1.

Administratia publica se caracterizeaza prin aceea ca:

a. se identifica cu administratia de stat;
b. include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a
altor institutii publice;
c. este strâns legata de puterea executiva si se confunda cu aceasta.
ANS: B

2. Sunt principii ale administratiei publice:

a. principiul legalitatii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
b. principiul ierarhiei autoritatilor si actelor administrativ-fiscale;
c. principiul transparentei decizionale.
ANS: C

3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite intre:

a. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale;
b. Guvern si ministere, in cadrul unor raporturi de subordonare;
c. Guvern si autoritati ale administratiei publice locale, in cadrul unor raporturi de
tutela administrativa.
ANS: B

4. Nu sunt principii ale administratiei publice:

a. principiul b. principiul operativitatii; c. principiul oportunitatii.
discontinuitatii;
ANS: A

5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin

urmatoarele:
a. intre sistemul administratiei publice si partidele politice nu exista relatii speciale;
b. in statele cu sistem de guvernamânt bazate pe existenta unui singur partid politic,
sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului
politic respectiv;
c. in statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul
politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.
ANS: B

6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin

urmatoarele:
a. functiile de demnitate publica din ministere si din autoritatile administrative
autonome sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat
la guvernare;
b. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care
sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de
exemplu, proiectele de legi sau de ordonante;
c. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra in relatii
cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt gruparile
sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritatilor nationale.
 ANS: A

7. Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaza prin

urmatoarele aspecte:
a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fata de stiinta
administratiei;
b. stiinta administratiei se preocupa la modul general si de dreptul aplicabil
administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice;
c. intre dreptul administrativ si stiinta administratiei exista o relatie similara celei
existente intre dreptul public si dreptul privat, intre administratia publica si
administratia privata.
ANS: b

8. Principiul fundamental al administratiei publice este:

a. principiul legalitatii;
b. principiul organizarii ierarhice;
c. principiul realizarii programului de Guvernare.
ANS: a

9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:

a. hotararile Guvernului;
b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate in unitatile administrativ-
teritoriale;
c. doctrina si jurisprudenta.
ANS: a

10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

a. hotarârile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de catre autoritatile
administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii
consiliilor judetene, primarii;
b. Constitutiile Romaniei
c. contractele administrative.
ANS: A

11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor:

a. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care
se formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii si
se stabilesc numai in activitatea organelor administratiei publice;
b. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care
se formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii;
c. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului, in general, si a
dreptului administrativ, in special, care se formeaza in legatura cu organizarea
executarii si executarea in concret a legii.
ANS: B

12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate:

a. numai in activitatea organelor administratiei publice;
 b. in activitatea organelor administratiei publice si in domeniul de activitate al altor
autoritati publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritatii
judecatoresti ori in domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes
public;
c. numai in domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.
ANS: B

13. Cea mai des intâlnita categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:
a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhica;
b. categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor
administratiei publice;
c. categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fata de organele
administratiei publice.
ANS: C

14. Performantele organelor administratiei publice sunt in directa legatura cu:

a. calitatea oamenilor care formeaza personalul acestora;
b. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ
subsecvent de organizare si functionare;
c. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la
dispozitie de catre stat.
ANS: A

15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din:
a. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscarile
dispuse in cadrul activitatii lor specifice;
b. de la bugetul de stat, in completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite,
destinate functionarii institutiei publice in raport cu domeniul specific de activitate;
c. din fondurile cu caracter nerambusabil.
ANS: A

16. Competenta organelor administratiei publice este:

a. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de autoritate
suprema in domeniul specific de activitate;
b. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de drept
administrativ, pe baza si in executarea legii;
c. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de drept public,
raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.
ANS: B

17. Competenta organelor administratiei publice este:

a. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si
in executarea legii, efectuând acte administrative, operatii administrative si/sau
simple operatii materiale;
b. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si
in executarea legii, efectuând operatii administrative cu caracter normativ sau
individual, constând in acte administrative si/sau simple operatii materiale;
 c. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona
pe baza si in executarea legii.
ANS: A

18. Atributia publica este definita ca fiind:

a. operatiunea administrativa prin a carei indeplinire se realizeaza competenta
organului administratiei publice;
b. investirea legala cu anumite prerogative;
c. dreptul de a lua o anumita decizie si obligatia de a face acest lucru.
ANS: B

19. Capacitatea de drept administrativ reprezinta:

a. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si in executarea
legii;
b. competenta de a face acte administrative;
c. dreptul pe care il au organele administratiei publice de a participa la raporturile de
drept administrativ.
ANS: C

20. Sunt elemente constitutive ale personalitatii juridice a organelor administratiei publice:
a. existenta unui colectiv cu o organizare de sine statatoare, ceea ce inseamna o
structura interna, organe de conducere, competenta acestora, modul de re
organizare, etc., care sa-i permita sa participe la raporturile juridice ;
b. un patrimoniu propriu, constând in capitalul social initial, deosebit de cel al altor
persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formeaza colectivul a carui
expresie este persoana juridica;
c. un anumit scop, in acord cu interesele generale ale partidului de guvernamânt, in
raport cu care se defineste capacitatea sa juridica.
ANS: A

21. In cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept
consecinta:
a. lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitatii
juridice atât in dreptul constitutional cât si in dreptul administrativ;
b. lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitatii
juridice in dreptul administrativ, dar nu si in dreptul constitutional;
c. lipsa calitatii de subiect de drept civil nu echivaleaza cu lipsa unei capacitati
juridice in dreptul constitutional sau in dreptul administrativ.
ANS: C

22. Organele administratiei de stat se infiinteaza prin urmatoarele acte administrative:

a. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;
b. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei;
c. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativa, executiva sau
judecatoreasca.
ANS: B
23. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice:
a. capacitatea juridica de drept civil;
b. personalitatea juridica;
c. competenta.
ANS: C

24. Prin structura teritoriala a sistemului administratiei publice se intelege:

a. clasificarea organelor administratiei publice in functie de unitatea administrativ-
teritoriala in raza careia isi au sediul;
b. temeiul de drept al impartirii organelor administratiei publice in organe centrale,
organe locale si autoritati autonome;
c. organizarea sistemului administratiei publice in raport cu teritoriul statului si al
unitatilor administrativ-teritoriale.
ANS: C

25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice:

a. criteriul teritorial;
b. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare;
c. criteriul functional.
ANS: A

26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se impart in:

a. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice;
b. organe centrale si organe locale;
c. Parlament, Guvern, ministere si autoritati ale administratie publice.
ANS: B

27. Atributiile generale ale Presedintelui României privesc:

a. legiferarea impreuna cu Parlamentul Romaniei;
b. domeniul politicii externe;
c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.
ANS: B

28. Atributiile Presedintelui României ca sef al Executivului privesc:

a. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru;
b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de incredere acordat de
Parlament;
c. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere.
ANS: C

29. Pot fi atacate in contencios administrativ decretele emise de Presedintele României care
privesc:
a. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;
b. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului in caz de remaniere;
c. aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al starii de urgenta, in
cazul in care au fost emise cu exces de putere.
 ANS: C

30. Limita maxima a mandatului Guvernului este data de:

a. durata mandatului Parlamentului;
b. adoptarea unei motiuni simple;
c. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat.
ANS: A

31. Guvernul isi exercita mandatul pâna la data:

a. validarii mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare camera in parte, moment
in care se considera ca Parlamentul poate functiona din punct de vedere
constitutional si regulamentar;
b. constatarii rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat;
c. desemnarii candidatului la functia de prim-ministru.
ANS: A

32. Guvernul este alcatuit din urmatorii demnitari:

a. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica
b. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege
organica;
c. primul-ministru si ministri.
ANS: A

33. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

a. exercitarea functiei de deputat sau senator;
b. exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul
organizatiilor cu scop comercial;
c. exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine prevazute in
acordurile si conventiile la care România este parte.
ANS: B

34. Mandatul de membru al Guvernului nu inceteaza:

a. in urma demisiei;
b. in urma pierderii drepturilor electorale;
c. in urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia.
ANS: C

35. Actele Guvernului se adopta astfel:

a. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului;
b. cu majoritate calificata, in cazul participarii la sedinta a Presedintelui României;
c. cu votul a 2/3 din numarul membrilor Guvernului, in cazul actelor care privesc
ordinea publica si siguranta nationala.
ANS: A

36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de:

a. majoritatea calificata a membrilor;
b. majoritatea membrilor;
 c. toti membrii Guvernului.
ANS: B

37. Proiectele de hotarâri si de ordonante supuse adoptarii Guvernului pot fi initiate de:
a. ministere;
b. prefecturi;
c. consiliile judetene si consiliile locale, in nume propriu.
ANS: A

38. Autoritatile administrative autonome se pot infiinta prin unul din urmatoarele acte normative:
a. prin hotarâre a Guvernului;
b. prin hotarâre a consiliului local sau judetean in raport cu interesul public, local sau
judetean;
c. prin lege organica.
ANS: C

39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei
publice centrale isi desfasoara activitatea:
a. in coordonarea Guvernului;
b. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament;
c. in afara oricarui control constitutional.
ANS: B

40. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au

urmatoarele caracteristici:
a. sunt sustrase controlului Guvernului;
b. pot fi sustrase oricarei forme de control;
c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioara institutiei administrative autonome
emitente.
ANS: A

41. Au statutul de autoritati administrative autonome:

a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Constitutionala;
c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor
Publice.
ANS: A

42. Institutia prefectului reprezinta:

a. un organ al administratiei publice locale;
b. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, având competenta teritoriala
limitata la unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea;
c. o institutie administrativa autonoma, având competenta teritoriala limitata la
unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea.
ANS: B
43. Prefectul este numit si revocat:
a. de Guvern;
b. la propunerea primului-ministru;
c. cu consultarea partidelor politice, care formeaza coalitia de guvernare.
ANS: A

44. Institutia prefectului isi desfasoara activitatea:

a. potrivit principiului subordonarii ierarhice fata de Guvern si Ministerul Afacerilor
si Interne;
b. potrivit principiului autonomiei locale, in raport cu autoritatile administratiei
publice locale;
c. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile
administratiei publice locale.
ANS: A

45. Prefectul si subprefectul fac parte din:

a. categoria inaltilor functionari publici;
b. categoria persoanelor care ocupa functii de demnitate publica;
c. categoria personalului autoritatilor administratiei publice locale.
ANS: A

46. Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele:

a. verificarea legalitatii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate
sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene;
b. stabilirea, cu avizul autoritatilor administratiei publice locale si judetene, a
prioritatilor de dezvoltare teritoriala;
c. exercitare controlului de tutela administrativa.
ANS: C

47. In exercitarea atributiilor legale ce ii revin, prefectul emite:

a. decizii si instructiuni; b. instructiuni si ordine; c. ordine.
ANS: C

48. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele:
a. principiul descentralizarii serviciilor publice;
b. principiul deconcentrarii serviciilor publice de interes local;
c. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate.
ANS: A

49. Consiliile locale nu sunt:

a. autoritati reprezentative ale administratiei publice locale;
b. autoritati cu caracter colegial si deliberativ;
c. autoritati cu competenta speciala in limitele unitatii administrativ-teritoriale.
ANS: C

50. Consiliile locale si primarii sunt:

 a. autoritati administrative autonome;
b. autoritati intre care se stabilesc si raporturi de subordonare;
c. autoritati care realizeaza programul de guvernare in unitatea administrativ
teritoriala in care au fost alese .
ANS: A

51. Consiliul judetean este:

a. autoritate a administratiei publice care asigura conducerea activitatii consiliilor
locale comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean;
b. autoritate a administratiei publice cu competenta generala in limitele unitatii
administrativ-teritoriale;
c. autoritate deconcentrata a administratiei publice locale.
ANS: B

52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel:

a. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;
b. pe baza scrutinului uninominal;
c. potrivit principiului reprezentarii proportionale.
ANS: C

53. Mandatul de consilier in consiliul local sau judetean poate inceta inainte de termen in una din
urmatoarele situatii:
a. prin revocare;
b. prin pierderea drepturilor electorale;
c. pentru lipsa nemotivata la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale
consiliului..
ANS: B

54. Consiliul local isi desfasoara activitatea in cadrul:

a. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului;
b. unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective;
c. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumatate din numarul consilierilor.
ANS: A

55. Sedintele consiliului local:

a. sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea calificata a consilierilor in
functie, prezenta acestora la sedinta fiind obligatorie;
b. sunt publice;
c. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.
ANS: B

56. Din punct de vedere al numarului de voturi, hotarârile consiliului local se adopta astfel:
a. se adopta cu votul majoritatii membrilor consiliului;
b. cele prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopta cu votul majoritatii
consilierilor in functie;
c. trebuie sa fie semnate de presedintele de sedinta si contrasemnate pentru legalitate
 de primarul localitatii.
ANS: B

57. Consiliul local poate fi dizolvat in una din urmatoarele situatii:

a. 3 hotarâri, adoptate intr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate in mod
irevocabil de instanta de contencios administrativ;
b. nu se intruneste timp de 3 luni in cursul unui an;
c. nu a adoptat nici o hotarâre in 3 sedinte ordinare consecutive.
ANS: C

58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele:

a. stabilirea, cu avizul autoritatilor administratiei publice locale comunale si
orasenesti, a proiectelor de dezvoltare urbanistica generala a unitatilor
administrativ-teritoriale componente;
b. adoptarea de hotarâri privind avizarea infiintarii de societatile comerciale in raza
teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale;
c. adoptarea de hotarâri privind privatizarea societati comerciale pe care le-a infiintat
si la care exercita toate drepturile aferente actiunilor detinute.
ANS: A

59. Consiliul judetean isi desfasoara activitatea in una dintre urmatoarele forme:
a. in sedinte ordinare lunare, la convocarea secretarului general al judetului;
b. in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea vicepresedintelui judetului;
c. in sedinta ordinara lunara, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui,
desemnat de presedinte in conditiile art.107 din Legea nr.215/2001, republicata.
ANS: C

60. Intre altele, Consiliul judetean se dizolva de drept in una dintre urmatoarele situatii:
a. nu se intruneste timp de 3 luni consecutive;
b. nu a adoptat, in 2 sedinte ordinare, nici o hotarâre;
c. numarul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin
supleanti.
ANS: C

61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu una dintre urmatoarele
functii:
a. functia de consilier local;
b. functia de cadru didactic;
c. orice functie in cadrul unei asociatii neguvernamentale.
ANS: A

62. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar nu este incompatibila cu:
a. functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale
societatilor comerciale de interes local;
b. calitatea de membru al adunarii generale a actionarilor sau asociatilor la o societate
comerciala;
c. functia de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale
 de interes national.
ANS: B

63. Mandatul primarului nu inceteaza inainte de termen:

a. in situatia in care isi schimba domiciliul intr-o alta unitate administrativ-teritoriala,
dar in acelasi judet;
b. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume in acest scop, la cererea
a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate;
c. in situatia in care este demis din functie de ministrul de interne.
ANS: C

64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele:

a. aprobarea bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
b. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si in executarea
bugetului aprobat de consiliul judetean;
c. luarea de masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.
ANS: C

65. In exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite:

a. dispozitii cu caracter normativ sau individual;
b. ordine si instructiuni;
c. decizii.
ANS: A

66. Actele emise de primar se contrasemneaza de catre:

a. presedintele de sedinta al consiliului local;
b. secretarul unitatii aadministrativ teritoriale;
c. secretarul consiliului local.
ANS: B

67. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit in functie prin:
a. dispozitie a primarului;
b. hotarâre a consiliului local;
c. ordin al prefectului.
ANS: C

68. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii :

a. avizarea proiectelor de hotarâri ale consiliului local;
b. asumarea raspunderii pentru legalitatea hotarârilor consiliului local;
c. participarea la sedintele consiliului judetean.
ANS: C

69. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe
urmatoarele:
a. legalizarea semnaturii primarului de pe hotarârile consiliului local;
b. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;
 c. pregatirea lucrarilor consiliului local supuse aprobarii consiliului judetean.
ANS: B

70. Primaria nu este:

a. o structura functionala cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar,
respectiv viceprimari, secretarul localitatii si aparatul propriu de specialitate al
consiliului local;
b. o structura functionala, fara personalitate juridica si fara competenta proprie;
c. o structura functionala care emite si adopta acte juridice administrative, si nu
doar operatiuni administrative si acte materiale.
ANS: C

71. Sunt trasaturi caracteristice ale functiei publice, intre altele, si urmatoarele:
a. este o situatie juridica reglementata legal, in sensul ca drepturile si obligatiile care
formeaza continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de
numire in functie emise de catre organele administratiei publice;
b. reprezinta un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care
capata un adevarat statut propriu si participa la realizarea competentei intregului
sistem al administratiei publice;
c. are caracter continuu in sensul ca existenta drepturilor si obligatiilor care formeaza
continutul sau dureaza atâta timp cât dureaza competenta organului administratiei
publice pe care functionarul public o realizeaza, fara intermitente.
ANS: C

72. Functia publica se caracterizeaza si prin urmatoarele trasaturi:

a. apartine numai functionarului public, investit cu realizarea competentei ce revine
organului administratiei publice din care face parte;
b. exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care formeaza continutul sau
reprezinta o facultate la aprecierea titularului functiei;
c. drepturile si obligatiile care formeaza continutul functiei publice nu sunt exercitate
in regim de putere publica.
ANS: A

73. Sunt principii ale exercitarii functiei publice, intre altele, si urmatoarele:
a. principiul transparentei, potrivit caruia exercitarea functiei publice implica
furnizarea catre structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor
legate de exercitarea functiei;
b. principiul eficientei si eficacitatii, potrivit caruia functia publica trebuie exercitata
cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodata, cu
urmarirea celui mai bun rezultat social pentru cetatean si/sau colectivitate;
c. principiul impartialitatii, in sensul ca functia publica va trebui sa fie exercitata fata
de subiectii tuturor raporturilor juridice de drept administrativ ce intra sub
incidenta reglementarii aplicabile.
ANS: B

74. In raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii lor, functiile publice se impart in trei clase:
a. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii
 universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga
durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
b. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii
liceale, absolvite cu diploma de licenta;
c. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii
medii, absolvite cu diploma.
ANS: A

75. Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale:

a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;
b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;
c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.
ANS: A

76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor
categorii de functionari publici:
a. functionarilor publici din administratia publica;
b. functionarilor publici din cabinetul demnitarului;
c. cadrelor didactice.
ANS: A

77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor
categorii de functionari publici:
a. functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;
b. functionarilor publici din autoritatea vamala;
c. functionarilor publici din politie.
ANS: A

78. Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care isi desfasoara activitatea in cadrul
urmatoarelor structuri:
a. aparatul de lucru al Guvernului;
b. structurile de specialitate ale Parlamentului României;
c. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.
ANS: A

79. Categoria inaltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre
urmatoarele functii:
a. consilier de stat;
b. secretar de stat;
c. secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.
ANS: B

80. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre
urmatoarele functii publice:
a. secretar general al ministerului;
b. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al
comunei;
 c. sef de serviciu si sef de birou.
ANS: C

81. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele:
a. sa aiba vârsta de minim 21 de ani impliniti;
b. sa aiba exclusiv cetatenia româna;
c. sa cunoasca limba româna, scris si vorbit.
ANS: C

82. Calitatea de functionar public este compatibila cu una din urmatoarele calitati:
a. calitate de membru al unui grup de interes economic;
b. calitatea de reprezentant al institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe
colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare;
c. calitatea de mandatar al unei persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in
legatura cu functia publica pe care o exercita.
ANS: B

83. Functionarul public este in conflict de interese daca:

a. este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu
privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial;
b. participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari
publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul IV;
c. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta
deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.
ANS: C

84. Organizarea si dezvoltarea carierei in functia publica se realizeaza si pe baza unuia din
principiile urmatoare:
a. principiul concurentei loiale;
b. principiul egalitatii de sanse;
c. principiul motivarii deciziilor luate.
ANS: B

85. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevazute de lege, intre altele, si urmatoarele:
a. dreptul la opinie, in virtutea caruia este interzisa orice discriminare pe criterii de
apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuala, stare
materiala, origine sociala sau de orice alta asemenea natura, cu exceptia celor de
natura politica;
b. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu
privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a carei
competenta o realizeaza;
c. dreptul la greva.
ANS: C

86. Sunt, potrivit legii, intre altele, indatoriri ale functionarilor publici:
a. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice
sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici;
 b. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publica sau particulara a
convingerilor si preferintelor politice;
c. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect,
pentru el sau pentru altii, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.
ANS: A

87. Modificarea raportului de serviciu are loc prin:

a. detasare, care reprezinta masura unilaterala dispusa de conducere pe timp nelimitat
prin care functionarul public subordonat are obligatia de a indeplini functia publica
in interesul unei alte autoritati sau institutii publice, unde urmeaza sa functioneze,
de regula intr-o alta localitate;
b. delegare, care reprezinta masura permanenta dispusa de conducerea autoritatii sau
institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a
indepliniri activitati in interesul, dar in afara organului din care face parte;
c. prin schimbarea definitiva sau temporara a unora dintre atributiile ce revin
functionarului public.
ANS: C

88. Delegarea functionarului public se realizeaza:

a. in interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga si al functionarului public
delegat;
b. in interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga;
c. in interesul functionarului public delegat.
ANS: B

89. Detasarea functionarului public se dispune:

a. in interesul autoritatii sau institutiei publice care dispune detasarea;
b. pentru o perioada de cel mult 6 luni;
c. pentru o perioada de 12 luni.
ANS: B

90. Transferul functionarului public se poate face:

a. in interesul serviciului, in mod unilateral de catre autoritatea sau institutia publica
din care face parte functionarul si numai in interesul autoritatii sau institutiei
publice la care se face transferul;
b. in urma aprobarii cererii de transfer de catre conducatorul autoritatii sau institutiei
publice de la care se transfera functionarul public;
c. in interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.
ANS: C

91. Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc:

a. când functionarul public a fost transferat in interesul serviciului;
b. desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile
legii;
c. este declarat disparut.
ANS: B
92. Raportul de serviciu al functionarului public inceteaza de drept:
a. la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti de declarare a mortii
functionarului public;
b. ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in
functia de demnitate publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin
hotarâre judecatoreasca definitiva;
c. la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter permanent, functia
publica.
ANS: A

93. Incetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publica, pentru motive
neimputabile functionarului public, in unul din urmatoarele cazuri:
a. cand starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin
decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa
isi indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute;
b. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre
functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru
motive neintemeiate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti de
reintegrare;
c. pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului "satisfacator" la
evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioada de 2 ani
consecutivi.
ANS: A

94. Raportul de serviciu va inceta prin destituirea functionarului public in urmatoarele cazuri:
a. starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie
a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi
indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute;
b. ca sanctiune disciplinara, aplicata pentru savârsirea repetata a unor abateri
disciplinare;
c. daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu
actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 5 zile calendaristice de la
data intervenirii cazului de incompatibilitate.
ANS: B

95. Nu constituie abateri disciplinare savârsite de functionarii publici:

a. intârzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
b. stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii in
vederea solutionarii cererilor acestora;
c. neglijenta in rezolvarea lucrarii.
ANS: C

96. Raspunderea disciplinara a functionarilor publici este guvernata de urmatoarele principii de

drept:
a. principiul proportionalitatii abaterii disciplinare si urmarilor acesteia;
b. principiul unicitatii raspunderii disciplinare;
c. principiul celeritatii si operativitatii tragerii la raspundere penala.
 ANS: B

97. Din punct de vedere al statutului, Agentia Nationala a Functionarilor Publici este:
a. o autoritate administrativa autonoma care asigura managementul functiei publice si
al functionarilor publici;
b. un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fara personalitate juridica,
aflat in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei;
c. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigura
managementul functiei publice si al functionarilor publici.
ANS: C

98. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

a. hotarârile de Guvern, legile organice, hotarârile prefectului;
b. ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor;
c. tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor.
ANS: B

99. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si
institutii:
a. organe de specialitate ale administratiei publice;
b. administratia ministeriala deconcentrata in teritoriu;
c. institutii administrative autonome.
ANS: B

100. Centralizarea administratiei publice presupune:

a. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tarii intr-o administratie ierarhizata,
unificata;
b. autoritatile locale sunt autonome si adopta toate masurile necesare pentru
indeplinirea obligatiilor asumate la nivel central;
c. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de
stat.
ANS: C

101. Presedintele României, conform prevederilor constitutionale, are urmatoarele roluri:

a. este sef al puterii executive, alaturi de Guvern;
b. are rolul de mediator intre Statul Roman si Uniunea Europeana;
c. are rolul de garant al revizuirii Constitutiei.
ANS: A

102. Caracteristic decretelor emise de Presedintelui României, este faptul ca:

a. sunt acte juridice cu caracter exclusiv normativ;
b. nu pot fi supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios
administrativ;
c. sunt inexistente fara publicarea in Monitorul Oficial al României.
ANS: C

103. Mandatul Guvernului nu poate inceta prin:

 a. demisia primului-ministru;
b. nedepunerea juramântului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta
reunita, a noului Guvern;
c. motiune de cenzura adoptata de Parlament, in sedinta comuna a Camerei
Deputatilor si Senatului.
ANS: B

104. Ministerele, ca organe centrale de specialitate:

a. se pot organiza ca autoritati centrale autonome pe domenii diverse de activitate;
b. pot avea servicii descentralizate in orice municipiu resedinta de judet de pe
teritoriul României;
c. pot avea in subordine servicii publice deconcentrate.
ANS: C

105. Revocarea unor membri ai Guvernului survine in situatia:

a. demiterii;
b. remanierii guvernamentale;
c. pierderii drepturilor electorale.
ANS: B

106. Indicati care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria izvoarelor
scrise ale dreptului administrativ:
a. legile b. cutuma c. Constitutia
ANS: B

107. Dreptul administrativ are strânse legaturi cu urmatoarele ramuri de drept:

a. dreptul constitutional;
b. dreptul familiei;
c. dreptul privat international.
ANS: A

108. Prin deconcentrare administrativa se intelege:

a. autonomie locala;
b. transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe din subordine ce
functioneaza in teritoriu;
c. existenta unor agenti administrativi fara competenta proprie de decizie.
ANS: B

109. Prefectul conduce una din urmatoarele unitati administrativ - teritoriale:

a. orasul; b. judetul; c. municipiul.
ANS: B

110. Prin statutul sau, prefectul se gaseste intr-o situatie de:

a. cooperare cu Guvernul;
b. colaborare cu Guvernul;
c. subordonare ierarhica in raport cu Guvernul.
 ANS: C

111. In calitatea sa de supraveghetor al respectarii legii de catre autoritatile locale, prefectul poate
ataca in fata instantei de contencios administrativ:
a. hotarârile consiliilor locale;
b. dispozitiile primarilor;
c. actele administrative nelegale ale autoritatilor administratiei publice locale.
ANS: C

112. In exercitarea atributiilor sale prefectul emite:

a. ordine;
b. ordine si dispozitii;
c. dispozitii si alte acte juridice.
ANS: A

113. Consiliile locale sunt:

a. autoritati ale administratiei publice locale;
b. organe ale administratiei de stat;
c. autoritati executive ale administratiei publice locale.
ANS: A

114. In exercitarea atributiilor ce-i revin, consiliul local adopta:

a. ordine; b. dispozitii; c. hotarâri.
ANS: C

115. Consiliul local este considerat dizolvat de drept când:

a. nu se intruneste timp de doua luni consecutiv;
b. nu a adoptat in doua sedinte ordinare consecutive nicio hotarâre;
c. numarul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti.
ANS: A

116. Consiliul judetean nu este dizolvat de drept daca:

a. nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv;
b. nu a adoptat intre sedintele ordinare consecutive nici o hotarâre;
c. numarul consilierilor se rreduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa
prin supleanti.
ANS: B

117. Vicepresedintii consiliului judetean nu sunt numiti/alesi de:

a. consiliul judetean dintre membrii sai;
b. prefect;
c. in mod indirect, de catre locuitorii cu drept de vot ai judetului.
ANS: B

118. Calitatea de primar este compatibila cu:

a. functii didactice;
 b. orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau o
unitate administrativ – teritoriala este actionar majoritar ori in cadrul societatilor
nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;
c. orice alte activitati sau functii publice.
ANS: A

119. In exercitarea atributiilor sale primarul emite:

a. dispozitii si aprobari; b. dispozitii; c. ordine si avize.
ANS: B

120. Mandatul primarului inceteaza de drept:

a. prin demisie;
b. prin referendum, organizat de prefect, la cererea a 1/3 din consilierii locali;
c. schimbarea domiciliului intr-o alta unitate teritorial – administrativa.
ANS: C

121. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza la cererea:

a. prefectului;
b. a 25% din locuitorii cu drept de vot;
c. consilierilor locali.
ANS: B

122. Mandatul primarului este suspendat de drept in una din urmatoarele situatii:
a. pierderea drepturilor electorale;
b. ivirea unor situatii de incompatibilitate;
c. arestarea preventiva.
ANS: C

123. Viceprimarul este:

a. ales de catre locuitorii cu drept de vot ai localitatii;
b. ales de catre consilierii locali, din randul acestora;
c. numit de prefect, la propunerea primarului.
ANS: B

124. Primarul indeplineste, intre altele, si urmatoarele atributii:

a. ordonator principal de credite;
b. ofiter de stare civila si incheie contul exercitiului bugetar;
c. aproba proiectul bugetului local.
ANS: A

125. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de:

a. prefect;
b. Ministerul Afacerilor Interne;
c. Consiliul local.
ANS: C
126. Guvernul nu raspunde politic:
a. in fata Presedintelui României;
b. in cazul unei motiuni de cenzura care a fost adoptata;
c. in fata Parlamentului României.
ANS: A

127. Functia de membru al Guvernului nu inceteaza:

a. in urma demisiei;
b. in urma pierderii drepturilor electorale;
c. la cererea primului ministru.
ANS: C

128. In exercitarea atributiilor sale ministrul emite :

a. instructiuni; b. ordine si licente; c. hotarâri.
ANS: A

129. Secretarul general al Guvernului este:

a. membru al Guvernului;
b. reprezentant al partidului de guvernamânt;
c. inalt functionar public.
ANS: C

130. Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de catre:

a. partidul sau formatiunea politica ce a câstigat alegerile;
b. Presedintele României;
c. Parlament, la propunerea Presedintelui Romaniei.
ANS: B

131. Functia de membru al Guvernului este compatibila cu:

a. exercitarea altei functii publice de autoritate;
b. exercitarea functiei de deputat sau senator;
c. exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul
organizatiilor cu scop comercial.
ANS: B

132. Presedintele României isi exercita mandatul pâna la:

a. data stabilirii rezultatului alegerilor prezidentiale;
b. data validarii rezultatului alegerilor prezidentiale ;
c. data depunerii juramântului de catre presedintele nou ales.
ANS: C

133. Presedintele României are rolul:

a. de a reprezenta statul român;
b. de a veghea la respectarea si revizuirea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice;
c. de a media intre administratia publica centrala si administratia publica locala.
 ANS: A

134. Presedintele României depune juramântul in fata:

a. Curtii Constitutionale;
b. Biroului Electoral Central;
c. Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna.
ANS: C

135. Sedintele Guvernului la care participa Presedintele României sunt prezidate de:
a. primul – ministru; b. Presedintele României; c. de cei doi impreuna.
ANS: B

136. Prefectul este numit de:

a. Consiliul judetean;
b. Ministerul Afacerilor de Interne;
c. Guvern.
ANS: C

137. Sunt atributii ale consiliului judetean:

a. cele privind administrarea patrimoniului judetului;
b. stabileste si aproba impozitele si taxele pentru bugetul de stat;
c. cele privind gestionarea serviciilor publice locale.
ANS: A

138. Intre altele, sunt atributii ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale si urmatoarele:
a. asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local
si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si intre
acestia si prefect;
b. urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean
adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;
c. prezinta consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de
indeplinire a atributiilor sale si a hotarârilor consiliului judetean.
ANS: A

139. Promovarea proiectelor de hotarâri propuse de cetateni, consiliilor locale si judetene poate fi
initiata de:
a. orice cetatean, daca este sustinut prin semnaturi de cel putin 10% din poulatia cu
drept de vot;
b. de mai multi cetateni cu drept de vot;
c. unul sau de mai multi cetateni cu drept de vot, daca acesta este sustinut prin
semnaturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a unitatii administrativ-
teritoriale respective.
ANS: C

140. Vicepresedintelui consiliului judetean nu poate fi eliberat din functie:

a. in primele 12 luni ale mandatului consiliului judetean;
b. cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie;
 c. in ultimele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean.
ANS: C

141. Sunt atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucuresti:
a. asigura, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei functionari a
institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport,
apararea ordinii publice, de interes local; urmaresc si controleaza activitatea
acestora;
b. aleg, din rândul consilierilor, pe presedintele consiliului, precum si un viceprimar;
c. aproba, la propunerea prefectului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii,
numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de
specialitate si ale serviciilor publice de interes local.
ANS: A

142. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se poate organiza ca urmare a :

a. exercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii;
b. exercitarii atributiilor ca reprezentant al statului;
c. nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale.
ANS: C

143. Primarul nu isi desfasoara activitatea ca reprezentant al statului in unitatea administrativ-

teritoriala unde a fost ales, in exercitarea atributiilor de :
a. autoritate tutelara si de ofiter de stare civila;
b. luarea masurilor de protectie civila;
c. conduce serviciile publice locale.
ANS: C

144. Hotarârile consiliului local se semneaza:

a. de presedintele de sedinta si de secretarul localitatii;
b. de presedintele de sedinta;
c. de presedintele consiliului local si se contrasemneaza de secretarul localitatii.
ANS: B

145. Atributia de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru incumba:

a. Presedintelui României; b. Guvernului; c. Parlamentului tarii.
ANS: A

146. Precizati in ce categorie intra atributia Presedintelui României de a numi Guvernul, pe baza
votului de incredere acordat de catre Parlament:
a. in cazuri exceptionale;
b. in domeniul politicii externe;
c. in raporturile cu Guvernul.
ANS: C

147. In calitatea sa de comandant al fortelor armate, Presedintele României poate declara

mobilizarea partiala sau totala, cu aprobarea prealabila sau, in cazuri exceptionale, ulterioara:
 a. a Guvernului; b. a Parlamentului; c. a Curtii Constitutionale.
ANS: B

148. Decretele emise de catre Presedintele României, care sunt acte administrative, sunt supuse
controlului :
a. instantelor de drept comun;
b. jurisdictiilor administrative speciale;
c. instantelor de contencios administrativ.
ANS: C

149. In judetul in care este numit, prefectul :

a. este reprezentant al Guvernului;
b. este reprezentant al primului ministru al Guvernului României;
c. este reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.
ANS: A

150. Potrivit dispozitiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc:

a. prin hotarâre a Guvernului;
b. prin lege organica;
c. prin lege.
ANS: B

151. Intre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si
presedintii acestora, pe de alta parte :
a. exista raporturi de supraordonare si, respectiv, subordonare;
b. exista raporturi de coordonare si colaborare;
c. exista raporturi de tutela administrativa.
ANS: C

152. Prefectul, care are calitatea de inalt functionar public, este numit de catre Guvern :
a. la propunerea Ministerului Afacerilor Interne;
b. la propunerea primului ministru al Guvernului României;
c. la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
ANS: A

153. In exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar:
a. aceste acte administrative se numesc hotarâri;
b. aceste acte administrative se numesc ordine;
c. aceste acte administrative se numesc decizii.
ANS: B

154. Ordinele emise de prefect, care vatama drepturile sau interesele legitime ale persoanelor, nu
pot fi atacate :
a. cu plangere prealabila la Guvernul României;
b. cu actiune, in fata instantelor de contencios administrativ;
c. cu actiune, in fata instantelor de drept comun.
 ANS: C

155. In cadrul Prefecturii se organizeaza si functioneaza Cancelaria Prefectului, care:

a. este coordonata de catre un director;
b. este coordonata in mod direct de catre prefect;
c. este coordonata de catre secretarul judetului.
ANS: A

156. Sunt functii publice de stat:

a. functiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, in cadrul ministerelor şi
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor;
b. functiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, in cadrul autoritatilor
administrative autonome;
c. functiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, in cadrul organelor de
specialitate ale administratiei publice centrale şi al institutiilor publice subordonate
acestora.
ANS: B

157. Functionarul public este :

a. persoana subordonata, in conditiile legii, conducatorului organului sau institutiei
publice in cadrul careia işi desfaşoara activitatea;
b. persoana care indeplineşte atributii stabilite de şefii ierarhici;
c. persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica.
ANS: C

158. Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre
urmatoarele functii publice:
a. prefectii şi subprefectii din judete, municipiul Bucureşti şi sectoarele sale;
b. inspector guvernamental;
c. secretar general şi secretar general adjunct, din ministere şi din alte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale şi locale.
ANS: B

159. Guvernul numeşte:

a. secretarul general adjunct al Guvernului;
b. secretarii generali din ministere;
c. prefectii, subprefectii, precum şi inspectorii guvernamentali.

ANS: A

160. Sunt principii care stau la baza organizarii şi dezvoltarii carierei in functia publica:
a. principiul competentei, potrivit caruia confirmarea cunoştintelor şi aptitudinilor
necesare exercitarii unei functii publice se face prin concurs sau examen;
b. principiul motivarii potrivit caruia, in vederea dezvoltarii carierei, autoritatile şi
institutiile publice au obligatia sa sprijine initiativele privind dezvoltarea
profesionala individuala a celor care sunt loiali conducerii acestora;
c. principiul competitiei deschise, potrivit caruia confirmarea cunoştintelor şi
aptitudinilor necesare exercitarii unei functii publice se face prin concurs sau
 examen.
ANS: C

161. Nu constituie drepturi pe care le au functionarii publici:

a. dreptul de a nu fi discriminat in raport cu ceilalti functionari publici pe criterii
politice, de apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice, etc.;
b. dreptul la greva pe care il au procurorii şi judecatorii;
c. dreptul la salariul pe care functionarul public il primeşte pentru activitatea
desfaşurata.
ANS: B

162. Nu constituie drepturi pe care le au functionarii publici:

a. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care il vizeaza
in mod direct;
b. dreptul la uniforma gratuita al functionarilor publici obligati sa poarte uniforma in
timpul serviciului;
c. dreptul de asociere sindicala pe care il au inaltii functionari publici, precum şi
functionarii publici de conducere.
ANS: C

163. Nu constituie indatoriri pe care le au functionarii publici:

a. obligatia sa-şi indeplineasca atributiile şi sarcinile de serviciu cu profesionalism,
impartialitate şi in conformitate cu legea;
b. obligatia de a respecta normele de conduita profesionala şi civica in relatiile de
serviciu;
c. obligatia inaltilor functionari publici de a fi membri ai partidelor politice.
ANS: C

164. Nu constituie indatoriri pe care le au functionarii publici:

a. obligatia sa-şi indeplineasca atributiile şi sarcinile de serviciu cu profesionalism,
impartialitate şi in conformitate cu legea;
b. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect,
pentru el sau pentru altii, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu;
c. obligatia de a respecta intocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al
incompatibilitatilor, stabilite potrivit legii.
ANS: B

165. Delegarea reprezinta:

a. o schimbare temporara a locului de exercitare a functiei, de regula intr-o alta
localitate şi la o alta autoritate sau institutie publica;
b. o masura care nu se realizeaza in interesul autoritatii sau institutiei publice care
deleaga, ci al functionarului public delegat;
c. o masura definitiva dispusa de conducerea autoritatii sau institutiei publice.
ANS: A

166. Detaşarea reprezinta:

a. masura care se dispune fara acordul functionarului public;
 b. masura care se dispune pentru o perioada de cel putin 6 luni intr-un an;
c. masura care se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care
urmeaza sa-şi desfaşoare activitatea functionarul public.
ANS: C

167. Transferul reprezinta o situatie juridica survenita:

a. numai cu acordul scris al functionarului public transferat;
b. o modalitate de modificare a raportului de serviciu, fie in interesul serviciului, fie
la cererea functionarului public;
c. numai in urma aprobarii cererii de transfer de catre conducatorul autoritatii sau
institutiei publice de la care se transfera functionarul public.
ANS: B

168. Suspendarea din functia publica reprezinta:

a. o situatie de intrerupere temporara a executarii raportului de serviciu când
functionarul public desfaşoara orice activitate sindicala;
b. o situatie de intrerupere temporara a executarii raportului de serviciu când
functionarul public este incadrat la cabinetul unui avocet sau notar public;
c. o situatie de intrerupere temporara a executarii raportului de serviciu când
functionarul public se afla in concediu de maternitate, in conditiile legii.
ANS: C

169. Suspendarea din functia publica nu poate surveni, când functionarul public :
a. se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pentru o perioada mai
mica de o luna;
b. este arestat preventiv;
c. este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarâre judecatoreasca
irevocabila.
ANS: A

170. Incetarea raporturilor de serviciu poate surveni:

a. prin acordul neechivoc al partilor;
b. prin eliberare din functia publica;
c. prin demisia comunicata prin orice forma de catre functionarul public.
ANS: B

171. Raportul de serviciu nu inceteaza de drept:

a. la data decesului functionarului public;
b. la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter temporar, functia
publica;
c. la data pronuntarii hotarârii judecatoreşti de declarare a mortii functionarului
public.
ANS: C

172. Incetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din functia publica:
a. pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului "satisfacator" la
evaluarea performantelor profesionale individuale;
 b. starea sanatatii fizice sau / şi psihice a functionarului public, constatata in mod
vizibil, nu ii mai permite acestuia sa işi indeplineasca atributiile corespunzatoare
functiei publice detinute;
c. autoritatea sau institutia publica işi reduce personalul ca urmare a reorganizarii
activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public.
ANS: C

173. Incetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din functia publica:
a. daca functionarul public nu mai indeplineşte conditiile generale pentru ocuparea
functiei respective;
b. ca urmare a refuzului intemeiat al inaltului functionar public de acceptare a numirii
intr-o alta functie in virtutea principiului mobilitatii in functie;
c. autoritatea sau institutia publica işi reduce personalul ca urmare a reorganizarii
activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public.
ANS: C

174. Raportul de serviciu va inceta prin destituirea functionarului public, ca sanctiune disciplinara:
a. pentru incompetenta profesionala in cazul obtinerii calificativului "nesatisfacator"
la evaluarea performantelor profesionale individuale;
b. ca urmare a refuzului neintemeiat al inaltului functionar public de acceptare a
numirii intr-o alta functie in virtutea principiului mobilitatii in functie;
c. daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu
actioneaza pentru incetarea acestuia in termenul prevazut de lege.
ANS: C

175. Incetarea raportului de serviciu are loc prin demisia functionarului public:
a. in situatia in care a fost notificata in scris persoanei care are competenta legala de
numire in functia publica;
b. in situatia in care functionarul nu si-a respectat obligatiile stabilite prin contract;
c. la expirarea termenului stabilit de conducatorul autoritatii sau institutiei publice.
ANS: A

176. Nu sunt fapte care sa constituie abateri disciplinare :

a. absentele de la serviciu;
b. intârzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
c. neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor.
ANS: A

177. Nu sunt fapte care sa constituie abateri disciplinare:

a. refuzul de a indeplini atributiile de serviciu;
b. interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal;
c. nerespectarea programului de lucru.
ANS: C

178. Sunt fapte care constituie abateri disciplinare:

a. neglijenta in rezolvarea lucrarilor;
b. intârzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
 c. nerespectarea programului de lucru.
ANS: B

179. Sunt conditii ale raspunderii disciplinare:

a. trebuie sa existe o abatere disciplinara;
b. urmarea savârşirii faptei ilicite trebuie sa fie o afectare a desfaşurarii activitatii
autoritatii sau institutiei publice;
c. intre fapta ilicita savârşita şi urmarea produsa trebuie sa existe o relatie de legatura;
ANS: A

180. Nu sunt sanctiuni disciplinare:

a. diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de 1-6 luni;
b. destituirea din functia publica;
c. mustrarea scrisa;
ANS: A

181. Sunt principii ale raspunderii disciplinare:

a. principiul prezumtiei de nevinovatie, in sensul ca autoritatea sau institutia publica
are posibilitatea sa efectueze o cercetare administrativa prealabila;
b. principiul legalitatii, in sensul ca raspunderea disciplinara va opera numai in
cazurile prevazute in mod expres de lege;
c. principiul proportionalitatii raspunderii, potrivit caruia, individualizarea sanctiunii
disciplinare nu este lasata la aprecierea Comisiei de disciplina.
ANS: B

182. Comisiile de disciplina:

a. sunt structuri deliberative, fara personalitate juridica, independente in exercitarea
atributiilor ce le revin;
b. se constituie in cadrul autoritatilor sau institutii publice ierarhic superioare, prin
act administrativ al conducatorului acestora;
c. au competenta de a analiza faptele functionarilor publici sesizate ca abateri
disciplinare şi de a propune modul de solutionare, prin individualizarea sanctiunii
disciplinare aplicabile sau clasarea sesizarii, dupa caz.
ANS: C

183. Comisiile de disciplina işi desfaşoara activitatea cu respectarea urmatoarelor principii:

a. prezumtia de nevinovatie, conform caruia functionarul public este considerat
nevinovat;
b. garantarea dreptului la aparare, conform caruia este obligatoriu ca functionarul
public sa fie asistat de avocat pe parcursul procedurii de cercetare administrativa;
c. legalitatea sanctiunii, conform caruia comisia de disciplina nu poate propune decât
sanctiunile disciplinare prevazute de lege.
ANS: C

184. Comisiile de disciplina işi desfaşoara activitatea cu respectarea urmatoarelor principii:

a. unicitatea sanctiunii, conform caruia pentru toate abaterile nu se poate aplica decât
o singura sanctiune disciplinara;
 b. garantarea dreptului la aparare, conform caruia functionarul public are dreptul de a
fi audiat, de a prezenta dovezi in apararea sa şi de a fi asistat sau reprezentat pe
parcursul procedurii de cercetare administrativa;
c. prezumtia de nevinovatie, conform caruia functionarul public este considerat
nevinovat.
ANS: B

185. Raspunderea civila a functionarilor publici presupune ca :

a. fapta trebuie sa reprezinte o incalcare a indatoririlor de serviciu;
b. persoana vinovata trebuie sa aiba calitatea de salariat;
c. trebuie angajata pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau
personalului acesteia.
ANS: A

186. Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei nu intervine:

a. in caz de demitere din functie;

b. in caz de incompatibilitate;

c. in caz de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor.

ANS: B

187. Interimatul functiei de Presedinte al Romaniei este asigurat de:

a. presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b. primul-ministru al Guvernului Romaniei;
c. presedintele Senatului sau presedintele Camerei Deputatilor.
ANS: C

188. Mandatul de membru al Guvernului nu inceteaza:

a. in cazul detinerii unui mandat de senator sau deputat;
b. in urma pierderii drepturilor electorale;
c. in urma revocarii din functie.
ANS: A

189. Mandatul de membru al Guvernului nu inceteaza:

a. in cazul detinerii unui mandat de senator sau deputat;
b. in urma pierderii drepturilor electorale;

c. in urma revocarii din functie.

ANS: A

190. Este o autoritate administrativa autonoma:

a. Societatea Romana de Radiodifuziune;
b. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei;
c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor.
 ANS: A

191. Presedintele consiliului judetean:

a. este ales cu votul majoritatii consilierilor judeteni in functie;

b. reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoane

fizice si juridice romane si straine, precum si in justitie
c. exercita atributiile stabilite prin Legea nr.340/2006 privind institutia
prefectului.

ANS: B

192. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu este:

a. ales cu ocazia alegerilor pentru consiliul local al comunei, orasului sau
municipiului
b. functionar public de conducere;
c. supus prevederilor Legii nr.188/1999
ANS: A

193. Primaria este:

a. sediul/palatul administrativ in care isi desfasoara activitatea consiliul local si

primarul unitatii administrativ teritoriale;

b. o structura functionala cu activitate permanenta care duce la indeplinire

hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele
curente ale colectivitatii locale;

c. aparatul de specialitate al primarului.

ANS: B

194. Delegarea se poate dispune:

a. pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an, in interesul
autoritatii sau institutiei publice la care se deleaga;
b. pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an, cu acordul scris
al functionarului public delegat
c. pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice in cursul unui an
calendaristic, numai cu acordul scris al functionarului public
ANS: C

195. Functionarul public nu poate refuza delegarea daca:

a. unul dintre parintii sai sufera de o boala incurabila
b. isi creste singur copilul minor
c. se afla in stare de graviditate
 ANS: A

196. Detasarea functionarului public se dispune:

a. in interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa-si desfasoare
activitatea
b. pentru o perioada de cel mult 6 luni, numai cu acordul sau scris;

c. pentru o perioada mai mare de 6 luni, numai cu acordul scris al sefului ierarhic
superior
ANS: A

197. Raportul de serviciu al functionarului public inceteaza de drept:

a. la data pronuntarii unei hotarari judecatoresti de declarare a mortii functionarului

public
b. daca functionarul public nu mai indeplineste conditiile prevazute la art.54 din lege
c. la data decesului functionarului public
ANS: C

198. Incetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publica, atunci cand:

a. autoritatea sau institutia publica a fost mutata in alta localitate

b. autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul;

c. functionarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la art.54 lit.g) din lege.

ANS: C

199. Constituie abatere disciplinara:

a. nerespectarea in mod repetat a programului de lucru
b. absenta de la serviciu;
c. intârzierea in efectuarea lucrarilor
ANS: A

200. Autoritatile si institutiile publice nu au obligatia sa instiinteze, in termen de 10 zile lucratoare,

Agentia Nationala a Functionarilor Publici
a. despre reorganizarea activitatii autoritatii sau institutiei publice
b. despre intervenirea unor modificari in structura functiilor publice ca urmare a
promovarii in clasa si in grad profesional
c. despre transformarea unei functii publice vacante intr-o functie publica cu o alta
denumire
ANS: A