia de apel a fost făcută de apărător în numele inculpatului;
c. nu poate retrage apelul declarat de inculpat decât dacă prezintă un
mandat special în acest sens;
103. Apelul declarat în termen:
a. este suspensiv de executare atât în ceea ce priveste latura civilă, cât

si în ceea ce priveste latura penală, dacă prin lege nu se dispune altfel;
b. este suspensiv de executare numai în ceea ce priveste latura penală
c. nu este suspensiv de executare
104. Dacă inculpatul nu motivează cererea de apel:
a. apelul va fi respins ca nefondat;

b. apelul va fi examinat în temeiul efectului devolutiv;
c. apelul va fi respins ca nemotivat
105. Principiul neagravării situaŃiei în propriul apel presupune:
a. instanŃa de apel nu poate agrava situaŃia părŃii în favoarea căreia

procurorul a declarat apel;
b. instanŃa de apel nu poate pronunŃa o pedeapsă mai mare decât
instanŃa de fond;
c. instanŃa de apel nu îl poate condamna pe inculpatul achitat de
instanŃa de fond;
106. Efectul extensiv al apelului presupune:
a. instanŃa de apel examinează cauza prin extindere si cu privire la

părŃile care nu au declarat apel, fără a le putea crea o situaŃie mai
grea;
b. instanŃa de apel examinează cauza prin extindere si cu privire la
părŃile la care apelul nu se referă, chiar dacă le creează o situaŃie mai
grea;
c. instanŃa de apel nu poate hotărî în privinŃa părŃilor care nu au
declarat apel sau la care declaraŃia de apel nu se referă;
107. Participarea procurorului la judecarea apelului:
a. este obligatorie;
b. este obligatorie numai dacă a participat si la judecarea cauzei în
faŃa primei instanŃe sau dacă a declarat apelul suspus judecăŃii;

c. nu este obligatorie;
108. Dacă procurorul nu a introdus apel, ordinea în care se dă

cuvântul în dezbateri este:
a. procuror, intimat, apelant;

b. apelant, intimat, procuror;
c. apelant, procuror, intimat;
109. Recursul declarat de inculpat împotriva încheierii prin care

instanŃa de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecăŃii este:
a. admisibil;
b. inadmisibil;
c. fondat sau nefondat, după caz;
110. Recursul:
a. trebuie motivat în scris sau oral în ziua judecăŃii;

b. trebuie motivat întotdeauna în scris, motivele urmând a fi depuse cu
5 zile înainte de primul termen de judecată;
c. poate fi motivat oral în ziua judecăŃii numai în cazul hotărârilor
care nu pot fi atacate cu apel;
111. Raportul scris este obligatoriu:
a. la Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;

b. la toate instanŃele de recurs;
c. la curŃile de apel si la Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
112. DeclaraŃia de retragere a recursului trebuie depusă:
a. la instanŃa de fond;
b. la instanŃa de apel sau la instanŃa de recurs;
c. numai la instanŃa de recurs;

113. În cazul recursului procurorului:
a. devoluŃia este totală în ceea ce priveste latura penală si latura civilă

cu privire la toate persoanele care au fost părŃi în proces;
b. devoluŃia este totală numai în ceea ce priveste orice lipsuri, fie în
favoarea, fie în defavoarea oricărei părŃi;
c. devoluŃia este totală în ceea ce priveste orice lipsuri în defavoarea
inculpatului;
114. În cazul recursului părŃii civile:
a. devoluŃia este totală în ceea ce priveste latura penală;

b. devoluŃia este totală în ceea ce priveste latura civilă si cu privire la
toate persoanele care au fost părŃi în proces;
c. se devoluează cauza cu privire la soluŃia care o priveste, pentru
orice lipsă care este în defavoarea ei;
115. NecompetenŃa teritorială a instanŃei:
a. poate fi invocată în recurs, deoarece este sancŃionată cu nulitatea

relativă;
b. poate fi invocată în recurs, deoarece se încadrează în dispoziŃiile
art. 3859 alin. (1) pct. 1;
c. nu poate fi invocată în recurs, deoarece se acoperă în cazul în care
nu a fost invocată în faŃa primei instanŃe;
116. În cazul decesului părŃii civile, mostenitorii acesteia, introdusi în

procesul civil:
a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs;

b. pot declara recurs ca substituiŃi procesuali;
c. pot declara apel în numele părŃii civile;
117. În cadrul dezbaterilor asupra recursului:
a. procurorul are întotdeauna primul cuvânt;

b. inculpatul are ultimul cuvânt
c. intimatul are ultimul cuvânt
118. Constituie motive de contestaŃie în anulare:
a. faptul că instanŃa de recurs nu s-a pronunŃat asupra unei cauze de

achitare cu privire la care existau probe la dosar;
b. faptul că două sau mai multe hotărâri definitive nu se pot concilia;
c. faptul că împotriva unei persoane s-au pronunŃat două hotărâri
definitive pentru aceeasi faptă;
119. Este instanŃă competentă să soluŃioneze contestaŃia în anulare:
a. instanŃa de recurs;
b. instanŃa a cărei hotărâre este atacată;
c. instanŃa la care a rămas definitivă ultima hotărâre;
120. Admisibilitatea în principiu a contestaŃiei în anulare se

analizează:
a. cu citarea părŃilor, în sedinŃă publică;

b. fără citarea părŃilor, în sedinŃă publică;
c. fără citarea părŃilor, în camera de consiliu
121. Sunt supuse revizuirii:
a. toate hotărârile judecătoresti;

b. numai hotărârile pronunŃate de instanŃele de recurs;
c. toate hotărârile judecătoresti care rezolvă fondul cauzei;
122. Revizuirea poate fi cerută când:

a. faŃă de aceeasi persoană si aceeasi faptă s-au pronunŃat două

hotărâri definitive;
b. s-au pronunŃat două hotărâri definitive care nu se pot concilia;
c. procurorul a săvârsit o infracŃiune;
123. În cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au

fost cunoscute de instanŃă la soluŃionarea cauzei, se poate cere revizuirea:
a. numai de către procuror;

b. numai dacă necunoasterea acestora a dus la pronunŃarea unei
hotărâri nelegale sau netemeinice;
c. numai dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi
netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de
condamnare;
124. Pot cere revizuirea:
a. soŃul si rudele apropiate ale condamnatului, numai după decesul

acestuia;
b. procurorul;
c. soŃul si rudele apropiate ale părŃii vătămate, după decesul acesteia;
125. Procurorul trebuie să efectueze actele de cercetare cu privire la

cererea de revizuire în termen de:
a. 2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;

b. 30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;
c. oricând;
126. Poate cere revizuirea unei hotărâri penale definitive, în cazul în

care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a unui
drept prevăzut de ConvenŃia europeană pentru apărarea drepturilor omului si a
libertăŃilor fundamentale:
a. numai procurorul;
b. numai persoana al cărei drept a fost încălcat sau soŃul acesteia;
c. soŃul condamnatului, chiar si după moartea acestuia
127. Decizia pronunŃată de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie cu privire

la cererea de revizuire în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de ConvenŃia europeană
pentru apărarea drepturilor omului si a libertăŃilor fundamentale:
a. poate fi atacată cu recurs;

b. poate fi atacată cu apel;
c. este definitivă;
128. Sunt subiecŃi oficiali ai fazei de punere în executare:
a. instanŃa de executare, procurorul, condamnatul;

b. instanŃa de executare, organele administraŃiei financiare, direcŃia de
sănătate publică;
c. administraŃia penitenciară, condamnatul, direcŃia de sănătate
publică;
d. niciuna din variantele de mai sus
129. Hotărârea instanŃei de apel rămâne definitivă:
a. la expirarea termenului de apel, când nu s-a declarat apel în termen

sau când apelul declarat a fost retras înăuntrul termenului;
b. la data retragerii recursului declarat împotriva hotărârii prin care
apelul a fost admis fără trimtere spre rejudecare, dacă aceasta s-a
produs după expirarea termenului de recurs;
c. la data pronunŃării hotărârii, dacă hotărârea nu este supusă
recursului;
130. Hotărârile penale se pun în executare de către:
a. instanŃa care a judecat cauza în primă instanŃă, întotdeauna;

b. instanŃa care a pronunŃat prima hotărârea de condamnare,
întotdeauna;
c. Tribunalul Militar Teritorial, dacă hotărârea a fost pronunŃată în
primă instanŃă de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie;
131. Mandatul de executare a pedepsei detenŃiunii pe viaŃă:
a. se întocmeste în patru exemplare;

b. se întocmeste întotdeauna în ziua în care hotărârea penală a rămas
definitivă;
c. instanŃa de executare trimite două exemplare organului de poliŃie
când condamnatul este arestat;
132. Mandatul de executare a pedepsei închisorii cu executare la locul

de muncă:
a. se emite în trei exemplare;

b. un exemplar se trimite consiliului local în a cărui rază teritorială îsi
are domiciliul condamnatul;
c. un exemplar rămâne la instanŃa de executare
133. În cazul punerii în executare a obligării la tratament medical:
a. instanŃa de executare comunică o copie a hotărârii direcŃiei sanitare

din judeŃul pe teritoriul căruia locuieste persoana faŃă de care s-a luat
măsura;
b. instanŃa de executare comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii
si o copie de pe raportul medico-legal direcŃiei sanitare din judeŃul
pe
teritoriul căruia locuieste persoana faŃă de care s-a luat măsura;
c. instanŃa de executare comunică o copie a raportului medico-legal
unităŃii sanitare stabilite;
134. Înlocuirea pedepsei amenzii se dispune:
a. numai de instanŃa de executare;

b. de instanŃa de executare sau de instanŃa corespunzătoare de la
domiciliul condamnatului;
c. de instanŃa de executare sau de instanŃa corespunzătoare în a cărei
rază teritorială se află locul de deŃinere, în situaŃia în care
condamnatul se află în stare de deŃinere;
135. Liberarea condiŃionată se dispune:
a. numai de instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;

b. de judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;
c. de judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere sau
de judecătoria instanŃă de executare;
136. Cererea de amânare a executării pedepsei închisorii:
a. are ca efect suspendarea executării mandatului până la soluŃionarea

cererii;
b. poate fi formulată în termen de 10 zile de la emiterea mandatului de
executare;
c. poate fi retrasă de cel care a formulat-o;
137. Recunoasterea de către tatăl condamnat a unui copil născut din

concubinaj:
a. poate constitui un motiv de întrerupere a executării pedepsei în

temeiul art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.;
b. poate constitui un motiv de întrerupere a executării pedepsei în
temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. în situaŃia în care copilul
este mai mic de 1 an;
c. nu poate constitui motiv de amânare a executării pedepsei;
138. Instanţa competentă să se pronunţe asupra amânării executării

pedepsei este:
a. instanţa care a pronunţat hotărârea de condamnare;

b. instanţa de executare
c. instanţa la care s-a judecat fondul cauzei
139. Condamnata se află în executarea unei pedepse cu închisoarea

pentru săvârsirea infracţiunii de omor calificat faţă de fiul său nou născut.
Cererea sa de întrerupere a executării pedepsei pentru că a născut un copil
este:
a. inadmisibilă;
b. admisibilă, dacă este solicitată până când copilul împlineste un an;
c. neîntemeiată;
140. Durata întreruperii executării pedepsei în cazul intervenirii unor

împrejurări speciale care ar avea consecinŃe grave pentru unitatea la care
lucrează condamnatul este:
a. de maxim 3 luni;
b. de 3 luni;
c. de minim 3 luni;
141. Întreruperea executării pedepsei se poate acorda:
a. când se stabileste, pe baza unei constatări medico-legale, că cel

condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa
pedeapsa;
b. când se constată, pe baza unei constatări medico-legale, că cel
condamnat suferă de o boală care poate fi tratată în reŃeaua sanitară a
penitenciarelor;
c. când se constată, pe baza une expertize medico-legale, că cel
condamnat suferă de o boală care nu poate fi tratată în reŃeaua sanitară
a penitenciarelor
142. CompetenŃa de a soluŃiona cererea de întrerupere a executării

pedepsei aparŃine:
a. judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere;

b. instanŃei de executare sau instanŃei în a cărei rază teritorială se află
locul de deŃinere sau unitatea unde se execută pedeapsa la locul de
muncă, corespunzătoare în grad instanŃei de executare;
c. numai instanŃei de executare;
143. Timpul cât pedeapsa a fost întreruptă:
a. intră în durata pedepsei executate;

b. se scade din durata pedepsei;

c. nu se socoteste în executarea pedepsei;
144. Aplicarea amnistiei:
a. se face de judecătorul de la instanŃa de executare;

b. se face de judecătorul de la instanŃa de executare sau de judecătorul
de la instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere
c. se face de judecătorul de la instanŃa de executare sau de judecătorul
de la instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere, dacă
intervine după condamnarea definitivă;
145. În situaŃia în care se iveste o împiedicare la executare,

competenŃa de soluŃionare a contestaŃiei la executare aparŃine:
a. instanŃei de executare sau instanŃei corespunzătoare în a cărei rază

teritorială se află locul de deŃinere
b. numai instanŃei care a pronunŃat hotărârea care se execută;
c. numai instanŃei de executare
146. ContestaŃia privitoare la amenzile judiciare se soluŃionează de:
a. instanŃa în a cărei rază teritorială se află locul de deŃinere

b. numai instanŃa de executare
c. numai instanŃa care le-a pus în executare
147. Dacă ulterior întocmirii procesului-verbal de constatare a

infracŃiunii flagrante se impune ascultarea altor persoane:
a. se adaugă declaraŃiile acestor persoane în continuarea

procesuluiverbal, care se semnează de aceste persoane si de organul
care a întocmit procesul-verbal;
b. acestea nu vor fi ascultate, deoarece după încheierea procesuluiverbal
nu mai este posibilă continuarea acestuia;
c. declaraŃiile vor fi consemnate separat, potrivit procedurii obisnuite
148. În cazul infracŃiunii flagrante:
a. reŃinerea învinuitului este lăsată la aprecierea organului de cercetare

penală care constată fapta;
b. reŃinerea învinuitului este supusă aprecierii procurorului care
supraveghează cercetările în cauză;
c. reŃinerea învinuitului este obligatorie, dacă sunt îndeplinite
condiŃiile măsurii preventive;
149. Dacă instanŃa constată că nu sunt întrunite condiŃiile referitoare la

cazurile de aplicare a procedurii speciale:
a. judecata se face potrivit procedurii obisnuite;

b. restituie dosarul procurorului pentru a efectua urmărirea penală
conform procedurii obisnuite;
c. dispune achitarea inculpatului
150. În cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor

infracŃiuni flagrante:
a. prezenŃa părŃii vătămate este obligatorie;

b. reŃinerea si arestarea preventivă a învinuitului sunt obligatorii;
c. judecata poate avea loc în lipsa inculpatului
151. Hotărârea instanŃei în cazul procedurii speciale referitoare la

infracŃiunile flagrante:
a. trebuie pronunŃată în prezenŃa inculpatului aflat în stare de deŃinere;

b. trebuie redactată în cel mult două zile de la pronunŃare;
c. trebuie pronunŃată în ziua în care s-au încheiat dezbaterile sau cel
mult în 24 de ore;
152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului în cazul

infracŃiunilor flagrante este de:
a. 10 zile de la pronunŃare
b. 3 zile de la pronunŃare, pentru părŃile prezente, si de la comunicare,

pentru cei care au lipsit atât la dezbateri, cât si la pronunŃare
c. 3 zile de la pronunŃare;
153. Procedura specială de urmărire si judecare a infracŃiunilor

flagrante nu se aplică:
a. infracŃiunilor săvârsite de minori

b. infracŃiunilor pedepsite la plângere prealabilă
c. infracŃiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai
mică de 15 ani;
154. Dacă învinuitul sau inculpatul nu a împlinit 16 ani:
a. citarea părinŃilor este obligatorie la prezentarea materialului de

urmărire penală;
b. citarea părinŃilor este obligatorie la orice ascultare a minorului în
cursul urmăririi penale;
c. citarea părinŃilor este obligatorie la prima audiere si la prezentarea
materialului de urmărire penală;
155. Inculpatul care a săvârsit infracŃiunea în timpul cât era minor:
a. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori,

chiar dacă a împlinit 18 ani înainte de sesizarea instanŃei;
b. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori
numai dacă instanŃa a fost sesizată înainte ca minorul să devină major;
c. este judecat potrivit dispoziŃiilor procedurale referitoare la minori
numai dacă instanŃa apreciază că este necesară această procedură;
156. Când în aceeasi cauză sunt inculpaŃi minori si inculpaŃi majori:
a. se dispune obligatoriu disjungerea cauzei pentru ca inculpaŃii

minori să fie judecaŃi potrivit procedurii speciale;
b. dacă nu se poate dispune disjungerea, instanŃa judecă după
procedura obisnuită, aplicând cu privire la inculpaŃii minori
dispoziŃiile speciale referitoare la acestia;
c. dacă nu se poate dispune disjungerea, instanŃa judecă după

procedura obisnuită;
157. Este competentă să hotărască asupra cererii de reabilitare:
a. instanŃa care a pronunŃat condamnarea

b. instanŃa care a judecat în primă instanŃă cauza în care s-a pronunŃat
condamnarea pentru care se cere reabilitarea
c. instanŃa în a cărei rază teritorială se află ultimul loc de deŃinere în
care pedeapsa a fost executată
158. Este competentă să se pronunŃe asupra reabilitării judecătoresti:
a. judecătoria în circumscripŃia căreia locuieste condamnatul, chiar

dacă acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competenŃei
după calitatea persoanei;
b. tribunalul în circumscripŃia căruia locuieste condamnatul, când
acesta a fost condamnat de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie
conform competenŃei după calitatea persoanei;
c. Tribunalul Bucuresti, când condamnarea s-a pronunŃat în primă
instanŃă de Înalta Curte de CasaŃie si JustiŃie conform competenŃei
după calitatea persoanei;
159. Cererea de reabilitare judecătorească:
a. se face numai de condamnat, dacă acesta este în viaŃă;

b. se poate face de soŃ sau de rudele apropiate ca substituiŃi procesuali,
în timpul vieŃii condamnatului sau după decesul acestuia
c. nu se poate face decât de condamnat, deoarece decesul acestuia
face să înceteze orice interdicŃii sau sancŃiuni, în condiŃiile în care
răspunderea penală este personală
160. Cererea de reabilitare judecătorească:
a. se poate face de procuror

b. se poate face de rudele apropiate ale condamnatului, dacă acesta a
decedat;
c. nu se poate formula decât de condamnat

161. Împotriva hotărârii de admitere a cererii de reabilitare se poate

declara:
a. apel si recurs;
b. apel sau recurs
c. recurs;
162. Anularea reabilitării poate fi cerută:
a. numai de procuror;
b. de procuror sau de partea vătămată, după caz
c. de condamnat, de soŃ sau rudele apropiate ori de procuror
163. AcŃiunea pentru repararea pagubei, în cazul condamnării pe

nedrept, poate fi introdusă:
a. în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de

condamnare;
b. în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de
achitare;
c. în termen de 18 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de
încetare a procesului penal;
164. AcŃiunea pentru repararea pagubei în cazul condamnării pe

nedrept poate fi introdusă:
a. numai de persoana care a fost condamnată definitiv, în timpul vieŃii

acesteia;
b. de persoana care a fost condamnată definitiv sau de persoanele
aflate în întreŃinerea acesteia;
c. de persoanele aflate în întreŃinerea persoanei condamnate definitiv,
în timpul vieŃii acesteia
165. CompetenŃa de a soluŃiona cererea pentru repararea pagubei în

cazul condamnării pe nedrept aparŃine:
a. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoana

îndreptăŃită;
b. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoana
îndreptăŃită sau persoanele aflate în întreŃinerea acesteia
c. tribunalului în circumscripŃia căruia domiciliază persoanele aflate
în întreŃinerea persoanei îndreptăŃite
166. AcŃiunea în regres:
a. este obligatorie
b. se exercită de stat în cazul reparării pagubei potrivit art. 506 C.
proc. pen. sau în cazul în care statul a fost condamnat de către o
instanŃă internaŃională
c. nu este obligatorie, chiar dacă situaŃia generatoare de daune a fost
provocată cu rea-credinŃă sau din gravă neglijenŃă
1. Care sunt principalele caracteristici ale dreptului penal roman?
a. dreptul penal roman este o ramura de drept distincta care face parte din
sistemul dreptului romanesc alaturi de alte ramuri de drept;
b. dreptul penal exista fara a avea legatura cu alte ramuri de drept;
c. dreptul penal nu are o structura unitara, dispozitiile acestuia fiind

independente unele fata de altele;
ANS: A
2. In ce an a fost adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?
a. 2004;
b. 2005
c. 1969;
ANS: C
3. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul

penal ?
a. drept criminal;
b. drept judiciar;
c. drept infractional;
ANS: A
4. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al

politicii generale, le indeplineste?
a. asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in

primul rand, prin incriminarea faptelor periculoase, iar in al doilea rand, prin
amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;
b. realizarea unor stranse legaturi cu alte ramuri de drept, acest lucru

intarindu-i autoritatea si oferindu-i posibilitatea realizarii cu eficienta a
sarcinilor ce-i revin;
c. cercetarea comportamentului cetatenilor care nu sunt inclinati sa comita

fapte antisociale
ANS: A
5. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta
dreptului penal?
a. Scoala Ardeleana, Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale;
b. Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale, Scoala clasica.
c. Scoala apararii sociale, Scoala Ardeleana, Scoala simbolista
ANS: B
6. Care sunt principiile de baza ale Scolii clasice?
a. orientarea cercetarii spre natura si cauzele fenomenului infractional precum

si spre persoana infractorului;
b. cercetarea influentei factorilor ereditari si de mediu care au marcat evolutia

infractorului pentru a intelege comportamentul acestuia
c. umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative

de libertate;
ANS: C
7. Care sunt principiile de baza ale Scolii pozitiviste?
a. imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan

pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau;
b. egalitatea in fata legii penale;
c. umanizarea pedepselor si a regimului de executare a pedepselor privative

de libertate
ANS: A
8. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?
a. protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin

masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze delincventul (prin eliminare
sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative);
b. limitarea stricta a sferei de incidenta a liberarii conditionate
c. infractorul este subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de

aceste legi.
ANS: A
9. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei

neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?
a. comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul

incriminat;
b. imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan

pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau
c. sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare

judiciara
ANS: C
10. Care sunt intemeietorii stiintei dreptului penal roman?
a. George Antoniu si Vintila Dongoroz;
b. Ion Tanoviceanu si Nicoleta Iliescu;
c. Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz.
ANS: C
11. Cand a aparut primul Cod penal roman?
a. 1862;
b. 1877;
c. 1865;
ANS: C
12. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?
a. responsabilitatea morala a infractorului;

b. introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru

delincventii minori, alaturi de pedepse;
c. introducerea pedepsei cu moartea
ANS: A
13. Codul penal roman de la 1937 mai era denumit:
a. Codul penal Alexandru Ioan Cuza;
b. Codul penal Mihai I;
c. Codul penal Carol al II-lea;
ANS: C
14.
Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
a. umanizarea pedepsei;
b. responsabilitatea morala a infractorului
c. introducerea de pedepse mai aspre;
ANS: C
15.
Care sunt expresiile latine care guverneaza principiul legalitatii?

a. nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum judicium sine lege;
b. nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum crimen sine
persona;
c. nullum poena sine lege, nullum crimen sine persona, nullum judicium sine
lege
ANS: A
16. In ce consta principiul umanismului legii penale?
a. intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele

fundamentale ale omului;
b. intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe

baza legii si in conformitate cu legea;
c. intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea

savarsirii faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere
fata de cei care savarsesc asemenea fapte;
ANS: A
17. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al

raspunderii penale?
a. asigurarea prevenirii savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat

si prin constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;
b. reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei

infactiuni, nu se poate antrena raspunderea penala a unei persoane;
c. constituie o activitate de aparare a intereselor fundamentale ale omului;

ANS: B
18. In ce consta principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?
a. presupune luarea in considerare a intereselor fundamentale ale omului;
b. reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei

infractiuni, nu se poate antrena raspunderea unei persoane;
c. presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de

gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatile de
indreptare a acestuia
ANS: C
19. In ce consta principiul personalitatii raspunderii penale?
a. presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal in functie de

gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea infractorului, de necesitatea
de indreptare a acestuia;
b. asigura prevenirea faptelor periculoase atat prin comportare, cat si prin

constrangere fata de cei care savarsesc asemenea fapte;
c. contine regula potrivit careia atat obligatia ce decurge dintr-o norma penala
de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea ce decurge din
nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a respectat obligatia,
savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de persoane.
ANS: C
20. Care sunt izvoarele dreptului penal?
a. toate normele juridice, indiferent de natura lor;
b. legile speciale nepenale cu dispozitii penale;

c. cutuma;
ANS: B
21. Ce fel de lege este Constitutia Romaniei?
a. legea fundamentala;
b. o lege penala;
c. o lege civila;
ANS: A
22. Care este structura normei penale generale?
a. ipoteza, concluzia, sanctiuna;
b. ipoteza, cuprinsul, dispozitia;
c. ipoteza, dispozitia, sanctiuna;
ANS: C
23. Ce se intelege prin interpretarea legii penale?
a. o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de

drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma;
b. o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte

concrete care sunt variabile;
c. o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul

normativ al legilor;
ANS: A
24. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?
a. Presedintele tarii in momentul in care promulga o lege;
b. legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul

acesteia, cu privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care
impun o interpretare unitara;
c. organele judiciare, in momentul in care realizeaza incadrarea juridica a

faptei;
ANS: B
25. Cine realizeaza interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?
a. Guvernul Romaniei;
b. instantele de judecata;
c. oamenii de stiinta.
ANS: C
26.
Cum poate fi interpretarea oficiala autentica a legii?

a. anterioara si posterioara;
b. contextuala si posterioara;
c. consensuala si multilaterala;
ANS: B
27. Cum poate fi interpretarea legii penale dupa metodele folosite?
a. interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica,

interpretare geografica ;
b. interpretare literala sau gramaticala, interpretare rationala sau logica,

interpretare istorica
c. interpretare literala sau gramaticala, interpretare geografica, interpretare

istorica
ANS: B
28. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale

sau logice a legii penale?
a. "a fortiori", "per a contrario", "reductio ad absurdum";
b. "a fortiori", "per a contrario", "nulum crimen sine lege";
c. "per a contrario", "reductio ad absurdum", "nulum crimen sine lege".
ANS: A
29. Ce intelegeti prin zona contigua a Romaniei?

a. fasia de mare care se intinde spre largul marii pana la distanta de 200 mile
marine, masurata de la liniile de baza;
b. spatiul aerian sau coloana de aer de deasupra teritoriului Romaniei;
c. fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde de-a lungul marii
pana la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza;
ANS: C
30. In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este

considerata a fi savarsita pe teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata legea
penala romana?
a. cand o infractiune este savarsita in totalitate pe teritoriul tarii noastre;
b. cand o infractiune este savarsita de un cetatean roman in strainatate;
c. cand o infractiune este savarsita la bordul unor nave straine aflate in trecere
prin marea teritoriala ori pe timpul cat se afla in porturi, in apele maritime
interioare si in marea teritoriala a Romaniei;
ANS: A
31. Care sunt principiile aplicarii legii penale in spatiu?
a. principiul personalitatii legii penale, principiul ultraactivitatii legii penale,

principiul realitatii legii penale;
b. principiul personalitatii legii penale, principiul realitatii legii penale, principiul

universalitatii legii penale
c. principiul realitatii legii penale, principiul retroactivitatii legii penale, principiul

activitatii legii penale
ANS: B
32. Ce presupune principiul activitatii legii penale?
a. legea penala se aplica unor fapte comise inainte de intrarea ei in vigoare;
b. legea penala este activa de la intrarea ei in vigoare si pana la iesirea din

vigoare;
c. legea penala se aplica unor fapte si dupa iesirea ei din vigoare;
ANS: B
33. Care este momentul intrarii in vigoare a unei legi penale?
a. la data publicarii in Monitorul Oficial;
b. la data promulgarii de catre Presedinte;
c. la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial;
ANS: C
34. Care este momentul initial al unei legi penale?
a. momentul adoptarii de catre Parlament;
b. momentul aplicarii legii;
c. momentul intrarii in vigoare.
ANS: C
35. Ce se intelege prin retroactivitatea legii penale?

a. aplicarea prevederilor unei legi penale si unei fapte comise intre momentul
edictarii si momentul intrarii in vigoare a legii respective;
b. aplicarea prevederilor unei legi penale faptelor comise dupa iesirea din
vigoare a legii respective;
c. aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei asupra unor fapte

comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective.
ANS: C
36. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala

retroactiveaza?
a. poate fi retroactiva legea penala de dezincriminare care prevede ca o

anumita fapta sau anumite fapte nu mai constituie infractiuni;
b. legea penala temporara
c. legea penala ordinara daca a fost declarata constitutionala de Curtea

Constitutionala a Romaniei;
ANS: A
37. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul

urmaririi penale?
a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite

dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii
penale;
b. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala
c. se va pronunta achitarea;
ANS: B
38. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa

condamnarea definitiva?
a. pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea,

aceasta va inceta;
b. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite

penale;
c. se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special;
ANS: A
39. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in

cursul judecatii?
a. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala;
b. se va pronunta clasarea;
c. se va pronunta achitarea;
ANS: C
40. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa

executarea pedepsei principale si complementare?
a. este inlaturata raspunderea penala;
b. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite

penale;
c. inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare, in aceasta situatie

aparand o veritabila reabilitare;
ANS: C
41. In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale,

consacrat de art. 16 C.penal?
a. legilor penale de dezincriminare;
b. legilor penale extraordinare;
c. legilor penale temporare;
ANS: C
42. Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai
favorabila?
a. dupa conditiile de tragere la raspundere penala;
b. dupa gravitatea faptei;
c. dupa locul unde a fost comisa fapta;
ANS: A
43. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii

penale?
a. faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu

domiciliul in Romania;
b. faptuitorul sa fie cetatean roman sau strain dar cu domiciliul sau resedinta
in Romania;
c. fapta sa fie comisa pe teritoriului tarii;
ANS: A
44. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea

principiului realitatii legii penale?
a. infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata

impotriva securitatii nationale a statului roman, impotriva unui cetatean
roman sau a unei persoane juridice romane;
b. fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa;
c. infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in

strainatate.
ANS: C
45. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii

legii penale?
a. fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost

savarsita;
b. fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa;
c. infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii de catre un cetatean

roman;
ANS: A
46. Ce fel de act este extradarea?

a. administrativ, bilateral, politic;
b. bilateral, juridic, civil;
c. politic, juridic, bilateral;
ANS: C
47. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in

realizarea acesteia?
a. extradarea temporara si extradare permanenta;
b. extradare activa si extradare pasiva;
c. extradare generala si extradare particulara;
ANS: B
48. Care sunt trasaturile raportului juridic penal?
a. raporturile juridice penale reprezinta singura modalitate prin care se

realizeaza normele cu caracter penal;
b. raporturile juridice penale iau nastere prin impunerea vointei statului si nu

prin acord de vointa;
c. raporturile juridice penale pot forma obiectul unor tranzactii deoarece se

nasc prin acordul de vointa a destinatarilor legii penale;
ANS: B
49. Care sunt subiectii raportului juridic penal?

a. doar statul si persoanele fizice;
b. statul si persoanele juridice, ca destinarari ai normei penale;
c. statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari ai normei penale;
ANS: C
50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal adiacent?
a. intre stat si infractor;
b. intre persoana vatamata si infractor;
c. intre organele penale si infractor;
ANS: B
51. Care drepturi si obligatii intra in continutul raportului juridic penal?
a. dreptul destinatarului legii penale de a cere explicatii cu privire la continutul

unei norme penale;
b. obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma conduita cu

exigentele cerute de norma penala;
c. dreptul destinararului normei penale de a avea parte de un proces echitabil;
ANS: B
52. Cand se naste raportul juridic penal de conformare?
a. din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;

b. din momentul edictarii normei cu caracter penal;
c. numai prin savarsirea infractiunii;
ANS: A
53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?
a. in momentul in care este edictata o noua norma cu caracter penal care o

contrazice pe cea deja existenta;
b. in momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter penal;
c. prin si numai prin savarsirea infractiunii.
ANS: C
54. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de

conflict?
a. prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti penale

definitive: decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, gratierea,
amnistia, etc.;
b. prin pierderea calitatii cerute de lege de catre destinatarul normei penale;
c. prin iesirea din vigoare a normei penale sau prin savarsirea faptei interzise;
ANS: A
55. In ce situatii se poate produce stingerea raportului juridic penal de

conformare?
a. prin decesul faptuitorului, prescriptia executarii pedepsei, amnistie sau

gratiere;
b. prin savarsirea faptei interzise, care da nastere raportului juridic de conflict;
c. prin executarea pedepsei;
ANS: B
56. Care sunt cele doua tipuri de raporturi juridice penale?
a. raporturi juridice penale de conformare si raporturi juridice penale de

conflict;
b. raporturi juridic penale interne si raporturi juridice penale externe;
c. raporturi juridice penale conventionale si raporturi juridice penale

neconventionale;
ANS: A
57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice penale?
a. Codul penal al Romaniei;
b. ordinea de drept penal efectiva;
c. ordinea de drept formala;
ANS: B
58. Cui revine constatarea raportului juridic penal?

a. organelor de politie;
b. parchetelor;
c. instantelor de judecata;
ANS: C
59. Ce pozitie are statul in cadrul raportului juridic penal ?
a. subiect dominant;
b. subiect adiacent;
c. subiect secundar;
ANS: A
60.
Care este intelesul juridic al notiunii de "fapte"?
a. un simplu gand sau orice alt proces psihic neexteriorizat care nu sunt
percepute de simturile umane;
b. un act, o actiune sau inactiune care, prin natura lor sau prin urmarile
produse, este susceptibila de a fi perceputa de simturile omului;
c. acea modificare pe care evenimentele naturii sau reactiile animalelor au

produs-o sau puteau s-o produca, in lumea exterioara;
ANS: B
61. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este
apreciat de legiuitor?
a. valoarea sociala careia i se aduce atingere;
b. gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului;
c. antecedentele contraventionale ale faptuitorului;
ANS: A
62. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este
apreciat de legiuitor?
a. persoana infractorului;
b. gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului;
c. antecedentele contraventionale ale faptuitorului;
ANS: A
63. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului
penal si in practica legislativa pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii?
a. pericol social simplu si pericol social complex;
b. pericol social progresiv si pericol social regresiv;
c. pericol social generic sau abstract si pericol social concret.
ANS: C
64. Cine face evaluarea pericolului social generic sau abstract?

a. legiuitorul, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata in legea

penala ca infractiune;
b. instanta de judecata, cu prilejul judecarii faptei;
c. organele de politie, cu prilejul constatarii faptei;
ANS: A
65. Cine face evaluarea pericolului social concret?
a. legiuitorul, in momentul in care fapta periculoasa este incriminata de legea

penala ca infractiune;
b. instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;
c. procurorul, cu ocazia intocmirii rechizitoriului, cand face incadrarea juridica

a faptei;
ANS: B
66. Care sunt conditiile esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta

faptei care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni?
a. fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor sociale aparate de

legea penala, adica sa nu se afecteze substantial existenta, fiinta si
functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin incriminarea faptei;
b. fapta sa nu fi fost savarvita cu vinovatie;
c. fapta sa fie savarsita in stare de necesitate, in legitima aparare, din ordinul

legii sau comanda autoritatii legitime sau cu consimtamantul victimei;
ANS: A
67. Care sunt criteriile de care trebuie sa tina seama organele judiciare
atunci cand se pronunta cu privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?
a. durata pedepsei prevazute de legea penala pentru infractiunea respectiva;
b. atitudinea persoanei vatamate;
c. scopul urmarit de faptuitor;
ANS: C
68. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?
a. intentia directa sau intentia indirecta;
b. constiinta si vointa;
c. usurinta sau neglijenta;
ANS: B
69. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a

infractiunii?
a. intentia, culpa, intentia depasita;
b. intentia, culpa, pedeapsa
c. culpa, intentia depasita, pedeapsa
ANS: A
70. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?
a. intentia mijlocita si intentia nemijlocita;
b. intentia principala si intentia secundara;
c. intentia directa si intentia indirecta.
ANS: C
71. Ce este intentia supravenita?
a. intentia prin care vointa infractorului este indreptata spre un anumit rezultat
aflat dincolo de momentul in care sunt realizate toate cerintele normei de
incriminare;
b. intentia prin care infractorul prevede rezultatul faptei sale inainte de

comiterea acesteia;
c. intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in sensul ca infractorul

prevede si urmareste un alt rezultat decat cel initial.
ANS: C
72. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in
doctrina si in legislatia penala, culpa?
a. culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;
b. culpa pozitiva si culpa negativa;
c. culpa cu premeditare si culpa spontana;
ANS: A
73. Ce cuprinde praeterintentia?

a. intentia directa si intentia indirecta, reunite;
b. intentia si culpa, reunite;
c. faptele cu un pericol social redus;
ANS: B
74.
Care sunt formele pe care le imbraca obiectul infractiunii?
a. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul juridic
universal
b. obiectul juridic specific, obiectul juridic universal, obiectul material sau

obiectul direct ;
c. obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic specific, obiectul

material sau obiectul direct ;
ANS: C
75. La ce serveste obiectul juridic specific?
a. sistematizarea infractiunilor in partea speciala a dreptului penal;
b. impartirea infractiunilor pe titluri;
c. determinarea individualitatii unei infractiuni in cadrul unui grup de infractiuni.
ANS: C
76. Din ce este constituit obiectul juridic complex al infractiunii ?

a. obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar sau adiacent;
b. obiectul juridic generic si obiectul juridic specific;
c. obiectul juridic material si obiectul juridic imaterial;
ANS: A
77. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai
infractiunii?
a. subiect juridic circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat;
b. subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;
c. subiect juridic direct si subiect juridic indirect;
ANS: B
78. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana

pentru a putea deveni subiect activ al infractiunii?
a. sa aiba implinita varsta de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere

juridic, sa aiba libertate de vointa si actiune
b. sa comita infractiunea cu intentie,sa fie responsabila din punct de vedere

juridic, sa manifeste libertate de vointa si actiune ;
c. sa fie responsabila din punct de vedere juridic si sa comita infractiunea cu

intentie
ANS: A
79. Care sunt persoanele juridice care nu raspund penal?

a. societatile comerciale, statul, autoritatile publice;
b. statul, autoritatile publice, institutiile publice
c. autoritatile publice, institutiile publice, universitatile
ANS: B
80. Care sunt termenii sau conditiile preexistente infractiunii?
a. obiectul infractiunii, subiectii infractiunii, locul infractiunii, timpul infractiunii;
b. latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;
c. elementul material si urmarea imediata;
ANS: A
81.
Care sunt subiectii infractiunii?
a. subiectul principal si subiectul secundar;
b. subiectul simplu si subiectul complex;
c. subiectul activ si subiectul pasiv;
ANS: C
82.
Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii?

a. latura obiectiva si latura subiectiva;
b. vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa;
c. pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea faptei in legea penala;
ANS: C
83. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce

se aplica infractorilor?
a. in legi penale si hotarari ale guvernului;
b. in legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui

Romaniei;
c. numai in legi penale;
ANS: C
84. Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social,

pentru a constitui infractiune?
a. sa fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din
valorile mentionate in art. 1 Cp.;
b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea carora este necesara
aplicarea unei pedepse;
c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in
art. 1 Cp. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei
pedepse;
ANS: B
85. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei

infractiuni savarsite:
a. instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala;
b. legiuitorul, atunci cand a incriminat-o in legea penala;
c. administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat

conditionat;
ANS: A
86. Ce fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale impotriva careia a
fost
indreptata;
b. fapta savarsita care este in mod vadit lipsita de importanta;
c. fapta savarsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale

impotriva careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit de importanta iar
prin continutul ei concret este
lipsita de pericol social;
ANS: C
87. Ce factori cuprinde vinovatia?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de

catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase;
b. numai factorul volitiv care consta in vointa subiectului de a savarsi fapta si

dorinta de a produce in realitate urmarile socialmente periculoase;
c. doi factori, respectiv factorul volitiv si factorul intelectiv;
ANS: C
88. Cand exista vinovatie?
a. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu
intentie sau din culpa;
b. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita
numai cu intentie;
c. cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savarsita cu
intentie directa si praeterintentie;
ANS: A
89. Cand exista intentie directa, ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei,
ca el nu se va produce;
b. faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste producerea

lui, prin
savarsirea acelei fapte;
c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta

producerea lui;
ANS: B
90. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-1 accepta, socotind fara temei
ca el nu se va produce;
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste, accepta

producerea lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1

prevada;
ANS: B
91. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta

producerea lui;
b. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-1

prevada;
c. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si

socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se va produce;
ANS: C
92.
Cand xista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei?
a. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-1

prevada;
b. faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1 urmareste accepta

producerea lui;
c. faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada;
ANS: A
93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?
a. in situatia in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si

putea sa-1
prevada;
b. in situatia in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1

urmareste, accepta producerea lui;
c. in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste ori accepta producerea

unor urmari periculoase, insa in realitate se produc, din culpa, urmari mai
grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor
produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le prevada);
ANS: C
94. Ce constitutie obiect juridic al unei infractiuni?
a. bunul sustras sau distrus prin savarsirea faptei,
b. valorile sociale vatamate sau periclitate prin savarsirea faptei;
c. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei;
ANS: B
95. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica

pentru a fi subiect activ al unei infractiuni?
a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de

vedere penal;
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de

vedere penal;
c. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba

posibilitatea de a
decide libera si neconstransa asupra savarsirii infractiunii;
ANS: C
96. Cand este persoana juridica subiect activ al infractiunii?
a. infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului ei de activitate sau in

interesul ori in numele persoanei juridice si cu forma de vinovatie prevazuta
de legea penala;
b. infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale societatii comerciale,

autoritatii ori institutiei respective;
c. se dovedeste in sarcina conducerii unei institutii ori societati ca a existat un

interes patrimonial;
ANS: A
97. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni?
a. statul;
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune;
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune;

ANS: A
98. Din ce este format continutul legal sau abstract al infractiunii?
a. totalitatea elementelor, care, potrivit legii, ii atribuie unei fapte caracter

penal;
b. totalitatea conditiilor cerute de lege privitoare la latura obiectiva si latura

subiectiva a
infractiunii;
c. totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la obiectul, subiectul si latura

obiectiva a infractiunii;
ANS: A
99. Ce cuprinde continutul constitutiv al oricarei infractiuni?
a. obiectul si subiectii infractiunii;
b. timpul si locul infractiunii;
c. latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;
ANS: C
100. Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?
a. vinovatiei;
b. unei actiuni sau inactiuni;
c. unei sanctiuni;
ANS: B
101. In ce consta actiunea?
a. intr-o interventie activa a infractorului;
b. intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa

faca.;
c. intr-o stare de pasivitate a infractorului;
ANS: A
102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?
a. intr-o interventie activa a infractorului;
b. intr-o activitate periculoasa;
c. intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce legea penala impune sa

faca.
ANS: C
103. Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la

rezultatul produs?
a. infractiuni materiale sau de rezultat;
b. infractiuni de pericol;
c. infractiuni de atitudine;
ANS: A
104. Care sunt elementele raportului de cauzalitate?
a. elementul material;
b. urmarea imediata;
c. cauza si efectul;
ANS: C
105. Din ce este formata cauza, ca element al raportului de cauzalitate?
a. mobilul faptei;
b. scopul urmarit de faptuitor;
c. actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.
ANS: C
106. In ce se concretizeaza efectul, ca element al raportului de cauzalitate?
a. urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala desfasurata;
b. scopul pentru care s-a comis infractiunea;
c. mobilul faptei;
ANS: A
107. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la

raportul de cauzalitate. Ce teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea
curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?
a. teoria cauzei adecvate;
b. teoria cauzei proxime;
c. teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;
ANS: C
108. Care este elementul esential al laturii subiective?
a. vinovatia;
b. mobilul;
c. scopul;
ANS: A
109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?
a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau

pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;
b. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt
periclitate sau vatamate prin fapta infractionala;
c. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si

afective, care determina si insotesc actul fizic de executare.
ANS: C
110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?

a. activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei periculoase, vatama sau

pune in pericol anumite relatii sociale aparate de normele dreptului penal;
b. atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din elemente intelective, volitive si

afective, care determina si insotesc actul fizic de executare;
c. valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori, care sunt
periclitate sau vatamate prin fapta infractionala;
ANS: A
111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?
a. cuprinde numai conditiile pentru existenta ei in forma tipica;
b. pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica,

cuprinde si
alte circumstante de agravare;
c. este savarsita de un infractor recidivist;
ANS: B
112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate;
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate;
c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia;
ANS: B
113.
Ce se intelege prin "verbum regens'?
a. mobilul infractiunii;
b. scopul infractiunii;
c. elementul material al laturii obiective a infractiunii;
ANS: C
114. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin

savarsirea unei infractiuni?
a. fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol;
b. numai intr-un rezultat palpabil;
c. in consecintele subsecvente ale infractiunii;
ANS: A
115. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de

cauzalitate in dreptul penal?
a. infractiunilor formale;
b. infractiunilor formale de atitudine;
c. infractiunilor de rezultat;
ANS: C
116.
Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la

nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni si care il
determina sa o comita;
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii;
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta

infractionala si urmarile ei;
ANS: A
117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la

nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei anumite infractiuni;
b. desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei;
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si insoteste fapta

infractionala si urmarile ei;
ANS: B
118. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea

infractionala?
a. perioada prezenta si perioada viitoare;
b. perioada activa si perioada pasiva;
c. perioada interna si perioada externa.

ANS: C
119. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?
a. actele pregatitoare (preparatorii), tentativa, fapta consumata ;
b. tentativa, complicitatea, fapta consumata ;
c. complicitatea, unitatea de infractiune, tentativa
ANS: A
120. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele

premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?
a. luarea hotararii de a savarsi o infractiune;
b. procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;
c. comiterea infractiunii;
ANS: B
121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile

desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare?
a. sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii

favorabile pentru savarsirea infractiunii;
b. actiunea inceputa sa fie intrerupta;

c. sa existe legatura de cauzalitate intre decizia de a comite infractiunea si

rezultatul produs prin infractiune.
ANS: A
122. Cum pot fi actele pregatitoare?
a. cunoscute si necunoscute;
b. materiale si morale;
c. fiziologice si psihologice;
ANS: B
123. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
a. la infractiunile continuate;
b. la infractiunile omisive;
c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
ANS: B
124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a

se diferentia de actele premergatoare si de infractiunea consumata?
a. sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii

favorabile pentru savarsirea infractiunii;
b. punerea in executare a hotararii infractionale;

c. savarsirea infractiunii in functie de scopul propus;
ANS: B
125. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita

specificului elementului material?
a. infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile de obicei;
b. infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile formale
c. infractiunile de obicei, infractiunile savarsite din culpa, infractiunile formale
ANS: A
126. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita

elementului subiectiv?
a. infractiunile savarsite din culpa, infractiunile savarsite cu intentie depasita,

infractiunile savarsite cu praeterintentie ;
b. infractiunile savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu

praeterintentie, infractiunile savarsite cu intentie;
c. infractiunile savarsite cu intentie, infractiunile formale, infractiunile savarsite

fara vointa
ANS: A
127. Care sunt principalele forme ale tentativei?
a. tentativa intrerupta, tentativa complexa, tentativa improprie;
b. tentativa perfecta, tentativa intrerupta, tentativa improprie;

c. tentativa complexa, tentativa vasta, tentativa improprie ;
ANS: B
128. Care sunt conditiile desistarii?
a. renuntarea la comiterea infractiunii sa fie determinata de interventia unei

alte persoane;
b. renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe vointa libera a

faptuitorului deci, din proprie initiativa;
c. renuntarea la comiterea infractiunii poate avea loc si dupa descoperirea

faptei;
ANS: B
129. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii

unei infractiuni?
a. impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei

libere a faptuitorului;
b. impiedicarea producerii rezultatului poate sa aiba loc si dupa descoperirea

faptei;
c. impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care

doreste sa-l ajute pe faptuitor.
ANS: A
130.
Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?
c. numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;
ANS: C
131. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni

intentionate?
a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza

urmarilor;
b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor;
c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat;
ANS: B
132.
Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor
preparatorii?
a. teza incriminarii actelor preparatorii;
b. teza neincriminarii actelor preparatorii;
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii;
ANS: B
133.
La ce infractiuni nu este posibila tentativa?
a. la infractiunile savarsite cu praeterintentie;
b. la infractiunile continuate;
c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
ANS: A
134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?
a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii

obiective a
infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce;
b. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii

obiective a
infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu

poate fi dus
pana la capat;
c. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul

mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectata sa
se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos in

care au fost
folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;
ANS: A
135.
Cand se realizeaza tentativa imperfecta?
a. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii

obiective a
b. atunci cand faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii

obiective a infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este
intrerupta si nu poate fi dusa pana la capat;
c. atunci cand faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub

aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca
infractiunea proiectata sa se consume,
totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului defectuos in care au

fost folosite
mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;
ANS: B
136. Cand se realizeaza tentativa improprie?
a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar
in cazul
concret in raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau

defectuos, sau in
situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde
faptuitorul credea
ca se afla;
b. atunci cand mijlocul folosit pentru savarsirea infractiunii, prin natura lui, nu
era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;
c. atunci cand infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului

inapt de a produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita
faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla;
ANS: C
137. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie?
a. atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savarsirea
infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar in cazul concret, in raport de
conditiile existente, s-a
dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia cand obiectul material al

infractiunii
lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla;
b. atunci cand faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul

mijloacelor ce
vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se

consume, si
totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos in care au fost

folosite
mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze;
c. atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata

mijlocului folosit
care prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa produca rezultatul
urmarit de
faptuitor;
ANS: A
138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?

a. atunci cand prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar
in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient
sau defectuos, sau in
situatia cand obiectul material lipsea in mod accidental din locul unde
faptuitorul credea
ca se afla;
b. atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt in nici o imprejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor;
c. atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul material al laturii

obiective a
ANS: B
139. La ce infractiuni nu poate exista tentativa?
a. la infractiunile continuate;
b. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;
c. la infractiunile de executare prompta;
ANS: C
140. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
a. in cazul infractiunii deviate;
b. in cazul infractiunii de obicei;

c. in cazul infractiunii continuate;
ANS: B
141. Cum se pedepseste tentativa?
a. la fel cu infractiunea consumata;
b. cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului

prevazut de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai
mic decat minimul
general al pedepsei;
c. cu o pedeapsa cuprinsa intre 10 si 25 ani;
ANS: B
142. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?
a. infractiunile complexe;
b. infractiunile deviate;
c. infractiunile continue;
ANS: C
143. Ce categorii de infractiuni sunt susceptibile de forma fapt epuizat?
a. infractiunile deviate;
b. infractiunile continuate;
c. infractiunile complexe;
ANS: B
144.
Cand nu se pedepseste tentativa?
a. numai atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in

executare, mai inainte ca organul de urmarire penala sa o descopere;
b. atunci cand faptuitorul a impiedicat mai inainte de descoperirea faptei

producerea
rezultatului;
c. atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea

rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;
ANS: C
145. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,
c. numai atunci cand Codul penal prevede expres acest lucru;
ANS: C
146. Cand nu este posibila tentativa?
a. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta;

b. la infractiunile continuate;
c. la infractiunile savarsite din culpa;
ANS: C
147. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unitatii naturale de
infractiune in raport de natura actiunii sau inactiunii care constituie elementul
material al infractiunii?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata
b. infractiunea continua, infractiunea deviata, infractiunea de obicei ;
c. infractiunea continuata, infractiunea progresiva, infractiunea complexa;
ANS: A
148. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unitatii legale de
infractiune?
a. infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea progresiva si

infractiunea de obicei;
b. infractiunea simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata;
c. infractiunea regresiva, infractiunea de obicei, infractiunea continua;
ANS: A
149.
In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?

a. a minori ad majus, a majori ad minus (daca legea penala interzice mai

putin, va interzice si mai mult si invers
b. aberatio ictus si error in personam (greseala faptuitorului sau eroarea

faptuitorului)
c. ubi eadem ratio ubi idem just (pentru situatii identice trebuie sa existe
aceeasi solutie juridica
ANS: B
150.
Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?
a. unitate naturala si unitate artificiala de infractiune;
b. unitate conventionala si unitate neconventionala de infractiune;
c. unitate naturala si unitate legala de infractiune;
ANS: C
151. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite infractiunile continuate:
a. culpa;
b. intentie depasita (preaterintentie
c. intentie.
ANS: C
152. Care este data savarsirii infractiunii continuate?

a. data inceperii savarsirii infractiunii;
b. data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;
c. data savarsirii urmatoarei infractiuni;
ANS: B
153. Ce este infractiunea complexa?
a. infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand

interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la
noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave;
b. infractiunea care se realizeaza prin repetarea faptei incriminate de un

numar de ori atat de mare incat sa rezulta o obisnuinta a faptuitorului, o
indeletnicire a acestuia;
c. infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element

circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea
insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
ANS: C
154. Ce este infractiunea continuata ?
a. infractiunea prin care o persoana savarseste, la diferite intervale de timp,

dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, actiuni sau inactiuni care
prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni;
b. infractiunea in al carei continut intra, ca element constitutiv sau ca element

circumstantial agravant, o actiune sau inactiune care constituie, prin ea
insasi, o fapta prevazuta de legea penala;
c. infractiunea al carei rezultat obtinut dupa momentul consumarii si excluzand

interventia faptuitorului, se va amplifica in mod progresiv, dand nastere la

noi urmari, corespunzatoare unor infractiuni mai grave;
ANS: A
155. Cand se consuma infractiunea de obicei?
a. in momentul terminarii primei actiuni;
b. in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;
c. in momentul in care s-au epuizat doua sau mai multa actiuni ale
faptuitorului;
ANS: B
156. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?
a. existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale

de timp;
b. faptuitorii sa nu se cunoasca;
c. actiunile sau inactiunile savarsite sa prezinte, fiecare in parte, continutul mai

multor infractiuni.
ANS: A
157. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune?
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata;
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua;

c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata;
ANS: C
158.
Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal?
a. o infractiune continua;
b. o infractiune continuata;
c. o infractiune colectiva;
ANS: A
159. Care este data savarsirii unei infractiuni continue?
a. momentul cand se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru

a avea o semnificatie penala;
b. momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala;
c. momentul in care s-a produs rezultatul;
ANS: B
160. Cand se epuizeaza o infractiune continua?
a. in momentul producerii rezultatului;
b. in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale;

c. coincide cu momentul consumarii infractiunii;
ANS: B
161. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in

cazul savarsirii unei infractiuni continue?
a. momentul consumarii infractiunii;
b. momentul epuizarii activitatii infractionale;
c. momentul producerii rezultatului;
ANS: B
162.
Care sunt formele unitatii legale de infractiune?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata;
b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si

c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si

ANS: C
163.
Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?
a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii

obiective, se
prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii;
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau

inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a
fi fost condamnata
definitiv pentru vreuna din ele;
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in

realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in
parte continutul aceleiasi infractiuni;
ANS: C
164. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata?
a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni;
b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta

infractiunii
continuate;
c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii

continuate;
ANS: C
165. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza

termenul de prescriptie a raspunderii penale?
a. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;
b. momentul consumarii infractiunii continuate;

c. data la care s-a produs rezultatul;
ANS: A
166. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in

cazul savarsirii unei infractiuni continuate?
b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;
c. momentul producerii rezultatului;
ANS: B
167. Care este momentul consumarii infractiunii progresive?
a. momentul epuizarii rezultatului;
b. momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza

elementele materiale specifice laturii obiective;
c. momentul incetarii ultimei actinuii sau inactiuni;
ANS: A
168. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de

recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?

b. data savarsirii infractiunii;
c. data epuizarii infractiunii;
ANS: A
169.
Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?
a. numai atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv o actiune

sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea
penala;
b. cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta

agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o fapta
prevazuta de legea penala;
c. cand elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori in

aceeasi
imprejurare;
ANS: B
170. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe?
a. numai un obiect juridic principal;
b. numai un obiect juridic secundar;
c. un obiect juridic principal si un obiect juridic secundar;
ANS: C
171. Carei infractiuni ii este data denumirea de infractiune progresiva?
a. acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul

consumarii, . corespunzator unei anumite infractiuni, se amplifica fara
interventia faptuitorului, fie prin
agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi urmari vatamatoare

corespunzatoare unei infractiuni mai grave;
b. acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a atins momentul

consumarii se
prelungeste in timp, pana la interventia unei forte care pune capat acelei
activitati
infractionale;
c. acelei infractiuni care produce consecinte grave si foarte grave;
ANS: A
172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art.

330 alin.2 Cp?
a. o infractiune continua;
b. o infractiune continuata;
c. o infractiune de obicei;
ANS: C
173. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?
a. concursul represiv si concursul preventiv;

b. concursul real si concursul formal;
c. concursul conventional si concursul neconventional;
ANS: B
174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de

infractiuni?
a. sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul progresiei

geometrice ;
b. sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei, sistemul cumulului juridic;
c. sistemul progresiei geometrice, sistemul cumulului juridic, sistemul

aditionarii pedepselor;
ANS: B
175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat

si admis de Codul penal roman?
a. sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor;
b. sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave;
c. sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.
ANS: C
176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?
a. recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si

recidiva colectiva, recidiva mare si recidiva mica;
b. recidiva generala si recidiva colectiva, recidiva generala si recidiva speciala,

recidiva mare si recidiva mica;
c. recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare, recidiva generala si

recidiva speciala, recidiva mare si recidiva mica
ANS: C
177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?
a. recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva relativa si recidiva

absoluta, recidiva teritoriala si recidiva internationala;
b. recidiva relativa si recidiva absoluta, recidiva absoluta si recidiva cumulata,

recidiva teritoriala si recidiva internationala;
c. recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva absoluta si recidiva

cumulata, recidiva teritoriala si recidiva internationala ;
ANS: A
178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?
a. sa existe o condamnare definitiva a infractorului pentru o infractiune

savarsita anterior;
b. infractorul sa comita din nou o infractiune, inainte de a fi fost condamnat

pentru o infractiune anterioara;
c. existenta unui concurs de infractiuni.
ANS: A
179. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?
a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva;
b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara;
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala;
ANS: B
180. Cand exista concurs de infractiuni?
a. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o
unica actiune, de aceeasi persoana;
b. numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin
actiuni sau
inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv

pentru vreuna
din ele;
c. atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite printr-o unica
manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte ca autorul
acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
ANS: C
181. Cand exista concurs real de infractiuni?
a. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana,

datorita
imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste

elementele
constitutive ale aceleiasi infractiuni;
b. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana,

datorita

elementele
constitutive ale unor infractiuni diferite;
c. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana

inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele;
ANS: C
182. Cand exista concurs ideal de infractiuni:
a. atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana,

inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele;
b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste
elementele constitutive a mai
multor infractiuni;
c. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita

elementele constitutive ale
aceleiasi infractiuni;
ANS: B
183. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni

atunci cand instanta a stabilit numai pedepse cu inchisoare?
a. se aplica pedeapsa mai grea, la care se adauga un spor de pana la 5 ani

inchisoare;
b. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei
special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor
de pana la 5 ani inchisoare;
c. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei
special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga un spor
de pana la 7 ani inchisoare;
ANS: B
184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni,

atunci cand instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu
amenda?
a. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau

in parte;
b. se aplica pedeapsa inchisorii care poate fi sporita pana la maximul ei

special, iar cand acest maxim nu este indestulator se poate adauga
amenda in totul sau in parte;
c. se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga amenda sporita pana

la maximul general prevazut de lege;
ANS: A
185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al

recidivei postcondamnatorie pentru a exista recidiva?
a. numai inainte de inceperea executarii pedepsei;
b. numai in timpul executarii pedepsei;

c. atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia

cat si in stare de evadare;
ANS: C
186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?
a. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la

pedeapsa
inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o
infractiune cu
intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii

acesteia, sau in
stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune

este
inchisoarea mai mare de un an;
b. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la

pedeapsa amenzii sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat
savarseste din nou o
infractiune cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul

executarii
acesteia, sau in stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a

doua infractiune
este inchisoarea mai mare de un an;
c. atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la

pedeapsa
inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din nou o

infractiune cu intentie,
inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau

in stare de
evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este

inchisoarea mai
mare de sase luni;
ANS: A
187. Cand exista recidiva postexecutorie?
a. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea
prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de un an;
b. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea
prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de 3 luni;
c. cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea
prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de 6 luni;
ANS: A
188. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de

al doilea termen sa-1 reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare
de un an, rezultata din:
a. savarsirea unei infractiuni din culpa sau intentionate;
b. savarsirea numai cu intentie a unei infractiuni;

c. savarsirea unei infractiuni fie cu intentie fie cu praeterintentie;
ANS: C
189. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive

postcondamnatorie?
a. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la un an, pentru

savarsirea unor
infractiuni intentionate;
b. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru

savarsirea unor infractiuni intentionate;
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase

luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate,
ANS: C
190. Ce este infractorul ?
a. persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
b. persoana care a ajutat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;
c. persoana care are calitatea de subiect de drept si care raspunde penal.
ANS: C
191. Care sunt formele pluralitatii de infractori?

a. pluralitatea naturala (necesara), pluralitatea constituita (legala), pluralitatea

ocazionala (participatia penala);
b. pluralitatea constituita (legala), pluralitatea artificiala (facultativa),

pluralitatea ocazionala (participatia penala) ;
c. pluralitatea ocazionala (participatia penala), pluralitatea de obicei

(obisnuinta), pluralitatea artificiala (facultativa);
ANS: A
192. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii

constituite sau legale?
a. existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane, in functie de natura
si numarul infractiunilor planuite;
b. existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii;
c. faptele sa fie savarsite la anumite intervale de timp;
ANS: A
193. Care sunt felurile participatiei penale?
a. participatia proprie si participatia improprie;
b. participatie legala si participatie naturala;
c. participatia obiectiva si participatia subiectiva;
ANS: A
194. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?

a. fapta sa fie savarsita din culpa;
b. sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
c. faptele sa fi fost savarsite de catre o singura persoana, in realizarea unei

rezolutii unice;
ANS: B
195. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?
a. autoratul sau coautoratul, instigarea, complicitatea;
b. instigarea, complicitatea, tainuirea;
c. complicitatea, participatia subiectiva, tainuirea.
ANS: A
196. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?
a. infractiunile omisive, infractiunile cu autor unic, infractiunile ce presupun un

subiect calificat;
b. infractiunile cu autor unic, infractiunile progresive, infractiunile de obicei;
c. infractiunile progresive, infractiunile ce presupun un subiect calificat,

infractiunile cu intentie directa;
ANS: A
197. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca

forma a participatiei penale?
a. sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instigatul);
b. sa fie savarsite cel putin doua infractiuni de catre instigat;
c. instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.
ANS: A
198. Care sunt principalele forme ale complicitatii?
a. complicitatea legala si complicitatea naturala;
b. complicitatea anterioara si complicitatea concomitenta;
c. complicitatea obiectiva si complicitatea subiectiva;
ANS: B
199. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii

unei infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui cauza
de nepedepsire?
a. sa se fi inceput executia faptei de catre autor;
b. participantul sa fi intervenit pentru a impiedica consumarea faptei dar acest

lucru nu s-a realizat intrucat autorul nu a acceptat;
c. interventia participantului care determina neconsumarea infractiunii sa aiba

loc dupa descoperirea faptei.
ANS: A
200. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii

reglemetate de Codul penal roman?
a. modalitatea intentie si culpa si modalitatea intentie si lipsa de vinovatie;
b. modalitatea intentie si culpa si modalitatea culpa si intentie;
c. modalitatea intentie si culpa si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie;
ANS: A
201.
Cui ii este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de

legea penala?
a. instigatorului;
b. coautorilor;
c. complicelui;
ANS: B
202. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea

infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-
si mai tine promisiunea?
a. complicitate;
b. nu are semnificatie penala;
c. este lipsita de pericol social;
ANS: A
203. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii

promite faptuitorului ca il va favoriza?
a. infractiunea de favorizare a infractorului;
b. nu are semnificatie penala;
c. complicitate;
ANS: C
204. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei

prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de
vinovatie?
a. participatiei improprii;
b. complicitatii delict distinct;
c. participatiei proprii (propriu-zise);
ANS: C
205. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei

prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie
diferite?
a. coautorilor;
b. participatiei improprii;
c. participatiei ocazionale;
ANS: B
206.
Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?
a. material, direct, imediat, injust si proportional;
b. material, direct, imediat si injust;
c. material, direct si injust;
ANS: B
207. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?
a. celui care se apara sau altei persoane;
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun
important;
c. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc;
ANS: C
208. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?
a. pune in pericol persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc;
b. pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
obstesc;
c. pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia
ori interesul obstesc;
ANS: B
209. Ce este legitima aparare?
a. o cauza care inlatura raspunderea penala;
b. o cauza care inlatura executarea pedepsei;
c. o cauza care inlatura in mod direct caracterul penal al faptei;
ANS: C
210. Ce este starea de necesitate?
a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei;
b. este o cauza care inlatura raspunderea penala;
c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei;
ANS: A
211. Cine se afla in stare de necesitate?
a. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la

pericol care nu poate fi inlaturat altfel, viata integritatea corporala sau
sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un
interes public;
b. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la

un pericol
iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau

sanatatea sa, a
altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public;
c. acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala pentru a salva de la

un pericol care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau
sanatatea sa ori a altuia;
ANS: B
212. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?
a. iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2

Cp.;
b. iminent, imediat si injust;
c. direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art. 45 alin.2
Cp.;
ANS: A
213. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care

inlatura caracterul penal al faptei?
a. in aceea ca fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol

social;
b. in aceea ca fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea

penala;
c. n aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovatie;
ANS: C
214. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate

nu constituie infractiune?
a. este o fapta socialmente utila;

b. nu este savarsita cu vinovatie;
c. se considera ca echivaleaza cu neprevederea ei in legea penala;
ANS: B
215. Ce se inlatura prin constrangerea morala?
a. caracterul penal al faptei;
b. raspunderea penala;
c. executarea pedepsei;
ANS: A
216. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii

morale?
a. iminent;
b. grav;
c. imediat;
ANS: B
217. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul
fortuit?
a. datorata neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos;

b. consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta;
c. consecinta unei comportari imprudente;
ANS: B
218. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca

iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal al faptei?
a. faptuitorul trebuie sa fie bolnav mintal sau toxicoman;
b. faptuitorul trebuie sa fie intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte
asemenea substante;
c. faptuitorul trebuie sa fie alienat mintal;
ANS: C
219. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul

iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul penal al faptei)?
a. consumului de alcool;
b. unei boli nervoase;
c. alienatiei mintale ori altei cauze;
ANS: C
220. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal
al faptei savarsite in aceasta stare?
a. voluntara si completa;
b. accidentala si completa;
c. preordinata;
ANS: B
221. Ce este starea de betie completa si accidentala?
a. o circumstanta atenuanta;
b. o circumstanta agravanta;
c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;
ANS: C
222. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta?
a. o cauza care inlatura infractiunea;
b. o circumstanta agravanta;
c. de regula, o circumstanta atenuanta;
ANS: C
223. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala?
a. minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;

b. minorii care nu au implinit varsta de 15 ani;
c. minorii care nu au implinit varsta de l8 ani;
ANS: A
224. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16

ani, care savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?
a. intotdeauna raspund penal;
b. nu raspund penal;
c. raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;
ANS: C
225. Cand exista eroarea de fapt?
a. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta

constituie o
infractiune;
b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce

anumite
consecinte grave;
c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari,

situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;
ANS: C

a. legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si

constrangerea morala;
b. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala,

amnistia ;
c. constrangerea fizica si constrangerea morala, amnistia, gratierea ;
ANS: A
a. cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia accidentala (fortuita);
b. iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea;
c. starea de necesitate, constrangerea fizica si constrangerea morala,

amnistia
ANS: A
a. iresponsabilitatea, prescriptia raspunderii penale, gratierea;
b. eroarea de fapt, eroarea de drept, prescriptia raspunderii penale;
c. minoritatea faptuitorului, betia accidentala (fortuita), eroarea de fapt;
ANS: C
229. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa
criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o influenta
preponderenta?
a. cauzele care privesc pedeapsa, cauzele care privesc pericolul social,

cauzele care privesc vinovatia;
b. cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc prevederea in

legea penala a faptei, cauzele care privesc vinovatia;
c. cauzele care privesc vinovatia, cauzele care privesc persoana faptuitorului,

cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei;
ANS: B
230. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru

existenta legitimei aparari?
a. atacul sa fie direct, material, imediat;
b. atacul sa fie material, indirect, just;
c. atacul sa fie indirect, legal, imediat;
ANS: A
231. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?
a. real, obiectiv si pe cale sa se desfasoare;
b. obiectiv, ilegal, indirect;
c. subiectiv, just, sa presupuna ca este pe cale sa se desfasoare;
ANS: A
232. Cine se afla in stare de necesitate?

a. acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material direct, imediat
si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si
care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
general;
b. acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei
persoane prin violente, viclenie, efractie sau prin orice asemenea mijloace,
intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea;
c. acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care

nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a
altuia sau un bun important al sau sau al altuia ori un interes general;
ANS: C
233. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii

fizice?
a. sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
b. sa existe o constrangere asupra psihicului unei persoane;
c. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;
ANS: A
234. Cum mai este denumita constrangerea fizica?
a. amenintare;
b. caz fortuit;
c. forta majora;
ANS: C
235. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii

morale?
a. sa existe o actiune de constrangere savarsita de o persoana asupra

psihicului unei alte persoane ;
b. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;
c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel

incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
ANS: A
236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?
a. fapta sa poata fi prevazuta de faptuitor, dar acesta sa nu poata actiona

datorita culpei sale;
b. fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a
suprapus o anumita imprejurare care a produs rezultatul periculos;
c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel

incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
ANS: B
237. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
a. fenomenele naturii;
b. amenintarea;
c. minoritatea.
ANS: A
238. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de

minoritate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a. fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale

pentru a raspunde penal;
b. minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior;
c. minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul judecarii lui pentru

fapta comisa.
ANS: A
239. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a

dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?
a. betia accidentala, betia totala, betia provocata;
b. betia involuntara, betia fortuita, betia incompleta;
c. betia fortuita, betia accidentala, betia voluntara;
ANS: C
240. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte
substante?
a. betia accidentala si betia voluntara;
b. betia completa si betia incompleta;

c. betia simpla si betia preordinata;
ANS: B
241. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza
care inlatura caracterul penal al faptei?
a. betie accidentala si incompleta;
b. betia voluntara si incompleta;
c. betie accidentala si completa;
ANS: C
242. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?
a. eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara;
b. eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt subiectiva;
c. eroare de fapt conventionala si eroare da fapt universala;
ANS: A
243. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?
a. eroare esentiala si eroare neesentiala;
b. eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau amagirea;

c. eroare principala si eroare secundara;
ANS: B
244. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a

erorii?
a. eroare principala si eroare secundara;
b. eroare esentiala si eroare neesentiala;
c. eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila (neinlaturabila);
ANS: C
245. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?
a. uneori, cand legea prevede expres;
b. intotdeauna;
c. niciodata.
ANS: C
246. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt

pentru inlaturarea caracterului penal al faptei?
a. sa se comita o infractiune din culpa;
b. in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut

gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari de care depinde
caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta;
c. eroarea de fapt sa se datoreze imprejurarii ca faptuitorul era in eroare de

drept.
ANS: B
247. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie

indeplinite pentru existenta starii de necesitate?
a. actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii,

integritatii corporalesau sanatatii unei persoane, a unui bun important ori a
unui interes general;
b. fapta sa fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are
obligatia de a infrunta pericolul;
c. actiunea de salvare sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri,

politisti, militari etc.).
ANS: A
248. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?
a. faptuitorul sa fie in stare de betie chiar si incompleta;
b. starea de betie in care se afla faptuitorul sa fie voluntara;
c. starea de betie sa fie accidentala si completa, adica provocata independent

de vointa faptuitorului;
ANS: C
249. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
a. starea maladiva a unei persoane;

b. amenintarea;
c. legitima aparare
ANS: A
Disciplina: Drept penal 2 partea generala anul I ,

2009 sem II
Oprescu Razvan
1.Ce se intelege prin principiul “non bis in idem”? Pag.234-237
a. faptul ca, pentru savarsirea unei infractiuni, unui infractor nu i se poate apilica decat o
singura sanctiune de drept penal
b. faptul ca, pentru savarsirea unei infractiuni, un infractor nu poate fi tras la raspundere
penala decat o singura data
c. faptul ca nu poate raspunde penal o alta persoana in locul celei care a savarsit infractiunea
ANS: B
2.Cum se realizeaza ordinea de drept penal? Pag.238-240
a. prin obligatia infractorului de a executa acea sanctiune

b. prin dreptul statului de a aplica o sanctiune infractorului
c. prin respectarea de bunavoie, de catre marea majoritate a destinatarilor legii, a prevederilor
acesteia
ANS: C
3.Care cauze constituie cauza de impunitate? Pag.238-240
a. cauze de nepedepsire, care inlatura raspunderea penala

b. nedenuntarea faptei de catre mituitor
c. neretragerea marturiei mincinoase
ANS: A
4.Ce inlatura amnistia? Pag.238-242
a. raspunderea penala pentru anumite infractiuni comise anterior adoptarii legii de amnistie
b. restituirea amenzii incasata anterior
c. caracterul penal al faptelor de acelasi fel, comise dupa adoptarea legii
ANS: A
5.Cui apartine dreptul de a cere continuarea procesului penal, pentru a dovedi nevinovatia in
cazul intervenirii amnistiei? Pag.238-244
a. inculpatului potrivit art. 13 din Codul de procedura penala

b. procurorului
c. instantei de judecata
ANS: A
6.Ce se intampla cu amenda incasata anterior intervenirii amnistiei? Pag.240-243
a. nu se restituie
b. se restituie
c. se restituie 1/2 din suma
ANS: A
7.Ce se intampla cu infractiunile comise in ziua adoptarii legii de amnistie? Pag.240-243
a. nu cad sub incidenta acesteia

b. poate fi prevazuta si o data anterioara
c. cad sub incidenta legii de amnistie
ANS: A
8.In ce caz prescriptia nu inlatura raspunderea penala? Pag.243-247
a. in cazul infractiunilor contra umanitatii

b. pentru orice infractiune
c. ambele variante
ANS: A
9.Care sunt efectele amnistiei? Pag.240-243
a. inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita

b. inlatura executarea pedepsei
c. ambele variante
ANS: C
10.Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, care
este termenul de prescriptie a raspunderii penale? Pag.243-247
a. 15 ani
b. 10 ani
c. 8 ani
ANS: A
11.De catre cine este emis actul de amnistie, ca act de clementa? Pag.238-240
a. Parlamentul Romaniei
b. Presedintele Romaniei
c. Instanta de judecata
ANS: A
12.Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar
care nu depaseste 15 ani, care este termenul de prescriptie a raspunderii penale? Pag.243-247
a. 5ani
b. 10 ani
c. 15 ani
ANS: B
13.Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar
care nu depaseste 10 ani, care este termenul de prescriptie a raspunderii penale? Pag.243-247
a. 8 ani
b. 10 ani
c. 5 ani
ANS: A
14.Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de maxim 4 ani, care este
termenul de prescriptie a raspunderii penale? Pag.243-247
a. 5 ani
b. 3 ani
c. 2 ani
ANS: A
15.Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de maxim un an sau
amenda, care este termenul de prescriptie a raspunderii penale? Pag.243-247
a. 3 ani
b. 2 ani
c. 1 an
ANS: A
16.In cazul mai multor intreruperi a termenului de prescriptie, prescriptia raspunderii penale va
intervenii totusi, daca se depaseste termenul prevazut de art. 122 C.pen., cu? Pag.243-247
a. daca se indeplineste o data si jumatate termenul de prescriptie prevazut pentru infractiunea

savarsita
b. daca se indeplineste o data termenul de prescriptie prevazut pentru infractiunea savarsita
c. daca se indeplineste de doua ori termenul de prescriptie prevazut pentru infractiunea
savarsita
ANS: A
17.Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale a unui minor ce a savarsit o infractiune
pentru care legea prevede maximul special de 9 ani? Pag.243-247
a. 4 ani
b. 3 ani
c. 4 ani
ANS: A
18.De cand incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale? Pag.243-247
a. de la data savarsirii infractiunii

b. dupa data savarsirii infractiunii
c. inainte de data savarsirii infractiunii
ANS: A
19.Care sunt institutiile fundamentale ale Dreptului penal? Pag.233
a. raspunderea penala
b. institutia infractiunii, institutia sanctiunilor
c. toate
ANS: C
20.Care sunt cauzele generale care inlatura raspunderea penala? Pag.238-240
a. amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile

b. neretragerea plangerii prealabile
c. neampacarea partilor
ANS: A
21.Cum se mai numesc cauzele speciale care inlatura raspunderea penala? Pag.238-240
a. cauze de nepedepsire
b. cauze de pedepsire
c. cauze nesubiective
ANS: A
22.Care sunt cauzele speciale care inlatura raspunderea penala, prevazute in partea generala a
Codului penal? Pag.238-240
a. desistarea si impiedicarea producerii rezultatului

b. impiedicarea savarsirii faptei de catre participant
c. ambele variante
ANS: C
23.Ce reprezinta condamnarea pentru care a intervenit amnistia, in cadrul recidivei? Pag.240-244
a. nu impiedica aplicarea suspendarii pedepsei pentru o infractiune ulterioara

b. impiedica aplicarea suspendarii pedepsei pentru o infractiune ulterioara
c. amnistia are efecte depline ca reabilitarea
ANS: A
24.La ce duce prescriptia raspunderii penale? Pag.243-247
a. consta in stingerea raportului juridic penal de conflict, nascut prin savarsirea unei
infractiuni, ca urmare a nerealizarii lui intr-un anumit termen prevazut de lege
b. prin prescriptie nu se stinge raspunderea penala
c. obligatia infractorului de a suporta consecintele savarsirii infractiunii
ANS: A
25.Cui se poate adresa plangerea prealabila? Pag.247-252
a. organului de cercetare penala sau procurolului, potrivit legii

b. infractorului
c. persoanei vatamate
ANS: A
26.Cand se face punerea in miscare a actiunii penale la infractiunile care se urmaresc la plangerea
prealabila, in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu? Pag.247-252
a. in termen de doua luni, din ziua in care persoana indreptatita a face plangerea, a stiut cine
este faptuitorul
b. in tremen de o luna, din ziua in care persoana indreptatita a face plangerea, a stiut cine
este faptuitorul
c. in termen de trei luni, din ziua in care persoana indreptatita a face plangerea , a stiut cine
este faptuitorul
ANS: A
27.Cand se face punerea in miscare a actiunii penale la infractiunile care se urmaresc la plangerea
prealabila, in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa? Pag.247-252
a. in termen de doua luni, din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul
b. in termen de o luna , din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul
c. in termen de trei luni, din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul
ANS: A
28.Ce inlatura retragerea plingerii in cazul infractiunilor la care actiunea penala se pune in
miscare la plangerea prealabila? Pag.247-252
a. constituie o cauza care inlatura raspunderea penala

b. constituie o cauza care inlatura raspunderea contraventionala
c. constituie o cauza care inlatura hotararea definitive
ANS: A
29.Cum trebuie sa fie retragerea plangerii prealabile? Pag.247-252
a. sa fie numai totala

b. sa vizeze doar latura penala a cauzei
c. sa fie totala si neconditionata
ANS: C
30.Ce inlatura impacarea partilor? Pag. 252-254
a. raspunderea penala
b. caracterul penal al faptei
c. executatrea pedepsei
ANS: A
31.Ce fel de act este impacarea partilor? Pag.252-254
a. un act bilateral
b. un act unilateral
c. nu este relevant cui apartine vina
ANS: A
32.Ce fel de efecte produce impacarea partilor? Pag.252-254

a. efecte in personam
b. efecte in rem
c. efecte mai restranse
ANS: A
33.Pana cand poate intervenii impacarea partilor? Pag.252-254
a. in mod obligatoriu, numai in faza de urmarire penala

b. in mod obligatoriu, numai in faza de judecata
c. in orice moment al procesului penal, dar numai pana la ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare
ANS: C
34. Ce constituie temeiul raspunderii penale? Pag.233-237
a. dreptul statului de a aplica o sanctiune de drept penal si obligatia infractorului de a o

executa
b. obligatia unui infractor de a suporta o sanctiune de drept penal ca urmare a savarsirii unei
infractiuni
c. numai dreptul statului de a aplica o sanctiune de drept penal
ANS: A
35.Cand va fi tras la raspundere penala subiectul, in cazul savarsirii unei infractiuni pentru care
punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea plangerii prealabile, sunt
vatamate mai multe personae? Pag.247-252
a. numai daca toate persoanele vatamate prin aceeasi fapta introduc plangere prealabila
impotriva faptuitorului
b. este suficient daca plangerea prealabila a fost introdusa sau mentinuta numai de catre una
din persoanele vatamate
c. numai daca cel putin doua dintre persoanele vatamate (atunci cand au fost mai multe) au
introdus plangerea prealabila
ANS: B
36.In ipoteza in care o infractiune pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la
plangerea prealabila a persoanei vatamate a fost savarsita de o pluralitate de infractori, ce este
necesar pentru a opera raspunderea penala a tuturor participantilor? Pag. 247-252
a. plangera prealabila sa fie facuta impotriva tuturor participantilor

b. este suficient ca plangerea prealabila sa fie facuta sau sa se mentina contra unui singur
participant, pentru a opera raspunderea penala a tuturor participantilor
c. trebuie ca plangerea penala sa fie facuta sau mentinuta impotriva a cel putin doi
participanti, pentru a putea opera raspunderea penala a tuturor participantilor
ANS: B
37.Care este consecinta directa a lipsei plangerii prealabile in cazul infractiunilor pentru care
actiunea penala se pune in miscare la o astfel de plangere?
a. caracterul penal al faptei

b. raspunderea penala
c. executarea pedepsei
ANS: B
38.Dupa cum infractiunile amnistiate sunt sau nu definitiv judecate, cum se clasifica amnistia?
Pag.239-243
a. amnistia inainte de condamnare -ante-condamnatorie sau propie, amnistia dupa

condamnare –post-condamnatorie sau impropie
b. amnistia neconditionata, numita pura si simpla, amnistia conditionata
c. amnistia generala, amnistia speciala
ANS: A
39.Ce constituie obiectul amnistiei? Pag.239-243
a. priveste infractiunile savarsite pana in ziua adoptarii legii prin care este acordata
b. infractiunile comise in ziua adoptarii legii de amnistie cad sub incidenta acesteia
c. in cazul infractiunilor continui sau continuate amnistia este incidenta daca faptele s-au
epuizat pana la adoptarea legii de amnistie
ANS: A
40.Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale cand, pentru infractiunea savarsita,
legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata? Pag.243-247
a. 15 ani
b. 10 ani
c. 8 ani
ANS: A
41.Ce fel de masuri sunt sanctiunile de drept penal? Pag.255-258
a. numai de constrangere
b. numai de reeducare
c. de constrangere si de reeducare
ANS: C
42.Care sunt sanctiunile de drept penal? Pag.255-258
a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta

b. numai pedepsele si masurile educative
c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile discilinare
ANS: A
43.Ce se intelege prin functia de exemplaritate a pedepsei? Pag.259-262
a. ca persoanele care comit infractiuni trebuie sanctionate in mod exemplar

b. influienta pe care o pedeapsa aplicata unui condamnat o are asupra altor personae, care
astfel sunt puse in situatia de a se abtine de la savarsirea de infractiuni
c. eliminarea temporara a condamnatului din societate
ANS: B
44.Detentiunea pe viata este o pedeapsa: pag.264-269
a. determinata
b. relativ determinata
c. nedeterminata
ANS: A
45.Amenda penala este o pedeapsa: Pag.264-269
a. principala
b. secundara
c. accesorie
ANS: A
46.La ce data a fost abolita pedeapsa cu moartea in tara noastra? Pag.264-269
a. 25 decembrie 1989
b. 10 ianuarie 1990
c. 15 ianuarie 1990
ANS: B
47.Deoarece pedeapsa detentiunii pe viata nu poate fi aplicata de minorul infractor, in ipoteza in

care acesta savarseste o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, care
vor fi limitele pedepsei inchisorii aplicate acestuia? Pag.264-269
a. 10 si 20 ani
b. 5 si 20 ani
c. 10 si 25 ani
ANS: B
48.Pedeapsa detentiunii pe viata nu se poate aplica aceluia care la data pronuntarii hotararii de
condamnare a implinit varsta de: pag264-269
a. 55 ani
b. 65 ani
c. 60 ani
ANS: C
49.In cazul in care o persoana urmeaza sa fie condamnata pentru savarsirea unei infractiuni la
pedeapsa detentiunii pe viata, dar la data pronuntarii unei astfel de condamnari, acesta implineste
varsta de 60 de ani, instanta urmeaza sa aplice o pedeapsa cu inchisoarea. Care va fi pedeapsa cu
inchisoarea ce va trebui sa o aplice instanta intr-o astfel de situatie? Pag.264-269
a. 25 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani

b. 30 ani inchisoare si interzicerea unor rdepturi pe timp de 10 ani
c. 20 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pet imp de 10 ani
ANS: A
50.Cand poate opera institutia liberarii conditionate? Pag.317-318
a. nu opereaza in cazul condamnatilor la detentiunea pe viata

b. opereaza si in cazul condamnatilor la pedeapsa detentiunii pe viata
c. legea nu prevede o astfel de dispozitie
ANS: B
51.Cat trebuie sa execute efectiv cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata, pentru a fi
liberat conditionat? Pag.317-318
a. 15 ani daca indeplineste si celelalte conditii

b. 20 ani daca indeplineste si celelalte conditii
c. 25 ani daca indeplineste si celelalte conditii
ANS: B
52.Cand se considera executata pedeapsa in cazul condamnatului la pedeapsa detentiunii pe viata,

care a fost liberat conditionat? Pag.317-318
a. in termen de 10 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune

b. in termen de 15 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune
c. in termen de 5 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune
ANS: A
53.Care este pedeapsa care se va aplica in cazul tentativei, cand pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea consumata este detentiunea pe viata? Pag.317-318
a. 5 si 20 ani
b. 10 si 25 ani
c. 15 si 25 ani
ANS: B
54.Care sunt limitele pedepsei ce se va aplica in cazul instigarii neurmate de executare, cand
pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata,
alternative cu pedeapsa inchisorii, iar instanta s-a oprit asupra detentiunii pe viata? Pag.317-318
a. 5 si 15 ani
b. 5 si 20 ani
c. 2 si 10 ani
ANS: C
55.Care este minimul si maximul general al pedepsei inchisorii? Pag. 264-269
a. inchisoarea de la 30 de zile la 30 de ani

b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
c. inchisoarea de la 15 zile la 30 ani
ANS: C
56.Ce fel de pedeapsa este interzicerea unor drepturi? Pag.269-272
a. complementara
b. principala
c. accesorie
ANS: A
57.Ce reprezinta interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie sau alta
ocupatie? Pag.269-272
a. o masura de siguranta
b. o pedeapsa complementara
c. o pedeapsa accesorie
ANS: A
58.Ce reprezinta interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a
desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea
infractiunii? Pag.269-272
a. o masura de siguranta
c. o pedeapsa principala
ANS: B
59.Cum este aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi? Pag.269-272
a. facultativa pentru instanta de judecata

b. obligatorie pentru instanta de judecata
c. atat facultativa cat si obligatorie
ANS:C
60.Care este minimul necesar al pedepsei privative de libertate, pronuntata de instanta de

judecata, pentru a se putea aplica pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi? Pag.269-
272
a. un an inchisoare
b. doi ani inchisoare
c. trei ani inchisoare
ANS: B
61.Care sunt conditiile necesare pentru aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a

interzicerii unor drepturi? Pag.269-272
a. este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada ca pentru acea

infractiune se aplica in mod obligatoriu si pedeapsa complementara a interzicerii unor
drepturi
b. nu este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada ca pentru acea
infractiune se aplica in mod obligatoriu pedeapsa complementara a interzicerii unor
drepturi, ci mai este necesar ca pedeapsa aplicata de instanta pentru savarsirea infractiunii
respective, sa fie inchisoarea mai mare de 2 ani
c. nu este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada ca pentru acea
infractiune se aplica in mod obligatoriu pedeapsa complementara a interzicerii unor
drepturi, ci mai este necesar ca pedeapsa aplicata de instanta pentru savarsirea infractiunii
respective, sa fie inchisoarea mai mare de 3 ani
ANS: B
62.Care este momentul punerii in executare a pedepsei interzicerii unor drepturi? Pag.269-272
a. inceperii executarii pedepsei inchisorii pe langa care a fost aplicata pedeapsa

complementara interzicerii unor drepturi
b. pronuntarii hotararii de condamnare
c. ramanerii definitive a hotararii de condamnare
ANS: C
63.Ce este degradarea militara? Pag.269-272
a. o pedeapsa accesorie
c. o masura de siguranta
ANS: B
64.Cand este obligatorie degradarea militara? Pag.269-272
a. pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este inchisoarea mai mare de 5
ani
b. pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este inchisoarea mai mare de 8
ani
c. pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este inchisoarea mai mare de 10
ani sau detentiunea pe viata
ANS: C
65.Cand este facultativa degradarea militara? Pag.269-272
a. infractorul militar sau rezervist a savarsit o infractiune intentionata, iar pedeapsa pe care i-
a aplicat-o instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 5 ani si cel mult 10 ani
b. infractorul militar sau reservist a savarsit o infractiune intentionata, iar pedeapsa pe care i-
c. infractorul militar sau reservist a savarsit o infractiune intentionata, iar pedeapsa pe care i-
ANS: A
66.Pedepsele accesorii sunt privative de: Pag.269-272
a. bunuri
b. libertate
c. drepturi
ANS: C
67.Ce se poate intampla in cazul suspendarii conditionate? Pag.317-318

a. aceasta atrage si suspendarea executarii pedepsei accesorii

b. aceasta nu atrage si suspendarea executarii pedepsei accesorii, condamnatului fiindu-i
interzise in continuare toate drepturile prevazute in art. 64 C. pen.
c. condamnatul poate exercita numai drepturile politice si electorale
ANS: A
68.De catre cine se realizeaza individualizarea legala a pedepselor? Pag.287-289
a. legiuitor, in faza de elaborare a legii penale incriminatoare

b. instanta de judecata, in momentul solutionarii cauzei cu care a fost investita
c. administratia locului de detinere a condamnatului
ANS: A
69.De catre cine se realizeaza individualizarea judiciara a pedepsei? Pag.287-289

ANS: B
70.De catre cine se realizeaza individualizarea administrativa a pedepsei? Pag.287-289

ANS: C
71.Cand ia sfarsit, in principiu, individualizarea raspunderii penale? Pag.287-289
a. dupa executarea sanctiunii prevazuta in hotararea de condamnare

b. odata cu pronuntarea hotararii de condamnare
c. odata cu ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
ANS: C
72.Ce provoaca concursul de circumstante atenuante, retinute in favoarea unui inculpat? Pag.294-
301
a. o singura atenuare, indiferent cat se retin in favoarea lui

b. atenuari successive
c. atatea atenuari cate circumstante atenuante se retin in favoarea lui
ANS: A
73. Ce provoaca concursul de circumstante agravante? Pag.294-301
a. o singura agravare, indifferent cate se retin in sarcina inculpantului

b. agravari successive
c. atatea agravari cate circumstante agravante se retin in sarcina inculpantului
ANS: A
74. Ce sunt starile de agravare a pedepsei ? Pag. 294-301
a. infractiunea consumata, infractiunea continuata, concursul de infractiuni si starea de

recidiva
b. concursul de infractiuni, starea de recidiva si starea de betie voluntara
c. infractiunea continuata, concursul de infractiuni si starea de recidiva
ANS: C
75.Care sunt starile de atenuare a pedepsei? Pag. 294-303
a. tentative si minoritatea faptuitorului

b. tentative, minoritatea faptuitorului si scuza provocarii
c. depasirea limitelor legitimei aparari
ANS: A
76.Constituie stari de agravare a pedepsei: Pag. 294-303
a. produc efecte fiecare in parte,actionand succesiv

b. produc o singura agravare, indiferent cate se retin in sarcina inculpatului
c. provoaca cel mult doua agravari
ANS:A
77.Constituie stari de atenuare a pedepsei: Pag.294-303
a. produc efecte fiecare in parte, actionand succesiv

b. produc doar o singura atenuare, indifferent de cate se retin in sarcina inculpatului
c. produc efecte fiecare in parte actionand succesiv, nbumai daca vin in concurs cu
circumstante agravante, in aceeasi cauza
ANS:A
78.Individualizarea pedepselor cunoaste doua trepte. Care sunt acestea ?Pag. 294-303
a. in cazul concursului de infractiuni

b. in cazul recidivei
c. in cazul in care pentru o infractiune este prevazuta o pedeapsa principala alternative
ANS: C
79.Cum se clasifica circumstantele dupa midelul lor de stabilire si a fortei cu care se impugn?
Pag.294-303
a. circumstantele reale si personale

b. circumstantele legale si circumstantele judecatoresti
c. circumstante attenuate si circumstante agravante
ANS:B
80.Cum se clasifica circumstantele dupa midul lor de stabilire si a fortei cu care se impugn?Pag.
294-301
a. circumstante reale si circumstante personale

b. circumstante cunoscute infractorului si circumstante necunoscute infractorului
c. circumstante legale si circumstante judecatoresti
ANS:A
81.Cum se clasifica circumstantele dupa efectul pe care il produc in operatia de stabilire si

apicare a pedepsei Pag.294-301
a. circumstante reale si circumstante personale

b. circumstante attenuate si circumstante agravante
c. circumstante cunoscute infractorului si circumstante necunoscute infractorului
ANS:B
82. Care sunt infractiunile pentru care pedeapsa se agraveazaa ? Pag.294-303
a. infratiunea deviate
b. infractiunea continua
c. infractiunea continuata
ANS:C
83.Precizati care din infractiunile mentionate determina o stare de agravare a pedepsei ?Pag.294-
303
a. infractiunea complexa
b. infractiunea continuata
c. infractiunea progresiva
ANS:B
84.Precizati situatiile in care pedeapsa poate fi agravata: PAg.294-303
a. savarsirea infractiunii continue

b. savarsirea faptei de trei sau mai multe personae impreuna
c. concursul de infractiuni
ANS:C
85.Exista situatii in care pedeapsa prevazuta de lege este agravata. Care sunt acestea ? Pag.294-
303
a. savarsirea unei infractiuni din obicei

b. savarsirea infractiunii de catre un infractor major daca aceasta a fost comisa impreuna cu
un minor
c. savarsirea unei infractiuni intentionate pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de
un an inchisoare de catre o persoana care a mai executat o condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de sase luni, pentru savarsirea unei infractiuni intentionare
ANS:C
86.In ce situatii pedeapsa poate fii atenuata ? PAg.294-303
a. tentativa
b. denuntarea de catre mituitor a persoanei care a primit mita
c. scuza provocarii
ANS:A
87.Care sunt situatiile in care se considera o circumstanta atenuanta legala? Pag.294-303
a. cazul fortuit
b. concursul de infractiuni
c. depasirea limitelor legitimei aparari
ANS: C
88.In ce conditii pedeapsa se atenueaza? Pag.294-303
a. tentativa absolut imposibila

b. minoritatea
c. starea de necessitate
ANS: B
89.Care este minimul pana la care este coroborata pedeapsa de catre instanta de judecata atunci
cand minimul pedepsei pentru infractiunea savarsita este de 10 ani sau mai mare, in cazul in care
instanta retine in sarcina infractorului, circumstante atenuante?
a. pana la 5 ani
b. pana la 7 ani
c. pana la 3 ani
ANS: C
cand minimul special al pedepsei pentru infractiunea savarsita este de 5 ani sau mai mare, dar
pana la 10 ani, in aczul retinerii in favoarea inculpatului a unor circumstante atenuante? Pag.294-
301
a. 1 an
b. 2 ani
c. 3 ani
ANS: A
cand minimul special al pedepsei inchisorii pentru infractiunea savarsita este de 3 ani, sau mai
mare, dar pana la 5 ani, iar instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante?
Pag.294-301
a. 3 luni
b. 6 luni
c. un an
ANS: A
cand minimul special al pedepsei inchisorii pentru infractiunea savarsita este de un an sau mai
mare, dar pana la 3 ani, iar instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante? Pag.
294-301
a. 3 luni
b. 15 zile
c. 6 luni
ANS: B
93.In ce caz, ca efect al circumstantelor atenuante, instanta inlocuieste minimul special al

pedepsei inchisorii, prevazut de lege pentru infractiunea savarsita, cu pedeapsa amenzii?
Pag.294-301
a. cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita este de
un an sau mai mare , dar pana la 3 ani
b. cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita este de 3
luni sau mai mare, dar pana la un an
c. cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita este de
15 zile
ANS: B
94.Care este limita pana la care poate fi redusa de catre instanta pedeapsa inchisorii, in cazul
infractiunii de omor, daca se constata ca exista circumstante atenuante in favoarea inculpatului?
Pag.294-301
a. 1/4 din minimul special

b. 1/3 din minimul special
c. 1/2 din minimul special
ANS: B
savarsirii unei infractiuni contra sigurantei statului, daca instanta retine in favoarea inculpatului,
circumstante atenuante? Pag.294-301

ANS: B
savarsirii unei infractiuni contra pacii si omenirii, daca instanta retine in favoarea inculpatului

ANS: B
savarsirii unei infractiuni prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, iar instanta retine in
favoarea inculpatului circumstante atenuante? Pag.294-301

ANS: B
98.Care este limita pedepsei ce va fi aplicata de catre instanta cand pentru infractiunea savarsita
legea prevede pedeasa detentiunii pe viata, daca instanta retine in favoarea inculpatului
a. 10 si 25 ani inchisoare
b. 10 si 20 ani inchisoare
c. 10 si 30 ani inchisoare
ANS: A
99.Savarsirea unei infractiuni contra persoanei, prin acte de violenta fizica asupra membrilor
familiei constituie: pag.294-301
a. o stare de agravare a pedepsei

b. o circumstanta agravanta judiciara
c. o circumstanta agravanta legala
ANS: C
100.Savarsirea unei infractiuni de catre un infractor major impreuna cu o persoana care nu a

implinit varsta de 14 ani, constituie: Pag.294-301
a. o circumstanta agravanta legala

b. o circumstanta agravanta judiciara
c. nu constituie nici un fel de circumstanta agravanta, deoarece minorul care a implinit
varsta de 14 ani nu raspunde penal
ANS: A
101.Savarsirea unei infractiuni in stare de betie, anume provocata in vederea comiterii ei,
constituie: Pag.294-301
a. o circumstanta atenuanta sau agravanta

b. numai o circumstanta agravanta, legala
c. numai o circumstanta agravanta judiciara
ANS: B
102.Fapta de trafic de droguri, prin oferirea acestora unui minor atrage: pag.294-301
a. retinerea in sarcina inculpatului a unei circumstante agravante legale speciale

b. retinerea in sarcina inculpatului a unei circumstante agravante judiciare
c. legea nu prevede o astfel de situatie ca fiind o circumstanta agravanta legala sau judiciara
ANS: A
103.In caz de concurs intre cauzele de agravare si atenuarea pedepsei, care va fi ordinea de
aplicare a lor de catre instanta? Pag.294-301
a. circumstante atenuante, circumstante agravante si starea de recidiva

b. circumstante agravante, circumstante atenuante si starea de recidiva
c. circumstante agravante, starea de recidiva si circumstante atenuante
ANS: B
104.Care este maximul ce va fi aplicat de catre instanta in cazul aplicarii concomitente a

dispozitiilor cu privire la circumstantele agravante, recidiva si concurs de infractiuni, daca
maximul special prevazut de lege pentru fiecare infractiune concurenta este de 10 ani sau mai
mic? Pag294-301
a. 20 ani
b. 25 ani
c. 30 ani
ANS: B
105.Care este maximul ce va fi aplicat de catre instanta in cazul aplicarii concomitente a

dispozitiilor cu privire la circumstantele agravante, recidiva si concurs de infractiuni, daca
maximul special sau cel putin una dintre infractiunile concurente este mai mare de 10 ani?
Pag.294-301
a. 20 ani
b. 25 ani
c. 30 ani
ANS: C
106.Printre conditiile de aplicare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei, se numara si

cea privitoare la durata pedepsei pronuntatede instanta in cauza supusa judecatii. Care este durata
maxima a pedepsei pronuntata de instanya pentru a opera aceasta institutie? Pag.302-306
a. doi ani inchisoare sau amenda

b. trei ani inchisoare sau amenda
c. un an sau amenda
ANS: B
107.Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul savarsirii unor

infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de: pag.302-306
a. 10 ani
b. 2 ani
c. 5 ani
ANS: C
108.Care este termenul de incercare in cazul in care pedeapsa a oricarei executare a fost
suspendata este amenda? 3o2-306
a. 6 luni
b. 1 an
c. 2 ani
ANS: B
109.Care este termenul de incercare in cazul in care pedeapsa a carei executare a fost suspendata
este suspendarea? Pag.302-306
a. cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de un an

b. cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de doi ani
c. cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de trei ani
ANS: B
110.Ce dispune instanta dupa ce revoca suspendarea conditionata, daca, in cursul termenului de
incercare, cel condamnat la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata, savarseste din nou o
infractiune intentionata, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva? Pag.302-306
a. executarea in intregime a pedepsei ce fusese suspendata conditionat, cat si a pedepsei

aplicate pentru savarsirea infractiunii in termenul de incercare
b. executarea unei pedepse ce va fi stabilita conform regulilor de la concursul de infractiuni
c. executarea unei pedepse ce va fi stabilita potrivit regulilor recidivei postcondamnatorii
ANS: A
111.Ce se intampla cu condamnatul a carui pedeapsa cu inchisoarea a fost suspendata

conditionat, daca inlauntrul termenului de incercare nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu
s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate? Pag.302-306
a. ramane cu antecedentul penal ce va fi consemnat in cazierul judiciar

b. va fi reabilitat de drept
c. legea nu prevede nici un efect
ANS: B
112.Printre conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se putea dispune suspendarea executarii

pedepsei sub supraveghere se numara si cea referitoare la durata pedepsei pronuntata de instanta
pentru infractiunea savarsita. Care este limita maxima a pedepsei cu inchisoarea pronuntata de
instanta pentru a fi indeplinita conditia? Pag.306-310
a. 5 ani inchisoare
b. 4 ani inchisoare
c. 3 ani inchisoare
ANS: B
113.Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu poate fi dispusa in cazul savarsirii

unor infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de: pag.306-
310
a. 12 ani
b. 10 ani
c. 15 ani
ANS: C
114.Termenul de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se compune

din cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp: pag.306-310
a. de 3 ani
b. intre 2 si 5 ani
c. de 5 ani
ANS: B
115.Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere poate fi acordata si in cazul concursului

de infractiuni, daca pedeapsa rezultata aplicata de instanta este inchisoarea de cel mult: pag.306-
310
a. 3 ani
b. 2 ani
c. 4 ani
ANS: A
116.Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in cazul de concurs de

infractiuni, daca pedeapsa rezultata, aplicata de instanta, este inchisoarea de cel mult: pag.306-
310
a. 1 an
b. 3 ani
c. 2 ani
ANS: C
117.Pentru ca instanta de judecata sa poata pronunta executarea pedepsei la locul de munca, una
din conditiile ce trebuie indeplinite, este aceea ca pedeapsa aplicata in cauza supusa judecatii
trebuie sa fie inchisoarea de cel mult: pag.310-315
a. 4 ani
b. 5 ani
c. 6 ani
ANS: B
118.Executarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si in caz de concurs de infractiuni

daca pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiuni este de cel mult: pag.310-315
a. 2 ani inchisoare
b. 3 ani inchisoare
c. 4 ani inchisoare
ANS: B
119.Care sunt limitele intre care este cuprinsa cota ce i se retine unui condamnat la pedeapsa
inchisorii cu executare la locul de munca din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru
munca prestata (cu exceptia sporurilor acordate pentru activitatea desfasurata in locuri de munca
cu conditii vatamatoare sau periculoase)?
a. 20-50%
b. 10-30%
c. 15-40%
ANS: C
120.Incetarea executarii pedepsei la locul de munca se poate dispune de instanta numai daca cel
condamnat a executat: pag.310-315
a. 2/3 din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege

b. 3/4 din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege
c. 1/4 din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege
ANS: A
121.Execurarea pedepsei intr-o inchisoare militara, vizeaza pe militarul in termen care savarseste
o infractiune pentru care instanta pronunta o condamnare care nu este mai mare de: pag.318-319
a. 2 ani inchisoare
b. 3 ani inchisoare
c. 1 an inchisoare
ANS: A
122.Daca militarul in termen, care executa pedeapsa intr-o inchisoare militara, a executat
jumatate din durata ei si a dat dovezi temeinice de indreptare, cu cat se poate reduce durata
pedepsei ce a mai ramas de executat? Pag.318-319
a. cu 1/4
b. cu 1/3
c. cu 1/2
ANS: B
123.Ce se va dispune daca, in timpul executarii pedepsei inchisorii, militarul in termen devine
inapt pentru serviciul militar? Pag.318-319
a. el va fi mentinut in inchisoare pana la implinirea duratei pedepsei

b. se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei
c. va fi liberat conditionat
ANS: C
124.Daca, in timpul executarii pedepsei, militarul in termen condamnat savarseste din nou o
infractiune, instanta care pronunta condamnarea pentru aceasta infractiune, face dupa caz
aplicarea dispozitiilor feferitoare la recidiva sau ale pluralitatii intermediare. Unde se va executa
pedeapsa astfel stabilita?pag.318-319
a. se va executa in continuare in inchisoarea militara

b. se va executa intr-un loc de detinere
c. va fi suspendat conditionat
ANS: B
125.Din ce este alcatuit sistemul sanctionator al minorilor infractori in legislatia noastra penala?
pag.273-279
a. numai masuri educative

b. masuri educative si pedepse
c. masuri educative, masuri de siguranta si pedepse
ANS: B
126.Care masura educativa are un caracter complex, functionand atat ca masura educativa, cat si
ca masura de natura medicala? Pag.273-279
a. libertatea supravegheata
b. internarea intr-un centru de reeducare
c. internarea intr-un institut medical educativ
ANS: C
127.In ce situatie se ia masura educativa a mustrarii fata de minorul infractor? Pag.273-279
a. minorul nu s-a sustras urmaririi penale si a cooperat cu organul de urmarire penala pentru
aflarea adevarului
b. minorul a recunoscut fapta si a fost sincer pe parcursul cercetarilor
c. instanta de judecata, pe baza datelor din dosar, are convingerea ca dojenirea minorului
infractor va fi suficienta pentru ca acesta sa nu mai savarseasca pe viitor fapte prevazute
de legea penala
ANS: C
128.Cand are loc executarea masurii educative a mustrarii? Pag.273-279
a. intotdeauna de indata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea si

minorul a fost prezent
b. imediat, dar numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva
c. deandata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea, chiar daca minorul
nu a fost prezent
ANS: A
129.In ce consta masura educativa a libertatii supravegheate? Pag.273-297
a. lasarea minorului in libertate pe timp de un an, sub o supraveghere deosebita

b. lasarea minorului in libertate pe timp de doi ani, sub o supraveghere deosebita
c. incredintarea minorului familiei pentru a fi supravegheat pana la majorat
ANS: A
130.Odata cu incredintarea minorului pentru supraveghere, atunci cand instanta dispune masura
educativa a libertatii supravegheate, ea poate impune minorului respectarea uneia sau mai multor
obligatii. Care sunt acestea?
a. sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public

b. sa intre in legatura cu anumite persoane de care instanta i-a interzis
c. sa frecventeze anumite localuri de care instanta i-a interzis
ANS: A
131.Daca minorul aflat in libertate supravegheata savarseste o infractiune inauntrul termenului

de incercare de un an, ce masura poate lua instanta impotriva lui? Pag.273-279
a. revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea minorului intr-un centru de

reeducare, fie ii va aplica o pedeapsa
b. revoca libertatea supravegheata si poate dispune numai internarea minorului intr-un

centru de reeducare
c. revoca libertatea supravegheata si in mod obligatoriu trebuie sa dispuna aplicarea unei
pedepse
ANS: A
132.Daca minorul aflat in libertate supravegheata, inauntrul termenului de incercare de un an, se

sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui si are purtari rele, ce masura poate fi luata
de instanta impotriva lui? Pag.273-279
a. revoca libertatea supravegheata si dispune masura internarii intru-un centru de reeducare

b. revoca libertatea supravegheata si dispune aplicarea unei pedepse pentru infractiunea care
a provocat luarea masurii libertatii supravegheate
c. revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea intr-un centru de reeducare, fie
aplicarea unei pedepse
ANS: A
133.Cand se face punerea in executare a masurii educative a libertatii supravegheate? Pag.273-

279
a. chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, daca minorul si
persoana sau reprezentantul unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea sunt
prezenti
b. numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva
c. chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, chiar daca nimorul nu
este prezent
ANS: A
134.Care este, in principal, caracterul masurilor de siguranta prevazute de legea penala? Pag.280-
286
a. reeducare
b. constrangere
c. prevenire
ANS: C
135.Care este, in subsidiar, caracterul masurilor de siguranta prevazute de legea penala? Pag.280-
286
a. coercitiv
b. educativ
c. preventiv
ANS: A
136.Care este natura juridica a masurilor de siguranta? Pag.280-286
a. sunt masuri administrative

b. sunt sanctiuni de drept penal
c. au aceeasi natura juridica ca si pedepsele
ANS: B
137.Ce sunt masurile de siguranta? Pag.208-286
a. pedepse complementare
b. pedepse principale
c. sanctiuni de drept penal
ANS: C
138.Ce se intelege prin principiul legalitatii masurilor de siguranta? Pag.280-286
a. ca ele se pot lua numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege

b. ca ele se pot lua numai in cazul in care s-a comis o infractiune
c. ca ele se pot lua numai de catre de instanta de judecata
ANS: A
139.Odata luate, masurile de siguranta de natura medicala sunt: pag.280-286
a. irevocabile
b. revocabile
c. curative
ANS: B
140.Care sunt masurile de siguranta cu caracter medical? Pag.280-286
a. internarea intr-un institut medical educativ, obligarea la tratament medical si internarea

medicala
b. obligarea la tratament medical si internarea medicala
c. internarea intr-un institut medical-educativ, internarea toxicomanilor intr-un centru de
dezintoxicare si supravegherea medicala
ANS: B
141.Care sunt masurile de siguranta restrictive de drepturi? Pag.280-286
a. internarea intr-un centru de reeducare si internarea intr-un institut medical educativ

b. interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie
si expulzarea
c. interdictia de a veni in locuinta familiei pe o perioada determinata si confiscarea speciala
ANS: B
142.Care sunt masurile de siguranta privative de bunuri? Pag.280-286
a. confiscarea speciala
b. amenda
c. confiscarea speciala si amenda
ANS: A
143.Masura de siguranta a obligarii la tratament medical consta in obligarea faptuitorului de:

pag.280-286
a. a se prezenta in mod regulat la o unitate sanitara pentru tratament medical pana la

insanatosire
b. a se interna pe timp de 30 de zile intr-o unitate sanitara pentru tratament medical
c. a se interna pe timp de 60 de zile intr-o unitate sanitara pentru tratament
ANS: A
144.Cand se poate lua in mod provizoriu masura de siguranta a obligarii la tratament medical?
Pag.280-286
a. fie in faza de urmarire penala, fie in faza de judecata

b. numai in faza de urmarire penala
c. nu poate fi luata in mod provizoriu
ANS: A
145.Cine poate dispune masura obligarii la tratament medical? Pag.280-286
b. membrii familiei celui obligat la tratament medical
c. Directia de Sanatate Publica pe raza careia locuieste cel obligat la tratament medical
ANS: C
146.Atunci cand insanatosirea condamnatului obligat la tratament medical, nu se realizeaza pana

la terminarea executarii pedepsei privative de libertate, unde va executa in continuare aceasta
masura? Pag.280-286
a. in aceasta situatie, masura de siguranta obligarii la tratament medical inceteaza de drept

b. masura de siguranta nu inceteaza de drept, ci devine facultativa pentru fostul condamnat
c. se executa in mod obligatoriu in libertate, la o unitate sanitara competenta din punct de

vedere teritorial, fata de locul de domiciliu al fostului condamnat
ANS: C
147.Care sunt aspectele care trebuie communicate instantei de judecata de unitatea sanitara la
care faptuitorul a fost obligat sa execute tratamentul medical? Pag.280-286
a. ca faptuitorul se sustrage de la executarea tratamentului

b. ca faptuitorul nu respecta programul care este stabilit pentru tratament
c. ca faptuitorul are o comportare necorespunzatoare fata de personalul medical care ii
aplica tratamentul
ANS: A
148.Pe ce durata se ia masura de siguranta a obligarii la tratament medical?
a. nedeterminata
b. de maximum 30 zile
c. de maximum 60 zile
ANS: A
149.Cine poate cere instantei de judecata revocarea masurarii obligarii la tratament medical, in
cazul cand temeiurile ce au impus luarea acesteia au incetat? Pag.280-286
a. coducerea unitatii sanitare unde s-a efectuat tratamentul

b. numai persoana care a fost obligata la tratament
c. persoana care a fost obligata la tratament medical si procurorul
ANS: C
150.In cazul masurii de siguranta a obligarii la tratament medical, starea de pericol a faptuitorului
decurge din existenta: pag.280-286
a. unei boli sau intoxicarii cronice

b. numai a unei boli
c. alienatiei mintale
ANS: A
151.Cand se poate lua masura de siguranta a internarii medicale? Pag. 280-286
a. numai in faza de judecata

b. numai in faza de urmarire penala
c. pe intreaga durata a procesului penal
ANS: C
152.Din ce deriva starea de pericol in cazul masurii de siguranta a internarii medicale? Pag.280-
286
a. din alterarea psiho-fizica grava a facultatilor mintale, in sensul ca faptuitorul nu-si mai
poate da seama in mod normal de actiunile sale si nu mai poate fi stapan pe acestea
b. din cauza unei boli
c. din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice
ANS: A
153.Cand se poate lua masura de sigurantaa internarii medicale? Pag.280-286
a. poate fi luata in mod provizoriu pe tot parcursul procesului penal

b. poate fi luata in mod provizoriu numai in faza de judecata, pana la pronuntarea hotararii
c. nu poate fi luata in mod provizoriu, ci numai definitiv
ANS: A
154.Pe ce perioada se poate dispune masura de siguranta a internarii medicale? Pag.280-286
a. doar pe un anumit termen prevazut de legea penala

b. pe o durata nedeterminata
c. pana la data solicitarii revocarii acestei masuri de catre cel internat
ANS: B
155.De cine poate fi ceruta inlocuirea sau incetarea masurii de siguranta a internarii medicale?
a. numai de unitatea sanitara in care s-a facut internarea

b. numai de procuror
c. de persoana internata, de procuror si de unitatea sanitara in care s-a facut internarea
ANS: C
156.Care este cauza care genereaza starea de pericol datorita careia se dispune masura de
siguranta a interzicerii unei functii sau profesii? Pag.280-286
a. lipsa aptitudini de care a dat dovada persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea
penala de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea in exercitarea careia a savarsit
fapta
b. exercitarea functii sau profesiei in mod abuziv
ANS: A
157.Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii se poate lua fata de faptuitorul care
a savarsit: pag.280-286
a. o fapta prevazuta de legea penala

b. o infractiune
c. fie o fapta prevazuta de legea penala, fie o infractiune
ANS: C
158.Care este intervalul de timp pe care se poate lua masura interzicerii unei functii sau profesii?
Pag.280-286
a. de pana la 2 ani
b. de pana la un an
c. nedeterminat
ANS: C
159.Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a putea fi revocata, la cererea celui interesat,
masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii? Pag 280-286
a. 6 luni de la luarea masurii

b. un an de la luarea masurii
c. doi ani de la luarea masurii
ANS: B
160.Daca o cerere de revocare a masurii interzicerii unei functii sau profesii, introdusa de cel
interesat, a fost respinsa de instanta, care este termenul dupa care se poate face o noua cerere?
Pag.280-286
a. un an
b. 6 luni
c. legea nu prevede
ANS: A
161.Fata de cine se poate lua masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati?
Pag.280-286
a. orice faptuitor care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala

b. orice infractor care a savarsit orice infractiune
c. un condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin un an inchisoare si care a mai fost
condamnat pentru alte infractiuni
ANS: C
162.Care este durata pe care poate fi dispusa masura de siguranta ainterzicerii de a se afla in
anumite localitati, fara prelungiri? Pag.280-286
a. 3 ani
b. 5 ani
c. 10 ani
ANS: B
163.Daca pericolul social subzista, masura de siguranta a interzicerii de a se afla in numite

localitati, luata fata de un condamnat, poate fi prelungita. Care este durata de timp cu care poate
fi prelungita aceasta masura de siguranta, luata anterior de catre instanta? Pag.280-286
a. cu trei ani
b. prelungirea nu poate depasii durata masurii luate initial
c. cu jumatate din durata masurii luate initial
ANS: B
164.Exista infractiuni pentru care se poate dispune masura de siguranta a interzicerii de a se afla
in anumite localitati chia daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art. 116 C. pen.
Care sunt acestea?
a. ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice

b. inselaciune
c. hartuire sexuala
ANS: A
in anumite localitati chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art. 116 C. pen.
Care sunt acestea? Pag.280- 286
a. hartuire sexuala
b. cersetorie
c. incaierare
ANS: B
in anumite localitati chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art. 116 C. pen.
Care sunt acestea? Pag.280-286
a. hartuire sexuala
b. cersetorie
c. prostitutie
ANS: B
167.Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a pute fi revocata, la cerere sau din oficiu,
masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati? Pag.280-286
a. un an
b. 2 ani
c. 3 ani
ANS: A
168.Dupa respingerea unei cereri prin care se solicita inlaturarea masurii de siguranta a
interzicerii de a se afla in anumite localitati, petitionarul poate introduce o noua cerere dupa
trecerea unui termen de: pag.280-286
a. 6 luni, de la data respingerii cererii anterioare

b. un an, de la data respingerii cererii antrrioare
c. 2 ani, de la data respingerii cererii anterioare
ANS: B
169.Masura de siguranta a expulzarii se poate dispune de o instanta penala fata de un cetatean

strain care: pag.280-286
a. prin prezenata lui pe teritoriul Romaniei, prezinta pericol public

b. a savarsit o infractiune pe teritoriul Romaniei
c. a savarsit o fapta prevazuta de legea penala
ANS: B
170.Fata de cine poate fi dispusa masura de siguranta a expulzarii? Pag.280-286
a. numai impotriva unui cetatean strain care a savarsit o infractiune

b. fata de un cetatean strain si fata de o persoana fara cetatenie, care nu domiciliaza in
Romania si care au savarsit infractiuni
c. numai impotriva cetatenilor straini care au savarsit infractiuni pe teritoriul Romaniei si
pentru care se cere extradarea
ANS: B
171.Masura de siguranta a expulzarii nu se poate dispune fata de un cetatean strain, daca exista
motive serioase de a se crede ca, in statul in care va fi expulzat, risca: pag280-286
a. sa fie supus la pedeapsa inchisorii

b. sa fie supus la detentiunea pe viata
c. sa fie supus torturii
ANS: C
172.Care este durata pentru care se poate dispune masura de siguranta a expulzarii unui cetatean
strain? Pag.280-286
a. 10 ani
b. legea nu prevede
c. 5 ani
ANS: B
173.Ce se intampla cu cetateanul strain care a comis o infractiune pentru care este sanctionat cu
amenda penala, atunci cand sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege? Pag.280-286
a. poate fi expulzat
b. nu poate fi expulzat
c. legea nu prevede
ANS: A
174.Ce este confiscarea speciala? Pag.280-286
a. o pedeapsa complementara si priveste interzicerea unor derpturi

b. o pedeapsa complementara, privativa de bunuri
c. o masura de siguranta , cu caracter patrimonial
ANS: C
175.Din ce decurge starea de pericol, in cazul dispunerii masurii de siguranta a confiscarii

speciale? Pag.280-286
a. dobandirea, detinerea sau folosirea unor bunuri ce au legatura cu savarsirea faptei sau a
infractiunii, cat si posibilitatea de a fi folosite in viitor la savarsirea altor fapte prevazute
de legea penala sau infractiuni
b. starea de pericol a faptuitorului care detine bunurile supuse confiscarii
c. gravitatea faptei sau infractiunile savarsite care au atras masura confiscarii speciale
ANS: A
176.In conformitate cu art. 118 alin. (1) lit. a, sunt supuse confiscarii: pag.280-286
a. bunurile produse prin savarsirea unei infractiuni

b. bunurile produse prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala
c. bunurile folosite in orice mod la savarsirea infractiunii
ANS: C
177.Sumele de bani dobandite prin traficarea bunurilor produse prin savarsirea de fapte
prevazute de legea penala, atunci cand provenienta ilicita a acestora poate fi dovedita, se
confisca. Cum sunt considerate acestea? Pag.280-286
a. bunuri produse prin fapte prevazute de legea penala

b. bunuri care au servit la savarsirea unei infractiuni
c. bunuri care au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni
ANS: A
178.O persoana timp de un an de zile a sustras energie electrica. In toata aceasta perioada cel in
cauza s-a servit de un frigider care a folosit curentul electric sustras in conditiile mai sus aratate.
In baza art. 118 C pen. :
a. frigiderul se poate confisca, deoarece a servit la savarsirea infractiunii

b. frigiderul se poate confisca, deoarece a fost destinat sa serveasca la comiterea infractiunii
c. frigiderul nu se poate confisca, deoarece acesta nu a servit la savarsirea infractiunii, ci
doar la consumarea energiei electrice sustrase
ANS: C
179.Poate fi confiscata bicicleta cu care inculpatul a transportat o cantitate de stiuleti de porumb,

sustrasi de pe camp: pag.280-286
a. nu poate fi confiscata, deoarece bicicleta nu a servit la savarsirea infractiunii de furt

b. poate fi confiscata, deoarece ea a servit in mod nemijlocit la savarsirea infractiunii,
reprezentand o prelungire a bratelor faptuitorului in realizarea intentiei sale infractionale
c. poate fi confiscata, deoarece faptuitorul i-a dat aceasta destinatie, cu ocazia savarsirii
furtului
ANS: A
180.Cand poate fi dispusa masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei pe o

perioada determinata? Pag.280-286
a. faptuitorul, persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii de

cel putin doi ani, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau orice acte de violenta
cauzatoare de suferinte fizice si psihice asupra membrilor familiei
b. faptuitorul, persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii de
cel putin un an, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau orice acte de violenta
c. faptuitorul, persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii de
cel putin 6 luni, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau orice acte de violenta
ANS: B
181.Care este durata maxima pentru care instanta de judecata poate dispune masura de siguranta
a interdictiei de a revenii in locuinta familiei? Pag.280-286
a. 6 luni
b. 1 an
c. 2 ani
ANS: C
182.Cand se poate dispune masura de siguranta a interdictiei de a revenii in locuinta familiei?

Pag.280-286
a. la solicitarea procurorului
b. numai la solicitarea partii vatamate
c. din oficiu de instanta de judecata, la solicitarea procurorului si la solicitarea partii
vatamate
ANS: B
183.Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa ce urmeaza ce a
fi executata este detentiunea pe viata? Pag324-327
a. 15 ani
b. 20 ani
c. 25 ani
ANS: B
184.Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa inchisorii este
mai mica de 15 ani? Pag.324-327
a. 5 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute

b. 6 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute
c. 8 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute
ANS: A
185.Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeasa este amenda?
Pag.324-327
a. 5 ani
b. 3 ani
c. 1 an
ANS: B
186.Care este termenul de prescriptie in cazul sanctiunilor cu caracter administrativ mentionate in

art. 181 si prevazute in art. 91 C. pen. ? pag.324-327
a. 6 luni
b. 1 an
c. 2 ani
ANS: B
187.Care este varsta prevazuta de lege sub care un minor nu poate fi pedepsit penal pentru
savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala? Pag.273-279
a. 12 ani
b. 13 ani
c. 14 ani
ANS: C
188.Minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte prevazute de legea penala
pot fi pedepsiti penal? Pag273-279
a. nu raspund niciodata din punct de vedere penal

b. fata de aceasta categorie de persoane care savarsesc fapte prevazute de legea penala se
iau numai masuri de ocrotire prevazute de legislatia in vigoare
c. raspund penal, daca se dovedeste ca au savarsit faptele penale cu discernamant
ANS: C
189.Pentru constatarea discernamantului unui minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, care a
comis o fapta prevazuta de legea penala, organul judiciar are obligatia de a dispune: pag.273-279
a. efectuarea unei anchete sociale si o expertiza psihiatrica

b. efectuarea unei constatari tehnico-stiintifica
c. efectuarea unei expertize medicale
ANS: A
190.Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa, fie aplicarea unei
pedepse. In ce situatie instanta de judecata trebuie sa aplice o pedeapsa? Pag.273-279
a. in cazul cand instanta apreciaza ca, in cazul concret, luarea unei masuri educative nu este
suficienta pentru indreptarea minorului
b. in cazul savarsirii unei infractiuni de o mai mica importanta
c. numai in cazul in care minorul a savarsit o infractiune grava
ANS: A
191.Din ce este alcatuit sistemul sanctionator al minorilor infractori, in legislatia noastra penala?
Pag.273-279
a. numai masuri educative

b. masuri educative si pedepse
c. masuri educative, masuri de siguranta si pedepse
ANS: B
192.Care masura educativa are un caracter complex, functionand atat ca masura educativa, cat si
ca masura medicala? Pag.273-297
a. libertatea supravegheata
b. internarea intr-un centru de reeducare
c. internarea intr-un institut medical educativ
ANS: C
193.Cand se ia fata de infractorul minor masura educativa a mustrarii? Pag.273-279
a. minorul nu s-a sustras urmaririi penale si a cooperat cu organul de urmarire penala pentru
aflarea adevarului
b. minorul a recunoscut fapta si a fost sincer pe parcursul cercetarilor
c. instanta de judecata, pe baza datelor din dosar, are convingerea ca dojenirea minorului
infractor va fi suficienta pentru ca acesta sa nu mai savarseasca pe viitor fapte prevazute
de legea penala
ANS: C
194.Cand se dispune executarea masurii educative a mustrarii? Pag.273-279
a. intotdeauna deandata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea si

minorul a fost prezent
b. imediat, dar numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva
c. deandata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea, chiar daca minorul
nu a fost prezent
ANS: A
195.In ce consta masura educativa a libertatii supravegheate? Pag.273-279
a. lasarea minorului in libertate timp de un an, sub o supraveghere deosebita

b. lasarea minorului in libertate timp de doi ani, sub o supraveghere deosebita
c. incredintarea minorului familiei pentru a fi supravegheat pana la majorat
ANS: A
196.Daca minorul aflat in libertate supravegheata savarseste o infractiune inauntrul termenului de

incercare de un an, ce masura poate lua instanta impotriva lui? Pag.273-279
a. revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea minorului intr-un centru de

reeducare, fie ii va aplica o pedeapsa
b. revoca libertatea supravegheata si poate dispune numai internarea minorului intr-un
centru de reeducare
c. revoca libertatea supravegheata si in mod obligatoriu trebuie sa dispuna aplicarea unei
pedepse
ANS: A
197.Daca minorul aflat in libertate supravegheata, inauntrul termenului de incercare de un an, se

sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui si are purtari rele, ce masura poate lua
instanta impotriva lui? Pag.273-279
a. revoca libertatea supravegheata si dispune masura internarii intr-un centru de reeducare

b. revoca libertatea supravegheata si dispune aplicarea unei pedepse pentru infractiunea care
a provocat luarea masurii libertatii supravegheate
c. revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea intr-un centru de reeducare, fie
aplicarea unei pedepse
ANS: A
198.Cand se face punerea in executare a masurii educative a libertatii supravegheate? Pag.273-

279
a. chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, daca minorul si
persoana sau reprezentantul unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea sunt
prezenti
b. numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva
c. chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, chiar daca minorul nu
este prezent
ANS: A
199.Cand se ia masura internarii intr-un centru de reeducare fata de minorul infractor? Pag.273-
279
a. cand celelalte masuri educative sunt neindestulatoare

b. pentru a efectua o pregatire profesionala
c. pentru a dobandi invatatura necesara
ANS: A
200.Pe ce durata se dispune de catre instanta masura internarii unui minor intr-un centru de
reeducare? Pag.273-279
a. pe timp nelimitat, dar pana la implinirea varstei de 18 ani

b. sase luni
c. 5 ani
ANS: A
201.Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a se dispune liberarea minorului dintr-un
centru de reeducare, inainte de a deveni major? Pag.273-279
a. sa fi trecut cel putin 1 an de la data internarii

b. sa fi trecut cel putin 6 luni de la data internarii
c. sa fi trecut cel putin 3 luni de la data internarii
ANS: A
202.Care sunt obligatiile prevazute de lege ce pot fi dispuse de instanta de judecata, in cazul
cand aplica masura educativa a libertatii supravegheate fata de un minor infractor? Pag.273-279
a. sa nu frecventeze anumite localuri stabilite

b. sa nu intre in legatura cu anumite persoane
c. ambele variante
ANS: C
203.Atunci cand legea prevede pentru o infractiune savarsita de un minor care raspunde penal,
pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii, iar instanta opteaza pentru
pedeapsa detentiunii pe viata, ea va trebui sa aplice o pedeapsa cu inchisoarea. Care sunt limitele
acesteia? 273-279
a. 5 si 20 ani
b. 4 si 20 ani
c. 3 si 20 ani
ANS: A
204.In ce situatie revocarea masurii liberarii minorului inainte de a deveni major este facultativa
pentru instanta? Pag.273-279
a. daca in perioada liberarii, pana la implinirea varstei de 18 ani, minorul are o comportare
necorespunzatoare
b. daca a dat dovezi temeinice de indreptare, de sarguinta la invatatura si la insusirea
pregatirii profesionale
c. daca in timpul liberarii inainte de a deveni major, minorul savarseste din nou o infractiune
ANS: A
205.In ce situatie revocarea masurii liberarii minorului, inainte de a deveni major, este obligatorie
pentru instanta? Pag.273-279
a. daca in timpul liberarii inainte de a deveni major, minorul savarseste din nou o infractiune
b. daca in perioada liberarii, pana la implinirea varstei de 18 ani, minorul are o comportare
necorespunzatoare
c. daca a dat dovezi temeinice de indreptare, de sarguinta la invatatura si la insusirea
pregatirii profesionale
ANS: A
206.Care sunt caracterele sanctiunilor penale? Pag.255-258
a. represiv, preventiv, necesar si inevitabil, post- delictum

b. nerepresiv, nepreventiv, necesar si evitabil
c. ante-delictum
ANS: A
a. represiv, preventiv, necesar si inevitabil, post-delictum

c. ante- delictum
ANS: A
a. represiv, preventiv, necesar si inevitabil, post-delictum

c. ante-delictum
ANS: A
a. represiv, preventiv, necesar si inevitabil, post- delictum

c. ante –delictum
ANS: A
210.Dictonul latin “nulla poena sine lege” este caracteristic principiului: pag.255-258
a. legalitatii sanctiunilor de drept penal

b. umanismului sanctiunilor de drept penal
c. individualizarii sanctiunilor de drept penal
ANS: A
211.Dictonul latin “nulla poena sine lege” este caracteristic principiului: pag.255-258
a. legalitatii sanctiunilor de drep penal

ANS: A
212. Dictonul latin “nulla poena sine lege” este caracteristic principiului: pag.255-258
a. legalitatii sanctiunilor de drept penal

ANS: A
213.Care este conditia “ sine qua non” pentru aplicarea unei pedepse penale? Pag.259-264
a. savarsirea unei infractiuni

b. savarsirea unei contraventii
c. respectarea normelor de drept penal
ANS: A
214. Dupa obiectul vizat prin actiunea sa de catre infractor se cunosc urmatoarele clasificari ale
pedepselor: pag.259-264
a. pedepse privative de viata

b. pedepse principale
c. pedepse determinate
ANS: A
215.Dupa obiectul vizat prin actiunea sa de catre infractor se cunosc urmatoarele clasificari ale
a. pedepse corporale
b. pedepse complementare
c. pedepse nedeterminate
ANS: A
a. pedepse privative sau restrictive de libertate

b. pedepse accesorii
c. pedepse absolut determinate
ANS: A
a. pedepse privative sau restrictive de drepturi

b. pedepse relativ determinate
c. pedepse unice sau singulare
ANS: A
a. pedepse pecuniare
b. pedepse multiple sau plurale
c. pedepse principale
ANS: A
a. pedepse morale
b. pedepse complementare
c. pedepse accesorii
ANS: A
220. “Ope judicis” se aplica de catre: pag.268-272
a. instanta
b. autoritatea tutelara
c. procuror
ANS:A
221.Ce inlatura gratierea? Pag.321-324
a. caracterul penal al faptei

b. raspunderea penala
c. executatrea pedepsei, in totul sau in parte
ANS: C
222.De catre cine se acorda gratierea individuala? Pag.321-324
a. de Parlamentul Romaniei prin lege

b. de presedintele Romaniei prin decret
c. atat de Parlament cat si de presedinte
ANS: B
223.De catre cine se acorda gratierea colectiva? Pag.321-324
a. de Parlamentul Romaniei prin lege

b. de presedintele Romaniei prin decret
c. atat de parlament cat si de presedinte
ANS: A
224.Cum isi produce efectele gratierea individuala? Pag.321-324
a. nuami “in personam”

b. numai “ in rem”
c. atat “in personam” cat si “in rem”
ANS: A
225.Ce inlatura gratierea? Pag 321-324
a. numai executarea pedepsei

b. executatrea pedepsei si sterge condamnarea
c. antecedenta penala
ANS: A
226.Cum poate fi gratierea , din punct de vedere al intinderii efectelor sale? Pag.321-324
a. conditionata si neconditionata
b. individuala si colectiva
c. totala, partiala si comutarea
ANS: C
227.Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa care urmeaza a
fi executata este detentiunea pe viata? Pag.324-327
a. 15 ani
b. 20 ani
c. 25 ani
ANS: B
228.Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa care urmeaza a
fi executata este mai mica de 15 ani? Pag.324-327
a. 5 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute

b. 6 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se sxecute
c. 8 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute
ANS: A
229.Care este termenul de prescriptie a pedepsei amenzii? Pag.324-327
a. 5 ani
b. 3 ani
c. 1 an
ANS: B
230.Care este termenul de prescriptie al sanctiunilor cu caracter administrativ mentionate in

art.181 si prevazute in art. 91 C. pen.? Pag.324-327
a. 6 luni
b. 1 an
c. 2 ani
ANS: B
231.Care sunt cazurile in care se intrerupe cursul prescriptiei executarii pedepsei? Pag324-327
a. in cazurile de amanare a executarii pedepsei inchisorii

b. in cazul declararii recursului in anulare
c. in cazul comiterii unnei noi infractiuni
ANS: C
232.Care sunt situatiile in care se intrerupe cursul prescriptiei executarii pedepsei? Pag.324-327
a. prin inceperea executarii pedepsei

b. in cazurile de intrerupere a executarii pedepsei
c. in cazul revizuirii unei hotarari judecatoresti definitive
ANS:A
233.Cand se suspenda prescriptia executarii pedepsei? Pag.324-327

a. atunci cand condamnatul este in masura sa inceapa sau sa continuie executarea pedepsei
b. atunci cand condamnatul , care se sustrage de la executarea unei pedepse, comite o noua
infractiune
c. in cazul amanarii executarii pedepsei
ANS: A
234.Ce suspenda amanarea executarii pedepsei? Pag.324-327
a. cursul prescriptiei executarii pedepsei

b. intreruperea cursul prescriptiei raspunderii penale
c. cursul prescriptiei raspunderii penale
ANA: C
235.Care este consecinta intreruperii executarii pedepsei? Pag324-327
a. suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei

b. intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale
c. suspendarea cursului prescriptiei raspunderii penale
ANS: A
236.Din punct de vedere al naturii juridice, ce fel de cauza este reabilitarea? Pag.328-335
a. o cauza care inlatura raspunderea penala

b. o cauza care inlatura executarea pedepsei
c. o cauza care face sa inceteze interdictiile, decaderile si incapacitatile ce au rezultat dintr-o
condamnare
ANS: C
237.Ce efecte are reabilitarea? Pag.328-335
a. incetarea numai a interdictiilor si decaderilor ce au rezultat dintr-o hotarare de

condamnare
b. incetarea decaderilor si interdictiilor, precum si a incapacitatilor care rezulta din
condamnare
c. numai antecedentele penale
ANS: B
238.Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a interveni reabilitarea de drept? Pag328-335
a. un an de la stingerea condamnarii
b. doi ani de la stingere condamnarii
c. trei ani de la stingerea condamnarii
ANS: C
239.In cazul unui condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata, pedeapsa ce a fost ulterior
comutata la 25 ani inchisoare, dupa stingerea executarii pedepsei, care va fi termenul dupa
trecerea caruia aceasta poate sa solicite reabilitarea judecatoreasca? Pag.328-335
a. 15 ani, la care se adauga jumatate din durara pedepsei pronuntate de instanta

b. 10 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate de instanta
c. 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate de instanta
ANS: C
240.Cand incepe sa curga termenul de reabilitare pentru condamnatul care a beneficiat de liberare
conditionata?
a. de la data liberarii conditionate

b. de la data implinirii duratei pedesei
c. de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare
ANS: B
241.De la ce data se socoteste termenul dupa care se face cererea de reabilitare pentru
condamnatul care a beneficiat de gratierea totala a executarii pedepsei? Pag.328-335
a. de la data implinirii duratei pedepsei

b. de la data punerii efective a condamnatului in libertate
c. de la data publicarii actului de clementa
ANS: C
242.Care sunt conditiile cu privire la conduita condamnatului care trebuie indeplinite pentru
obtinerea reabilitarii judecatoresti? Pag.328-335
a. sa nu fi savarsit o noua infractiune

b. sa nu fi suferit o noua condamnare
c. sa nu fi savarsit o noua infractiune sau sa nu fi suferit o amenda administrativa
ANS: B
243.Cand are loc reabilitarea de drept, in cazul condamnarii la amenda? Pag.328-335
a. dupa curgerea unui termen de un an din momentul in care amenda a fost achitata sau
executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune
b. dupa curgerea unui termen de doi ani din momentul in care amenda a fost achitata sau
executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune
c. dupa curgerea unui termen de trei ani din momentul in care amenda a fost achitata sau
executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a suferit nici o alta infractiune
ANS: C
244.Care este termenul care trebuie sa curga pentru a se putea solicita reabilitarea judecatoreasca
in cazul in care o persoana a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar
nu mai mult de 5 ani? Pag.328-335
a. 4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate

b. 3 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate
c. 4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate
ANS: A
245.Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a se putea solicita reabilitarea judecatoreasca
in cazul in care o persoana a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani , dar
nu mai mult de 10 ani? Pag.328-335
a. 5 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate

b. 5 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate
c. 4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate
ANS: B
246.Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a se putea solicita reabilitarea judecatoreasca
in cazul in care o persoana a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani?
Pag.328-335
a. 7 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate

b. 6 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate
c. 8 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate
ANS: A
247.Cand se anuleaza reabilitarea judecatoreasca? Pag. 328-335
a. cand mai savarsise o infractiune care, daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea
cererii de reabilitare
b. cand mai suferise o alta condamnare care, daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea
cererii de reabilitare
c. mai suferise o amenda contraventionala
ANS: B
248.In cazul in care o persoana, care a suferit o condamnare mai mare de 10 ani inchisoare,
introduce in termenul legal o cerere prin care solicita reabilitarea judecatoreasca, dar cererea este
respinsa de instanta pentru motive de fond, care este termenul dupa care poate face o noua cerere
de reabilitare? Pag.328-335
a. 5 ani
b. 4 ani
c. 3 ani
ANS: C
249.In cazul in care o persoana, care a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 5
ani, dar nu mai mare de 10 ani, introduce in termenul legal o cerere prin care solicita reabilitarea
judecatoresca, dar cererea este respinsa de instanta pentru motive de fond, care este termenul
dupa care poate face o noua cerere de reabilitare? Pag.328-335
a. 3 ani
b. 2 ani
c. 1 an
ANS: B
250.In cazul in care o persoana care a suferit o condamnare ce nu este mai mare de 5 ani,
introduce in termenul legal o cerere de reabilitare judecatoreasca, dar cererea este respinsa de
instanta pentru motive de fond, care este termenul dupa care poate face o noua cerere de
reabilitare? Pag.328-335
a. 1 an
b. 2 ani
c. 6 luni
ANS: A
 Question 1
1 din 1 puncte
Care este domeniul de aplicare a raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri ?

Answer
Selected Answer: b.
toate variantele de mai sus
 Question 2
1 din 1 puncte
Reprezinta obligatie a gerantului:

Answer
Selected c.
Answer: la incetarea gestiunii sa dea socoteala geratului si sa-i remita acestuia toate bunurile obtinute
cu ocazia gestiunii
 Question 3
1 din 1 puncte
Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul?

Answer
Selected Answer: c.
comitentul are dreptul de a recupera integral de la prepusul sau despagubirea platita
 Question 4
0 din 1 puncte
Care este modul de operare a rezolutiunii?

Answer
Selected Answer: a.
opereza in temeiul legii sau conventiei partilor
 Question 5
1 din 1 puncte
Care sunt conditiile materiale ale actiunii in imbogatire fara justa cauza?
Answer
Selected Answer: b.
marirea unui patromoniu si diminuarea unui alt patromoniu sa fie efectul unei cauze unice
 Question 6
1 din 1 puncte
Contractul de locatiune:
Answer
Selected Answer: b.
are ca obiect transimterea dreptului de folosinta asupra unui lucru;

 Question 7
0 din 1 puncte
Constituie exceptie de la regula potrivit careia locatorul are obligatia de a garanta pentru evictiunea provenind din
fapta proprie:
Answer
Selected Answer: c.
efectuarea reparatiilor curente;
 Question 8
1 din 1 puncte
Regula unitatii formale dintre contractul de mandat si actul juridic pentru care s-a dat mandat:
Answer
Selected c.
Answer: inseamna ca daca actul pentru care s-a dat mandat trebuie incheiat in forma autentica ad
validitatem, atunci si mandatul trebuie incheiat in aceeasi forma;
 Question 9
0 din 1 puncte
In caz de pluralitate de mandatari:

Answer
Selected a.
Answer: incetarea mandatului pentru unul dintre ei, nu atrage dupa sine incetarea mandatului pentru
ceilalti;
 Question 10
1 din 1 puncte
Locatiunea este un contract:

Answer
Selected b.
Answer: consensual (in principiu), bilateral, cu executare succesiva, translativ de folosinta
temporara
 Question 11
1 din 1 puncte
Cand incepe sa curgã prescriptia dreptului la actiune pentru anularea unui act juridic pentru violenta?
Answer
Selected Answer: a.
din ziua in care a incetat violenta;
 Question 12
1 din 1 puncte
Care este regula in materia drepturilor nepatrimoniale?

Answer
Selected Answer: a.
acestea sunt imprescriptibile extinctiv;
 Question 13
1 din 1 puncte
Cum se calculeaza termenele de prescriptie pe zile?

Answer
Selected Answer: c.
nu se iau in calcul prima si ultima zi a termenului;
 Question 14
1 din 1 puncte
In care din urmatoarele situatii prescriptia este suspendata?

Answer
Selected Answer: b.
intre soti, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt;
 Question 15
1 din 1 puncte
Care din urmãtoarele sunt cauze de suspendare a prescriptiei extinctive?

Answer
Selected c.
Answer: cat timp debitorul, in mod deliberat, ascunde creditorului existenta datoriei sau exigibilitatea
acesteia;
 Question 16
0 din 1 puncte
Sunt forme ale unitaþii legale de infracþiune

Answer
Selected Answer: a.
infracþiunea continuata, infracþiunea deviata ºi infracþiunea continua
 Question 17
1 din 1 puncte
Graþierea individuala se acorda de:

Answer
Selected Answer: a.
Preºedintele Romaniei
 Question 18
1 din 1 puncte
Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?

Answer
Selected Answer: c.
elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
 Question 19
1 din 1 puncte
Tentativa se pedepseºte
Answer
Selected Answer: a.
numai cand legea prevede expres aceasta
 Question 20
1 din 1 puncte
Cand o infractiune are un continut agravant sau calificat ?

Answer
Selected a.
Answer: cand, pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte
 Question 21
1 din 1 puncte

Answer
Selected a.
Answer: cand pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte
 Question 22
0 din 1 puncte
Actele de pregatire, ca faza de desfaºurare a activitaþii infracþionale

Answer
Selected Answer: c.
nu sunt incriminate
 Question 23
1 din 1 puncte
Pedeapsa are ca trasatura caracteristica urmatoarele :

Answer
Selected Answer: b.
este o masura de constrangere ºi un mijloc de reeducare
 Question 24
1 din 1 puncte
Impacarea parþilor - cauza care inlatura raspunderea penala

Answer
Selected Answer: a.
produce efecte numai daca intervine pana la citirea actului de sesizare a instanþei
 Question 25
1 din 1 puncte
Cand se epuizeaza o infractiune continua ?

Answer
Selected Answer: b.
in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale
 Question 26
1 din 1 puncte
Infracþiunea este comisa din culpa fara prevedere (culpa simpla) cand faptuitorul:
Answer
Selected Answer: b.
nu prevede rezultatul faptei sale, deºi trebuia ºi putea sa-l prevada
 Question 27
1 din 1 puncte
Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?

Answer
Selected Answer: a.
concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
 Question 28
0 din 1 puncte
Termenele pentru acordarea reabilitarii in cazul pedepsei amenzii incep sa curga

Answer
Selected Answer: c.
din momentul in care a fost aplicata acesta sancþiune
 Question 29
1 din 1 puncte
Cãrei forme de participatie ii este specificã contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala ?
Answer
Selected Answer: c.
coautoratului
 Question 30
1 din 1 puncte
Criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt:

Answer
Selected Answer: c.
starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita
 Question 31
0 din 1 puncte
Care dintre urmãtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice bilaterale?

Answer
Selected Answer: b.
invocarea exceptiei de neexecutare a contractelor sinalagmatice.
 Question 32
1 din 1 puncte
Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regulii prevãzute de art. 1.268, alin. (3) din
Codul civil?
Answer
Selected b.
Answer: clauzele se interpreteazã în sensul în care pot produce efecte, iar nu în sensul în
care nu ar produce niciun efect
 Question 33
0 din 1 puncte
Care dintre urmãtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?

Answer
Selected Answer: b.
exprimarea în scris a consimtãmântului privind contractul de locatiune;
 Question 34
1 din 1 puncte
Care dintre urmãtoarele afirmatii au valoare de adevãr, raportate la conceptul de termen

suspensiv?
Answer
Selected Answer: a.
nu afecteazã existenta drepturilor si obligatiilor, ci doar exigibilitatea acestora;
 Question 35
0 din 1 puncte
Care sunt categoriile de persoane care pot invoca nulitatea relativã?

Answer
Selected Answer: c.
oricine are un interes si chiar din oficiu de instantã;
 Question 36
1 din 1 puncte
Asistenta juridica este obligatorie:

Answer
Selected c.
Answer: in cazul in care organul judiciar apreciaza ca suspectul sau inculpatul nu si-ar putea face
singur apararea;
 Question 37
1 din 1 puncte
Sarcina probei in actiunea penala apartine:

Answer
Selected Answer: c.
in principal procurorului;
 Question 38
1 din 1 puncte
Judecatorul este incompatibil daca:

Answer
Selected Answer: b.
exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata;
 Question 39
1 din 1 puncte
Reunirea cauzelor poate fi dispusa:

Answer
Selected Answer: c.
la cererea procurorului sau a partilor;
 Question 40
0 din 1 puncte
Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:

Answer
Selected Answer: c.
numai daca se coroboreaza cu alte probe testimoniale;
 Question 41
0 din 1 puncte
Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea faptei:

Answer
Selected Answer: c.
determinaintotdeauna schimbarea competentei;
 Question 42
0 din 1 puncte
Curtea de Apel judeca in prima instanta:

Answer
Selected Answer: c.
Infractiunile contra capacitatii de lupta a fortelor armate.
 Question 43
1 din 1 puncte
Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in prima instanta:

Answer
Selected Answer: b.
infractiunile savarsite de membrii din Romaniain in Parlamentului European ;
 Question 44
1 din 1 puncte
In cursul urmaririi penale, perchezitia domiciliara se dispune:

Answer
Selected Answer: b.
de catre judecatorul de drepturi si libertati, in camera de consiliu, fara citarea partilor;
 Question 45
1 din 1 puncte
Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept:

Answer
Selected Answer: a.
in apel, daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare;
 Question 46
1 din 1 puncte
Fapta persoanei de întrerupere a cursului sarcinii poate fi sãvârsitã în urmãtoarele variante normative:
Answer
Selected Answer: a.
toate variantele enuntate sunt corecte
 Question 47
1 din 1 puncte
Infractiunea de torturã face parte din categoria infractiunilor:
Answer
Selected Answer: b.
contra înfãptuirii justitiei
 Question 48
1 din 1 puncte
Alterarea în ceea ce priveste infractiunea de falsificare de monedã metalicã semnificã:
Answer
Selected Answer: a.
 Question 49
1 din 1 puncte
Fapta persoanei care sustrage componente ale retelelor electrice va primi încadrarea juridicã de:
Answer
Selected Answer: a.
furt calificat
 Question 50
1 din 1 puncte
În cazul infractiunii de santaj, pluralitatea de victime ale unei unice actiuni de santaj determinã:
Answer
Selected c.
Answer: egalitatea între numãrul infractiunilor si numarul subiectilor pasivi care au suportat actiunea de
constrângere exercitatã de fãptuitor prin amenintare sau violenta
 Question 51
1 din 1 puncte
Pentru încadrarea juridica a faptei unei persoane ca fiind cercetare abuzivã, este necesar ca organul judiciar:
Answer
Selected a.
Answer: sa fi întrebuintat pentru obtinerea de declaratii unul din mijloacele prevazute de lege,
respectiv promisiuni, amenintari, violente
 Question 52
1 din 1 puncte
Forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de hãrtuire sexualã este:
Answer
Selected Answer: a.
intentia
 Question 53
1 din 1 puncte
Furtul de bunuri, prin însusirea cãrora se pune în pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile
publice constituie infractiunea de :
Answer
Selected Answer: b.
furt calificat
 Question 54
1 din 1 puncte
Obiectul material al infractiunii de înselãciune îl constituie:
Answer
Selected Answer: c.
atât un bun mobil, cât si un bun imobil
 Question 55
1 din 1 puncte
Prin violare de domiciliu, în sensul legii penale, se întelege:
Answer
Selected a.
Answer: patrunderea fara drept, în orice mod, într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit
tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste
 Question 56
0 din 1 puncte
În cazul infractiunilor contra patrimoniului, tentativa este posibilã si se pedepseste la:

Answer
Selected Answer: b.
tâlhãrie
 Question 57
1 din 1 puncte
Obiectul material al infractiunii de distrugere este:
Answer
Selected Answer: b.
toate variantele enumerate sunt corecte
 Question 58
1 din 1 puncte
Elementul material al infractiunii de tâlhãrie, în varianta/forma tip, constã în actiunea de:
Answer
Selected Answer: b.
furt sãvârsit prin punerea victimei în stare de inconstientã pentru a-si asigura scaparea
 Question 59
1 din 1 puncte
Potrivit reglementãrii legii penale fapta persoanei care face declaratii necorespunzatoare adevarului:
Answer
Selected c.
Answer: constituie infractiune, dacã declaratia este fãcutã unei unitãti in care acesta isi desfasoara
activitatea, în vederea producerii de consecinte juridice
 Question 60
1 din 1 puncte
Infractiunea de cercetare abuzivã face parte din categoria infractiunilor:
Answer
Selected Answer: b.
 Question 61
1 din 1 puncte
Infractiunea de înlesnire a evadãrii face parte din categoria infractiunilor:
Answer
Selected Answer: b.
 Question 62
1 din 1 puncte
In cazul infractiunii de tãinuire, întelegerea dintre participantii la infractiune are loc:
Answer
Selected Answer: a.
doar posterior savarsirii infractiunii principale
 Question 63
1 din 1 puncte
Prin uz de fals se întelege:

Answer
Selected c.
Answer: folosirea unui înscris oficial, cunoscând cã este fals, în vederea producerii de consecinte
juridice
 Question 64
1 din 1 puncte
Potrivit reglementãrii legii neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasã :
Answer
Selected Answer: b.
 Question 65
1 din 1 puncte
Poate fi subiect pasiv al infractiunii de înselãciune:
Answer
Selected Answer: c.
persoana fizicã sau juridicã prejudiciatã
 Question 66
10 din 10 puncte
Bifati True pentru a obtine punctul din oficiu

Answer
Selected Answer: True
 Question 67
1 din 1 puncte
Cererea de asigurare a probelor poate fi facuta:

Answer
Selected Answer: b.
atat inainte cat si in timpul procesului;
 Question 68
0 din 1 puncte
Tranzactia:
Answer
Selected Answer: b.
este incuviintata in toate cazurile numai daca este incheiata
prin inscris autentic;
 Question 69
1 din 1 puncte
Incheierea de sedinta :
Answer
Selected Answer: a.
cuprinde semnatura membrilor completului si a grefierului;
 Question 70
1 din 1 puncte
Pentru a fi valabil, inscrisul sub semnatura privata trebuie:

Answer
Selected Answer: c.
trebuie sa poarte semnatura celui care se obliga.
 Question 71
1 din 1 puncte
Reclamantul poate renunta la dreptul pretins:

Answer
Selected Answer: a.
si in caile extraordinare de atac, fara a fi necesar acordul
paratului;
 Question 72
0 din 1 puncte
Nulitatea hotararii:
Answer
Selected Answer: b.
poate fi invocata numai prin revizuire.
 Question 73
1 din 1 puncte
Cererea de completare a hotararii:

Answer
Selected Answer: b.
se finalizeaza prin pronuntarea unei hotarari separate;
 Question 74
0 din 1 puncte
In caz de renuntare la dreptul pretins:

Answer
Selected Answer: b.
in fata primei instante, cererea va fi anulata;
 Question 75
1 din 1 puncte
Nerespectarea principiului contradictorialitatii:

Answer
Selected Answer: b.
atrage nulitatea hotararii judecatoresti;
 Question 76
0 din 1 puncte
Obiectivele expertizei:
Answer
Selected Answer: c.
sunt stabilite de catre instanta de judecata.
 Question 77
1 din 1 puncte
Care sunt premisele capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice:

Answer
Selected Answer: a.
 Question 78
1 din 1 puncte
Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenãscut?

Answer
Selected Answer: a.
are capacitate de folosinta anticipatã;
 Question 79
1 din 1 puncte
Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza:

Answer
Selected Answer: a.
prin punerea sub interdictie judecãtoreascã
 Question 80
1 din 1 puncte
Ingradirile cu caracter de protectie a persoanei sunt:

Answer
Selected c.
Answer: incapacitatea celui lipsit de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa de
a dispune de bunurile sale prin liberalitati
 Question 81
1 din 1 puncte
Capacitatea civila poate fi definita ca fiind

Answer
Selected Answer: b.
aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile
 Question 82
1 din 1 puncte
Care sunt efectele exproprierii?

Answer
Selected Answer: a.
stingerea drepturilor personale dobandite de alte persoane asupra imobilului expropriat
 Question 83
1 din 1 puncte
Care este sanctiunea instituita pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate?

Answer
Selected a.
Answer: anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea clauzei, ceruta de
instrainator sau terþ
 Question 84
1 din 1 puncte
Cine sunt titularii dreptului de proprietate privata ?

Answer
Selected Answer: b.
persoanele fizice, persoanele juridice, statul si unitatile administrativ – teritoriale
 Question 85
0 din 1 puncte
Care este natura juridica a posesiei?

Answer
Selected Answer: b.
stare de drept care se bucura de protectie juridica
 Question 86
1 din 1 puncte
Ce este posesia ca atribut al dreptului de proprietate?

Answer
Selected b.
Answer: exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapaniri efective a lucrului in
materialitatea sa, direct ºi nemijlocit, prin putere proprie si in interes propriu
 Question 87
0 din 1 puncte
Sunt mostenitori sezinari:

Answer
Selected Answer: c.
colateralii ordinari
 Question 88
0 din 1 puncte
Caducitatea testamentelor privilegiate intervine:

Answer
Selected c.
Answer: dacã testatorul nu ata?eazã la testament dovada situa?iei excep?ionale care a justificat
întocmirea unui testament privilegiat
 Question 89
1 din 1 puncte
Petitia de ereditate este:

Answer
Selected c.
Answer: actiunea prin care mostenitorul cu vocatie universalã sau cu titlu universal solicitã
recunoasterea calitãþii sale de mostenitor ºi a tuturor drepturilor
 Question 90
0 din 1 puncte
Orasul/ comuna care reprezintã ultimul domiciliu al defunctului poate avea o vocatie concretã la succesiunea
defunctului:
Answer
Selected Answer: b.
numai dacã nu existã rude de grad succesibil si sot supravietuitor
 Question 91
1 din 1 puncte
Este irevocabilã, atunci când este fãcutã prin testament:

Answer
Selected Answer: a.
recunoasterea copiilor
• Question 1
0 din 1 puncte
Curtea de Apel judeca:

Answer
Selected Answer: b.
contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii;
• Question 2
0 din 1 puncte
Cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile daca:

Answer
Selected Answer: b.
nu exista exista identitate de temei legal si de aparari.
• Question 3
1 din 1 puncte
Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept:

Answer
Selected b.
Answer: in apel, daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de
condamnare;
• Question 4
0 din 1 puncte
Constituirea ca parte civila are ca efect:

Answer
Selected b.
Answer: obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea
civila;
• Question 5
0 din 1 puncte
Instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este:

Answer
Selected Answer: c.
instanta a carei hotarare a ramas definitiva;
• Question 6
0 din 1 puncte
Cererea de recuzare se formuleaza:

Answer
Selected Answer: b.
doar impotriva procurorului care efectueaza activitati judiciare in cauza;

• Question 7
0 din 1 puncte
Conflictul pozitiv de competenta se solutioneaza de catre:

Answer
Selected Answer: c.
Inalta Curte de Casatie si Justitie;
• Question 8
0 din 1 puncte
In ceea ce priveste masurile preventive, judecatorul de camera preliminara:

Answer
Selected c.
Answer: se pronunta din oficiu sau la cerere asupra incetarii de drept numai in cazul
arestarii preventive;
• Question 9
1 din 1 puncte
Pe durata amanarii executarii pedepsei, condamnatul are obligatia:

Answer
Selected Answer: c.
sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme;
• Question 10
1 din 1 puncte
Cererea de reabilitare judecatoreasca se formuleaza de catre:

Answer
Selected Answer: b.
condamnat, la implinirea termenului de reabilitare
• Question 11
1 din 1 puncte
Fapta persoanei de a refuza pãrãsirea unei locuinte, la cererea persoanei

care o foloseste, constituie infractiunea de:
Answer
Selected Answer: b.
violare de domiciliu
• Question 12
1 din 1 puncte
Modalitãtile normative sub care se poate înfãtisa elementul material al

infractiunii de delapidare sunt:
Answer
Selected b.
Answer: însusirea, folosirea sau traficarea de cãtre un functionar (public), în
interesul sãu ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le
gestioneazã sau le administreazã
• Question 13
1 din 1 puncte
Lipsirea de libertate în mod ilegal sãvârsitã într-un mod prin care se pune în
pericol viata victimei constituie:
Answer
Selected Answer: c.
forma agravatã a infractiunii
• Question 14
0 din 1 puncte
Actiunea specificã elementului material în cazul infractiunii de talharie, în

forma tip, constã în:
Answer
Selected Answer: a.
furtul sãvârsit în timpul noptii
• Question 15
1 din 1 puncte
NU constituie infractiune de determinare sau înlesnire a sinuciderii:

Answer
Selected a.
Answer: înlesnirea sinuciderii unei persoane, dacã sinuciderea nu a avut
loc
• Question 16
0 din 1 puncte
Denuntarea de cãtre mituitor a faptei mai înainte ca organul de urmãrire sã fi

fost sesizat, reprezintã din punct de vedere al naturii juridice:
Answer
Selected Answer: a.
o cauza generala de nepedepsire

• Question 17
0 din 1 puncte
Elementului material în cazul infractiunii de talharie, în forma tip, se poate

realiza prin actiunea de furt sãvârsit:
Answer
Selected Answer: a.
într-un mijloc de transport în comun
• Question 18
0 din 1 puncte
Furtul calificat, în varianta normativã “într-un mijloc de transport în comun”

presupune ca elementul material al laturii obiective sã se realizeze:
Answer
Selected a.
Answer: într-un vehicul cu capactitatea de a transporta concomitent mai multe
persoane, cu conditia sa fie prezente cel putin alte douã persoane în
afarã de fãptuitor si victimã
• Question 19
1 din 1 puncte
Furtul unui mijloc de transport sau a oricãrui alt mijloc de interventie la

accidente de cale feratã constituie infractiunea de :
Answer
Selected Answer: b.
furt calificat
• Question 20
1 din 1 puncte
Infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, este mai gravã atunci când:
Answer
Selected Answer: c.
fapta a avut ca urmare moartea victimei
• Question 21
0 din 1 puncte
Forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de incest este:

Answer
Selected Answer: a.
praeterintentia
• Question 22
1 din 1 puncte
Actiunea specifica elementului material în cazul infractiunii de ultraj poate

consta în:
Answer
Selected Answer: c.
amenintãri, loviri sau alte violente ori vãtãmare corporalã
• Question 23
0 din 1 puncte
Încadrarea juridicã a persoanei care foloseste un înscris oficial sau sub

semnãturã privatã, cunocând cã este fals, în vederea producerii de consecinte
juridice este:
Answer
Selected Answer: a.
fals în înscrisuri sub semnãturã privatã
• Question 24
1 din 1 puncte
Potrivit reglementãrii legii penale fapta persoanei care foloseste un înscris sub
semnãturã privatã, cunoscând cã este fals:
Answer
Selected a.
Answer: constituie infractiune, dacã înscrisul este folosit în vederea
producerii de consecinte juridice
• Question 25
1 din 1 puncte
Infractiunea de luare de mitã se consumã:

Answer
Selected Answer: b.
în momentul realizarii actiunii sau inactiunii incriminate
• Question 26
0 din 1 puncte
Încadrarea juridicã pentru situatia în care fãptuitorul a lovit victima cu un

cutit în abdomen, dar victima s-a apãrat si a reusit sã atenueze forta loviturii,
astfel cã viata nu i-a fost pusã în pericol este:
Answer
Selected Answer: a.
infracþiunea de vãtãmare corporalã
• Question 27
1 din 1 puncte
Elementul material al infractiunii de luarea de mita consta în:

Answer
Selected c.
Answer: actiunea de pretindere sau primire sau acceptarea promisiunii de
bani sau alte foloase
• Question 28
0 din 1 puncte
Uciderea unei persoane din interes material constituie infractiunea de :

Answer
Selected Answer: c.
omor cu premeditare
• Question 29
1 din 1 puncte
Obiectul material al infractiuni de tulburare de posesie este:

Answer
Selected a.
Answer: bunul imobil asupra cãruia se exercitã actiunea specificã
elementului material
• Question 30
0 din 1 puncte
Potrivit reglementãrii legii penale fapta persoanei care face declaratii

necorespunzatoare adevarului:
Answer
Selected c.
Answer: constituie infractiune, dacã declaratia este fãcutã în vederea
producerii de consecinte juridice exclusiv în folosul propriu
• Question 31
0 din 1 puncte
Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regulii prevãzute de art. 1.272, alin. (2)
din Codul civil?
Answer
Selected c.
Answer: clauzele obisnuite într-un contract nu se subînteleg, daca nu sunt exprese într-
însul.
• Question 32
0 din 1 puncte
Care dintre urmãtoarele sunt conditii ale sarcinii, ca modalitate a actului juridic civil?
Answer
Selected Answer: b.
sã fie realã;
• Question 33
0 din 1 puncte
Care dintre urmãtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?

Answer
Selected Answer: b.
contractul de vânzare a unui bun mobil;
• Question 34
0 din 1 puncte
Care dintre urmãtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?

Answer
Selected Answer: b.
testamentul.
• Question 35
1 din 1 puncte
Ce presupune capacitatea, ca element al actului juridic civil?

Answer
Selected c.
Answer: aptitudinea de a deveni titular de drepturi si obligatii civile, prin încheierea actelor
juridice civile;
• Question 36
1 din 1 puncte
Infracþiunea este comisa din culpa fara prevedere (culpa simpla) cand faptuitorul:
Answer
Selected Answer: c.
nu prevede rezultatul faptei sale, deºi trebuia ºi putea sa-l prevada
• Question 37
1 din 1 puncte
Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata ?

Answer
Selected Answer: b.
data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate
• Question 38
1 din 1 puncte
Cãrei forme de participatie ii este specificã contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala ?
Answer
Selected Answer: c.
coautoratului
• Question 39
1 din 1 puncte
Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni continue ?
Answer
Selected Answer: c.
momentul epuizarii activitatii infractionale
• Question 40
1 din 1 puncte
Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?

Answer
Selected Answer: b.
statul
• Question 41
0 din 1 puncte
In cazul participatiei penale, circumstantele reale:

Answer
Selected Answer: b.
se rasfrang asupra participantilor chiar daca acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au prevazut
• Question 42
0 din 1 puncte
Constituie circumstanþe agravante legale

Answer
Selected Answer: a.
savarºirea faptei de catre doua sau mai multe persoane impreuna
• Question 43
1 din 1 puncte
In raport de intinderea efectelor sale, amnistia se clasifica in:

Answer
Selected Answer: a.
amnistie generala ºi amnistie special
• Question 44
1 din 1 puncte
Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi incepe:

Answer
Selected a.
Answer: dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa
prescriptia executarii pedepsei
• Question 45
1 din 1 puncte

Answer
Selected b.
Answer: cand, pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in configuratia tipica, cuprinde si alte
• Question 46
1 din 1 puncte
Cand exista concurs real de infractiuni ?

Answer
Selected a.
Answer: atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana prin tot atatea actiuni ori
inactiuni distincte inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele
• Question 47
0 din 1 puncte
Infractiunea continuata reprezinta

Answer
Selected Answer: c.
o cauza reala, de agravare obligatorie a pedepsei
• Question 48
1 din 1 puncte
Prescripþia raspunderii penale este intrerupta:

Answer
Selected a.
Answer: prin indeplinirea oricarui act care, potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului
in desfaºurarea procesului penal
• Question 49
0 din 1 puncte
Cand nu se pedepseste tentativa ?

Answer
Selected a.
Answer: atunci cand faptuitorul s-a desistat de la savarsirea faptei pusa in executare, mai inainte ca
organul de urmarire penala sa o descopere
• Question 50
0 din 1 puncte
Exista concurs de infractiuni:

Answer
Selected c.
Answer: numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin actiuni sau inactiuni
distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
• Question 51
10 din 10 puncte
Bifati True pentru a obtine punctul din oficiu

Answer
Selected Answer: True
• Question 52
1 din 1 puncte
Incapacitatea de a cumpara se refera la:

Answer
Selected c.
Answer: incapacitatea parintilor, curatorului si tutorelui de a cumpara bunurile
persoanelor pe care le reprezinta;
• Question 53
1 din 1 puncte
Locatiunea poate fi incheiata pe o durata:

Answer
Selected Answer: b.
maxima de 49 de ani;
• Question 54
1 din 1 puncte
Regula unitatii formale dintre contractul de mandat si actul juridic pentru care s-a dat mandat:
Answer
Selected b.
Answer: inseamna ca daca actul pentru care s-a dat mandat trebuie incheiat in forma
autentica ad validitatem, atunci si mandatul trebuie incheiat in aceeasi forma;
• Question 55
0 din 1 puncte
Sanctiunea neindeplinirii obligatiei de predare a bunului vandut este:

Answer
Selected c.
Answer: rezolutiunea contractului, in cazul executarii necorespunzatoare a obligatiei
de predare;
• Question 56
0 din 1 puncte
Locatiunea care are ca obiect un bun comun se poate incheia:

Answer
Selected Answer: b.
de oricare dintre coproprietari;
• Question 57
0 din 1 puncte
Reprezinta un mod de dobandire a dreptului de proprietate publica:

Answer
Selected a.
Answer: conventia cu titlu gratuit, daca bunul, prin natura lui, este de uz ori de interes
public
• Question 58
1 din 1 puncte
Care sunt drepturile si obligatiile titularilor dreptului de proprietate periodica?

Answer
Selected a.
Answer: actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta bunului pot fi facute
numai cu acordul celorlalti coproprietari
• Question 59
0 din 1 puncte
Care sunt caracterele juridice ale dreptului de administrare?

Answer
Selected Answer: a.
este un drept real accesoriu
• Question 60
0 din 1 puncte
Care sunt caracterele juridice ale dreptului de concesiune ?

Answer
Selected c.
Answer: confera titularului dispozitia juridica si dispozitia materiala asupra bunului dat
in administrare
• Question 61
1 din 1 puncte
Care sunt subiectele dreptului de proprietate publica ?

Answer
Selected a.
Answer: unitatile administrativ-teritoriale, pentru bunurile din domeniul public de
interes local
• Question 62
1 din 1 puncte
In temeiul legii sunt chemati la mostenire:

Answer
Selected Answer: b.
comuna sau orasul in care si-a avut ultimul domiciliu defunctul
• Question 63
1 din 1 puncte
Ca efect al nedemnitatii succesorale:

Answer
Selected a.
Answer: posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii va fi considerata de
rea credinta
• Question 64
0 din 1 puncte
Formele de manifestare a renunþarii la moºtenire sunt:

Answer
Selected Answer: b.
tacitã sau expresa
• Question 65
1 din 1 puncte
Care este data deschiderii succesiunii?

Answer
Selected Answer: a.
data mortii fizic constatã
• Question 66
1 din 1 puncte
Cota succesoralã a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs cu descendentii defunctului, în
Answer
Selected Answer: a.
¼ din mostenire
• Question 67
1 din 1 puncte
Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege:

Answer
Selected Answer: c.
atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune
probe si invoca exceptii, in afara celor de ordine publica;
• Question 68
0 din 1 puncte
Interesul:
a. trebuie sa fie intotdeauna determinat si moral;

Answer
Selected Answer: a.
nu poate exista daca dreptul pretins nu este actual, fiind
supus unui termen.
• Question 69
1 din 1 puncte
Rolul activ al judecatorului se concretizeaza in:

Answer
Selected Answer: c.
necesitatea de a da partilor ajutor activ in ocrotirea drepturilor
si intereselor lor.
• Question 70
1 din 1 puncte
Cererea de asigurare a probelor poate fi facuta:

Answer
Selected Answer: c.
atat inainte cat si in timpul procesului;
• Question 71
0 din 1 puncte
Potrivit principiului egalitatii:

Answer
Selected Answer: b.
instanta de judecata solutioneaza litigiul in echitate;

• Question 72
0 din 1 puncte
Cererea de chemare in judecata:

Answer
Selected Answer: c.
poate fi modificata pana la prima zi de infatisare.
• Question 73
1 din 1 puncte
Marturisirea:
a. poate fi facuta de ambele parti;

Answer
Selected Answer: b.
nu poate avea ca obiect decat imprejurarile pure de fapt;
• Question 74
1 din 1 puncte
Tranzactia:
Answer
Selected Answer: c.
poate fi incheiata si prin inscris sub semnatura privata.
• Question 75
1 din 1 puncte
Cererea reconventionala se judeca:

Answer
Selected Answer: a.
odata cu cererea principala;
• Question 76
0 din 1 puncte
In functie de scopul material actiunile se clasifica in:

Answer
Selected Answer: b.
cereri principale, accesorii si incidentale;
• Question 77
1 din 1 puncte
Care este efectul anulãrii cãsãtoriei minorului în ceea ce priveste capacitatea deplinã de
exercitiu
Answer
Selected a.
Answer: minorul care a fost de bunã-credintã la încheierea cãsãtoriei pãstreazã
capacitatea deplinã de exercitiu
• Question 78
1 din 1 puncte
Cine poate recunoaste capacitatea de exercitiu anticipatã?

Answer
Selected Answer: c.
instanta de tutelã
• Question 79
1 din 1 puncte

Answer
Selected Answer: c.
• Question 80
1 din 1 puncte
Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice se petrece:

Answer
Selected Answer: a.
odata cu moartea persoanei fizice
• Question 81
1 din 1 puncte
Care este, de regulã, sanctiunea aplicatã la încãlcarea dispozitiilor legale privind capacitatea
persoanei fizice
Answer
Selected Answer: b.
actele juridice sunt anulabile
• Question 82
1 din 1 puncte
Constituie trasatura caracteristica a faptei ilicite:

Answer
Selected Answer: a.
caracterul culpabil
• Question 83
1 din 1 puncte
Cine are calitatea de comitent ?

Answer
Selected a.
Answer: persoana care in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia,
supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau
insarcinari in interesul sau ori al altuia
• Question 84
1 din 1 puncte
Din punct de vedere al naturii juridice, raspunderea civila delictuala:

Answer
Selected c.
Answer: este o forma de sanctiune civila care prespune un raport obligational in care
autorul faptei ilicite sau o alta persoana chemata sa raspunda are obligatia de a
repara prejudiciul
• Question 85
0 din 1 puncte
Reprezinta efecte specifice ale contractelor sinalagmatice:

Answer
Selected Answer: c.
rezolutiunea, rezilierea, stipulatia pentru altul
• Question 86
0 din 1 puncte
Care sunt functiile raspunderii civile delictuale?

Answer
Selected Answer: c.
obligatie de reparare a prejudiciului produs
• Question 87
1 din 1 puncte
Care este efectul repunerii in termenul de prescriptie?

Answer
Selected Answer: a.
desi termenul a expirat, prescriptia nu s-a implinit;
• Question 88
0 din 1 puncte
Care dintre urmãtoarele actiuni este imprescriptibilã?

Answer
Selected Answer: a.
actiunea în nulitatea relativã a recunoasterii copilului;
• Question 89
0 din 1 puncte
Care este durata termenului aplicabil raporturilor de asigurare?

Answer
Selected Answer: a.
3 luni;
• Question 90
0 din 1 puncte
Care este durata termenului aplicabil actiunii in stabilirea paternitatii copilului din
afara casatoriei?
Answer
Selected Answer: a.
5 ani;
• Question 91
1 din 1 puncte
Care este durata termenului aplicabil actiunii in anulabilitatea casatoriei?

Answer
Selected Answer: c.
6 luni;
Test licenta 1
2.Incapacitatea de a cumpara se refera la:

b. imposibilitatea mandatarilor de a cumpara bunuri de la insolvabil;
3.Obligatia cumparatorului de plata a pretului:

c. naste dreptul pentru vanzator la sanctiuni pentru neplata pretului, fara punerea in
intarziere a cumparatorului.
4.Mandatul cu sine insusi:

c. este mandatul incheiat intre mandatar, ca reprezentant al mandantului, pe de o
parte, si persoana sa, in nume propriu, pe de alta parte;
5.In randul exceptiilor de la regula alienabilitatii se situeaza:

a. drepturile strans legate de persoana titularului cum ar fi dreptul de autor,
dreptul la nume, drepturile personale ale sotilor, etc;
6.Care dintre urmãtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?

b. contractul de comision;
7.Care dintre urmãtoarele sunt conditii generale de validitate ale obiectului actului
juridic
d. obiectul sã fie real;
8.Ingradirile cu caracter de protectie a persoanei sunt:

d. incapacitatea celui lipsit de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa de a dispune de bunurile sale prin liberalitati
9.Ingradirile cu caracter de sanctiune sunt:

• Question 10
• Question 11
b. odata cu moartea persoanei fizice
• Question 12
Cum se calculeaza termenele de prescriptie pe ore?
c. nu se iau in calcul prima si ultima ora a termenului;
• Question 13
Cand incepe sa curgã prescriptia dreptului la actiune pentru anularea unui act juridic
pentru violenta?
c. din ziua incheierii actului juridic civil;
• Question 14
1
Care sunt efectele exproprierii?

c. transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii in patrimoniul
expropriatului
• Question 15
Care sunt modalitatile juridice ale dreptului de proprietate ?
a. proprietatea publica si proprietatea privata
• Question 16
Ce este dreptul de concesiune ?
a. mod de dobandire a dreptului de proprietate publica
• Question 17
Care sunt sanctiunile instituite pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate?
a. rezilierea contractului
• Question 18
Care sunt etapele exproprierii?
c. exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarâre judecatoreasca
• Question 19
Cotitatea disponibilã este:
d. partea de care defunctul nu poate dispune în mod liber prin acte de liberalitate,
fiind destinatã mostenitorilor legali
• Question 20
Fac parte din clasa a II-a de mostenitori legali:
b. pãrintii defunctului
• Question 21
Formele de manifestare a renunþarii la moºtenire sunt:
c. tacitã sau expresa
• Question 22
Dispozitia testamentarã prin care testatorul înlãturã de la mostenire pe unul sau mai
multi dintre mostenitori legali se numeste:
c. dezmostenire
• Question 23
Care sunt trasaturile caracteristice ale faptei ilicite?
d. fapta sa nu fie savarsita ca urmare a indeplinirii unei activitati impuse sau
permise de lege
• Question 24
Care sunt obligatiile accipiensului de rea-credinta?
b. sa restituie bunul primit si fructele acestuia
• Question 25
Impotriva cui se poate indrepta cu actiune in regres proprietarul edificiului care a
platit despagubiri victimei?
b. toate variantele de mai sus
2
• Question 26
Reprezinta principiu care guverneaza repararea prejudiciului ?
c. repararea integrala a prejudiciului
• Question 27
Anularea reabilitãrii intervine în urmãtoarele cazuri :
b. cand dupã acordarea ei, s-a descoperit cã cel reabilitat mai sãvârºise o
infracþiune
• Question 28
Pluralitatea de infracþiuni este:
d. situaþia în care o persoanã a sãvârºit douã sau mai multe infracþiuni înainte de a
fi condamnatã definitiv pentru vreuna dintre ele sau a sãvârºit o nouã infracþiune dupã ce a
fost condamnatã definitiv pentru alte infracþiuni comise anterior
• Question 29
Prescripþia rãspunderii penale este întreruptã:
a.prin îndeplinirea oricãrui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau
inculpatului în desfãºurarea procesului penal
• Question 30
Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii
unei infractiuni continuate ?
d. data ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare
• Question 31
Împãcarea pãrþilor - cauzã care înlãturã rãspunderea penalã
• Question 32
Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
d. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei
• Question 33
Care sunt formele vinovãþiei
b. factorul intelectiv ºi volitiv
• Question 34
Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?
d. obiectivul urmarit de infractor prin savarsirea faptei
• Question 35
Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?
a. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
• Question 36
Prescripþia rãspunderii penale presupune:
c. stingerea dreptului statului de a trage la rãspundere pe cel care a sãvârºit
infracþiunea
3
• Question 37
Alterarea în ceea ce priveste infractiunea de falsificare de monedã metalicã
semnificã:
c. toate variantele enuntate sunt corecte
• Question 38
Potrivit reglementãrii legii penale fapta persoanei care foloseste un înscris oficial,
cunoscând cã este fals:
b. constituie infractiune, dacã înscrisul este folosit în vederea producerii de
consecinte juridice
• Question 39
Infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale este mai gravã dacã este savârsitã:
a. de un functionar (public) în timpul exercitãrii atributiilor de serviciu
• Question 40
Potrivit reglementarii legii penale, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte
foloase unui functionar, pentru ca acesta sã îndeplineascã, sã nu îndeplineascã ori sã
întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu:
d. constituie infractiune si va fi pedepsita, cu exceptia situatiei în care mituitorul
denunta fapta imediat dupã ce organul de urmãrire a fost sesizat cu privire la infractiune
• Question 41
Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasã, în varianta tip, îl constituie:
a. relatiile sociale cu caracter patrimonial privind bunurile imobile si mobile
• Question 42
Potrivit reglementãrii legii penale fapta persoanei care foloseste un înscris sub
semnãturã privatã, cunoscând cã este fals:
d.constituie infractiune, dacã înscrisul este folosit în vederea producerii de
consecinte juridice
• Question 43
Lipsirea de libertate în mod ilegal sãvârsitã într-un mod prin care se pune în pericol
sanatatea victimei constituie:
a. forma agravatã a infractiunii
• Question 44
b. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei sau este sãvârsitã asupra a douã sau mai
multe persoane
• Question 45
Forma de vinovãtie cu care se comite infractiunea de neglijentã în serviciu este:
b. numai culpa
• Question 46
Pentru încadrarea juridica a faptei unei persoane ca fiind cercetare abuzivã, este
necesar ca organul judiciar:
4
a. sa fi întrebuintat pentru obtinerea de declaratii unul din mijloacele prevazute de

lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente
Test licenta 2
• Question 2
Dreptul de preemptiune:
b. este dreptul subiectiv civil ce confera titularului sau (preemptor) atributul de a
avea intaietate la cumpararea unui bun la pret egal, in raport cu alte persoane;
• Question 3
Sublocatiunea:
c. poate fi incheiata in mod valabil doar cu acordul unic al locatorului initial;
• Question 4
Contractele de locatiune constituie titluri executorii pentru plata chiriei daca:
b. sunt incheiate sub semnatura privata inregistrate la organele fiscale;
• Question 5
Locatiunea este un contract:
a. consensual (in principiu), bilateral, cu executare succesiva, translativ de folosinta
temporara.
• Question 6
Care dintre urmãtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda?
c. încetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;
• Question 7
Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regulii prevãzute de art. 1.268,
alin. (4) din Codul civil?
a. clauzele obisnuite într-un contract se subînteleg, desi nu sunt exprese într-însul.
• Question 8
În ce conditii poate dispune minorul care a împlinit vârsta de 14 ani de veniturile
rezultate din actele juridice referitoare la muncã sau îndeletniciri artistice sau sportive?
d. doar cu încuviintarea pãrintilor sau a tutorelui
• Question 9
Ingradirile cu caracter de protectie sunt:
b. incapacitatea reprezentantului/ocrotitorului legal de a primi liberalitati chiar si de la
minorul care a ajuns la majorat inainte de a fi primit descarcarea pentru gestiunea sa de la
instanta de tutela
• Question 10
Capacitatea de folosinta anticipata
d. este provizorie
• Question 11
5
Care este efectul anulãrii cãsãtoriei minorului în ceea ce priveste capacitatea deplinã
de exercitiu
b. minorul în orice situatie pãstreazã capacitatea deplinã de exercitiu
• Question 12
Care este durata termenului aplicabil actiunii in anulabilitatea casatoriei?
c. 2 ani;
• Question 13
Care din urmãtoarele sunt cauze de suspendare a prescriptiei extinctive?
b. in cazul introducerii unei cereri de chemare in judecata, de catre creditor.
• Question 14
Care sunt caracterele juridice ale viciului discontinuitatii?
c. se aplica numai in cazul posesiei bunurilor mobile
• Question 15
Care sunt formele proprietatii comune?
a. coproprietatea si devalmasia
• Question 16
d. ineficacitatea contractului
• Question 17
Care este regimul juridic al bunurilor detinute in coproprietate fortata?
d. fiecare coproprietar are dreptul de a exercita folosinta bunului comun cu conditia sa
respecte destinatia acestuia si sa permita exercitarea folosintei de catre ceilalti coproprietari
• Question 18
Care sunt cazurile in care detentia precara se poate interverti in posesie?
b. incheierea de catre detentorul precar, cu buna –credinta, a unui act translativ de
proprietate cu titlu particular cu o alta persoana decat cu proprietarul bunului
• Question 19
Orasul/ comuna care reprezintã ultimul domiciliu al defunctului poate avea o vocatie
concretã la succesiunea defunctului:
d. numai dacã nu existã rude de grad succesibil si sot supravietuitor
• Question 20
Mostenirea se poate transmite:
c. toate aceste variante
• Question 21
Sunt principii ale devolutiunii legale:
c. toate variantele sunt corecte
• Question 22
Întinderea rezervei succesorale, pentru fiecare mostenitor rezervatar este:
c. ¼ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dacã defunctul nu ar fi fãcut
liberalitãti sau nu l-ar fi dezmostenit
6
• Question 23
Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea
a. 3 ani de cand solvens a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca este vorba de o plata
nedatorata
• Question 24
a. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuãrii patromoniului altei persoane
sa se faca in temeiul conventiei partilor
• Question 25
Care sunt obligatiile geratului ?
d. sa-l despagubeasca pe gerant pentru prejudiciul pe care, fara culpa sa, gerantul l-a
suferit din cauza gestiunii
• Question 26
Care sunt obligatiile gerantului ?
b. la incetarea gestiunii sa dea socoteala geratului si sa-i remita acestuia toate
bunurile obtinute cu ocazia gestiunii
• Question 27
Subiectul activ al infracþiunii este:
a. persoana fizicã sau persoana juridicã care a sãvârºit o infracþiune
• Question 28
d.toate variantele sunt corecte
• Question 29
In cazul participatiei penale, circumstantele reale:
b. se rasfrang asupra tuturor participantilor
• Question 30
In cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti:
b. nu se rasfrang asupra celorlalti participanti
• Question 31
Persoanei juridice i se poate aplica drept pedeapsã complementarã:
a. dizolvarea
• Question 32
Care este teza adoptata de Codul penal roman, in legatura cu regimul actelor
preparatorii ?
d. teza neincriminarii actelor preparatorii
• Question 33
Trãsãturile esentiale ale infractiunii sunt:
b. vinovãþia, nejustificatã ºi imputabilã persoanei care a sãvârºit-o, prevãzutã de legea
penalã.
7
• Question 34
Cand exista concurs ideal de infractiuni?
d. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana, datorita
imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele
constitutive ale aceleiasi infractiuni
• Question 35
Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?
• Question 36
Când existã recidiva ?
d. atunci cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa
amenzii sau inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune
cu intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in
stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este inchisoarea
mai mare de un an
• Question 37
Fapta persoanei de a pãtrunde fãrã drept, în orice mod, într-o locuinta, fara
consimtamântul persoanei care o foloseste, constituie infractiunea de:
c. violare de domiciliu
• Question 38
Forma de vinovãtie cu care se savarseste infractiunea de falsificare de monede este:
a. intentia
• Question 39
NU constituie infractiune de proxenetism:
a. determinarea (îndemnul) unei persoane sã practice prostitutia
• Question 40
Încredintarea unui act care serveste la identificare, legitimare ori la dovedirea starii
civile, spre a fi folosit pe nedrept constituie infractiunea de:
b. fals privind identitatea
• Question 41
Elementului material în cazul infractiunii de talharie, în forma tip, se poate realiza
prin actiunea de furt sãvârsit:
a. prin întrebuintarea de violente
• Question 42
a. este sãvârsitã de o persoanã înarmatã sau prin simulare de calitati mincinoase
• Question 43
Furtul de benzinã, motorinã din conducte sau depozite constituie infractiunea de :
b. furt calificat
• Question 44
8
Potrivit reglementãrii legii penale fapta persoanei care falsificã monedã:

b. constituie infractiune, dacã este sãvârsitã în modalitatea contrafacerii
• Question 45
Constituie modalitãti normative ale infractiunii de omor calificat faptele sãvârsite de
o persoanã :
c. cu premeditare sau prin cruzimi sau asupra unui procuror aflat sau nu în timpul
îndeplinirii îndatoririlor de serviciu
• Question 46
Lipsirea de libertate în mod ilegal sãvârsitã de o persoanã înarmatã constituie:
d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corectã
TESTUL 3
2.Locatiunea poate fi incheiata pe o durata:

Selected Answer: d. maxima de 49 de ani;
3.Promisiunea unilaterala de cumparare este:

Selected Answer: b. un contract in cadrul caruia se obliga numai promitentul;
4.Pentru ca bunul vandut sa constituie obiectul material al obligatiei vanzatorului, trebuie

sa indeplineasca unele conditii cum ar fi:
Selected a. sa fie in circuitul civil; sa existe in viitor; sa fie determinat; sa fie
Answer: posibil;
5.Pretul vanzarii trebuie sa fie:

Selected Answer: b. stabilit in bani.
6.Care dintre urmãtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice

bilaterale?
Selected Answer: a. testamentul si donatia;
7.Care este regimul juridic al nulitãtii relative?
9
Selected Answer: c. poate fi confirmatã, expres sau tacit;
8.Pentru a putea fi pronuntata o hotarare judecatoreasca declarativa de moarte in baza

art.49C.civ trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
Selected Answer: c. toate aceste conditii
9.Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza

Selected Answer: b. prin punerea sub interdictie judecãtoreascã
10.Ingradirile cu caracter de sanctiune sunt:

Selected Answer: c. decaderea din exercitiul drepturilor parintesti
11.Ingradirile cu caracter de protectie sunt:

Selected Answer: c. toate aceste variante
12.Care este regula in materia drepturilor nepatrimoniale?

Selected Answer: a. acestea sunt imprescriptibile extinctiv;
13.Care este durata termenului general de prescriptie?

Selected Answer: a. 3 ani;
14.Care sunt limitele exercitarii dreptului de proprietate privata ?

Selected Answer: b. limite legale, limite conventionale si limite judiciare
15.Ce sunt limitele judiciare ale dreptului de proprietate privata?

Selected b. sunt limite ale exercitarii dreptului de proprietate privata stabilite de
instanta de judecata in cazul in care, in relatiile de vecinatate, prin exercitarea
dreptului sunt cauzate inconveniente mai mari decat cele normale
16.Care sunt modalitatile de incetare a proprietatii anulabile?

Selected Answer: a. prin partaj
17.Care sunt caracterele juridice ale dreptului de administrare?

Selected Answer: b. drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil
18.Ce este proprietatea comuna in devalmasie?
10
Selected d. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin

Answer: faptul ca titularii sai nu au determinata cota – parte ideala din dreptul de
proprietate asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor, bunurile
apartinand deopotriva tuturor coproprietarilor
19.Sunt principii ale devolutiunii legale:

Selected d. principiul chemarii la mostenirii a rudelor in ordinea claselor de
Answer: mostenitori legali
20.Nedemnitatea priveste:
Selected Answer: b. atat mostenirea legala cat si mostenirea testamentara
21.Care este data deschiderea succesiunii?

Selected Answer: c. momentul mortii lui de cujus
22.Nu au capacitate succesorala

Selected Answer: d. toate aceste persoane
23.Care este domeniul de aplicare a raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri ?

Selected Answer: c. toate variantele de mai sus
24.Cum se realizeaza repararea prin echivalent a prejudiciului?

Selected d. fie prin acordarea unei sume globale, fie prin stabilirea unor prestatii
Answer: periodice succesive cu caracter viager sau temporar
25.Care sunt obligatiile accipiensului de buna-credinta?

Selected a. sa restituie valoarea bunului din momentul introducerii cererii de
Answer: restituire, daca a instrainat bunul
26.Care sunt obligatiile geratului ?

Selected d. sa-l despagubeasca pe gerant pentru prejudiciul pe care, fara culpa
Answer: sa, gerantul l-a suferit din cauza gestiunii
27.Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?

Selected Answer: c. statul
28.Graþierea nu are efecte asupra:

Selected Answer: c. drepturilor persoanei vãtãmate
11
29.Primul termen al recidivei îl constituie întotdeauna:

Selected Answer: d. o condamnare definitivã la pedeapsa închisorii mai mare de un an
30.Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?

Selected Answer: d. momentul la care a incetat actiunea/inactiunea infractionala
31.Când o infractiune este complexa ?

Selected a. atunci cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau ca
Answer: circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o
fapta prevazuta de legea penala
32.Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?

Selected d. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce
Answer: la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei infractiuni
33.Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?

Selected c. data efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta
Answer: infractiunii continuate raspuns gresit
34.Infractiunea continuata reprezinta

Selected Answer: c. o cauza reala, de agravare facultativa a pedepsei
35.In cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti:
Selected Answer: b. nu se rasfrang asupra celorlalti participanti
36.Condiþiile generale de existenþã ale concursului de infracþiuni sunt:

Selected b. sã se sãvârºeascã douã sau mai multe infracþiuni, infracþiunile sã fie
Answer: sãvârºite de aceeaºi persoanã, infracþiunile sã fie sãvârºite înainte de a
interveni o condamnare definitivã pentru vreuna dintre ele, cel puþin douã
dintre infracþiunile sãvârºite sã fie susceptibile de a fi supuse judecaþii
37.Forma de vinovãtie cu care se comite infractiunea de trafic de influenta este:

Selected Answer: d. intentia directa si calificata prin scop
38.Potrivit reglementãrii legii penale fapta persoanei care face declaratii

necorespunzatoare adevarului:
Selected a. constituie infractiune, dacã declaratia este fãcutã în vederea
Answer: producerii de consecinte juridice exclusiv în folosul propriu
12
39.Violarea de domiciliu sãvârsitã de o persoanã înarmatã constituie:

Selected Answer: d. forma agravatã a infractiunii
40.NU constituie infractiune de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã fapta persoanei
care:
Selected Answer: d. nu foloseste înscrisul sub semnãturã privatã falsificat
41.Forma de vinovãtie cu care se comite infractiunea de neglijentã în serviciu este:

Selected Answer: c. numai culpa
42.Neîndeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de întretinere, fata de cel îndreptãtit la

întretinere, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de:
Selected Answer: a. abandon de familie
43.Ajutorul dat fãptuitorului, pentru împiedicarea (zãdãrnicirea) executãrii pedepsei

întruneste elementele constitutive ale infractiunii de:
Selected Answer: c. înlesnirea evadãrii
44.Încadrarea juridicã a persoanei care foloseste un înscris oficial sau sub semnãturã
privatã, cunocând cã este fals, în vederea producerii de consecinte juridice este:
Selected Answer: a. uz de fals
45.Întreruperea cursului sarcinii NU constituie infractiune daca:

Selected Answer: b. fapta este sãvârsitã de medicul specialist, în scop terapeutic
46.Forma de vinovãtie cu care se comite infractiunea de înselãciune este:

Selected Answer: a. intentia directa si calificata prin scop
TESTUL 4
Question 2
0 din 2 puncte
Answer
Selected d.
Answer: cu acordul tuturor coproprietarilor, in orice situatie;
Question 3
2 din 2 puncte
Dobanzile la sumele avansate de locatar pentru efectuarea reparatiilor necesare mentinerii
folosintei normale a bunului primit in locatiune:
13
Answer
Selected Answer: a. curg de la data instiintarii locatorului, in cazuri urgente;
Question 4
2 din 2 puncte
Obiectul mandatului il constituie:
Answer
Selected Answer: c.
incheierea de acte juridice.
Question 5
2 din 2 puncte
Vanzarea mostenirii:
Answer
Selected Answer: b.
se incheie sub forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute;
Question 6
0 din 2 puncte
Care dintre urmãtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?
Answer
Selected Answer: c.
testamentul.
Question 7
2 din 2 puncte
Cum se face interpretarea actului juridic civil, potrivit regulii prevãzute de art.
1.272, alin. (2) din Codul civil?
Answer
Selected a.
Answer: clauzele obisnuite într-un contract se subînteleg, desi nu sunt stipulate
în mod expres
Question 8
0 din 2 puncte
Ingradirile cu caracter de sanctiune sunt:
Answer
Selected Answer: b.
decaderea din exercitiul drepturilor parintesti
Question 9
2 din 2 puncte
Ce fel de îngrãdire a capacitãtii de folosintã este incapacitatea persoanei sub 18 ani de a
dispune de averea sa prin testament:
Answer
Selected Answer: b.
ingradire cu caracter de protectie
Question 10
0 din 2 puncte
Pentru a putea fi pronuntata o hotarare judecatoreasca declarativa de moarte in baza
Answer
14
Selected Answer: d.
sa existe indicii clare ca persoana a incetat din viata
Question 11
2 din 2 puncte
Ce are în continutul sau capacitatea de folosintã anticipatã ?
Answer
Selected Answer: c.
nici una din aceste variante
Question 12
0 din 2 puncte
Care este durata termenului aplicabil raporturilor de asigurare?
Answer
Selected Answer: a.
1 an;
Question 13
2 din 2 puncte
Care din urmãtoarele afirmatii este corectã in ceea ce priveste calculul termenelor de
prescriptie pe ani si pe luni?
Answer
Selected Answer: a. mijlocul lunii se socoteste a cincisprezecea zi;
Question 14
2 din 2 puncte
Ce este clauza de inalienabilitate?
Answer
Selected a. clauza cuprinsa intr-o conventie sau testament prin care se interzice
Answer: instrainarea unui bun pentru o durata de cel mult 49 de ani, daca exista un
interes serios si legitim
Question 15
0 din 2 puncte
Care sunt caracterele juridice ale viciului clandestinitatii?
Answer
Selected Answer: a. este un viciu absolut
Question 16
2 din 2 puncte
Answer
Selected b. anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea
Answer: clauzei, cerutã de înstrãinãtor sau terþ
Question 17
2 din 2 puncte
Reprezinta un mod de stingere a dreptului de proprietate publica ?
Answer
Selected d. retrocedarea imobilelor expropriate catre fostii proprietarii, in cazul
Answer: neutilizarii imobilelor conform scopului de utilitate publica, timp de 1 an
de la data exproprierii
Question 18
15
2 din 2 puncte
Que Care sunt caracterele juridice ale dreptului de administrare?
stion Answer
19
2 din Selected Answer: a. drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil
2 puncte
Cine nu are capacitate succesorala?
Answer
Selected a. sotul care a decedat in aceeasi timp, dar nu si in aceeasi
Answer: imprejurare cu sotia sa
Question 20
2 din 2 puncte
Care este data deschiderii succesiunii?
Answer
Selected Answer: a. data mortii fizic constatã
Question 21
0 din 2 puncte
Answer
Selected d. nedemnul va fi inlaturat atat de la mostenirea legala cat si de la cea
Answer: testamentara
Question 22
2 din 2 puncte
Sunt principii ale devolutiunii legale:
Answer
Selected a. principiul chemarii la mostenirii a rudelor in ordinea claselor de
Answer: mostenitori legali
Question 23
0 din 2 puncte
Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea platii in
cazul platii nedatorate ?
Answer
Selected d. actiunea este imprescriptibila daca plata s-a facut in temeiul unui cat
Answer: juridic lovit de nulitate absoluta
Question 24
2 din 2 puncte
Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate?
Answer
Selected Answer: c. solvensul si creditorii sai chirografari
Question 25
0 din 2 puncte
16
Care sunt obligatiile accipiensului de buna-credinta?

Answer
Selected a.
Answer: sa restituie valoarea bunului din momentul introducerii cererii de
restituire, daca a instrainat bunul
Question 26
2 din 2 puncte
Care sunt obligatiile accipiensului de rea-credinta?
Answer
Selected Answer: a.
sa restituie bunul primit si fructele acestuia
Question 27
0 din 2 puncte
Answer
Selected a. produce efecte numai dacã intervine pânã la pronunþarea unei
Answer: hotãrâri de condamnare
Question 28
0 din 2 puncte
Cand exista concurs real de infractiuni ?
Answer
Selected d. atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana,
Answer: datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs,
intruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite
Question 29
0 din 2 puncte
Infractiunea continuata reprezinta
Answer
Selected Answer: d. o cauza personala, de agravare facultativa a pedepsei
Question 30
2 din 2 puncte
Fata de minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte prevazute de
legea penala:
Answer
Selected Answer: a. se pot lua doar masuri educative
Question 31
2 din 2 puncte
Answer
Selected d. cand dupã acordarea ei, s-a descoperit cã cel reabilitat mai
Answer: sãvârºise o infracþiune
Question 32
2 din 2 puncte
Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri, cauzã justificativã ?
Answer
Selected Answer: a. material, direct, imediat si injust
17
Question 33
0 din 2 puncte
Answer
Selected b. atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de aceeasi persoana,
Answer: datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs,
intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
Question 34
2 din 2 puncte
Answer
Selected d. situaþia în care o persoanã a sãvârºit douã sau mai multe infracþiuni
Answer: înainte de a fi condamnatã definitiv pentru vreuna dintre ele sau a sãvârºit o
nouã infracþiune dupã ce a fost condamnatã definitiv pentru alte infracþiuni
comise anterior
Question 35
2 din 2 puncte
Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?
Answer
Selected c. fapta prevãzutã de legea penalã, savarsita cu vinovatie, nejustificatã
Answer: ºi imputabilã persoanei care a sãvârºit-o.
Question 36
0 din 2 puncte
Culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei existã în cazul în care ?
Answer
Selected a. in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi
Answer: trebuia si putea sa-l prevada
Question 37
2 din 2 puncte
Elementului material în cazul infractiunii de talharie, în forma tip, se poate realiza prin
actiunea de furt sãvârsit:
Answer
Selected Answer: a. prin întrebuintarea de violente
Question 38
2 din 2 puncte
Falsficarea unui înscris oficial se poate face prin:
Answer
Selected Answer: d. toate variantele enuntate sunt corecte
Question 39
2 din 2 puncte
Încadrarea juridicã a faptei de furt sãvârsit prin amenintare este:
Answer
Selected Answer: d. infractiunea de tâlhãrie
18
Question 40
0 din 2 puncte
NU constituie infractiune de furt calificat :
Answer
Selected b. furtul prin efractie, escaladare sau prin folosirea fãrã drept a unei
Answer: chei adevãrate sau a unei chei mincinoase
Question 41
2 din 2 puncte
Prin violare de domiciliu, în sensul legii penale, se întelege:
Answer
Selected d.
Answer: patrunderea fara drept, în orice mod, într-o locuinta, încapere, dependinta
sau loc împrejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care
le foloseste
Question 42
2 din 2 puncte
NU constituie infractiune de ucidere din culpã:
Answer
Selected a. uciderea unei persoane ca urmare a respectãrii dispozitiilor legale
Answer: pentru exercitiul unei profesii
Question 43
0 din 2 puncte
Elementul material al infractiunii de luarea de mita consta în:
Answer
Selected c. acceptarea promisiunii, urmata obligatoriu de actiunea de primire
Answer: de bani sau alte foloase
Question 44
2 din 2 puncte
Poate constitui circumstanta de agravare a infractiunii de viol:
Answer
Selected Answer: a. sãvârsirea faptei de douã sau mai multe persoane împreunã
Question 45
2 din 2 puncte
Forma de vinovãtie cu care se comite infractiunea de favorizare a
infractorului/fãptuitorului este:
Answer
Selected Answer: b. intentia
Question 46
2 din 2 puncte
Lipsirea de libertate în mod ilegal care a avut ca urmare moartea victimei constituie:
Answer
Selected Answer: d. forma agravatã a infractiunii
19
TESTUL 5
Question 2
2 din 2 puncte
Mandatul cu reprezentare inceteaza in urmatoarele cazuri speciale:
Answer
Selected c.
Answer: revocarea mandatului de catre mandant, renuntarea mandantului, moartea,
incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului;
Question 3
0 din 2 puncte
Answer
Selected a.
Answer: cu acordul tuturor coproprietarilor, in orice situatie;
Question 4
2 din 2 puncte
Vanzarea cu arvuna:
Answer
Selected d.
Answer: este o varietate de vanzare in care cumparatorul avanseaza catre vanzator,
o suma de bani sau alte bunuri, fungibile, ca manifestare a incheierii
contractului;
Question 5
0 din 2 puncte
Locatiunea poate fi incheiata pe o durata:
Answer
Selected Answer: b.
de 3 ani;
Question 6
2 din 2 puncte
Ce este conditia pozitivã?
Answer
Selected Answer: c.
conditia care consta in realizarea unui eveniment;
Question 7
2 din 2 puncte
Care dintre urmãtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt
servanda?
Answer
Selected Answer: a.
încetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;
Question 8
2 din 2 puncte
Capacitatea de folosinta anticipata :
Answer
Selected Answer: d.
20
toate aceste raspunsuri

Question 9
2 din 2 puncte
Answer
Selected Answer: d.
nici una din aceste variante
Question 10
2 din 2 puncte
Pentru a putea fi pronuntata o hotarare judecatoreasca declarativa de moarte in baza
Answer
Selected Answer: b.
toate aceste conditii
Question 11
2 din 2 puncte
Answer
Selected Answer: d.
odata cu moartea persoanei fizice
Question 12
2 din 2 puncte
Care din urmãtoarele afirmatii este corectã in ceea ce priveste calculul termenelor de
prescriptie pe ani si pe luni?
Answer
Selected Answer: a.
mijlocul lunii se socoteste a cincisprezecea zi;
Question 13
0 din 2 puncte
Care este durata termenului general de prescriptie?
Answer
Selected Answer: b.
1 an;
Question 14
0 din 2 puncte
Cine are calitatea de detentor precar?
Answer
Selected Answer: b.
proprietarul lucrului
Question 15
2 din 2 puncte
Ce este posesia ca atribut al dreptului de proprietate?
Answer
Selected c.
21
Answer: exercitarea de către titularul dreptului de proprietate a unei stapâniri

efective a lucrului în materialitatea sa, direct şi nemijlocit, prin putere
proprie si în interes propriu
Question 16
0 din 2 puncte
Care sunt modalitatile juridice ale dreptului de proprietate ?
Answer
Selected Answer: a.
proprietatea publica si proprietatea privata
Question 17
2 din 2 puncte
Ce este dreptul de proprietate publica?
Answer
Selected c.
Answer: dreptul de proprietate ce apartine statului sau unei unitati administrativ-
teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt
de uz sau de interes public, cu conditia sa fie dobandite prin unul din
modurile prevazute de lege
Question 18
0 din 2 puncte
Care sunt etapele exproprierii?
Answer
Selected c.
Answer: exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarâre
judecatoreasca
Question 19
0 din 2 puncte
Rezerva succesorala este:
Answer
Selected d.
Answer: partea din masa succesorala care se cuvine mostenitorilor rezervatari în
temeiul legii, cu conditia ca acestia să nu fi fost dezmosteniti de de cujus
Question 20
2 din 2 puncte
Care este locul deschiderii succesiunii?
Answer
Selected Answer: d.
nici una din aceste situatii
Question 21
2 din 2 puncte
Au capacitate succesorala legala
Answer
22
Selected Answer: b.
persoanele fizice disparute la data deschiderii succesiunii
Question 22
0 din 2 puncte
Caducitatea testamentelor privilegiate intervine:
Answer
Selected Answer: a.
nici una din variantele de mai sus.
Question 23
2 din 2 puncte
În ce situatie comitentul nu răspunde?
Answer
Selected a.
Answer: dacă intre fapta ilicita savairsita de prepus si functiile incredintate
acestuia de catre comitent nu exista nicio legatura
Question 24
2 din 2 puncte
Care este domeniul de aplicare a raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri ?
Answer
Selected Answer: c.
toate variantele de mai sus
Question 25
2 din 2 puncte
Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate?
Answer
Selected Answer: c.
solvensul si creditorii sai chirografari
Question 26
0 din 2 puncte
Ce este exceptia de neexecutare?
Answer
Selected Answer: d.
exceptie de la principiul opozabilitatii fata de terti a contractului
Question 27
2 din 2 puncte
Fata de minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte prevazute de
legea penala:
Answer
Selected Answer: c.
se pot lua doar masuri educative
Question 28
2 din 2 puncte
Anularea reabilitării intervine în următoarele cazuri :
Answer
Selected a.
Answer: cand după acordarea ei, s-a descoperit că cel reabilitat mai săvârşise o
23
infracţiune
Question 29
2 din 2 puncte
Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsirii unei
infractiuni continue ?
Answer
Selected Answer: d.
momentul epuizarii activitatii infractionale
Question 30
0 din 2 puncte
Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală dacă:
Answer
Selected Answer: a.
este expresă, totală şi condiţionată de recuperarea prejudiciului
Question 31
0 din 2 puncte
Primul termen al recidivei mici postcondamnatorii presupune
Answer
Selected Answer: b.
o infractiune pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 6 luni
Question 32
0 din 2 puncte
Când hotărârea de a săvârşi o infracţiune a fost pusă în executare, dar executarea a fost
întreruptă, se realizează:
Answer
Selected Answer: c.
o tentativă relativ improprie
Question 33
2 din 2 puncte
Care este teza adoptata de Codul penal roman, in legatura cu regimul actelor preparatorii ?
Answer
Selected Answer: b.
teza neincriminarii actelor preparatorii
Question 34
2 din 2 puncte
Când nu se pedepseste tentativa ?
Answer
Selected c.
Answer: atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a impiedicat producerea
rezultatului mai inainte de descoperirea faptei
Question 35
2 din 2 puncte
Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri, cauză justificativă ?
Answer
Selected Answer: a.
material, direct, imediat si injust
24
Question 36
2 din 2 puncte
Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?
Answer
Selected d.
Answer: in cazul in care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si
urmareste producerea lui, prin savarsirea acelei fapte
Question 37
2 din 2 puncte
Uciderea unei persoane din interes material constituie infractiunea de :
Answer
Selected Answer: b.
omor calificat
Question 38
0 din 2 puncte
Answer
Selected b.
Answer: de cel putin douã persoane, din care cel putin una are calitatea de
functionar (public) în timpul exercitãrii atributiilor de serviciu
Question 39
0 din 2 puncte
Obiectul material al infractiunii de ultraj, în varianta tip:
Answer
Selected Answer: b.
este un bun imobil
Question 40
0 din 2 puncte
Tentativa este posibilã si se pedepseste în cazul urmãtoarelor infractiuni:
Answer
Selected Answer: c.
falsul în înscrisuri sub semnãturã privatã si uzul de fals
Question 41
0 din 2 puncte
Infractiunea de luare de mitã se consumã:
Answer
Selected b.
Answer: doar in momentul in care faptuitorul intra in posesia folosului
necuvenit
Question 42
0 din 2 puncte
Omorul calificat, sãvârsit în varianta “cu premeditare”, presupune:
Answer
Selected c.
Answer: adoptarea hotãrârii de a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra
25
modalitatii de înfãpture a actiunii

Question 43
0 din 2 puncte
Uciderea unei persoane pentru a sustrage o altã persoanã de la executarea unei
pedepse constituie infractiunea de :
Answer
Selected Answer: a.
evadare în formã agravatã
Question 44
2 din 2 puncte
Forma de vinovãtie cu care se comite infractiunea de trafic de influenta este:
Answer
Selected Answer: a.
intentia directa si calificata prin scop
Question 45
0 din 2 puncte
Rãspunderea penalã în cazul infractiunii de evadare este agravatã dacã fapta este
sãvârsitã:
Answer
Selected Answer: a.
prin folosire de calitãti mincinoase
Question 46
0 din 2 puncte
Elementul material al infractiunii de furt îl poate constitui:
Answer
Selected Answer: b.
TESTUL 6
Question 2
0 din 2 puncte
Promisiunea sinalagmatica de vanzare este:
Answer
Selected c.
Answer: o conventie a carei esenta nu are legatura cu termenul cand urmeaza sa
se incheie vanzarea propriu-zisa.
Question 3
2 din 2 puncte
Vanzarea cu arvuna:
Answer
Selected c. este o varietate de vanzare in care cumparatorul avanseaza catre
Answer: vanzator, o suma de bani sau alte bunuri, fungibile, ca manifestare a
incheierii contractului;
Question 4
2 din 2 puncte
Pactul de optiune de vanzare:
26
Answer
Selected Answer: a. contine o propunere care reprezinta o oferta irevocabila.
Question 5
2 din 2 puncte
Contractele de locatiune constituie titluri executorii pentru plata chiriei daca:
Answer
Selected d. sunt incheiate sub semnatura privata inregistrate la organele
Answer: fiscale;
Question 6
2 din 2 puncte
Care din urmãtoarele afirmatii sunt corecte cu privire la violentã - viciu de
consimtãmânt?
Answer
Selected c. poate afecta valabilitatea contractului si atunci când provine de la
Answer: un tert;
Question 7
0 din 2 puncte
Care dintre urmãtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda?
Answer
Selected a. încetarea contractului de locatiune în cazul pieirii partiale a
Answer: lucrului.
Question 8
2 din 2 puncte
Care sunt, de regulã, efectele hotãrârii declarative de moarte:
Answer
Selected d. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi
Answer: efecte juridice ca si moartea fizic constatata
Question 9
0 din 2 puncte
Cine poate recunoaste capacitatea de exercitiu anticipatã?
Answer
Selected Answer: b. autoritatea tutelarã
Question 10
2 din 2 puncte
Capacitatea de folosinta are urmatoarele caractere juridice
Answer
Selected c. legalitate, generalitate, inalienabilitate, intangibilitate, egalitate,
Answer: universalitate
Question 11
2 din 2 puncte
Answer
Selected Answer: d. nici una din aceste variante
Question 12
27
0 din 2 puncte
Cum se calculeaza termenele de prescriptie pe ore?
Answer
Selected Answer: c. se iau in calcul prima si ultima ora a termenului;
Question 13
0 din 2 puncte
Cand incepe sa curgã prescriptia dreptului la actiune pentru anularea unui act juridic
pentru violenta?
Answer
Selected Answer: d. in ziua in care a fost descoperit;
Question 14
2 din 2 puncte
Ce este dispozitia ca atribut al dreptului de proprietate?
Answer
Selected Answer: a. dreptul de a dispune de bun
Question 15
0 din 2 puncte
Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate privata?
Answer
Selected Answer: c. transmiterea bunului prin conventie sau testament
Question 16
0 din 2 puncte
Answer
Selected c. rezilierea contractului
Answer:
Question 17
2 din 2 puncte
Care sunt principiile exproprierii?
Answer
Selected Answer: a. existenta unei cauze de utilitate publica
Question 18
2 din 2 puncte
Care este natura juridica a posesiei?
Answer
Selected Answer: d. situatie de fapt careia i se recunosc efecte juridice
Question 19
0 din 2 puncte
Efectele nedemnitatii sunt:
Answer
Selected c. nedemnul este înlãturat de la mostenirea legala, dar posesia sa asupra
Answer: bunurilor mostenirii este considerata de buna-credinta, in limita rezervei
succesorale, daca acesta avea calitatea de mostenitor rezervatar la data
deschiderii succesiunii
28
Question 20
0 din 2 puncte
Concubinajul:
Answer
Selected d. creaza vocatie succesorala legala daca a fost public si a durat mai
Answer: mult de 5 ani
Question 21
2 din 2 puncte
Care este locul deschiderii succesiunii?
Answer
Selected Answer: c. nici una din aceste situatii
Question 22
2 din 2 puncte
Constituie conditie pentru a putea mosteni:
Answer
Selected Answer: c. vocatia succesorala
Question 23
0 din 2 puncte
Care este fundamentul raspunderii pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdictie
?
Answer
Selected c. prezumtia de cauzalitate intre neindeplinirea indatoririlor ce le
Answer: reveneau parintilor si comiterea de catre minor a faptei ilicite
Question 24
0 din 2 puncte
Cum se poate obtine repararea prejudiciului ?
Answer
Selected d. prin plata unei despagubiri care se stabileste numai prin hotarare
Answer: judecatoreasca
Question 25
2 din 2 puncte
Care sunt formele raspunderii civile delictuale?
Answer
Selected b. raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicita proprie,
Answer: raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta altuia si raspunderea
pentru prejudiciul cauzat de animale, de lucruri si de ruina edificiului
Question 26
0 din 2 puncte
Sunt cauzele de exonerare de raspundere in materia raspunderii pentru prejudiciile
cauzate de animale, de lucruri si pentru ruina edificiului:
Answer
Selected Answer: d. cazul fortuit
Question 27
29
2 din 2 puncte
Când se epuizeaza o infractiune continua ?
Answer
Selected Answer: d. in momentul incetarii actiunii/inactiunii infractionale
Question 28
0 din 2 puncte
Pot constitui circumstante atenuante judiciare
Answer
Selected Answer: a. toate variantele sunt corecte
Question 29
0 din 2 puncte
Exista concurs de infractiuni:
Answer
Selected b.
Answer: numai atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin
actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, inainte de a fi
condamnata definitiv pentru vreuna din ele
Question 30
0 din 2 puncte
Reabilitarea nu are efecte asupra :
Answer
Selected Answer: b. detentiunea pe viaþã
Question 31
2 din 2 puncte
Retragerea plângerii prealabile înlãturã rãspunderea penalã dacã:
Answer
Selected d. este expresã, totalã ºi necondiþionatã ºi intervine pãnã la
Answer: pronunþarea unei hotãrâri definitive
Question 32
0 din 2 puncte
Sunt imprescriptibile urmãtoarele infracþiuni :
Answer
Selected Answer: d.
infracþiunea de trafic de influenþã
Question 33
2 din 2 puncte
Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi începe:
Answer
Selected a.
Answer: dupa executarea pedepsei închisorii, dupa gratierea totala sau a restului
de pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei
Question 34
2 din 2 puncte
Prescripþia rãspunderii penale este întreruptã:
30
Answer
Selected a.
Answer: prin îndeplinirea oricãrui act care, potrivit legii, trebuie comunicat
învinuitului sau inculpatului în desfãºurarea procesului penal
Question 35
2 din 2 puncte
Prescriptia rãspunderii penale este :
Answer
Selected Answer: d.
o cauzã care înlãturã raspunderea penalã
Question 36
0 din 2 puncte
Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?
Answer
Selected b.
Answer: in cazul in care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l
urmareste, socoteste, fara temei, ca el nu se va produce
Question 37
0 din 2 puncte
In cazul infractiunii de tãinuire, întelegerea dintre participantii la infractiune are loc:
Answer
Selected Answer: c.
doar anterior savarsirii infractiunii principale
Question 38
2 din 2 puncte
Uciderea unei persoane cu premeditare constituie infractiunea de :
Answer
Selected Answer: c.
omor calificat
Question 39
2 din 2 puncte
NU constituie infractiune de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã fapta persoanei care:
Answer
Selected Answer: a. nu foloseste înscrisul sub semnãturã privatã falsificat
Question 40
2 din 2 puncte
NU constituie infractiune de ucidere din culpã:
Answer
Selected b. uciderea unei persoane ca urmare a respectãrii dispozitiilor legale
Answer: pentru exercitiul unei profesii
Question 41
31
2 din 2 puncte
Poate fi subiect activ al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale :
Answer
Selected d. functionarul (public) în timpul exercitãrii atributiilor de serviciu
Answer:
Question 42
2 din 2 puncte
Poate constitui circumstanta de agravare a infractiunii de viol:
Answer
Selected Answer: d. sãvârsirea faptei de douã sau mai multe persoane împreunã
Question 43
0 din 2 puncte
Violul sãvârsit de cel care are victima în îngrijire sau ocrotire constituie:
Answer
Selected Answer: d. niciuna dintre variantele enuntate nu este corectã
Question 44
2 din 2 puncte
NU constituie infractiune de tâlhãrie:
Answer
Selected c. furtul prin efractie, escaladare sau prin folosirea fãrã drept a unei
Answer: chei adevãrate sau a unei chei mincinoase
Question 45
0 din 2 puncte
În cazul infractiunii de santaj, pluralitatea de victime ale unei unice actiuni de santaj
determinã:
Answer
Selected a. existenta unei singure infractiuni si a unui numar de cel putin doi
Answer: subiecti pasivi care au suportat actiunea de constrângere exercitatã de
fãptuitor prin amenintare
Question 46
2 din 2 puncte
Potrivit reglementãrii legii penale fapta persoanei care face declaratii necorespunzatoare
adevarului:
Answer
Selected c. constituie infractiune, dacã declaratia este fãcutã unei unitãti in care
Answer: acesta isi desfasoara activitatea, în vederea producerii de consecinte
Clauza de inalienabilitate poate fi definta ca fiind clauza cuprinsa intr-o conventie sau
testament prin care se interzice instrainarea unui bun pentru o durata de cel mult 49 de ani,
daca exista un interes serios si legitim.
TESTUL 7
Question 2
0 din 2 puncte
32
Promisiunea faptei altuia (conventia de porte-fort):

Answer
Selected d.
Answer: este conventia prin care promitentul isi asuma o obligatie de
diligenta;
Question 3
2 din 2 puncte
Pretul vanzarii trebuie sa fie:

Answer
Selected Answer: a.
stabilit in bani.
Question 4
0 din 2 puncte
Promisiunea unilaterala de cumparare este:

Answer
Selected Answer: c.
o oferta de a contracta;
Question 5
2 din 2 puncte
Obligatia vanzatorului de garantie contra viciilor bunului vandut:

Answer
Selected a. inseamna ca vanzatorul raspunde pentru viciile care fac improprie
Answer: intrebuintarea bunului conform destinatiei sale.
Question 6
2 din 2 puncte
Ce este conditia negativã?

Answer
Selected Answer: a.
conditia care consta in nerealizarea unui eveniment;
Question 7
0 din 2 puncte
Care este regimul juridic al nulitãtii relative?

Answer
Selected Answer: a.
poate fi invocatã de oricine
Question 8
0 din 2 puncte
33
Ingradirile cu caracter de protectie sunt:

Answer
Selected a.
Answer: incapacitatea reprezentantului/ocrotitorului legal de a primi liberalitati
chiar si de la minorul care a ajuns la majorat inainte de a fi primit
descarcarea pentru gestiunea sa de la instanta de tutela
Question 9
2 din 2 puncte
Capacitatea civila poate fi definita ca fiind

Answer
Selected Answer: d.
aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile
Question 10
2 din 2 puncte
Ce fel de îngrãdire a capacitãtii de folosintã este incapacitatea persoanei sub 18 ani de a

dispune de averea sa prin testament:
Answer
Selected Answer: d.
ingradire cu caracter de protectie
Question 11
2 din 2 puncte
Care sunt, de regulã, efectele hotãrârii declarative de moarte:

Answer
Selected b.
Answer: hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte
juridice ca si moartea fizic constatata
Question 12
2 din 2 puncte
In care din urmatoarele situatii prescriptia este suspendata?

Answer
Selected Answer: d.
intre soti, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt;
Question 13
0 din 2 puncte
Care dintre urmãtoarele actiuni este imprescriptibilã?

Answer
Selected Answer: c.
actiunea de apãrare a dreptului de folosintã cu titlu gratuit;
34
Question 14
2 din 2 puncte
Care sunt criteriile in baza carora sunt incluse bunurile in domeniul public ?
Answer
Selected Answer: a.
declaratia legii, natura bunurilor, afectatiunea bunurilor
Question 15
2 din 2 puncte
Cum functioneaza prezumtia de proprietate ca efect al posesiei?

Answer
Selected d.
Answer: pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar, cu
exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara
Question 16
0 din 2 puncte
Care este modalitatea de exercitare a atributelor dreptului de proprietate in cazul

proprietatii rezolubile ?
Answer
Selected Answer: c.
dobanditorul este proprietar sub conditie suspensiva
Question 17
2 din 2 puncte
Cine sunt titularii dreptului de proprietate privata ?

Answer
Selected d.
Answer: persoanele fizice, persoanele juridice, statul si unitatile administrativ
– teritoriale
Question 18
2 din 2 puncte

Answer
Selected b.
Answer: incheierea de catre detentorul precar, cu buna –credinta, a unui act
translativ de proprietate cu titlu particular cu o alta persoana decat cu
proprietarul bunului
Question 19
2 din 2 puncte
Mostestenirea este testamentarã:

35
Answer
Selected a.
Answer: când transmiterea patrimoniului defunctului are loc în temeiul vointei
testatorului
Question 20
0 din 2 puncte
Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor sunt urmatoarele:

Answer
Selected c.
Answer: o cota fixa de ½ din bunurile comune ale sotilor dobandite în timpul
casatoriei, daca nu se dovedeste o contributie mai mare a unuia dintre
soti
Question 21
2 din 2 puncte
Rezerva succesorala este:

Answer
Selected a.
Answer: partea din masa succesorala care se cuvine mostenitorilor rezervatari în
temeiul legii, chiar împotriva vointei defunctului
Question 22
2 din 2 puncte
Mostenitorii care au vocatie succesorala numai pana la gradul al IV-lea inclusiv sunt:
Answer
Selected Answer: b.
colateralii privilegiati si colateralii ordinari
Question 23
0 din 2 puncte
Answer
Selected b.
Answer: imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuãrii patromoniului altei
persoane sa se faca in temeiul conventiei partilor
Question 24
2 din 2 puncte
In cazul repararii prin echivalent a prejudiciului, cum se stabilesc despagubirile in situatia

in care victima era minora, neincadrata in munca?
Answer
Selected c.
Answer: se tine cont de toate imprejurarile de fapt, de situatia concreta a victimei,
36
de ingrijrile pe care trebuia sa le primeasca, precum si de efortul

suplimentar fizic si psihic pe care victima va fi nevoita sa-l depuna pentru
dobandirea unei calificari adecvate starii sale de sanatate
Question 25
2 din 2 puncte
Cine are paza animalului sau a lucrului?

Answer
Selected d.
Answer: persoana care in temeiul unei dispozitii legale sau al unei contract exercita
in mod independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a
lucrului si se serveste de acesta in interes propriu
Question 26
2 din 2 puncte
Care sunt obligatiile geratului ?

Answer
Selected d.
Answer: sa-l despagubeasca pe gerant pentru prejudiciul pe care, fara culpa sa,
gerantul l-a suferit din cauza gestiunii
Question 27
2 din 2 puncte
In ce se materializeaza urmarea imediata ce se produce prin savarsirea unei infractiuni ?

Answer
Selected Answer: a.
fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol
Question 28
2 din 2 puncte
Sunt imprescriptibile urmãtoarele infracþiuni :

Answer
Selected Answer: a.
infracþiunea de omor calificat
Question 29
2 din 2 puncte
Pot constitui circumstante atenuante judiciare

Answer
Selected a.
Answer: eforturile depuse de infractor pentru înlãturarea sau diminuarea
consecinþelor infracþiunii
Question 30
2 din 2 puncte
37
Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?

Answer
Selected Answer: d.
infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
Question 31
2 din 2 puncte
Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?

Answer
Selected b.
Answer: in cazul in care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada
Question 32
2 din 2 puncte
În raport de întinderea efectelor sale, amnistia se clasificã în:

Answer
Selected Answer: c.
amnistie generalã ºi amnistie special
Question 33
2 din 2 puncte
Reabilitarea nu are efecte asupra :

Answer
Selected Answer: a.
mãsurilor de sigurantã
Question 34
2 din 2 puncte
Când existã recidiva ?

Answer
Selected b.
Answer: atunci cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la
pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cel condamnat savarseste din nou
o infractiune cu intentie sau cu intenþie depãºitã, pânã la reabilitare sau
împlinirea termenului de reabilitare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru
a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an
Question 35
2 din 2 puncte
La care infractiuni tentativa nu este posibila ?

Answer
Selected Answer: d.
38
la infractiunile savarsite din culpa

Question 36
2 din 2 puncte
Lipsa plângerii prealabile, în situaþia în care punerea în miºcare a acþiunii penale este
condiþionatã de introducerea unei astfel de plângeri, are ca efect:
Answer
Selected Answer: b.
înlãturarea rãspunderii penale
Question 37
2 din 2 puncte
Pentru încadrarea juridica a faptei unei persoane ca fiind cercetare abuzivã, este necesar
ca organul judiciar:
Answer
Selected b.
Answer: sa fi întrebuintat pentru obtinerea de declaratii unul din mijloacele
prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente
Question 38
2 din 2 puncte
Fapta persoanei de a ucide o altã persoanã, în conditiile prevãzute de varianta normativã

“din interes material” va primi încadrare juridicã de:
Answer
Selected b.
Answer: omor calificat, fiind irelevant dacã fãptuitorul a obþinut sau nu
satisfacerea interesului
Question 39
2 din 2 puncte
În cazul infractiunii de incest, raportul sexual se consumã între:

Answer
Selected Answer: d.
frati si surori sau între rude în linie directã
Question 40
0 din 2 puncte
NU constituie infractiune de proxenetism fapta persoanei:

Answer
Selected Answer: a.
de determinare (îndemn) a unei persoane sã practice prostitutiea
Question 41
2 din 2 puncte
39
Alterarea în ceea ce priveste infractiunea de falsificare de monedã metalicã semnificã:

Answer
Selected Answer: a.
Question 42
2 din 2 puncte
Elementul material al infractiunii de omor, constã într-o actiune de ucidere, efectuatã:

Answer
Selected Answer: a.
atât prin acte comisive, cât si prin acte omisive
Question 43
2 din 2 puncte
Answer
Selected Answer: a.
de un functionar (public) în timpul exercitãrii atributiilor de serviciu
Question 44
0 din 2 puncte
Falsficarea unui înscris oficial se poate face prin:

Answer
Selected Answer: d.
alterarea înscrisului, de natura sa produca consecinte juridice
Question 45
2 din 2 puncte
Denuntarea de cãtre mituitor a faptei mai înainte ca organul de urmãrire sã fi fost

sesizat, reprezintã din punct de vedere al naturii juridice:
Answer
Selected Answer: b.
o cauza speciala de nepedepsire
Question 46
2 din 2 puncte
Cauza specialã de nepedepsire a subiectului activ al infractiunii de detinere de

instrumente în vederea falsificãrii opereazã dacã:
Answer
Selected d.
Answer: faptuitorul a predat instrumentele detinute autoritãtilor judiciare, înainte
de a se fi trecut la falsificarea propriu-zisã si înainte de descoperirea
40
acestora
TESTUL 8
Question 2
2 din 2 puncte
Mandatarul:
Answer
Selected c.
Answer: are un drept de retentie asupra bunurilor primite de la mandant
pentru garantarea creantelor izvorate din mandat.
Question 3
2 din 2 puncte
Mandatul fara reprezentare:

Answer
Selected c.
Answer: este acel mandat in care mandatarul incheie acte juridice in nume
propriu, dar pe seama mandantului, si isi asuma fata de terti
obligatiile ce rezulta din acte;
Question 4
2 din 2 puncte
Obligatia de predare a bunului dat in locatiune:

Answer
Selected a.
Answer: se indeplineste avand in vedere atat bunul, cat si accesoriile
sale, in starea corespunzatoare utilizarii potrivit destinatiei;
Question 5
2 din 2 puncte
Vanzarea cu arvuna:
Answer
Selected b.
Answer: este o varietate de vanzare in care cumparatorul avanseaza catre
vanzator, o suma de bani sau alte bunuri, fungibile, ca manifestare
a incheierii contractului;
Question 6
2 din 2 puncte
Care dintre urmãtoarele sunt exceptii de la principiul obligativitãtii efectelor

actului juridic - pacta sunt servanda?
Answer
Selected c.
Answer: încetarea contractului de locatiune, în cazul pieirii totale sau
semnificative a lucrului
Question 7
0 din 2 puncte
41
Care dintre urmãtoarele acte juridice sunt aplicatii ale formei "ad
validitatem"?
Answer
Selected d.
Answer: exprimarea în scris a consimtãmântului privind contractul de
locatiune;
Question 8
0 din 2 puncte
Actele de conservare pot fi incheiate:

Answer
Selected d.
Answer: minorul intre 14 si 16 ani cu acordul prealabil al
reprezentantului legal
Question 9
0 din 2 puncte
Pentru a putea fi pronuntata o hotarare judecatoreasca declarativa de moarte in

baza art.49C.civ trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
Answer
Selected Answer: d.
sa existe indicii clare ca persoana a incetat din viata
Question 10
2 din 2 puncte

Answer
Selected Answer: a.
Question 11
0 din 2 puncte
Capacitatea de folosinta anticipata :

Answer
Selected Answer: b.
este provizorie
Question 12
2 din 2 puncte
In care din urmatoarele situatii prescriptia este intrerupta?

Answer
Selected b.
Answer: prin orice act prin care cel în folosul cãruia curge prescriptia
este pus in intarziere.
Question 13
0 din 2 puncte
42
Care este durata termenului aplicabil actiunii in stabilirea paternitatii

copilului din afara casatoriei?
Answer
Selected Answer: c.
6 luni;
Question 14
2 din 2 puncte

Answer
Selected d.
Answer: anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu
nerespectarea clauzei, cerutã de înstrãinãtor sau terþ
Question 15
0 din 2 puncte
Prin ce se determina intinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere?

Answer
Selected Answer: d.
numai prin folosinta comuna pe timp de 10 ani
Question 16
2 din 2 puncte
Care sunt drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice?

Answer
Selected a.
Answer: dreptul de folosinta cu titlu gratuit, dreptul de administrare,
dreptul de concesiune
Question 17
2 din 2 puncte

Answer
Selected b.
Answer: incheierea de catre detentorul precar, cu buna –credinta, a unui
act translativ de proprietate cu titlu particular cu o alta persoana
decat cu proprietarul bunului
Question 18
2 din 2 puncte
Ce este domeniul public ?

Answer
Selected Answer: c.
o totalitate de bunuri ce formeaza obiectul proprietatii publice
Question 19
2 din 2 puncte
43

Answer
Selected Answer: d.
toate aceste variante
Question 20
2 din 2 puncte
O persoanã:
Answer
Selected b.
Answer: poate sã culeagã o parte din mostenire în calitate de legatar si o
altã parte in calitatea de mostenitor legal
Question 21
2 din 2 puncte
Prin ce se face dovada ultimului domiciliu al defunctului?:

Answer
Selected Answer: c.
prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
Question 22
2 din 2 puncte
Este irevocabilã, atunci când este fãcutã prin testament:

Answer
Selected Answer: a.
recunoasterea copiilor
Question 23
2 din 2 puncte
Care sunt cazurile in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate ?

Answer
Selected d.
Answer: in cazul in care creditorul primeste plata nedatorata si distruge cu
buna – credinta titlul contatator al creantei sale
Question 24
0 din 2 puncte
Reprezinta principiu care guverneaza repararea prejudiciului ?

Answer
Selected a.
Answer: repararea prejudicului prin intentarea unei actiuni in justitie
pentru plata despagubirilor
Question 25
2 din 2 puncte
44
Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul?

Answer
Selected b.
Answer: comitentul are dreptul de a recupera integral de la prepusul sau
despagubirea platita
Question 26
0 din 2 puncte
Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea

Answer
Selected Answer: b.
1 an de la data efectuarii platii
Question 27
0 din 2 puncte

Answer
Selected b.
Answer: atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi
persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din
ele
Question 28
0 din 2 puncte

Answer
Selected Answer: b.
toate variantele sunt corecte
Question 29
2 din 2 puncte

Answer
Selected a.
Answer: cand dupã acordarea ei, s-a descoperit cã cel reabilitat mai sãvârºise o
infracþiune
Question 30
2 din 2 puncte
Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?

Answer
Selected d.
Answer: infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea
deviata
Question 31
0 din 2 puncte
45
Prin noþiunea de conþinut al infracþiunii se înþelege:

Answer
Selected Answer: c.
trãsãturile esenþiale ale oricãrei infracþiuni
Question 32
2 din 2 puncte
La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile:

Answer
Selected Answer: d.
infracþiunile sãvârºite din culpã
Question 33
0 din 2 puncte
Actele de pregãtire, ca fazã de desfãºurare a activitãþii infracþionale

Answer
Selected Answer: b.
nu sunt incriminate
Question 34
2 din 2 puncte

Answer
Selected b.
Answer: situaþia în care o persoanã a sãvârºit douã sau mai multe infracþiuni
înainte de a fi condamnatã definitiv pentru vreuna dintre ele sau a sãvârºit
o nouã infracþiune dupã ce a fost condamnatã definitiv pentru alte
infracþiuni comise anterior
Question 35
0 din 2 puncte
Infractiunea de obicei este o formã

Answer
Selected Answer: b.
unitatii naturale de infractiune
Question 36
0 din 2 puncte
Subiectul activ al infracþiunii este:

Answer
Selected Answer: b.
orice persoanã susceptibilã de a comite o infracþiune
Question 37
2 din 2 puncte
46
Pentru încadrarea juridica a faptei unei persoane ca fiind cercetare abuzivã,

este necesar ca organul judiciar:
Answer
Selected a.
Answer: sa fi întrebuintat pentru obtinerea de declaratii unul din mijloacele
prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente
Question 38
0 din 2 puncte
Forma de vinovãtie cu care se comite infractiunea de trafic de influenta

este:
Answer
Selected Answer: c.
culpa
Question 39
2 din 2 puncte
NU constituie infractiune de proxenetism:

Answer
Selected a.
Answer: determinarea (îndemnul) unei persoane sã nu practice
prostitutia
Question 40
2 din 2 puncte
Lipsirea de libertate în mod ilegal sãvârsitã de o persoanã înarmatã

constituie:
Answer
Selected Answer: b.
forma agravatã a infractiunii
Question 41
2 din 2 puncte
NU constituie infractiune de detinere de instrumente în vederea falsificãrii

de valori fapta persoanei care:
Answer
Selected Answer: b.
niciuna dintre variantele enuntate nu este corectã
Question 42
0 din 2 puncte
Neîndeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de întretinere, fata de cel

îndreptãtit la întretinere, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de:
Answer
Selected Answer: d.
punere în primejdie a unei persoane în neputinta a se îngriji
Question 43
47
0 din 2 puncte
Existã infractiunea de omor calificat în varianta normativã “pentru a

ascunde sãvârsirea altei infractiuni” dacã:
Answer
Selected b.
Answer: faptuitorul a ucis victima unei infractiuni consumate, sãvârsitã
tot de el
Question 44
0 din 2 puncte
Obiectul material al infractiunii de falsificare de monede, atunci când se

realizeazã prin contrafacere:
Answer
Selected Answer: d.
sunt instrumentele folosite pentru confectionarea monedei
Question 45
2 din 2 puncte
Forma de vinovãtie cu care se comite infractiunea de înselãciune este:

Answer
Selected Answer: c.
intentia directa si calificata prin scop
Question 46
2 din 2 puncte
Actiunea specificã elementului material al laturii obiective în cazul

infractiunii de “distrugere si semnalizare falsã” constã în:
Answer
Selected Answer: b.
48

Pachet Grile Ush Licenta 2013-2017

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pachet Grile Ush Licenta 2013-2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://www.facebook.

1. In care din urmatoarele situatii intervine nulitatea absoluta?

2. In care din urmatoarele situatii intervine nulitatea absoluta?

3. In care din urmatoarele situatii intervine nulitatea absoluta?

4. Trasaturile esentiale ale infractiunii sunt:

5. Trasaturile esentiale ale infractiunii sunt ?

6. Care sunt formele vinovatiei

7. Care sunt formele vinovatiei?

8. Care sunt factorii vinovatiei?

9. Cum se defineste intentia directa?

10. Cum se defineste intentia indirecta?

12. Cand se pedepseste tentativa?

13. Minorul care a implinit varsta de 14 ani raspunde penal?

14. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?

15. Ce presupune primul termen al marii recidive ?

17. Starea de betie preordinata a infractorului constituie ?

18. Infractiunea continuata reprezinta ?

19. Care sunt cauzele generale care inlatura raspunderea penala?

B) legitima aparare, minoritatea, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;

20. Care sunt cauzele speciale care inlatura raspunderea penala?

21. Pot constitui circumstante atenuante judiciare?

22. Ce este amnistia?

23. Cand exista concurs de infractiuni ?

24. Cand exista concurs ideal de infractiuni?

25. Cand exista concurs real de infractiuni ?

26. Care sunt trasaturile esentiale ale infractiunii ?

27. Trasaturile esentiale ale infractiunii sunt:

a) pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea in legea penala

28. Cand exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?

29. Cand exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?

30. Cand exista intentie directa ca forma a vinovatiei ?

31. Cand exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei ?

32. Exista intentie indirecta ca forma a vinovatiei:

33. Cand exista recidiva postcondamnatorie ?

34. Cand exista recidiva postexecutorie ?

35. Cand exista tentativa absolut improprie ?

36. Cand exista tentativa improprie ?

37. Cand exista tentativa imperfecta ?

38. Cand exista tentativa perfecta ?

39. Cand exista tentativa relativ improprie ?

41. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?

42. Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi incepe:

43. Cand nu se pedepseste tentativa ?

44. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat ?

45. Cand o infractiune este complexa ?

46. Cand o infractiune este continuata?

47. Cand se epuizeaza o infractiune continua ?

51. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata ?

52. Care este data savarsirii unei infractiuni continue ?

D) data ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare

55. Care este temeiul raspunderii penale ?

56. Care fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?

57. Care sunt factorii care compun vinovatia ?

58. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?

59. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?

60. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?

62. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala?

C) munca in folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda

64. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?

65. Ce cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni intentionate ?

66. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni ?

67. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni ?

68. Ce este excesul scuzabil ?

69. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?