Etica si deontologie judiciara

Codul deontologic ale celor mai importante functii publice intr-un stat.
1.Magistratii
2.Alte coduri deontologice, Cdeo. Cadre didactice, cadre medicale, politisti.
Motivul pentru care vom face aceasta analiza se releva din faptul ca cele 4 functii publice
interactioneaza intr-un grad si intr-un mod diferit cu cetateanul.
Vom incerca sa analizam normele de conduita precum si indatoririle specifice ale acestora, precum si
preocuparea permanenta de mentinere a nivelului moral si al prestigiului social.
In primul rand vom incerca sa definim notiunea de deontologie legata de aceste domenii
profesionale si vom incerca sa definim conceptele utilizate.
Se va face o analiza separata a prevederilor deontologice ale celor 4 functii publice si se va face
o prezentare in ansamblu asupra principiilor deontologice ce caracterizeaza fiecare profesiune si de
asemenea o prezentare a valorilor deontologice.
In final se va face o analiza comparativa pentru a scoate in evidenta atat asemanarile cat si
deosebirile prevederilor deontologice precum si rolul aparte al acestora in societate si in viata
cetateanului .
In primul rand, vom face o prezentare generala a normelor de conduita si a obligatiilor etice ale
acestor functii iar concluziile care se vor trage vor fi in functie de sursele de documentare la care am
facut apel, si anume, am avut in vedere literatura de specialitate, studii legate de deontologia
profesiilor, legislatia nationala (acte normative , cum sunt constitutia, legile organice, hotararile,
ordonantele, ordinele, respectiv dispozitiile), documente internationale, si informatii oficiale postate pe
site-urile autoritatilor si institutiilor publice.
Aceste documente oficiale au servit cercetarii noastre pentru o definire mai clara a
termenilor si a ideilor expuse pentru o analiza comparativa intre cele 4 functii publice.

Literatura de specialitate contine urmatoarele:
1. Deontologia profesiei de magistrat
2. Deontologia si statutul functionarului din administratia publica
3. Deontologia functionarilor publici
4. Statutul politistului

Sursele de documentare din legislatia internationala sunt:
1. Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, adoptata la
Roma la 4 noiembrie 1950
2. Principiile care se refera la conduita judiciara, principii adoptate de grupul judiciar de
intarire a integritatii magistratilor in februarie 2001 si revizuite in noiembrie 2002.

Legislatia romaneasca este oarecum insuficienta comparativ cu cea internationala. Din acest
motiv, vom incerca sa apelam cat mai mult la legislatia europeana, mai ales pentru ca , incepand din
2007, Romania este parte integranta in Uniunea Europeana iar prevederile actelor normative
comunitare tind sa aiba prioritate in fata normelor juridice nationale dupa aderarea statului la aceasta
uniune.
In ceea ce priveste legislatia nationala din domeniul administratiei publice ne vom concentra
atentia asupra unor acte normative ce cuprind si prevederi deontologice ale functionarilor
publici :
-Constitutia Romaniei din 1991 revizuita in 2003
-Legea 188 din 1999 privind statutul functionarilor publici republicata in Monitorul Oficial,
partea 1, numarul 365 din 29.05.2007
-Hotararea Guvernului HG 1209 din 2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei
functionarilor publici publicata in MO partea 1, numarul 757 din 29.10.2003

-Legea 95 din 2006 privind reforma in sanatate

-Legea 218 din 2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane

-Legea 360 din 2002 privind statutul politistului

-Legea 84 din 1995 republicata si modificata

-Legea 128 din 1997 privind statutul personalului didactic

-Legea 53 din 2003 privind care s-a adoptat codul muncii cu modificarile si completarile ulterioare

-Legea 303 din 2004 privind statutul magistratilor

-Codul de Etica si Deontologie al politistului

-Codul deontologic al magistratilor

-Codul de deontologie medicala