Sunteți pe pagina 1din 6

Procura n dreptul notarial

I. 1.

Considera ii generale privind activitatea notariala. Scurt istoric

Originea institutiei notariatului trebuie cautata in antichitate unde, in oranduirea sclavagista se regasesc elemente specifice ce pot duce la concluzia existentei unor forme incipiente de exercitare a profesiei notariale. Aparitia notariatului este legata de inventarea si raspandirea scrisului de catre populatiile sumeniene. Astfel, primele testamente, contracte de vanzare-cumparare de sau inchiriere au fost scrise in Mesopotamia cu mii de ani in urma, deci nu intamplator se spune despre notariat ca ar fii o institutie milenara. Consemnarea in scris a operatiunilor juridice a contribuit la garantarea ordinii si pacii in cadrul conventiilor private. Ulterior, in Roma antica cei ce se indeletniceau cu afaceri si diverse tranzactii comerciale se foloseau de scribi pentru a nota elementele esentiale ale discutiilor ce se purtau cu ocazia incheierii conventiilor. Astfel, nota scrisa de slav si aprobata de parti constituia un inceput de dovada in cazul unui proces izvorat din conventie. Specializarea sclavilor le-a atras si denumita de ,,notari " adica cei ce iau notite. I LES PAG 339 In functie de evolutia istorica a societatii romanesti sistemul de drept -a perfectionat, cunoscand tot atatea etape de dezvoltare ca si societatea insasi. In Romania, institutia notariala, cunoscuta sub varianta moderna, nu este o institutie veche. Notiunea de ,, notar " sau ,, act notarial " nu apare inscrisa in documentele vechi ale vremii, decat foarte tarziu in Evul Mediu si atunci doar cu referire la Transilvania. Cu toate acestea, activitatea notariala a existat in provinciile romanesti din cele mai vechi timpuri si pana astazi, rastimp in care distingem mai multe etape si anume cea sclavagista, feudala si moderna. 2. Noiunea i importana dreptului notarial

Dreptul notarial este constituit din ansamblul normelor juridice care reglementeaz modul de organizare a activitii notariale, statutul notarului public i procedura de ntocmire a actelor notariale. Enunarea acestei definiii sintetice relev existena unor norme juridice cu caracter diferit: unele sunt norme ce privesc doar organizarea activitii notariale i structura organelor care o exercit sau o coordoneaz; altele se refer la procedura de ntocmire a diferitelor acte notariale.

Activitatea notarial asigur persoanelor fizice i juridice, astfel cum precizeaz chiar art. 1 din Legea nr. 36/1995, constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum i exerciiul drepturilor i ocrotirea intereselor, n conformitate cu legea". Din aceste dispoziii legale se poate desprinde i importana deosebit a activitii notariale i, implicit, a dreptului notarial. Rolul notarului devine tot mai important deoarece, in afara autoritatii cu care este investit, acesta este si un aparator al intereselor cetatenilor. Trebuie sa mentionam faptul ca din multitudinea de acte si proceduri intocmite de notar sunt excluse problemele de natura contencioasa. Nici unul din aspectele solutionate de notarul public nu presupune existenta vreunui litigiu intre parti, iar in cazul aparitiei acestuia( neintelegerea coindivizarilor cu ocazia partajului sau a mostenitorilor cu ocazia dezbaterii procedurii succesorale) notarul va indruma partile in fata instantei de judecata in vederea solutionarii litigiului pe cale judecatoreasca. Profesionalismul notarului consta atat in aceea ca prin actele sale acesta sa nu declanseze litigii cat si in arta sa de a amortiza dorinta partilor cu prevederile legii pentru obtinerea rezultatului urmarit de solicitantii actului notarial. Potrivit art. 8 din Legea nr. 36/1995, notarul public indeplineste urmatoarele acte notariale: redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor; autentificarea inscrisurilor redactate de Notarul Public, de parti personal sau de avocat; procedura succesorala notariala; certificarea unor fapte in cazurile prevazute de lege; legalizarea semnaturii de pe inscrisuri, a specimenului de semnatura, precum si a sigiliilor; darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti; primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de parti; actele de protest ale cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor; legalizarea copiilor dupa inscrisuri; efectuarea si legalizarea traducerilor; eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit; orice alte notiuni prevazute de lege. CIOBANU PAG 371 II. Procura. Consideratii generale De regul, actele juridice se ncheie personal de ctre participantul la raportul juridic care i beneficiaz de efectele lor. Ori de cte ori intra ntr-un raport juridic, partea semnatar trebuie s fie prezent n locul unde are loc semnarea sau executarea actului juridic. n viaa cotidian sunt frecvente cazurile cnd subiectul raportului juridic nu poate fi prezent la ncheierea sau la executarea actului juridic. n astfel de condiii apare necesitatea nlocuirii lui cu o alt persoan. Viaa juridic ar deveni extrem de complicat dac actele juridice nu ar fi realizate prin intermediul unor persoane. Ar fi dezavantajai n special minorii i incapabilii care nu ar putea ncheia acte juridice valabile.

Procura, ca negotium este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului, precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului. Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna, atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma, deoarece mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat. Astfel, de exemplu, mandatarul imputernicit sa cumpere sau sa schimbe un teren in forma autentica. Tot astfel, mandatarul care solicita inscriptia sau stergerea ipotecii. Potrivit legislaiei n vigoare, procura este reglementat sub forma mandatului, care, conform art. 2009 este contractul prin care o parte, numit mandatar, se obliga s ncheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte pri, numit mandant. n literatura de specialitate, o alt definiie ntlnit a mandatului este aceea care l desemneaz ca fiind un act semnat de cel care mputernicete( mandatant) o alt persoan ( mandatar) pentru a o putea repezenta n diferite situaii. Acest act poate fi comparat cu o delegaie, pentru c cel care desemneaz mputernicitul i deleag o parte a competenelor sale acelei persoane. Persoan mputernicit s efectueze anumite operaiuni este numit mandatar/procurator. Mandatul este cu sau fr reprezentare, potrivit art. 2011 din Codul Civil i poate fi ncheiat n forma scris, autentic sau sub semntur privat, sau verbal. Mandatul dat pentru ncheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme, trebuie s respecte acea form, sub sanciunea aplicabil actului nsui. Aceasta prevedere ns, nu se aplica atunci cnd form este necesar doar pentru opozabilitatea actului fata de teri, dac prin lege nu se prevede altfel. Mandantul trebuie s fie el nsui capabil s ncheie personal actul pentru care l-a mputernicit pe mandatar, ntruct respectivul act juridic i va profita i va suporta toate consecinele juridice ale acestuia. Aadar, capacitatea mandantului se va aprecia n raport de natura actului juridic care face obiectul contractului. Dac, mandatul este cu titlu oneros, mandantul trebuie s aib, n toate situaiile, capacitate deplin de exerciiu. Totodat, mandatarul nu poate s depeasc limitele stabilite prin mandat, cu toate acestea ns, el se poate abate de la instruciunile primite, dac i este imposibil s l ntiineze n prealabil pe mandant i se poate prezuma ca acesta ar fi aprobat abaterea dac ar fi cunoscut mprejurrile ce o justific. De retinut este si faptul ca, procurile care urmeaz a fi folosite de cetenii romni n strintate trebuie apostilate sau supralegalizate. Este indicat c mandatantul, atunci cnd ntocmete o procur care va fi folosit n afara rii, s o i traduc n limba rii respective, traducerea putnd fi fcut chiar la biroul notarial care ntocmete procura. Astfel, pe lng legalizarea semnturii mandantului este legalizat i semntura traductorului. Dup ntocmirea i traducerea procurii, aceasta trebuie apostilat, operaia fcndu-se la Curtea de Apel. i procurile care sunt ntocmite n strintate, dar care mputernicesc persoane din Romnia pentru diferite aciuni, trebuie s poarte apostila statului unde au fost ntocmite, mandatarul trebuind apoi s le traduc n limba romn.

O alta mentiune deosebit de importanta, fara de care procura nu are valoare juridical este data intocmirii, fiin un act (document) unilateral care materializeaz manifestarea de voin a reprezentatului i care concretizeaz coninutul i limitele mputernicirilor ce se deleg reprezentantului. Este important de conceput ideea c procura, de fapt, configureaz voina semnatarului acesteia. Procura este destinat terului, care, din cuprinsul ei, deduce limitele mputernicirilor reprezentantului. Procura conine formule privind voina reprezentatului n legtur cu obligaiile pe care dorete s i le asume n legtur cu actul juridic ce va semnat de reprezentant, precum i drepturile care dorete acesta s le dobndeasc. Reprezentantul nu dobndete nici un drept asupra bunurilor primite prin procura sau pe care trebuie sa le transmita tertului in baza procurii. Pentru tert importanta este numai procura, nu si raporturile dintre reprezentant si reprezentat. Procura poate fi eliberat de o singur persoan sau de mai multe persoane, iar n calitate de reprezentant poate fi o singur persoan sau mai multe. Dac sunt mai muli reprezentani, n procur trebuie s se indice modul n care acetia acioneaz: n comun sau de sine-stttor. Procura persoanei fizice i procura persoanei juridice se elibereaz n scris sub semntur privat, iar n cazul n care reprezentatul dorete sau legea prevede, se va ntocmi n form autentic. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea procurii. Autentificarea notariala a procurii se face potrivit regulilor din art.53 al Legii nr. 1453/2002 cu privire la notariat. Dreptul de a autentifica procuri, conform legii mentionate, il au, pe langa notar, consulii si secretarii de primarie. Sunt echivalate procurilor autentificate notarial procurile eliberate de: - persoane care se afla la tratament stationar in spitale, sanatorii si in alte institutii medicale, in cazul in care sint autentificate de sefii acestor institutii, de adjunctii in probleme medicale sau de medicul-sef, sau de medicul de garda; -militari, iar in punctele de dislocare a unitatilor militare, institutiilor sau institutiilor de invatamant militar unde nu exista birouri notariale sau alte organe care indeplinesc acte notariale, de salariati si de membri ai familiilor lor si ale militarilor, autentificate de comandantul(seful)unitatii; - persoane care ispasesc pedeapsa in locuri de privatiune de libertate, autentificate de seful institutiei respective; - persoane majore care se afla in institutii de protectie sociala a populatiei, autentificate de administratia institutiei respective sau de conducatorul organului de protectie sociala respectiv. 1. Clasificare Dispozitiile generale privind reprezentarea ilustreaza ca procurile pot fi de doua categorii: generale si speciale. De asemenea, pot fi procuri de baza si procuri de substituire.

Procura generala este procura prin care reprezentantului i se acorda imputerniciri de a incheia orice act juridic cu un bun al sau. De exemplu, reprezentatul imputerniceste avocatul sa efectueze orice actiune procedurala in exercitarea mandatului de reprezentare, inclusiv cu privire la refuzul de la actiunea civila, incheierea unei tranzactii de impacare, primirea executarii, etc. Procura speciala este procura prin care reprezentantului i se delega imputernicirea de incheia acte concrete, de exemplu, de a vinde, a dona un bun, a primi o suma de bani ori anumite bunuri de la debitori sau creditori. Procura de baza este procura prin care reprezentatul delega reprezentantului dreptul de a incheia acte juridice. Reprezentantul trebuie sa savarseasca personal actiunile indicate in procura. Cazurile in care reprezentantul poate incredinta, prin eliberarea unei procuri de substituire, unei alte persoane efectuarea acestor actiuni sunt indicate in lege. Procura de substituire este procura prin care reprezentantul transmite imputernicirea catre o alta persoana, numita substitutitor. Persoana careia ii este eliberata procura poate elibera o procura de substituire, in forma autentica, numai daca: a) acest drept este stimpulat expres in procura; b) daca este in interesul reprezentatului. Pe langa toate acestea, mai exista doua tipuri de procuri si anume: pe termen sau pe operaiuni. Procur pe termen conine data expres pan la care mandatarul trebuie s duc la ndeplinire serviciul pentru care este mputernicit. Procur pentru efectuarea anumitor operaiuni trebuie s conin n mod expres precizarea acestor operaiuni. Chiar i ntre soi exist cazuri n care este nevoie de prezentarea unei procuri. La nstrinarea bunurilor mobile comune nu trebuie ntocmit procur prin care un so l mputernicete pe cellat s-l reprezinte, dar n cazul bunurilor imobile aceasta devine necesar, dac nu pot fi prezeni ambii la semnarea actelor de nstrinare a bunurilor. Procur poate fi: de acceptare a unei succesiuni; general de administrare; de administrare a unui apartament; de administrare a unui autovehicul; pentru constituirea unei societi comerciale; pentru administrarea unei societi comerciale; de administrare a unui loc de veci; de administrare a unui teren agricol; de adopie a unui minor; de constituire a unei ipoteci; de cumprare sau vnzare a unui apartament; de cumprare sau vnzare a unui autovehicul; de cumprare sau vnzare a unui teren; pentru reconstituirea dreptului de proprietate; pentru donaii diverse; de ieire din indiviziune; de partaj n aciunea de divor; de ridicare a pensiei (de la oficiul potal sau din cont curent). 2. Termenul procurii Procura este valabila in termenul stabilit in cuprinsul ei, insa nu mai mult de termenul stabilit de lege. Potrivit regulii generale, termenul de valabilitate al procurii este de cel mult trei ani. Procura eliberata pentru incheierea unor acte juridice in afara Romaniei si autentificata notarial este valabila pana la anularea ei de catre persoana care a eliberat-o.

Daca termenul nu este indicat, procura este valabila timp de un an de la data intocmirii. Termenul de valabilitate al procurii de substituire nu poate sa depaseasca termenul de valabilitate al procurii initiale, in al careia termen a fost data. 3. Incetarea valabilitatii procurii

Efectul aciunii unei procuri nceteaz atunci cnd obiectul mandatului a fost dus la ndeplinire, la trecerea termenului fixat prin procur pentru ndeplinirea de ctre mputernicit a mandatului, la decesul mandatantului (pentru c o persoan decedat nu mai poate fi reprezentat) sau n cazul revocrii acesteia de ctre mandatant. Foarte important este ca mandatantul care revoc o procur s anune i mandatarul de acest lucru. Dac nu o face, exist riscul ca persoan mputernicit s duc la ndeplinire mandatul, actele sau operaiunile fcute de aceasta fiind valabile chiar dac aduc prejudicii celui care a dat mputernicirea. n cazul decesului mandantului, procura i nceteaz de drept efectul, dar motenitorii acestuia pot confirma procura, caz n care mandatarul poate aduce la ndeplinire mandatul ncredinat sau o pot revoca, moment n care mandatul persoanei mputernicite nceteaz. n cazul n care mandatarul depete limitele mandatului acordat, persoana care l-a mputernicit poate confirma actele ntreprinse de acesta sau poate cere desfiinarea lor pe cale juridic. Despre revocarea imputernicirilor si incetarea valabilitatii procurii reprezentatul este obligat sa-i informeze pe reprezentant si pe tertii cunoscuti de el cu care reprezentantul urma sa contracteze. Aceeasi obligatie o au succesorii reprezentatului. La incetarea valabilitatii procurii, reprezentatul ori succesorii lui sunt obligati sa restituie imediat procura. Daca valabilitatea procurii de baza a incetat, inceteaza si valabilitatea procurii de substituire. Actele juridice incheiate de reprezentant pana la momentul in care a aflat sau trebuia sa afle despre incetarea valabilitatii procurii ramin valabile pentru reprezentat si pentru succesorii lui, cu exceptia cazului in care acestia demonstreaza ca cealalta parte a stiut sau trebuia sa stie ca procura a incetat. Aciunea procurii nceteaz, de regul, o dat cu svrirea aciunilor pentru a cror efectuare a fost eliberat.