 Etimologic, termenul de bursă provine din latinescul“byrsa”care

înseamnă punguţă sau săculeţ.

 Bursa este o instituție caracteristică economiei de piață, a apărut și
s-a extins o dată cu dezvoltarea schimburilor comerciale și
formarea pieței mondiale capitaliste.
 Bursele sunt locurile în care au loc întalniri regulate ale
operatorilor sau reuniuni ale comercianților, care se întâlnesc la
anumite ore spre a vinde și a cumpăra după anumite norme și
uzanțe.
 Bursele sunt pieţe de interes general, reglementate şi autorizate,
care asigură membrilor şi clienţilor acestora condiţii centralizate
de negociere şi de gestionare a riscurilor prin sisteme de
tranzacţionare şi compensare
 Prima bursă s-a înfiinţat la ANVERS în anul1531,
numele provenind de la familia Van den Börse, care avea un han
unde se întâlneau comercianţii. Pe frontispiciul acestuia
scria:“Pentru folosinţa comercianţilor din toate ţările şi de toate
limbile” (“Ad usum negotiatorum cujuscunque nationis et
linguae”). Aici se tranzacţionau: cafea, cacao, scorţişoară, piper şi
alte mirodenii.
 Prima bursă modernă este înfiinţată în Anglia, la 1554, sub numele
de Royal Exchange, de către Thomas Gresham.
 În Austria, în 1771, sub auspiciile împărătesei Maria Tereza, se
înfiinţează prima bursă de valori modernă.
 Numărul burselor de mărfuri şi valori creşte în secolele XVII –
XX în Anglia, Germania, Rusia, Italia şi SUA.
 Bursele de mărfuri sunt centre ale vieţii comerciale, pieţe unde se
tranzacţionează bunuri care au anumite caracteristici sunt bunuri
generice, care se individualizează prin măsurare, numărare sau
cântărire; sunt fungibile,adică pot fi înlocuite unele prin altele; au
caracter standardizabil, în sensul că marfa poate fi împărţită pe
loturi omogene, apte de a fi livrate la executarea contractului
încheiat în bursa; sunt depozitabile, ceea ce permite executarea la
o anumită perioadă de la angajarea contractului de bursă; trebuie
să aibă un grad redus de prelucrare, ca o condiţie a menţinerii
caracterului de produs de masă, nediferenţiat, omogen.
 În această categorie intră produse agroalimentare (grâu, porumb,
orez, soia etc.), metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse
tropicale (cafea, cacao, zahăr etc.), produse de origine minerală
(petrol); sunt însă mărfuri de bursă şi unele produse cu un grad
mai mare de perisabilitate (ouă, carne).
 Chicago Board of Trade şi Chicago Mercantile Exchange
 New York (cu bursele Nymex – importantă pentru tranzacţiile cu
petrol şi produse petroliere, New York Cotton Exchange -
bumbac),
 Kansas (Kansas City Board of Trade - grâu, porumb şi seminţe de
soia),
 Minneapolis, (Minneapolis Grain Exchange - grâu şi seminţe de
floarea - soarelui)
 New Orleans (New Orleans Commodity Exchange - bumbac,
orez, boabe de soia)
 London MetalExchange (LME - cupru, zinc, plumb, cositor,
argint,aluminiu, nichel)
 London Commodity Exchange (faină de soia, cacao, cafea, lână,
zahăr, cauciuc)
 Tokyo Commodity Exchange, Tokyo Grain Exchange, Tokyo
Sugar Exchange,
 Osaka Textile, Osaka Sugar, Osaka Grain,
 Hokkaido Grain Exchange (grâu, orez),
 Kobe Grain Exchange (grâu, orez), Kobe Rubber Exchange,
 Nagoya Grainand Sugar Exchange
 Kanmon Commodity Exchange (metale neferoase şi laminate de
oţel)
 Singapore Commodity Exchange (cositor, cauciuc natural),
 Malaysian Rubber Exchange and Licesing Bord (cauciuc natural),
 Penang Metal Exchange(cositor),
 Bangkok Commodity Exchange (orez)
 Mărfurile se negociază în mod selectiv.
 Unitatea de măsură se numeşte lot sau contract iar mărimea
este stabilită în funcţie de natura mărfii şi se stabileşte în
regulamentul de funcţionare a bursei şi statut.
Exemple : BUENOS AIRES COMMODITY EXCHANGE 1 lot
grâu = 100 t; NEW YORK COTTON EXCHANGE u.m. =
LIVRA 1 livra = 0,453 kg 1 lot/contract = 50000 livre; SAO
PAOLO COFFE AND COCOA 1 lot cafea = 50 t

 Preţurile formate la Bursa de Mărfuri se numesc cotaţii şi sunt

preţuri reprezentative.
 Contractul este tipizat
 Vânzătorul prezintă doar documentul justificativ al mărfii: -
recipisa de depozit (wherehouse deposit) – atestă dreptul de
proprietate asupra mărfii - recipisa warrant - dreptul de uz al
mărfii
 Funcția de facilitare a tranzacționării : cea mai importantă funcție,
bursele fiind create pentru a oferii un loc de întâlnire a
comercianților, pentru a concentra cererea și oferta.
 Funcția de exercitare a unor influențe determinante asupra
evoluției comerțului international cu produsele respective :
reprezintă funcția de influență ascendentă sau descendentă în cazul
cereri și a ofertei produselor tranzacționate pe bursele de mărfuri
cât și în afara acestora
 Funcția de stabilire (formare) a prețurilor reprezentative pentru
produsele de bază : rezultă din corelarea unor factori precum
raportul cerere-oferta pe piețele spot sau futures, evoluția din
ultimul timp a prețurilor pe aceste piețe, evoluția unor evenimente
sociale sau politice importante, care pot să afecteze într-o măsură
sau alta atitudinea participanților la activitatea bursieră.
 Funcția de stabilizare a prețurilor și de reducere a amplitudinii
fluctuațiilor de curs : tranzactiile la termen duc la o reducere a
volatilității prețurilor măarfurilor tranzacționate la vedere iar
prezența speculatorilor atenuează amplitudinea fluctuațiilor de preț
si reduce decalajul dintre cursurile extreme
 Functia de minimizare a riscurilor de preț pentru marfa efectivă :
functie indeplinita prin hedging. Operatiunile de acoperire sau de
tip hedging sunt realizate din dorinta operatorilor (fermieri,
comercianti, procesatori etc.) de a se proteja impotriva riscurilor
de pret rezultate din modificarile de pret pe piata produselor fizice.
Astfel, operatorul care initiaza o asemenea operatiune de acoperire
pe piata la termen isi asuma o pozitie opusa pozitiei sale luate pe
piata fizica (piata spot), in speranta compensarii oricarei pierderi
aferente pietei fizice, cu un castig de pe piata la termen. Hedging-
ul poate fi de vanzare sau de cumparare in functie de pozitia pe
care o are operatorul pe piata la termen.
 Functia de favorizare a liberei concurențe : contribuie
la inlaturarea pozițiilor de monopol și lupta împotriva pozițiilor
dominante
 Funcția de oferire de informații asupra nivelului prețurilor unor
mărfuri disponibile la un anumit termen: oricine își poate face o
imagine de ansamblu cu privire la prețurile viitoare prin
intermediul studierii cotațiilor futures.
 Funcția de informare a participanților la burse asupra
disponibilităților de marfă și a cererilor din lumea intreagă este
realizată prin publicarea și promovarea unor informații diverse,
care permit evaluări pentru perioadele curente și viitoare cu privire
la stocul de mărfuri sau cererea mondială. De aceea, informațiile
furnizate de piețele bursiere intereseză deopotrivă pe toti
participanții la bursă: fermieri, comercianți, consumatori,
speculatori, arbitrajisti etc.
 Piețele bursiere conduc la o uniformizare a prețurilor, a piețelor
locale si la o mai redusă segmentare a piețelor. Eventualele
practici de monopol ce ar putea interveni la nivel local vor fi
anihilate de accesibilitatea tuturor participanților la o piață
unificată, reprezentativă. Piețele bursiere de tip futures conferă
participanților locali posibilitatea să acceseze piețele naționale sau
internaționale.
 Cunoasterea preturilor. Operatiunile bursiere permit operatorilor
sa cunoasca preturile in conditii de concurenta, preturi care tin
seama de informatiile disponibile si de previziunile referitoare la
oferta si cerere. Preturile astfel obtinute servesc ca barometru sau
puncte de referinta pentru negocierea marfurilor pe mai multe
piete conexe.
 Informatii cu privire la preturi. Bursele de marfuri sau pietele la
termen isi verifica utilitatea in comertul mondial prin aceea ca ele
contribuie la ameliorarea circulatiei informatiilor privind preturile
curente si la termen ale produselor.
 Informatii cu caracter comercial. In general, participantii la
bursele de marfuri dispun de suficiente informatii in domeniu. In
acest context, agentii de bursa ca si autoritatile bursiere incearca sa
atraga clientii punandu-le la dispozitie diverse studii asupra pietei.
 Bursele de marfuri sunt adevarate mecanisme economice de
stabilire a preturilor marfurilor la nivel mondial.
 Bursele de mărfuri influențează cererea si oferta asupra marfurilor
tranzactionate, punandu-le pe o pantă ascendentă sau descendentă.
 Bursele de mărfuri prin tranzacțille pe care le derulează
stabilizează prețurile si inlatura posibilitatea monopolului.
 Comertul international ca forma de capitalism mondial depinde de
tranzactionările bursiere de mărfuri iar acestea influențează viața
ecomonică mondială
 ROXANA IONESCU BURSE INTERNAŢIONALE DE
MĂRFURI, Editura Pro Universitaria, 2015
 http://www.scrigroup.com/afaceri/economie/FUNCTIILE-
BURSELOR-DE-MARFURI23837.php
 https://www.scribd.com/document/232243906/Bursele-de-
M%C4%83rfuri-Proiect-Final