Categorii si variante de partide politice

Incercarea de a incadra partidele politice intr-o categorie sau alta implica un anumit risc,
deoarece acest lucru este foarte dificil de realizat datorita diversitatii lor, datorita faptului
ca sunt intr-o continua schimbare. Prezentam urmatoarele categorii de partide politice
impreuna
cu
variantele
acestora:
(1)
1. PARTIDE CONFESIONALE, PARTIDE REGIONALE, PARTIDE NATIONALE,
PARTIDE
DE
CLASA
SI
PARTIDE
ETNICE.
Aceasta clasificare este specifica perioadei aparitiei partidelor, fiind corelata cu marile
probleme
ale
fiecarei
tari.
Partidele confesionale au drept criteriu de constituire credintele religioase. Exemplu in
acest sens il constituie categoria partidelor formate de protestanti si catolici in a doua
jumatate a secolului XVI. In conceptia unor politologi acest tip de partid nu intruneste
conditiile esentiale ale unui partd politic, exprima doar interesele unui grup.
Partidele regionale reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni ale unei tari.
Exemplu sunt partidele din SUA de la sfarsitul sec XVIII, fractiunea libera si
independenta de la Iasi, dupa Unirea Principatelor Romane in 1859.
Partidele nationale au aparut in secolul XIX odata cu confirmarea principiului
nationalitatilor. In aceasta categorie intra partidele din Imperiul Austro-Ungar, Partidul
National Liberal din Prusia (1866). Si in acest caz politologii comenteaza ca aceste
partide sunt de fapt organe de protestare impotriva structurii statelor din care iau nastere,
pentru
a
obtine
independenta
statelor
pe
care
le
reprezinta.
Partidele de clasa exprima interesele unei clase sociale. Apar in sec. XIX, in aceasta
categorie
intrand
partidele
agrariene,
socialiste
si
taranesti.
Partidele etnice sunt specifice continentului african, deoarece aici mai intai au fost
formate statele si apoi s-a incercat prin aceste partide formarea natiunilor.
2. PARTIDE DEMOCRATICE, PARTIDE LIBERALE, PARTIDE CONSERVATOARE,
SOCIAL-DEMOCRATICE, PARTIDE DE STANGA, PARTIDE DE CENTRU,
PARTIDE
DE
DREAPTA.
Dupa Francois Borella distinctia politica intre dreapta si stanga s-a nascut in Franta in
1789, in legatura cu discutia privind puterea politica a regelui in viitoarea constitutie.
3.

PARTIDE

DE

CADRE,

PARTIDE

DE

MASE.

Partidele de cadre unesc notabilitatile, reprezentantii elitelor sociale. Ele stau la originea
democratiei cand votul era restrans. Mai sunt denumite si partide ale patronilor. Sunt de
centru (radicale) sau de dreapta: Partidul Radical Francez (1901), partidele conservatoare.
Partidele de mase sunt efectul introducerii votului universal. Aici sunt nominalizate
partidele socialiste, comuniste, unele democrat-crestine. Potrivit unor politologi, notiunea
de
partid
de
masa
este
complet
straina
dreptei.

4.

PARTIDE

SUPLE,

PARTIDE

RIGIDE.

Aceasta impartire este facuta dupa criteriul disciplinei votului la parlamentari. Astfel vom
spune despre un partid ca este rigid, daca acesta impune punctul sau de vedere tuturor
membrilor sai (vor vota conform disciplinei de partid). In Anglia primul - ministru este si
liderul partidului majoritar, in aceste conditii el este sigur de fidelitatea membrilor
partidului, stie cu siguranta ca acestia vor urma punctul de vedere al partidului.
Contrar, daca un partid lasa la latitudinea membrilor sai obtiunea de votare, vom spune ca
acel partid este suplu. In SUA partidele nu impun o disciplina de vot.
5.
PARTIDE

PARTIDE

UNICE,

PARTIDE

UNIFICATE,
DOMINANTE.

Partidele unificate sunt o uniune de partide politice care, regrupate intr-un cadru nou,
accepta un program comun. Este o solutie ce se situeaza intre uniunea nationala si
partidul
unic.
Exemplul
partidelor
africane.
Partidul unic constituie un ansamblu omogen supus unei directii unice. Vom discuta pe
larg
in
cadrul
sectiunii
despre
unipartidism.
Partidele dominante pot exista acolo unde unui partid i se recunoaste pozitia dominanta.
(1) " Drept Constitutional si Institutii Politice" , Universitatea Bucuresti - Facultatea de
Drept,
Editura
Actami,
Bucuresti
1995.
La aceste categorii de partide ne vom referi in capitolul "Sisteme de partide politice".