1.

Notiuni generale privind bugetul de stat

Etimologic, cuvantul buget provine de la latinescul budge care inseamna sac
sau punga cu bani. Ulterior, notiunea de buget a evoluat continuu. Motivatia
politica a elaborarii sale (instituirea controlului Parlamentului asupra activitatii
guvernului) a fost completata cu cea financiara (evitarea risipei). Tendinta actuala
este de a largi notiunea traditionala de buget atat in timp cat si in spatiu..
Din punct de vedere politic, bugetul reprezinta expresia optiunilor guvernului
in domeniile sale de competenta, determinate de factori precum doctrina politica
a partidului de guvernamant, atitudinea opozitiei, puterea revendicativa a
diverselor grupuri de presiune, conjunctura economica, situatia internationala,
etc.
Din punct de vedere formal, bugetul prezinta documentul program in care
statul inscrie anual marimea si structura veniturilor si cheltuielilor din cadrul
economiei publice. Veniturile sunt grupate dupa caracterul lor (fiscal sau nefiscal)
si dupa sursa de provenienta. Cheltuielile se inscriu dupa destinatia pe care o
capata (pe domenii de activitate, ramuri sau subramuri) si dupa continutul lor
economic (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de
capital etc.).
Din punct de vedere juridic, bugetul este actul prin care se prevad si se aproba
prin lege veniturile si cheltuielile anuale ale statului si ale altor entitati de drept
public. Se desprind, de aici, urmatoarele trasaturi ale bugetului:
a) caracterul de previziune, acesta prezentandu-se ca un tablou evaluativ si
comparativ al veniturilor si cheltuielilor publice;
b) caracterul de autorizare, acesta fiind actul prin care puterea executiva este
imputernicita de puterea legislativa sa perceapa anumite venituri publice si sa le
cheltuiasca in acord cu prevederile legale;
c) caracterul anual, anul bugetar fiind considerat cel mai potrivit interval
pentru a previziona si urmari executia indicatorilor bugetari.
Din punct de vedere al continutului economic, bugetul de stat reprezinta relatii
economice sub forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului
intern brut in legatura cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului. El apare ca
un dublu sistem de fluxuri financiare: fluxuri financiare de mobilizare a resurselor
financiare publice; fluxuri financiare de repartizare ce se degaja in procesul de
gestionare a acestor resurse. Prin intermediul bugetului, un segment important
din PIB (peste 40% in tarile dezvoltate) este inclus in procesul de planificare la
nivel macroeconomic

2. Sistemul bugetar si componentele acestuia

Structura sistemului bugetar al unui stat este determinata de structura
organizatorica a acestuia. In functie de structura organizatorica, statele pot fi de
tip unitar, cum este cazul in Romania, Franta, Italia, Suedia, Olanda, Spania etc. si
de tip federal, cum sunt Statele Unite ale Americii, Elvetia, Canada, Austria,
Germania, Brazilia, India, Australia s.a.
In statele de tip unitar teritoriul este impartit in unitati administrativ-teritoriale
la nivelul carora functioneaza organe ale puterii si administratiei de stat locale. La
nivel central functioneaza organele centrale ale puterii si administratiei de stat.
Corespunzator acestei structuri, in statele de tip unitar exista un sistem bugetar
organizat in doua trepte (niveluri): bugetul administratiei centrale de stat si
bugetele locale corespunzatoare unitatilor administrativ-teritoriale cu
personalitate juridica.
Bugetul administratiei centrale (denumit si buget de stat, buget ordinar sau
general) este alimentat din principalele impozite si taxe, suplimentate, daca este
cazul, prin intermediul imprumuturilor publice. Din acest buget se finanteaza
obiective si activitati de interes national si strategic (intretinerea si functionarea
administratiei centrale, apararea nationala, justitia, relatiile externe, protectia
mediului, etc.).
Bugetele locale sunt alimentate cu resurse pe seama veniturilor proprii
(impozite si taxe locale, venituri din exploatarea intreprinderilor si domeniilor
care apartin administratiei locale etc.) dar si prin transferuri de la bugetul de stat
si chiar din imprumuturi publice. Din aceste bugete sunt finantate o serie de
servicii publice de interes local precum intretinerea si functionarea organismelor
publice locale, sanatatea, invatamantul preuniversitar, ordinea publica,
infrastructura locala, gospodaria comunala si altele. Exista si cheltuieli a caror
finantare este partajata intre veriga bugetara centrala si cea locala.
In statele de tip federal exista o structura organizatorica in trei trepte care
cuprinde: federatia, statele (provinciile, landerele, cantoanele sau regiunile)
membre ale federatiei si unitatile administrativ-teritoriale proprii fiecarui stat
membru al federatiei. Federatia dispune de organe supreme ale puterii si
administratiei federale, care au competente atat pe plan intern, in domeniile si
limitele prevazute de constitutie, cat si pe plan international Statele componente
ale federatiei dispun de parlamente si guverne proprii, dar au o autonomie
limitata in sensul ca nu au competente in relatiile internationale. Fiecare stat
membru al federatiei se subdivide in unitati administrativ-teritoriale conduse de
organele locale ale puterii si administratiei de stat. Sistemul bugetar in statele de
tip federal este organizat in trei trepte si cuprinde: bugetul federatiei, bugetele
statelor (provinciilor, landerelor, cantoanelor sau regiunilor) membre ale
federatiei si bugetele locale.
In general, din bugetul federal se finanteaza intretinerea si functionarea
autoritatilor federale, apararea nationala, relatiile diplomatice, justitia federala.
Din bugetele statelor membre se acopera cheltuielile cu intretinerea si
functionarea autoritatilor statale, invatamantul, securitatea sociala, caile rutiere,
iar din bugetele locale sunt finantate cheltuielile aferente autoritatilor locale,
ordinea publica, iluminatul public. Si aici pot fi intalnite servicii publice finantate
in comun, fie din bugetul federal si bugetele statelor, fie din bugetele statelor si
bugetele locale.
Sistemele bugetare din uniunile de state prezinta o particularitate aparte,
datorita faptului ca uniunea este formata printr-o asociere de state, care nu
presupune aparitia unui nou stat, uniunea fiind fundamentata pe regula de
agregare, nu si pe cea de integrare juridica. Ca atare, fiecare stat membru (unitar
sau federal) are propriul sau sistem bugetar, care devine subsistem al sistemului
bugetar unional, iar la nivel unional (supranational) se intocmeste bugetul
uniunii.
Intre bugetul uniunii si celelalte ansambluri bugetare exista conexiuni in
ambele sensuri. Bugetul comunitatii este alimentat pe baza unor resurse proprii
(taxe vamale, prelevari agricole, o cota parte din taxa pe valoarea adaugata
incasata in statele membre) dar si prin contributia statelor membre stabilita prin
procedura bugetara anuala in functie de produsul national brut al fiecarui stat.
Din bugetul uniunii se finanteaza cheltuielile implicate de functionarea si
intretinerea autoritatilor unionale, implementarea de politici agrare, structurale,
sociale, interne si externe, diverse programe de preaderare si de largire a uniunii.
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre verigile sistemului bugetar, in
fiecare stat, se face in functie de modul in care au fost delimitate atributiile intre
autoritatile centrale si cele locale. Aceasta delimitare nu este definitiva si
evolueaza in timp si spatiu, tendinta ce se manifesta fiind aceea de
descentralizare si largire a competentelor organelor locale, desi, ca exceptie, pot
aparea si fenomene inverse.
Repartizarea veniturilor intre verigile sistemului bugetar se face diferit de la
tara la tara in functie de prerogativele legale stabilite pentru fiecare nivel,
practicandu-se totodata si transferurile de resurse intre verigile sistemului
bugetar si imprumuturile publice.
In privinta cheltuielilor, in principiu, ele pot fi impartite in trei categorii: unele
finantate in totalitate din bugetele centrale sau federale, dupa caz (aparare,
intretinerea relatiilor diplomatice, serviciul datoriei publice contractate de stat),
altele cofinantate din bugetele centrale si cele locale (intretinerea autoritatilor
publice, invatamantul, sanatatea) si altele finantate predilect din bugetele locale
(infrastructura locala, urbanizarea, gospodaria comunala, ordinea publica).
3. Sistemul bugetar in Romania
In Romania, asa cum precizeaza legea finantelor publice, constituirea si
gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de
bugete, care include:
bugetul de stat; - bugetele locale; - bugetului asigurarilor sociale de stat; -
bugetelor fondurilor speciale; - bugetul trezoreriei statului; - bugetelor institutiilor
publice autonome; - bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor
speciale, dupa caz; - bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri
proprii; - bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din
fonduri publice; - bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Categoriile de bugete enumerate sunt autonome (au venituri si cheltuieli
proprii), se elaboreaza si se aproba distinct, iar din punct de vedere administrativ
titularii lor au independenta deplina.
4. Principiile bugetare
Elaborate la inceputul secolului al XIX-lea, aceste principii au ca scop
organizarea unei gestiuni clare si riguroase a finantelor publice, precum si
facilitarea procesului de autorizare si control al Parlamentului asupra activitatii
Guvernului in domeniul finantelor publice.
Ela borate la inceputul secolului al XIX-lea, aceste principii au ca scop
organizarea unei gestiuni clare si riguroase a finantelor publice, precum si
facilitarea procesului de autorizare si control al Parlamentului asupra activitatii
Guvernului in domeniul finantelor publice.
In tara noastra, conform Legii privind finantele publice la baza elaborarii si
executarii bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor
locale si bugetelor fondurilor speciale stau: principiul universalitatii, principiul
publicitatii, principiul unitatii bugetare, principiul anualitatii, principiul specializarii
bugetare si principiul unitatii monetare
a) Principiul universalitatii bugetului presupune ca toate veniturile si toate
cheltuielile sa figureze in buget cu sumele lor totale sau globale, fara vreo
compensare intre ele. Infaptuirea acestui principiu necesita respectarea a
doua reguli complementare: regula produsului brut (noncompensarii) si
regula nonafectarii veniturilor.
b) Principiul publicitatii. Publicitatea bugetului presupune ca dupa supunerea
proiectului de buget dezbaterii parlamentare, si dupa aprobarea bugetului,
acesta sa fie publicat spre a fi adus la cunostinta opiniei publice.
Publicitatea bugetului se realizeaza prin mass-media (presa, radio,
televiziune etc.), atat in faza de intocmire, cat si in faza de aprobare si
executie a bugetului de stat. Cifrele bugetului sunt comentate cu prilejul
dezbaterilor parlamentare, nu numai in salile de sedinte ale organelor
legislative, ci si in presa, radio-tv s.a.
Dupa aprobarea legii bugetare aceasta este data publicitatii in Monitorul
Oficial. In plus, mersul executiei bugetare este publicat trimestrial. Sunt
date publicitatii informatii atat despre bugetul de stat si bugetele locale,
cat si despre bugetele anexa, bugetele extraordinare, fondurile speciale,
bugetele regiilor autonome etc.
c) c) Principiul unitatii bugetare. Acest principiu presupune ca toate veniturile
si cheltuielile statului sa fie reflectate intr-un singur document si dupa o
schema unitara de clasificare.
Sub aspect financiar, aplicarea unei asemenea reguli da o imagine mai
clara a situatiei financiare a statului, deoarece citirea unui singur
document face mai usor de inteles provenienta veniturilor, destinatia
cheltuielilor ca si faptul daca veniturile acopera sau nu cheltuielile.
Sub aspect politic, un buget unitar, ofera posibilitatea examinarii de catre
corpul legislativ a politicii financiare de ansamblu promovata de guvern si
pe care poate sa si-o insuseasca sau nu.
d) d) Principiul anualitatii bugetului este prima regula bugetara aplicata in
practica si vizeaza doua aspecte: perioada de timp pentru care se
intocmeste si aproba bugetul; perioada in care se incaseaza veniturile si
se efectueaza cheltuielile inscrise in autorizatia data Guvernului de catre
Parlament.
Principiul anualitatii bugetului cere ca acesta sa fie aprobat anual de catre
Parlament. Aceasta solutie are atat o motivatie politica (eficienta
controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a Guvernului nu poate
fi reala decat daca autorizarea si controlul are loc la intervale relativ
scurte de timp), cat si o motivatie tehnica (evaluarea veniturilor si
cheltuielilor pe perioade mai scurte de timp reflecta mai exact
posibilitatile si necesitatile financiare ale statului, mai ales in conditii de
instabilitate economica).
Anualitatea bugetara are unele avantaje printre care si acela ca ea
coincide cu ritmul vietii economice si politice, insa, in conditiile
contemporane constituie, dupa unii, un cadru prea rigid. Exista propuneri
pentru elaborarea de bugete plurianuale, aducandu-se ca argumente
continuitatea serviciilor publice si mai ales ponderea ridicata a cheltuielilor
de investitii in totalul cheltuielilor economice, cheltuieli ce se adapteaza
cu greu anualitatii.
e) e) Principiul specializarii bugetare semnifica faptul ca autorizarea
parlamentara nu se da in bloc, pentru ansamblul veniturilor si cheltuielilor
bugetare, ci cu individualizarea veniturilor pe surse de provenienta si
specializarea creditelor bugetare pe categorii de cheltuieli, in raport de
destinatia acestora, si in functie de continutul lor economic.
Punerea in aplicare a acestui principiu se realizeaza prin intermediul
clasificatiei bugetare care este o schema unitara de grupare a veniturilor
si cheltuielilor bugetare dupa anumite criterii (criteriul administrativ,
criteriul economic, criteriul functional fiind cel mai des utilizate). Ea
trebuie sa fie suficient de simpla si clara pentru a putea fi usor inteleasa si
aplicata si sa ofere informatii cu privire la sursa de provenienta a
veniturilor, destinatia cheltuielilor, institutiile publice (ministere,
departamente, servicii) prin care se realizeaza acestea. Utilizarea ei este
obligatorie pentru toate institutiile publice, atat in faza de proiectare si
aprobare a bugetului, cat si in cea de executie si incheiere a acestuia.
f) Principiul unitatii monetare consta in obligativitatea exprimarii tuturor
operatiunilor bugetare in moneda nationala.
g) principiul realitatii semnifica faptul ca veniturile si cheltuielile inscrise in
bugetul public trebuie stabilite pe baze reale, in concordanta cu evolutia
previzibila a situatiei economico-financiare, astfel incat sa se limiteze pe
cat posibil eventualele dificultati financiare pe care le pot intampina
autoritatile publice. In fapt, aplicarea acestui principiu este limitata fie de
imposibilitatea de a formula previziuni exacte in legatura cu evolutia
viitoare a economiei, fie de modul in care se efectueaza evaluarile
bugetare.
h) principiul echilibrului bugetar. Acest principiu consta in acoperirea
integrala a cheltuielilor bugetare cu venituri bugetare considerate ordinare
5. Etapee elaborari proiectului de buget
In Romania, elaborarea proiectului de buget este un atribut al organelor
executive ale statului Guvernul, ministerele, alte organe centrale ale
administratiei publice centrale de stat din randul carora un rol important
il au Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si alte ministere si
institutii centrale.
In Romania dezbaterea si aprobarea proiectului bugetului de stat
presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) proiectul bugetului de stat, la care este anexat bugetul fondului de
asigurari sociale de sanatate, este depus la Parlament de catre Guvern
impreuna cu Raportul privind situatia economica si financiara a tarii si
proiectia acesteia in viitor, precum si cu proiectul legii bugetare anuale;
b) aceste documente sunt examinate de comisiile permanente ale fiecarei
camere - Comisia buget, finante, banci, alte comisii interesate (comisiile
pe domenii) si de catre Compartimentul tehnic-legislativ al celor doua
Camere. Comisiile interesate si Compartimentul tehnic-legislativ
comunica avizul lor, inclusiv amendamentele propuse, Comisiei
permanente de buget, finante, banci. Daca amendamentele propuse
maresc deficitul bugetar au loc analize si discutii cu reprezentanti
Guvernului pentru gasirea de solutii optime;
c) Comisiile permanente de buget, finante, banci din cele doua camere
dezbat proiectele si propunerile de amendamente si intocmesc un Raport
comun, aprobat prin vot, cuprinzand toate propunerile de amendamente
precum si propunerea motivata pentru adoptarea celor doua proiecte
(Legea bugetara si Bugetul de stat), respingerea lor sau adoptarea cu
modificari;
d) dezbaterea celor doua proiecte in sedinta comuna a celor doua camere
la care participa si initiatorul lor; reprezentantul Guvernului prezinta
constrangerile care au influentat elaborarea bugetului si Raportul privind
situatia economico-financiara si proiectia ei in anul viitor; un raportor din
partea comisiilor permanente prezinta Raportul comun pe baza caruia are
loc dezbaterea generala. Daca in aceasta faza se cere respingerea
documentelor se supune la vot. Se trece, apoi, la cea de-a doua faza a
dezbaterii - dezbaterea pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si
alineate, dupa caz, si pe ordonatori principali de credite, pentru anul
bugetar, precum si creditele de angajament pentru actiuni multianuale;
e) aprobarea Legii bugetare si a Bugetului de stat, ce se efectueaza pe
baza votului de ansamblu al legii, care poate fi deschis sau secret;
f) promulgarea de catre Presedintele Romaniei a legii adoptate de
Parlament, urmata de publicarea ei in Monitorul Oficial
In ceea ce priveste proiectele bugetelor locale, in termen de maximum
30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii bugetului de stat, acestea
trebuie supuse aprobarii consiliilor locale, judetene si Consiliului General
al Municipiului Bucuresti.
6. Fazele executiei bugetare
Executia bugetara reprezinta ansamblul operatiunilor care privesc
incasarea veniturilor si efectuarea propriu-zisa a cheltuielilor aprobate de
catre Parlament. Sumele inscrise la partea de venituri sunt considerate
sarcini minime (cu exceptia celor provenind din imprumuturi care sunt
maxime), iar sumele inscrise la partea de cheltuieli - reprezentand
creditele bugetare aprobate - constituie limita maxima.
 Conducerea generala a executiei bugetului este de competent a Guvernul
ui. Raspunderea, ca organ de specialitate, revine Ministerului Finantelor
Publice (pentru executia bugetului de stat) si organelor de specialitate ale
administratiei publice locale (pentru bugetele locale).
In ceea ce priveste incasarea veniturilor, ea presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:
a) In prima etapa, asezarea, se procedeaza la stabilirea obiectului
impozabil (se constata existenta si se evalueaza materia impozabila);
b) In a doua etapa, lichidarea, se stabileste cuantumul impozitului datorat
de persoana fizica sau juridica in functie de materia impozabila si cotele
legale de impunere.
c) In cea de-a treia etapa are loc emiterea titlului de percepere, adica a
dispozitiei i n baza careia este autorizata perceperea impozitului sau taxei
in contul bugetului de stat. Pentru persoanele fizice emiterea titlului de
percepere mai poarta denumirea si de deschidere de rol. Aceasta
presupune, de fapt, inscrierea intr-un registru, la o partida separata, a
datoriei pe care o are persoana fizica pentru perioada data. Dispozitia
respectiva constituie temeiul legal pentru urmarirea pe cai obisnuite sau
pe cai exceptionale (urmarirea silita) a veniturilor bugetare.
d) In cea de-a patra etapa, perceperea propriu-zisa a venitului bugetar,
are loc incasarea impozitului sau taxei in cuantumul si la termenul
stabilit. In aceasta etapa este inclusa si urmarirea silita care intervine
atunci cand contribuabilii nu-si achita obligatiile banesti pe care le au fata
de bugetul statului.
Primele trei etape cad in sarcina organelor specializate ale Ministerului
finantelor, iar ultima este de competenta serviciului trezoreriei care
incaseaza ipozitele si taxele, de regula, prin intermediul unor agenti
fiscali.
In cadrul procesului de executie al cheltuielilor se parcurg urmatoarele
etape:
a) in prima etapa, angajarea, are loc asumarea obligatiei unui organism
public de a plati o suma de bani determinata care izvoraste dintr-un
contract, hotarare judecatoreasca, decizie administrativa etc., ca urmare
a unor livrari de marfuri, prestari de servicii, executari de lucrari etc.
Angajarea are loc, de fapt, prin intermediul ordonatorilor de credite;
b) in a doua etapa, lichidarea, are loc operatiunea prin care se verifica
realizarea serviciului sau furnizarea de marfuri in favoarea statului si se
stabileste marimea datoriei (platii). Aceasta operatiune se face pe baza
de acte legal intocmite. Este, prin urmare, operatiunea care are loc dupa
ce au fost efectuate serviciile si livrarile de marfuri in favoarea statului;
c) cea de-a treia etapa, ordonantarea, cuprinde operatiunile de emitere a
dispozitiei prin care se admite lichidarea si deci se dispune plata.
Dispozitiile (actele) de ordonantare trebuie sa poarte viza de control
financiar, astfel ele nu sunt onorate la plata.
Aceste prime etape cad in sarcina ordonatorilor principali (ministri,
similarii lor) sau a ordonatorilor secundari (directori generai sau directori)
daca le sunt delegate asemenea sarcini
d) in cea de-a patra etapa are loc plata propriu-zisa, si deci, stingerea
obligatiilor statului fata de persoanele fizice sau juridice care au prestat
servicii statului sau organelor sale.
Plata cade in sarcina gestionarilor de bani publici ( contabili, casieri) care
au obligatia sa efectueze plati numai in cazurile in care actele sunt legal
intocmite si poarta toate vizele si semnaturile persoanelor in drept.
- executia bugetara se face, de regula, de catre ministere si institutii
coordonate de Ministerul Finantelor Publice, Banca de emisiune si
 Trezoreria statului. Acestea se sprijina pe aparatul financiarbancar, a carui
organizare difera de la o tara la alta.;
- executia bugetara presupune incasarea propriuzisa a veniturilor si
efectuarea cheltuielilor, activitate ce implica si mobilizarea resurselor
financiare pentru finantarea deficitului bugetar. Derularea acestor
operatiuni banesti are loc atat in numerar cat si fara numerar (prin
virament).
7. Premisele raspunderii financiar fiscale. Forta coercitiva a Statului
Realizarea trebuinelor de ansamblu ale oricrei societi - i ale statului
n mod special - impune, cum bine tim, realizarea unor venituri publice.
Cu alte cuvinte, n scopul ndeplinirii rolului i funciilor sale, statul trebuie
s mobilizeze resursele i s fac cheltuieli bneti8 Dimensionarea,
aezarea i perceperea impozitelor se pot realiza numai prin utilizarea i
punerea n funciune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici i .
Drept urmare, statul prin autoritile (organele) competente
procedeaz la repartiia sarcinilor publice ntre membrii societii
(contribuabilii), persoane fizice sau juridice. Instrumentul financiar i
juridic prin care se nfptuiete aceast repartiie l constituie obligaia
fiscal sub forma impozitelor, taxelor i altor sarcini fiscale, prin aplicarea
crora s fie satisfcute i anumite cerine sau principii pe care s le
ndeplineasc sistemul pentru a putea fi considerat raional.
Cerine care trebuie respectate de sistemului fiscal, printre cele mai
importante putndu-se enumera:
distribuia sarcinii fiscale s fie echitabil; : impozitele trebuie alese
astfel nct s perturbe ct mai puin mecanismul lurii deciziilor
economice; structura impozitelor trebuie s faciliteze folosirea politicii
fiscale pentru obiectivele stabilizrii i creterii economice; sistemul
fiscal trebuie s permit administrarea corect i nearbitrar a impozitelor
i acesta trebuie neles de ctre contribuabil; costurile de administrare
i de conformare trebuie s fie att de mici nct s permit realizarea
obiectivelor urmrite de politica fiscal.
8. Guvernul si rolul sau in domeniul finantelor publice
Guvernului i revine un important rol n sistemul de drept romnesc
ntruct reprezint puterea executiv a statului. Ca titular al acestei
puteri, Guvernul exercit conducerea general a administraiei publice,
avnd ca sarcin general de a realiza politica intern i extern a rii,
executnd, n acest scop, legile i actele subordonate acesteia.
Pentru asigurarea continuitii activitii unor structuri din cadrul
aparatului de lucru al Guvernului, Corpul de control al primului-ministru
ndeplinete urmtoarele atribuii principale:
a) n vederea realizrii funciei de autoritate a Guvernului, controleaz i
urmrete activitatea ministerelor, ageniilor, autoritilor administraiei
publice locale, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor i ale
altor organe de specialitate ale administraiei publice centrale, instituiilor
publice, oficiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome,
societilor comerciale, companiilor i societilor naionale, instituiilor
financiar-bancare, cu capital de stat integral sau majoritar, precum i
dac activitatea acestora se desfoar cu respectarea politicilor interne
i a obligaiilor impuse de lege, regulamente i proceduri;
b) urmrete mbuntirea modalitilor de efectuare i corelare a
activitilor de control la nivel naional pentru a se evita paralelismele i
creterea exigenei i responsabilitii n actul de control;
c) acord sprijin i colaboreaz cu celelalte entiti care desfoar
activiti de control prin desfurarea de aciuni comune, prin verificarea
modului n care la nivelul entitilor vizate a crescut funcia preventiv a
 controlului fiscal-bugetar i a celui privind raporturile de munc, pentru a
se diminua economia necontabilizat i munca la negru;
d) verific modul n care fiecare entitate vizat primete, expediaz,
nregistreaz i arhiveaz documentaia, modul n care se respect
formalitile legale adecvate i dac operaiunile sunt consemnate i
transpuse veridic n documente i acte, pentru a se asigura continuitatea
activitii;
e) analizeaz abaterile de la proceduri, circumstanele i modul n care au
fost gestionate aciunile, n vederea desprinderii unor concluzii de bun
practic pentru viitor, sens n care va iniia aciuni de formalizare i
propuneri de mbuntire a legislaiei;
f) verific modul n care s-a exercitat de ctre prefect controlul de
legalitate asupra actelor administrative ale autoritilor administraiei
publice locale;
g) analizeaz i verific sesizrile primite de primul-ministru i
Secretariatul General al Guvernului privind nclcri ale legii, cu
respectarea principiului separaiei puterilor n stat; h) monitorizeaz i
controleaz modul n care se elaboreaz i se asigur transparena
raportrilor periodice prezentate, conform reglementarilor legale n
vigoare, de ctre autoritile administraiei publice centrale, de instituii
i entiti publice centrale i servicii deconcentrate;
i) exercit controlul administrativ intern privind respectarea prevederilor
legale n cadrul aparatului de lucru al Guvernului, la solicitare, n
ministere, n celelalte organe de specialitate ale administraiei publice
centrale, precum i la regiile autonome, companiile i societile
naionale sau la societile comerciale cu capital integral ori majoritar de
stat;
j) verific eficiena i transparena activitii administraiei publice locale;
k) exercit controlul asupra activitii autoritilor i instituiilor publice
centrale, stabilit prin sarcin ncredinat de Guvern sau dispus de primul-
ministru;
l) urmrete implementarea politicilor i strategiilor n domeniul
controlului;
m) coordoneaz i controleaz aplicarea de ctre entitile cu atribuii de
control a prevederilor actelor normative care reglementeaz controlul i
conduita personalului cu atribuii de control la nivelul administraiei
publice centrale;
n) propune msuri de corectare a disfuncionalitilor i a nclcrilor
legilor n vigoare, sesizate n activitatea de control, pe care le nainteaz
primului-ministru sau, dup caz, ministerelor de resort, i transmite, cnd
se impune, sesizri ctre organele de urmrire penal sau ctre Curtea
de Conturi, pentru a se stabili prejudiciile i rspunderea penal, dac
este cazul;
o) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de actele normative n vigoare,
cu excepia Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduit a personalului
contractual din autoritile i instituiile publice, i dispuse de primul-
ministru.
n realizarea atribuiilor de control, autoritile i instituiile publice,
precum i operatorii economici vizai au obligaia s pun la dispoziia
reprezentanilor Corpului de control al primului-ministru documentele i
informaiile n termenul solicitat. Refuzul nejustificat atrage rspunderea
administrativ, civil sau penal, dup caz, a persoanei vinovate
9. Departamentul pentru Lupta Antifraud DLAF.
Este o structur cu personalitate juridica in cadrul aparatului de lucru al
Guvernului, finanat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului,
 funcioneaz n subordinea primului-ministru i n coordonarea
viceprimministrului i este condus de un ef cu rang de secretar de stat,
ajutat de unul sau mai muli subsecretari de stat, numii i, respectiv,
eliberai din funcie prin decizie a primuluiministru, la propunerea
viceprim-ministrului.
n indeplinirea atribuiilor care i revin, potrivit legii, Departamentul
acioneaz pe baz de autonomie funcional i decizional, independent
de alte instituii publice, conform obligaiilor asumate de Romnia.
Departamentul are urmtoarele atribuii principale:
a) asigur coordonarea luptei antifraud i protejarea efectiv i
echivalent a intereselor financiare ale Uniunii Europene n Romnia24
b) efectueaz controlul obinerii, derulrii i utilizrii fondurilor provenite
din asistena financiar acordat Romniei de Uniunea European,
precum i a fondurilor de cofinanare aferente, n vederea identificrii de
nereguli, avnd i calitatea de organ de constatare, n sensul prevederilor
din Codul de procedur penal, n privina fraudelor ce afecteaz
interesele financiare ale Uniunii Europene n Romnia; ;
c) efectueaz aciuni de control n vederea descoperirii fraudelor ce aduc
atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene n Romnia25
d) asigur i faciliteaz cooperarea dintre instituiile naionale implicate
n protecia intereselor financiare ale Uniunii Europene n Romnia,
precum i dintre acestea i Oficiul European de Lupt Antifraud i
autoritile publice relevante din celelalte state membre ale Uniunii
Europene; , prin diminuarea ilegal a resurselor proprii nscrise n bugetul
general al Uniunii Europene, avnd calitatea de organ de constatare, n
sensul dispoziiilor Codului de procedur penal;
e) iniiaz, prin Secretariatul General al Guvernului, i avizeaz proiecte
de acte normative privind protecia intereselor financiare ale Uniunii
Europene n Romnia;
f) culege, analizeaz i prelucreaz datele n scopul realizrii analizelor
relevante n domeniul proteciei intereselor financiare ale Uniunii
Europene n Romnia;
g) elaboreaz i coordoneaz programe de perfecionare, stagii de
pregtire i instruire n domeniul luptei antifraud;
h) ndeplinete orice alte atribuii stabilite prin acte normative sau prin
decizii ale primului-ministru
n exercitarea atribuiilor de control, Departamentul va proceda la
efectuarea de controale la faa locului, la luarea de declaraii, va solicita
documentele i informaiile necesare
Pe parcursul desfurrii controalelor, Departamentul solicit tuturor
instituiilor i autoritilor publice implicate, precum i operatorilor
economici, indiferent dac sunt cu capital de stat sau privat, documentele
i informaiile necesare ntocmirii actului de control. Dac din diverse
motive acestea nu pot fi furnizate imediat, persoanele juridice menionate
au obligaia s rspund corespunztor i complet n cel mult 10 zile de la
data solicitrii.
10.POLIIA DE INVESTIGARE A FRAUDELOR
Poliia de Investigare Fraude are urmtoarea structur organizatoric: la
nivel central, n cadrul Inspectoratului General al Poliiei Romne,
funcioneaz Direcia Poliiei Economico-Financiare n a crei structur
intr servicii i compartimente specializate; n cadrul Direciei Generale
de Poliie a Municipiului Bucureti i la nivelul poliiilor de sector
funcioneaz Serviciile de Poliie de Investigare Fraude; la nivelul
Inspectoratelor de Poliie Judeene funcioneaz, de asemenea, Servicii de
Poliie Investigare Fraude; din structura poliiilor municipale nereedin
 de jude fac parte Birourile de Poliie Investigare Fraude, iar n cadrul
poliiilor oreneti funcioneaz Formaiuni de Poliie Investigare Fraude.
Poliia de Investigare Fraude are ca principale atribuiuni prevenirea i
combaterea urmtoarelor fraude de natur economico-financiar:
cele prevzute de legile speciale ce reglementeaz activitatea
societilor comerciale cu capital privat, a ilegalitilor comise n procesul
de privatizare sau post-privatizare i a celor svrite n ntreprinderile
mici i mijlocii (inclusiv cooperaia); fraudele din domeniul bancar, al
asigurrilor, pieei de capital, fondurilor de investiii financiare i a celor
provenite din finanri interne ori externe; fraudele din domeniul vamal
(inclusiv a faptelor de contraband care nu intr n competena
Inspectoratului General al Poliiei de Frontier), cele referitoare la
operaiuni interzise cu metale i pietre preioase, cu mijloace de plat
strine, a ilegalitilor din comer i turism; fraudele economico-
financiare din industrie, comunicaii, transporturi, amenajarea teritoriului,
domeniile statului, ape, economia forestier, mediu; fraudele ce se
comit n domeniul achiziiilor publice, instituiile bugetare, domeniul
proprietii intelectuale i jocurilor de noroc, precum i depistarea actelor
de corupie i a infraciunilor la regimul taxelor i impozitelor;
identificarea i instrumentarea infraciunilor generatoare de bani
"murdari" provenii din fraudele economico-financiare (splarea banilor).
11.AGENIA NAIONAL DE ADMINISTRARE FISCAL (ANAF)
Potrivit Hotrrii Guvernului nr. 520 din 24 iulie 2013 Agenia Naional
de Administrare Fiscal (ANAF) se organizeaz i funcioneaz ca organ
de specialitate al administraiei publice centrale, instituie public cu
personalitate juridic, n subordinea Ministerului Finanelor Publice,
finanat din bugetul de stat, conform legislaiei n vigoare.
ANAF asigur administrarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor
venituri bugetare date prin lege n competena sa, aplicarea politicii i
reglementrilor n domeniul vamal i exercitarea atribuiilor de autoritate
vamal, precum i controlul operativ i inopinat privind prevenirea,
descoperirea i combaterea oricror acte i fapte care au ca efect
evaziunea fiscal i frauda fiscal i vamal, precum a altor fapte date
prin lege n competena sa.
A. Atribuii generale:
contribuie n domeniul su de activitate la implementarea
programului de guvernare i a altor documente programatice prin
elaborarea i aplicarea de strategii de dezvoltare pe termen mediu i
lung, generale sau sectoriale; elaboreaz i implementeaz strategia
de dezvoltare informatic proprie i a unitilor sale subordonate, n
colaborare cu Ministerul Finanelor Publice; urmrete realizarea
unui management eficient i coerent al administrrii fiscale;
organizeaz, ndrum, coordoneaz i controleaz activitatea
structurilor subordonate; asigur managementul riscurilor interne i
externe ale organizaiei; asigur managementul resurselor umane,
la nivelul Ageniei; dezvolt i implementeaz strategii unitare de
comunicare intern i extern; emite puncte de vedere cu privire la
proiectele de acte normative elaborate de alte ministere i instituii
centrale, care cuprind msuri referitoare la domeniul su de activitate;
particip la elaborarea modificrilor i completrilor aduse Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile
ulterioare, i Ordonanei Guvernului nr. eventuale abateri de la
legalitate i al lurii de msuri pentru repararea prejudiciului produs,
dup caz; asigur asisten pentru recuperarea n Romnia de la
persoane fizice i persoane juridice a creanelor bugetare stabilite prin
titluri de crean ntr-un alt stat, precum i recuperarea de ctre alt
stat de la persoane fizice i persoane juridice a creanelor bugetare
stabilite n Romnia, potrivit atribuiilor stabilite prin lege i tratatelor
la care Romnia este parte; ia msuri, potrivit atribuiilor stabilite de
lege, pentru prevenirea, constatarea i sancionarea faptelor ce
constituie contravenii; sesizeaz organele de urmrire penal n cazul
faptelor constatate prin personalul propriu ce ar putea ntruni
elementele constitutive ale unei infraciuni, n conformitate cu
reglementrile legale n vigoare; promoveaz integritatea n
exercitarea demnitilor i funciilor publice la nivelul Ageniei i
ntreprinde msurile de prevenire i combatere a corupiei; exercit
controlul financiar de gestiune i controlul financiar preventiv propriu
privind constituirea i utilizarea legal i eficient a fondurilor publice;
propune soluii de reform n domeniul administrrii fiscale i
vamale i implementeaz proiecte cu finanare intern i/sau extern
pentru domeniul su de activitate; monitorizeaz acquis-ul
comunitar i bunele practici n domeniul administrrii fiscale i vamale
i formuleaz propuneri sau, dup caz, implementeaz msuri
administrative care decurg din acestea; colaboreaz, pe baz de
protocol, cu autoritile i instituiile publice sau orice alte entiti cu
atribuii n aplicarea legii ori interesate de realizarea politicii de
administrare fiscal i vamal; gestioneaz informaiile cu privire la
colectarea datoriei vamale; asigur datele i prelucrrile acestora
pentru raportri statistice, inclusiv pentru statistic vamal i
statistic public comer exterior EXTRASTAT; soluioneaz
contestaiile i plngerile prealabile formulate mpotriva actelor emise
n exercitarea atribuiilor; elaboreaz politici, proceduri i norme
metodologice n domeniul su de activitate, pentru structurile proprii,
precum i pentru cele subordonate;202/2008 privind punerea n
aplicare a sanciunilor internaionale, aprobat cu modificri prin
Legea nr. 217/2009, cu modificrile i completrile ulterioare;
efectueaz controlul privind respectarea legalitii, att la nivelul
aparatului propriu, ct i la nivelul structurilor subordonate, n scopul
constatrii unor eventuale abateri de la legalitate i al lurii de msuri
pentru repararea prejudiciului produs, dup caz; asigur asisten
pentru recuperarea n Romnia de la persoane fizice i persoane
juridice a creanelor bugetare stabilite prin titluri de crean ntr-un alt
stat, precum i recuperarea de ctre alt stat de la persoane fizice i
persoane juridice a creanelor bugetare stabilite n Romnia, potrivit
atribuiilor stabilite prin lege i tratatelor la care Romnia este parte;
ia msuri, potrivit atribuiilor stabilite de lege, pentru prevenirea,
constatarea i sancionarea faptelor ce constituie contravenii;
sesizeaz organele de urmrire penal n cazul faptelor constatate
prin personalul propriu ce ar putea ntruni elementele constitutive ale
unei infraciuni, n conformitate cu reglementrile legale n vigoare;
promoveaz integritatea n exercitarea demnitilor i funciilor
publice la nivelul Ageniei i ntreprinde msurile de prevenire i
combatere a corupiei; exercit controlul financiar de gestiune i
controlul financiar preventiv propriu privind constituirea i utilizarea
legal i eficient a fondurilor publice; propune soluii de reform n
domeniul administrrii fiscale i vamale i implementeaz proiecte cu
finanare intern i/sau extern pentru domeniul su de activitate;
monitorizeaz acquis-ul comunitar i bunele practici n domeniul
administrrii fiscale i vamale i formuleaz propuneri sau, dup caz,
implementeaz msuri administrative care decurg din acestea;
colaboreaz, pe baz de protocol, cu autoritile i instituiile publice
sau orice alte entiti cu atribuii n aplicarea legii ori interesate de
realizarea politicii de administrare fiscal i vamal; gestioneaz
informaiile cu privire la colectarea datoriei vamale; asigur datele i
prelucrrile acestora pentru raportri statistice, inclusiv pentru
statistic vamal i statistic public comer exterior EXTRASTAT;
soluioneaz contestaiile i plngerile prealabile formulate mpotriva
actelor emise n exercitarea atribuiilor; elaboreaz politici,
proceduri i norme metodologice n domeniul su de activitate, pentru
structurile proprii, precum i pentru cele subordonate; elaboreaz
studii, analize i proiecte de acte normative privind organizarea
activitii proprii; culege, verific, prelucreaz i arhiveaz date i
informaii fiscale necesare desfurrii activitii sale; constituie baze
proprii de date relevante i gestioneaz colaborarea cu autoritile
naionale competente privind informaiile deinute, n condiiile legii;
definete nivelul de securitate al informaiilor proprii; aplic
mpreun cu structurile subordonate, conform competentelor stabilite
de lege, legislaia n domeniul: trezorerie i contabilitate public,
ajutor de stat, practici neloiale i preuri reglementate, verificare a
achiziiilor publice, inspecie economico-financiar; elaboreaz,
implementeaz, menine i dezvolt sistemul informatic n domeniile
sale de activitate; asigur funcionarea sistemului informatic integrat
vamal, cu respectarea obligaiilor referitoare la dezvoltarea i
implementarea sistemelor IT care au ca baz legal Decizia vama-
electronic (CE) nr. 70/2008 i alte reglementri comunitare i
naionale, precum i a termenelor prevzute n Planul strategic
multianual (MASP) al DGTAXUD; reprezint statul n faa instanelor
i a organelor de urmrire penal, ca subiect de drepturi i obligaii
privind raporturile juridice fiscale i vamale, precum i orice alte
raporturi juridice rezultate din activitatea Ageniei, direct sau prin
direciile generale regionale ale finanelor publice, n baza mandatelor
transmise; renunarea la calea de atac, n litigiile care au legtur cu
raporturile juridice fiscale i vamale, precum i cu orice alte raporturi
juridice rezultate din activitatea Ageniei, se va face conform
procedurii stabilite prin ordin al preedintelui Ageniei; reprezint
Ministerul Finanelor Publice ca subiect de drepturi i obligaii n
raporturile juridice litigioase sau n legtur cu acestea, n care
Ministerul Finanelor Publice particip nemijlocit n nume propriu, sau
ca reprezentant al statului, n baza mandatului acordat; organizeaz
programe de perfecionare profesional a personalului din cadrul
Ageniei la nivel central i la nivelul structurilor subordonate, inclusiv
cu sprijinul colii de Finane Publice i Vam i al altor organisme
specializate n 31 acest domeniu; organizeaz i asigur gestionarea
patrimoniului, inclusiv alocarea, micarea, evidena i controlul
echipamentelor din dotare; elaboreaz, fundamenteaz i avizeaz,
dup caz, proiectul bugetului de cheltuieli al Ageniei, pentru aparatul
propriu, structurile subordonate, precum i programul de investiii, pe
 care le transmite Ministerului Finanelor Publice n vederea cuprinderii
n bugetul centralizat al acestuia; elaboreaz i fundamenteaz
temeinic proiectul programului de achiziii, bunuri i servicii pentru
asigurarea sustenabilitii componentei tehnice a Sistemului integrat
de securitate a frontierei de stat, precum i proiectul de program de
investiii aferent acestuia; aprob bugetul de cheltuieli pentru
aparatul propriu i structurile subordonate conform bugetului de
cheltuieli aprobat de ordonatorul principal de credite n cadrul fiecrui
exerciiu bugetar i repartizeaz creditele bugetare deschise de
Ministerul Finanelor Publice fiecrui ordonator teriar de credite;
iniiaz i deruleaz, n condiiile legii, achiziiile publice pentru bunuri,
servicii i lucrri aferente activitilor proprii; poate derula proceduri
de achiziie public prin participarea la o asociere de autoriti
contractante; deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecrui
ordonator teriar de credite n cadrul fiecrui exerciiu bugetar i
aprob bugetul; poate participa cu specialiti proprii n programe
naionale i internaionale de cercetare i dezvoltare de tehnologii
inovatoare n domeniile sale de activitate; asigur cooperarea
administrativ, inclusiv schimbul de informaii, cu alte instituii din
ar i cu administraiile fiscale i vamale ale altor state, cu privire la
obiectul su de activitate, n colaborare cu Ministerul Finanelor
Publice, dup caz; asigur aplicarea prevederilor cu caracter fiscal i
vamal din tratatele internaionale la care Romnia este parte;
ncheie tratate la nivel departamental i convenii cu administraii
fiscale i vamale din alte state, cu organizaii internaionale sau cu
alte entiti, n domeniul su de activitate; 32 acord sau primete
asisten tehnic n domeniul su de activitate i deruleaz proiecte i
activiti de cooperare cu administraii fiscale i vamale din alte state
sau cu organizaii internaionale sau alte entiti; particip, prin
reprezentani, la evenimente organizate de ctre alte administraii
fiscale i vamale, organizaii internaionale sau alte entiti ori n
colaborare cu acestea, n domeniul su de activitate; particip n
numele Ministerul Finanelor Publice la activitile Organizaiei
Intraeuropene a Administraiilor Fiscale; reprezint Romnia n
cadrul Organizaiei Mondiale a Vmilor prin intermediul Direciei
generale a vmilor; asigur legtura operativ pe probleme fiscale
sau vamale prin reprezentani permaneni la Reprezentana
Permanent a Romniei pe lng Uniunea European sau n cadrul
altor organizaii internaionale, potrivit competenelor agentiei.
12.CURTEA DE CONTURI
Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de
administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale
sectorului public. n condiiile legii organice, litigiile rezultate din
activitatea Curii de Conturi se soluioneaz de instanele judectoreti
specializate
Principii fundamentale privind funcionarea Curii de Conturi
a. Principiul unicitii. Curtea de Conturi este instituia suprem de
control financiar, ceea ce nseamn c ocup un loc central n rndul
organelor de control financiar i de jurisdicie din domeniu. n judee i
la nivelul municipiului Bucureti funcioneaz Camerele judeene de
Conturi, ca prelungiri n teritoriu ale organului suprem.
b. Principiul autonomiei. Un alt principiu important care st la baza
funcionrii activitii Curii de Conturi este principiul autonomiei.
Acest principiu nseamn c, aa cum rezult din dispoziiile Legii nr.
94/1992, republicat n 2014, Curtea de Conturi funcioneaz pe lng
Parlamentul Romniei i i desfoar activitatea n mod
independent, n conformitate cu dispoziiile prevzute n Constituie i
n legile rii
Funciile Curii de Conturi. Controlul financiar
(1) Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare,
de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului
i ale sectorului public.
(2) Funcia de control a Curii de Conturi se realizeaz prin proceduri
de audit public extern prevzute n standardele proprii de audit,
elaborate n conformitate cu standardele de audit internaionale
general acceptate.
(3) Curtea de Conturi i desfoar activitatea n mod autonom, n
conformitate cu dispoziiile prevzute n Constituie i n prezenta
lege, i reprezint Romnia n calitatea sa de instituie suprem de
audit n organizaiile internaionale ale acestor instituii.
(4) Litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se soluioneaz
de instanele judectoreti specializate.
(5) n unitile administrativ-teritoriale, funciile Curii de Conturi se
exercit prin camerele de conturi judeene i a municipiului Bucureti,
structuri fr personalitate juridic. Din reglementrile prezentate se
desprinde cu uurin rolul Curii de Conturi n domeniul controlului
financiar (funcia de control financiar).
Controlul financiar presupune o activitate de verificare a legalitii
naterii, modificrii i stingerii raporturilor juridice financiare n scopul
aplicrii corecte a legislaiei financiare. Controlul financiar nu se
limiteaz doar la stabilirea unor fapte ci presupune i cercetarea
cauzelor care au provocat deficienele constatate, n vederea
prevenirii lor n viitor.
Funcia de control a Curii de Conturi se exercit asupra modului de
formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale
statului i ale sectorului public, precum i asupra modului de
gestionare a patrimoniului public i privat al statului i al unitilor
administrativ-teritoriale.