Pierre brechon

Parintii fondatori-

se poate considera ca impreuna cu sociologia electorala, pp

constituie materii canonice,beneficiind de cea mai lunga traditie de studiu.primele lucrari care inaugureaza aceasta traditie au fost publicate la sf sec 19 si inceputul secolului 20.Majoritate manualelor, ii amenteste ca parinti fondatori pe moisei ostrogorski, roberto michels si max weber.p13 Definitia gasim termenul in evul mediu, desemnand un grup armat,special, distinct de restul trupelor.p.29 Dupa definitia data de La palombara si weiner, pentru a putea vb de un partid politic trebuie indeplinite patru criterii: 1.trebuie sa fie vb de o org durabila,care supravietuieste fondatorilor sai.un partid nu este cu adev un partid decat in masura in care si.a rutinizat regulilr de functionare si de succesiune si isi creeaza o traditie indelungata 2.este nev de o org completa , de la scara locala la cea nationala,si trebuie sa existe relatii permanente intre aceste niveluri . conducerea trebuie sa fie bine informata si trebuie sa exsite o buna aplicare a deciziilorcentrale de catre ansamblul grupurilor locale.p.30 3.obiectivul organizatie trebuie sa fie ccucerirea puterii, atat la nivel national cat si la nivel local. 4.mijlocul de castigare a puterii trebuie sa fie cautare sprijinului popular mai ales in procesele electorale.acest criteriu ne arata ca un partid este un buna mediator, o interfata intre sistemul politic si grupul social.p31 Definitia deta de weber este de fapt mai larga decat cea data de lapalombara si weiner.Partidele pot fi efemere sau permanente , pot fi simple partide de patronaj, functionand pe baza unei simple relatii clientelare intre sefi si militanti sau pot fi partide ideologice in care mobilizarea se face in numele aceleiasi reprezentari asupra lumii.p34 Secolul XVIII si partidele politice n secolul al 18 lea, amorsarile de experiente partizane vor deveni mai numeroase.In Suedia se organizeaza tendinte parlamentare in sanul dietei si sunt expresia unui conflict social fundamental intre nobili si tarani .Acelasi fenomen de organizare a grupurilor parlamentare se petrece si in anglia intre Whigs si Tories.Revolutia franceza din 1789 va da nastere, pentru o scurta perioada, unor astfel de regrupari.Pt a-si elabora strategiile, alesii simt nevoia de a se regrupa, intai dupa regiune apoi pe baza tendintelor ideologice.Astfel iau nastere cluburile

Bretonilor si girondinilor, Iacobinilor, s,a. Clubul Iacobinilor intretinea legaturi epistolare regulate cu militanti parizieni si cu filiale din provirincie.Avem aici inceputul unui partid modern organizat si nu un simplu grup parlamentar.p37 Pierre Avril remarca faptul ca tensiunea intre parlamentari si militanti este inerenta sistemului partizan modern.38 Secolul XIX si partidele politice. Pornind de la La palombara si weiner o definitie a pp , deducem ca acestea s-au format in sec 19, prin intrarea poporului pe scena politica. In sensul celor partide. In opinia lui ostrogorski, partidele moderne iau nastere in sec 19, in Anglia si SUA dup procese si in ritmuri diferite.38 ANGLIA- formarea lenta a partidelor pe masura ce aplicarea scrutinului s-a extins.In 1832 o lege acorda dreptul de vort locuitorilor tuturor oraselor avanad un anumit nivel de venituri, iar in 1877 se formeaza National Liberal Federation .Spre sf secolului, aceste masinarii partizane se organizeaza in jurul liderului palamentar , care controleaza aparatul si impune ad optarea unui program electoral capabil sa mobilizeze alegatorii.p 39 SUA- sufragiul universal a fost stabilit foarte devreme si cele doua mari paetide americane s-au constituit durabil inca din prima jum a sec 19.38-39 Bipartidismul si multipartidismul Jean blondel face distinctia intre doua modele de b si doua de m : bipartidismul perfect in care doua mari partide impart de regula 90% din voturile exprimate si b imperfect in care principalele doua partide au doar 75- 80% din voturile electoratului.59 In bipartidismul perfect cele doua partide nu au nicio concurenta serioasa un eventual al treile partid neavan decat o forta neglijabila , cele doua partide ocupand practic toate locurile in parlament.De aici Blondel trage concluzia ca bipartidismul tinde sa produca egalitate intre partide.59. De fapt existenta a doar doua partide nu este unaccident al istoriei, ea rezulta dintr-o traditie politica care instituie si legitimeaza bipartidismul.60 Bipartidismul imperfect-un al treilea partid este destul de puternic pentru a juca rolul de incurca lume, fiind deci o forta de sustinere indispensabila pentru victoria in alegeri. In aceasta categorie sunt clasate 5 tari : Germania Federala, Luxemburg, Canada, Belgia si Irlanda.60.blondel obs ca intre cele doua partide exista dif de forta mult mai imp decat in cazul primei grupe.61 Giovanni Sartori a dus la progresul discutiei privind sistemele bipartizane prin distinctia facuta intre forma bipartizana si mecanismele bipartidiste. Pentru acesta , in general patru criterii ale lui La palombara si weiner ,numai institutia democratica stabila poate permite consolidarea de

sistemele cu doua partide si jumatate au in general mecanisme bipartizane , dar o forma tripartizana.Cel mai putin puternic partid al sistemului participa la coalitia de guvernare.62 Multipartidismul cu partid dominant cele doua partide principale totalizeaza in mod obisnuit in jur de 2 treimi din voturi si, in plus p cel mai puternic obtine singur cel ptn 40%. Multipartidismul pur automatizarea fortelor politice este si mai puternica.Cele 2 p principale nu obtin decat in jur de jum din voturi si niciu partid nu domina in mod structural scena politica.p.62

Mioara nedelcu- pluralismul reprezentarii, partide politice si grupuri de presiune Existenta partidelor,-institutii politice care intra in competitie pentru cucerirea puterii este una dintre caracteristicile fundamentale ale democratiei pluraliste.Georges burdeau scria ca partidul este forma concreta a puterilor , figura tangibila a ideii de drept , instrumentul prin care individul are sentimentul de a participa la viata politica.p11 Partidele p se nasc ca urmare a irumperii maselor pe scena politica. Definitia data de Giovanni sartori orice grupare politica identificata printr- o eticheta oficiala,care se prezinta la alegeri si este capabila sa isi prezinte prin intermediul lor candidatii la functiile publice. Def data de antony giddens- orice organizatie constituita in scopul obtinerii controlului legitim, al guvernarii in urma unui proces electoral.p.14 Tipuri de partide : Clasificare pp in functie de anumite criterii este necesara ntelegerii nuantate a rolului indeplinit in cadrul sistemului politic. 1. duverger- p de cadre si p de masa. 2. Jean charlot : partide de notabili(partide de cadre in sensul strict federand retelele notabiliare), partide de electori(membrii si militantii joaca un rol secundar , sunt indreptate spre electoratul lor, fiind exclusiv preocupate de castigarea alegerilor. Recuza dogmatismul ideologic, admite democratia de masa , solidaritatea de grup p. 51, respinge individualismul si nu este elitist ) si p de militanti .52p 3. A. parisi si G, Pasquino: partide de opinie(definindip de legaturi afectat de incertitudine, supus conjuncturii politice, instabil si fluctunat.), partide de apartenenta (electoratul marcat de o puternica determinare in favoarea partidului si de o slaba dependenta fata de conjunctura ) si partide de schimb ( primind electorii al caror vot este indreptat spre p care ofera avantaje in schimbul votului si cu care se afla in relatii discontinue.) p .52

4. G Almond si James Coleman divizeaza p in 3 tipuri : 1.pragmatic-afacerist. 2.partidul ideologic avand ca scop un singur set de valori 3. p particularitatii care se identifica cu interesele unui anumit grup social.p.53 5. Kay Lawson: partide politice participative care isi ajuta membrii sa participe direct la procesul politic, partide responsabile , partide ale clientilor care isi asigura sustinatorii de primirea unor beneficii materiale si partidele directionale, unind alegatorii cu guvernul pe care il ajuta sa mentina un strict control asupra supusilor sai. P.54 Partidele politice au mai fost divizate in partide de guvernamant si partide de opozitie, partide centralizate si partide descentralizate.p.54

Daniel louis seiler Paradigma celor patru clivaje: Evolutia europei, din punctul de vedere al lui Rokkan a fost afectata din punct de vedere istoric de trei revolutii succesive: revolutia nationala, revolutia industriala si revolutia internationala.Revolutia netionala genereaza pe axa functionala clivajul biserica/stat iar pe axa teritorial culturala clivajul centru/periferie.Revolutia industriala adauga impartirii precedente pe de/o parte pe axa functionala clivajul capitalisti/ muncitori iar pe axa teritorial-culturala clivajul sector primar/sector secundar. P18-19 Aceste patru clivaje descrise de rokkan dau nastere diferitelor partide politice.Configuratia particulara a diferitelor clivaje creaza combinatii specifice fiecarei tari , reflectand conditiile istorice care le influenteaza.19

Cristian Preda Originile partidelor politice Partidele politice sunt o creatie recenta si sunt legate de evolutia politicii in epoca moderna , partidele fiind un aspect al evolutiei parlamentarismului.Tiparul originii : 1. crearea la nivelul legislativului a grupurilor parlamentare.. Asta se intampla in sec 19 , pornind de la chestiunea votului.2. Constituirea inafara parlamentului a comitetelor electorale. P .85-86 Partidele politice se nasc in momentul in care se reunesc intr-un intreg grupurile parlamentare si comitetele electorale.P politice au deci o dimensiune parlamentara si una electorala.Din sec 19 si pana astazi , lucrurile nu prea s-au schimbat. Cele 2 aspecte sunt legate nu doar de aparitia partidelor ci si de functionarea lor. P.86

Functiile partidelor politice Functii Implicite si functii explicite Cea mai importanta functie explicita este formarea opiniei si formularea pozitiilor politice.A doua functie esentiala a unui partid politic este selectarea candidatilor si a personalului politic.Partidele construiesc si triaza candidaturile in alegeri si baza de date din care selecteaza personalul politic nonales , in primul Rnd functiile ministeriale . A treia functie consta in supravegherea alesilor.P politice ii controleaza pe cei alesi prin grupurile parlamaentare. : ele controleaza modul in care alesii voteaza, impunand uneori o disciplina de vot foarte rigida. Functii implicite : o asemenea functie este aceea in virtutea careia un partid este o tribuna a dezmostenitilor , a exclusilor. 2. Functia de asistenta economica pentru membrii sau simpatizanti.In acest sens p politice preiau pt a le exprima asteptarile sau revendicarile celor care nu au o voce publica..3.Functia de mobilitate sociala.p.88 Partidele politice dau sansa unor persoane cu conditie modesta sa urce in mod semnificativ in ierarhia sociala.In Franta, aceasta functie este numita functia ascensorului social.p.88