.Conceptul de cultura politica.

Dimensiunile sale
Conceptul cultur politic a fost introdus in aria tiinei politice de ctre Gabriel A.Almond, care pune in discutie fenomenul n contextual abordrii comparative a
sisternelor politice contemporane de ctre cercettorii n sociologie politic nord-americani si al credintetilor c sistemele politice pot fi studiate cu ajutorul metodelor
empirice.n acest scop el a redactatimpreuna cu Sydnei Verba lucrarea Cultura civic: Atitudini politice i democraie in cincinaiuni (The Civic Culture. Political
Attitudes and Democracy in Five Nations) n anii 1958-1963 ei au efectuat o cercetare in cinci ri: SUA, Marea Britanie, Italia, Germania i Mexic,aplicand chestionare
in fiecare ar mai multor oameni.n urma cercetrilor efectuate cei doi auajuns la concluzia, c instituiile democratice au nevoie de o cultur civic pentru
consolidarealor. Ei vorbeau despre o cultur politic ca despre un set de orientri fa de un set special deobiecte i procese sociale In viziunea lor cultura politic este
interpretat ca o totalitate de poziiii individuale i de orientri ale indivizilor. Ea este, propriu-zis, sfera subiectiv, care seafl la baza aciunilor politice i le confer
importan, fiind un fenomen subiectiv i individualin esena sa.Gabriel A. Almond definea cultura politica ca ,un model de atitudini individuale si deorientri faa de
politic, manifestate n randul membrilor unui sistem politic. Ea este un fenomensubiectiv care st la baza aciunilor politice i care le confera importan. Astfel de
orientriindividuale cuprind cateva elemente: orientri cognitive, orientri emoionale, i orientriestimative, aprecieri i opinii pe tema unor subiecte politice, ceea ce, de
obicei, presupuneaplicarea unor standarde apreciative privind subiectele i evenimentele politice.
Dimensiunile culturii politice
Atat sub aspectul structural, cat si functional, cultura politica implica o serie de dimnesiuni.
a)Dimensiunea cognitiva care se refera la cunostintele, datele, informatiile pe care le ofera cultura despre sistemul, procesele si faptele politice.
b)Dimensiunea volitiva, afectiva, emotionala care include sentimentele, trairile generate de existenta si functionalitatea politicului. Acestea pot fi de atasament, angajare,
pasivitate sau refuz fata de institutiile si evenimentele politice, de apreciere sau negare, de ura sau bucurie fata de politica si politic.
c)Dimensiunea normativa, actionala si comportamentala ce are in vedere existenta unor norme, reguli in activitatea si functionalitatea politicului.
d)Dimensiunea axiologica, apreciativa si evolutiva care se refera la judecatile de apreciere si valoare exprimate asupra sistemului politic, al functionalitatii sale.
Tipologia culturii politice
1.Cultura politica parohiala desemneaza frecventa zero a orientarii politice. Exemplul cel mai relevant este cel al triburilor, care constientizeaza vag sau deloc existenta
guvernului central si a caror viata este n mare parte neafectata de deciziile centrale. Deci, cultura politica parohiala este ntlnita n comunitatile n care structura politica
este inexistenta, relatiile sociale fiind reglementate prin instrumentul valorilor traditionale nonpolitice.
2. Cultura politica (pasiva) dependenta desemneaza o frecventa nalta a orientarilor fatade sistemul politic general (sentimente cum ar fi patriostismul) si fata de
"obiectele de output"(adica punerea n practica a politicilor, fluxul de sus n jos) nsa orientari zero n ceea ce priveste fluxul de jos n sus si perceperea sistemului n
calitatea de participant activ. Actorii sociali sunt constienti de existenta sistemului politic dar au un rol pasiv n raport cu acesta. Exemplul cel mai relevant este cel al
oamenilor ce traiesc n regiunile autoritare, n dictaturi unde ei se percep mai mult ca alienati politic, ca intrusi, dect ca participanti la procesul politic.
3.Cultura politica participativa se caracterizeaza prin orientari maxime fata de toate "obiectele politice", n special fata de sine ca participant activ la politica. Indivizii
sunt constienti de drepturile si obligatiunile lor politice, implicndu-se n sfera politica activ si rational. Participarea lor este fundamentata cognitiv si atitudinal : dispun nu
numai de cunostinte politice, ci si de abilitati de comunicare, cooperare, negociere.
Componentele culturii politice
-teoretico-spirituala sub forma ideilor, conceptiilor, teoriilor, programelor, doctrinelor;
-relatiile, institutiile, partidele, formatiunile politice, lideri, personalitatile constituie, de asemenea valori politice;
-unele valori general umane, ca libertatea, independenta, unitatea sunt si ele valori politice, caci ele exista si fiinteaza intr-un context social-politic;
-practica politica, in masura in care contribuie la infaptuirea aspiratiilor si intereselor umane, la dezvoltarea social-umana, constituie si ea o valoare politica, caci la randul
ei, ea creaza alte valori politice;

Functiile culturii politice

Cultura politica isi demonstreaza menirea, utilitatea si eficienta sociala prin functiile pe care le exercita.
1.Functia de cunoastere a realitatii politice, a fenomenelor si proceselor vietii politice din societate. Obiectivitatea acestei cunoasteri tine in mare masura de valorile
pe care ea se intemeiaza, de optiunile si orientarile politice ale creatorului, de nivelul sau intelectual, de obiectivele si sarcinile urmarite.Cunoasterea realizata de cultura
politica porneste de la conditiile generale ale societatii, vizeaza aspectele ei fundamentale. Datele, cunostintele dobandite sunt un bun public, ele regasindu-se in
spiritualitatea politica a societatii, in programele si doctrinele politice ale acesteia.
2.Functia comunicativa are in vedere transmiterea in cadrul societatii a datelor, cunostintelor, a valorilor politice, fie intr-o forma bruta sau prelucrata a acestora. Ea
priveste sistemul politic, viata politica in general, relatiile, raporturile dintre componentele politice ale societatii, dintre conducatori si cei condusi si invers.
3.Functia evolutiv-axiologica. Priveste aprecierea, evaloarea, valorizarea sistemului politic, a componentelor sale, a vietii politice in general. Acest fapt se realizeaza prin
valorile sale politice, prin comensurarea si raportarea acestora la valorile existente si cele noi create.
4.Functia formativa-normativa=Prin cunostintele si valorile pe care le creeaza, introduce si vehiculeaza in societate, cultura politica contribuie in mare masura la
formarea si integrarea cetateanului in societate. Ea ii permite acestuia sa-si insuseasca acele cunostinte necesare participarii active, constiente si responsabile la viata
politica comunitara, la democratismul politic al acesteia. Totodata, aceeasi cultura politica ii impune prin principiile si valorile promovate, acceptarea, insusirea si
transpunerea in practica sociala a anumitor reguli, norme de actiune si conduita politica.
5.Functia creativ-Cultura politica se intemeiaza si functioneaza pe baza valorilor politice, ea insasi este o valoare politica. La randul ei, prin cunostintele, informatiile si
datele dobandite, prin prelucrarea acestora ea creeaza si difuzeaza in societate noi valori politice.Multe dintre aceste noi valori vor intemeia sistemul si viata politica
societala, vor participa activ la functionalitatea democratismului politic sau vor fundamenta luarea unor masuri si decizii de factori politici de conducere.