Introducere Persoanele care practica aceste meserii au o serie de avantaje, pentru ca, in acelasi timp, pot lucra la mai

multe proiecte si pot castiga sume mari de bani sau isi pot gestiona mai bine timpul. Astfel, banii pe care ii castiga un practician depind foarte mult de tipul de profesie, dar si de caracteristicile societatii. Daca esti intr-o tara in tranzitie, cu multe litigii juridice, probabil, cel mai bine castiga avocatii si notarii. Intr-o tara care absoarbe toate fondurile europene pe proiecte, probabil contabilii si auditorii financiari au de castigat. Intr-o tara in care cetateanul are un nivel de trai decent si este preocupat sa isi verifice sanatatea, medicii ar fi castigati din punct de vedere finaciar. Dezavantajele practicienilor in domeniu sunt ca nu au un venit fix si ca trebuie sa se pregateasca permanent pentru a rezista pe piata. De asemenea se pot lovi de unele bariere la intrarea pe pia cum ar fi: obligativitatea apartenenei la o asociaie profesional; impunerea unor restricii privind numrul de profesioniti n funcie de criteriul geografic sau n funcie de criteriul demografic, inclusiv prin limitarea numrului de stagiari; impunerea unor restricii privind proprietatea. Liberii profesionisti trebuie sa se supuna unor reguli stricte privind desfurarea activitii pe pia: stabilirea de tarife (obligatorii sau recomandate; minime sau maxime) de ctre organele profesionale cu atribuii de reglementare; impunerea unor restricii de publicitate; impunerea unor restricii privind asocierea. n cazul majoritii profesiilor liberale intrarea n profesie este posibil numai dup obinerea unei autorizri sau a altor forme de liceniere, care, de regul, se acord numai dac sunt ndeplinite anumite condiii (nivel al studiilor, experien, promovarea unui examen etc.). ndeplinirea acestor condiii este verificat fie de ctre stat, fie de ctre organizaia profesional. n general statul preia aceast sarcin atunci cnd structura profesional este nou nfiinat sau inexistent, iar apoi transfer aceste atribuii ctre aceasta. Este foarte important ca aceste condiii impuse noilor intrai n profesie s nu fie excesive, ndeplinirea lor s fie evaluat cu imparialitate i n condiii de egalitate de anse, iar cei nemultumii s poat contesta decizia respectiv. Asociaiile profesionale asigur un nivel de calitate corespunztor pentru serviciile oferite clienilor. Rolul lor continu i dup primirea n profesie, prin dezvoltarea unor programe de
1

formare profesional continu i prin indeplinirea atribuiilor lor de supraveghere i control asupra activitii membrilor. Apartenena la asociaia profesional ar constitui o garanie, o recomandare pentru consumator cu privire la calitatea serviciilor, mai ales n condiiile unei piee specializate, caracterizate de o asimetrie a informaiilor. Apartenena la o organizaie profesional ca o condiie obligatorie pentru exercitarea profesiei, caracterizeaz majoritatea profesiilor liberale din Romnia. Este imposibil exercitarea profesiei de notar, avocat, expert contabil, arhitect etc. fr a face parte dintr-o anumit structur organizatoric, de regul unic, puternic reprezentat n teritoriu.

CAP. I Conceptul de profesie liberala

Cap. I. 1 Definitia profesiei liberale

Infiintarea si dezvoltarea profesiilor liberale in Romania, dupa 1989, a adus pana in prezent, mai multe tipuri de abordari, in functie de factorii politici si de interesele pe care diferitele grupuri profesionale le-au promovat. Cu toate acestea, in cadrul legislativ romanesc, actual, lipseste o abordare coerenta privind definirea si reglementarea profesiilor liberale. Avem astfel: -profesii liberale aprobate ca atare in baza unor legi speciale organice ordinare, aprobate de Parlament; -profesii liberale recunoscute in baza unor Ordonante de Guvern privind asociatiile si fundatiile; -profesii reglementate prin recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale. In concluzie nu avem in cadrul juridic romanesc o definitie unitara a profesiilor liberale. Potrivit definitiei, profesia liberala reprezinta o ocupatie intelectuala, exercitata de o persoana pe cont propriu (liber-profesionista) care face parte, in mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional. Desi nu exista o reglementare care sa defineasca aceste meserii in mod concret, profesiile libere joaca un rol important in economie, contribuind la cresterea castigurilor si a numarului locurilor de munca. In Dictionarul explicativ al limbii romane1, prin profesie se intelege ocupatie, indeletnicire cu character permanent pe care o exercita cineva in baza unei calificari corespunzatoare; complex de cunostinte teoretice si de deprinderi practice care defines pregatirea cuiva iar prin profesiune libera acea profesiune exercitata de o persoana pe cont propriu (fara sa fie angajat permanent intr-o institutie sau inteprindere) Liberul profesionist este acea persoana care exercita o profesiune libera2. Profesia este acea activitate sociala ce se exercita pe baza unei pregatiri profesionale, a unei calificari si se exprima prin meseria sau specialitatea insusita.
1

Dictionarul explicative al limbii romane (DEX), Academia Romana, Institutul de lingvistica Iorgu Iordan, Ed. Universul Sul enciclopedic, Bucuresti, 1998 2 DEX, opera citita, pg. 570

In tara noastra nici un act normativ nu defineste notiunea de profesiune liberala. Dupa 1990, au apartut mai multe acte normative care reglementeaza expres anumite profesii, incercandu-se sa se legifereze o lege cadru a profesiilor liberale, dar din pacate acest proiect a fost abandonat. Daca in cazul altor institutii, precum societatile comerciale, asociatiile, fundatiile, s-a stabilit un cadru legal, cu statuarea unor principia aplicabile in orice situatie, in cazul profesiilor liberale nici un present nu avem definit un cadru legal3. In Codul Fiscal se fac insa referiri la profesii liberale si sunt fiind enumerate ca profesii libere urmatoarele: profesiile medicale, profesia de avocet,contabil autorizat, consultant de plasament de valori imobiliare, architect sau alte profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii . Profesiile liberale pot fi si urmatoarele profesii: practician in insolventa, auditor financiar, persoanele care practica servicii conexe actului medical ( ex. Logoped, optician ), expert criminalist, detective particular, executor judecatoresc, consultant fiscal, psiholog, medic dentist, asistent social, mediator, technician dentar. In prezent, termenul de profesii liberale este inlocuit in acte legislative cu acela de profesii libere. Sintagma profesii liberale este uneori mentionata dar niciodata definita. Spre exemplu in OUG 44/2008, Cap. I Dispozitii generale Art. 1 (1) prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza accesul la activitatea economica, procedura de inregistrare la registrul comertului si de autorizare a functionarii si regimul juridic al persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, precum si al inteprinderilor individuale si familiale. (2) prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica profesiilor liberale, precum si acelor activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. Astfel, in Codul Fiscal , Titlu III impozitul pe venit, Cap. II Venituri din activitati independente la adrt. 46 Definirea veniturilor din activitati independente se precizeaza: (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente... (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, de notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, cantabil
3

Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 67-69

autorizat, consultant de plasament in valori imobiliare, arhitect sau alte profesii reglementate, desfasurate in mod idependent in conditiile legii. Activitatea profesionala reglementata reprezinta, pe de o parte, acea activitate pentru care accesul sau exercitarea in Romania este conditionat, direct sau indirect, in conformitate cu legislatia romana in vigoare, de detinerea unui document care sa ateste formarea profesionala. 4 Sunt considerate activitati profesionale reglementate activitatile exercitate cu titlu professional, daca utilizarea unui astfel de titlu este rezervata doar titularilor unor documente care atesta nivelul de formare profesionala.5 Sunt considerate activitati profesionale reglementate activitatile desfasurate de membrii unei organizatii profesionale daca organizatia respective: -are ca obiectiv fundamental promovarea si mentinerea unui nivel ridicat intr-un anumit domeniu profesional; -este recunoscuta prin legea romana in vederea realizarii acestui obiectiv; -elibereaza membrilor sai un document care atesta nivelul de formare profesionala; -impune membrilor sai respectarea unor reguli de conduit profesionala elaborate de acestea; -confera membrilor sai dreptul de a folosi un titlu professional sau abrevierea acestuia si de a beneficia de un statut corespunzator nivelului de formare profesionala6. In conceptia legii, profesia reglementata reprezinta activitatea sau ansamblul de activitati profesionale reglementate conform legii romane, care compun respective profesie in Romania7. Nici in tarile UE, in ceea ce priveste definirea profesiilor liberale nu exista o reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite in functie de fiecare profesie. Comunitatea europeana este interesata in primul rand ca acesti practicieni sa isi poate oferi serviciile nu numai in tara de origine, dar si pe teritoriul celorlalte state membre. De aceea, UE s-a implicat in sistemul de recunoastere reciproca a calificarilor profesionale prin Directiva 2005/36/CE care a intrat in vigoare la 20 octombrie 2007. Acest act ofera si o definitie a Profesiilor liberale: profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificari profesionale relevante, cu titlu

4 5

Legea 200/2004, art. 2 alin. 1 Legea 200/2004, art. 2 alin. 2 6 Legea 200/2004 art. 2 alin. 3 7 Legea 200/2004 art.3 alin. 1

personal, avand propria responnsabilitate si de o maniera profesionala independenta, de persoanele care ofera servicii intelectualle si conceptuale in interesul clientilor si publicului

CAP. II .Valori comune profesiilor liberale la nivelul Uniunii Europene

CAP II. 1 Recunoasterea diplomelor

Recunoasterea diplomelor are ca principal scop facilitarea exercitarii acestor libertati. Aceasta recunoastere permite unui liber profesionist, ca diplomele pe care le-a obtinut in statul de unde provine sa poata fi folosite intr-un alt stat membtu al Comunitatii, fara sa fi urmat cursurile necesare pentru formarea si obtinerea diplomei respective in cel din urma stat. Directiva 89/48 din 21 decembrie 1988 privind sistemul general de recunoastere a diplomelor din invatamantul acreditat obtinute la terminarea studiilor cu o durata de cel putin 3 ani a instaurat un sistem general de recunoastere mutual a diplomelor de studio superioare. Toti rezidentii si titularii acestor diplome pot exercita profeesiunea intru-un alt stat membru fara ca acel stat sa-I refuse accesul la profesia respective. Aceasta directive a fost modificata de Directiva 51 din 18 iunie 1992 referitoare la al doilea sistem de recunoastere a diplomelor din invatamantul acreditat in completarea Directivei 89/48, si prevede ca diplomele date pentru o formare profesionala pentru invatamantul superior trebuie sa fie de cel putin 1 an. Drectivele 89/48 si 92/51 se adreseaza tituror care doresc sa exercite independent profesia intr-un alt stat membru. Aceste dispozitii privind armonizarea au fost create pentru a facilita accesul si exercitarea anumitor activitati nonsalariale. Directivele de armonizare vizeaza la nivelul CE, in principal urmatoarele profesiuni liberale: -avocatii ; -arhitectii; -farmacistii; -medicii; -dentistii;
6

-infirmierii; -moasele -medicii veterinari;

CAP II.2. Prevederile Directivei 2005/36/EC8

n luna martie 2000, Consiliul European, ntrunit la Lisabona, a adoptat un program de reform. Scopul acestuia a fost acela de a face din Uniunea European cea mai competitiv i dinamic economie din lume n anul 2010. Comunicatul Comisiei Europene intitulat Serviciile profesionale Scopul pentru mai mult reform din data de 5 septembrie 2006 recunoate contribuia profesiilor liberale la dezvoltarea economiei n statele membre, precum i n Uniunea European pe ansamblul su. Una dintre caracteristicile principale ale profesiilor liberale este voina profesionitilor individuali de a se conforma normelor morale i profesionale care exced condiiile legale minimale. Directiva 2005/36/EC din 7 septembrie 2005 referitoare la Recunoaterea calificrilor profesionale indic, n mod clar, c acolo unde un serviciu este furnizat de o manier transfrontalier, regulile profesionale ale statului membru gazd referitoare la calificrile profesionale i mai ales cele legate de protecia i securitatea consumatorilor sunt cele care se aplic. Aceasta determin situaia actual n care Codurile de Conduit pentru un profesionist liberal pot s difere de la un stat la altul i c aceia care recurg la un serviciu transfrontalier se ateapt ca acesta s fie furnizat n cadrul aceluiai cadru de norme etice i la aceleai standarde practice care se aplic n ara n care ei triesc. Textul Directivei privind Serviciile n Piaa Intern , recent adoptat, cere statelor membre, n cooperare cu Comisia European, de a ncuraja elaborarea la nivel comunitar a Codurilor de Conduit profesionale i de a asigura c aceste coduri sunt accesibile prin mijloace electronice. Rezoluia Parlamentului European din 13 octombrie 2006, rspunznd Comunicatului Comisiei Europene menionat mai sus, susine adoptarea Codurilor de Conduit de ctre furnizorii de servicii profesionale i adaug faptul c acestea ar trebui s fie elaborate cu participarea tuturor prilor interesate.

Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 63

CAP III. Consiliul European al Profesiilor Liberale

Consiliul European al Profesiilor Liberale (CEPLIS) este singura asociatie interprofesional care reunete profesionitii liberali la nivel comunitar. Scopul Consiliului European al Profesiilor Liberale (CEPLIS) este studiul i promovarea, att la nivel tiinific i cultural, a tuturor mijloacelor, informaiilor i datelor legate de politicile si exercitarea profesiilor liberale. Obiectivele sale sunt: -sa coordoneze i s apere interesele morale, culturale tiinifice i materiale ale profesiilor liberale; -sa implementeze orice tip de aciune, informaii care pot contribui la realizarea obiectivelor definite la punctul anterior; - de a crea sau de a participa la toate evenimentele organizaiilor sau servicii necesare, i, n general, s pun n aplicare toate msurile care pot contribui la realizarea obiectivului de asociere. CEPLIS acioneaz independent de orice considerente politice, lingvistice, filozofice i etnice. CEPLIS poate lua numai o poziie cu privire la o problem specific privind o profesie liberal dat la cererea expres a statelor care reprezint aceast profesie n CEPLIS i exclusiv n limitele definite de obiectivele de asociere. Mai mult dect att, CEPLIS nu ia pri ntr-un conflict cu diferite profesii reprezentate de aceasta, diferite reprezentri ale aceleiai profesii la nivel european, sau de diferite organizaii interprofesionale n oricare din statele Uniunii Europene. Fiecare membru al CEPLIS isi menine dreptul de a-si apra interesele speciale ale profesiei sale n Europa. Consiliul interprofesionale European organizate al la Profesiilor nivelul Liberale statelor CEPLIS a difuzat i grupurilor membre, precum organizaiilor

monoprofesionale europene un chestionar n scopul obinerii comentariilor i propunerilor acestora cu privire la valorile specifice n care toate profesiile liberale trebuie s se recunoasc.

CEPLIS recunoate c vor exista diferene n ceea ce privete detaliile fiecrui Cod de conduit la nivel european, spre exemplu, n ceea ce privete confidenialitatea informaiei. Vor exista, de asemenea, n mod necesar, diferene de detalii referitore la maniera n care valorile inserate n Codurile europene vor fi reflectate la nivelul codurilor statelor membre pentru a rspunde diferenelor existente la nivelul legislaiilor naionale de exemplu protecia datelor, precum i n cultur i tradiii. Iniiativa trebuie s aib drept consecin reducerea considerabil a diferenelor din codurile ce se aplic n fiecare stat membru. Activitile profesiilor liberale cuprind servicii intelectuale ntruct desfurarea acestora reclam un nalt nivel de cunotine juridice, tehnice i tiinifice. Cunotinele necesare sunt dobndite prin completarea cu succes a studiilor, care s conduc la obinerea unui certificat sau o diplom de educaie superioar i / sau a unui titlu profesional recunoscut. n anumite cazuri, pot exista condiii suplimentare privind necesitatea nregistrrii unui organism profesional ( ordin ) nainte ca practicarea profesiei s fie autorizat. Profesionistul liberal devenind subiect al Codului de conduita aplicabil profesiei din care face parte, trebuie sa se supuna regulior deoarece incalcarea dispoziitiilor codului duce la o sanctiune disciplinara. Sanctiunea aceasta reprezinta o garantie pentru clientela si in cazul in care incalcarea codului se va dovedi, consecinta va fi o sanctiune conforma cu gravitatea abaterii comise.

10

CAP. III. 1 Codurile de conduita pentru profesiile liberale CEPLIS consider c, n mod obligatoriu, Codurile de Conduit pentru profesiile liberale la nivel european trebuie s conin dispoziii referitoare la9: 1. Confidenialitate Reprezinta piatra de temelie pentru construirea ncrederii ntre profesionitii liberali i clienii i pacienii lor. Codurile de Conduit trebuie s precizeze, n mod clar faptul c profesionitii liberali au obligaia de a respecta confidenialitatea informaiilor dobndite n cursul procesului de furnizare de servicii profesionale i s dea asigurri c aceste informaii nu vor fi dezvluite altora dect n cazurile unor situaii bine precizate i, acolo unde este posibil, cu consimmntul prealabil al persoanei n cauz. 2. Participarea la dezvoltarea profesional continu Codurile de Conduit trebuie s precizeze, n mod clar, faptul c profesionitii liberali au o responsabilitate univoc de a menine nivelul de competen n domeniul lor de activitate i, n consecin, s participe la dezvoltarea profesional continu pe parcursul ntregii lor activiti profesionale. Cei care folosesc serviciile profesionale au dreptul s pretind ca profesionitii liberali, vor menine, n mod actualizat, cunotinele din domeniul lor de activitate i i vor extinde competenele n msura n care cererea pentru servicii noi se dezvolt. 3. Independena i imparialitatea Codurile de Conduit trebuie s indice, n mod clar, c profesionitii liberali au dreptul de a exercita propria lor judecat n cadrul responsabilitilor pe care le au dup ce vor fi luate n calcul toate circumstanele relevante, fr vreo influen extern. Cei care folosesc serviciile liberale profesionale au dreptul s pretind o evaluare a mprejurrilor care se petrec, precum i o consultaie imparial i obiectiv, fr vreo presiune venind din surse exterioare i fr conflicte de interese. 4. Onestitate i integritate Codurile de conduit trebuie s precizez, n mod clar, c profesionitilor liberali li se cere s acioneze cu curtoazie, onestitate i integritate n relaiile lor cu clienii i terii, inclusiv cu colegii lor i nu trebuie s se angajeze n vreo activitate sau comportament care sunt susceptibile
9

Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale,Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 64-66

11

de a discredita profesia sau a submina ncrederea public n profesie. Prima prioritate n furnizarea de servicii profesionale trebuie s fie interesul clientului sau pacientului. Cei care utilizeaz serviciile furnizate de ctre profesionitii liberali au dreptul s pretind s fie tratai cu curtoazie i respect. Ei sunt, de asemenea, ndreptii s primeasc consultaii profesionale n termenii pe care ei i neleg, precum i informaii nainte i pe perioada furnizrii de servicii, att n ceea ce privete procedura prevzut pentru atingerea obiectivului dorit ct i referitor la onorariile datorate. 5. Supravegherea personalului de sprijin Codurile de conduit trebui s precizeze, n mod clar, c profesionitilor liberali li se cere s se asigure c orice membru al echipei lor, cruia i s a delegat o sarcin, are cunotinele i calificrile necesare pentru a ndeplini, n mod eficient, aceast sarcin. O supraveghere corespunztoare trebuie s fie, de asemenea, asigurat. Cei care folosesc servicii profesionale pun ncrederea lor n minile profesionistului liberal cu care au un contact direct i au dreptul s fie ncreztori c sarcinile vor fi delegate, n mod exclusiv, membrilor personalului de susinere care au cunotinele i competenele necesare. n acest context, trebuie s fie clar faptul c responsabilitatea pentru sarcinile delegate rmn n responsabilitatea celui care deleg, adic a profesionistului liberal. 6. Respectarea Codurilor de Conduit i Bun Practic Toate Codurile de conduit trebuie s precizeze faptul c membrii unei profesii au obligaia de a se conforma nu numai dispoziiilor Codului lor de conduit ci i legislaiei, Codurilor de bun practic precum i normelor referitoare la serviciile profesionale specifice pe care le furnizeaz. Cei care utilizeaz servicii profesionale au dreptul de a pretinde servicii de nalt calitate prin stricta respectare a oricrei legislaii referitoare la Codurile de bun practic. 7. Asigurarea de rspundere civil profesional Codurile de conduit trebuie s precizeze, n mod clar c membrii profesiei n cauz, au obligaia de a dispune de o asigurare de rspundere civil profesional la un nivel suficient pentru a putea asigura o compensare adecvat unui client sau pacient n cazul reclamaiei justificate a acestora ca rezultat al furnizrii unui serviciu. Cei care folosesc un serviciu profesional au dreptul s pretind o compensare adecvat n cazul unor efecte adverse rezultnd din erorile fcute n legtur cu furnizarea unui serviciu.
12

8. Conflict cu convingeri morale sau religioase Codurile de conduit trebuie s precizeze, n mod clar, c n caz de conflicte cu convingeri morale sau religioase rezultnd dintr o solicitare de servicii profesionale, membrii unei profesii liberale au obligaia de a informa solicitantul cu privire la locul unde un astfe l de serviciu poate fi obinut n modul cel mai convenabil de la un coleg de profesie. Dup ce a acceptat s furnizeze un serviciu, profesionitii liberali trebuie s lase convingere personal, religioas, politic, filozofic sau de alt natur. Cei care solicit, n mod legal un serviciu profesional nu trebuie s aib acces la un serviciu blocat din cauza convingerilor morale sau religioase ale profesionitilor liberali de la care serviciul este solicitat. i din momentul n care un profesionist liberal a acceptat s furnizeze un serviciu specific, convingerile sale personale trebuie s fie lsate de o parte. de o parte orice

13

Concluzii Lispa unei abordari clare si coerente priivind practicarea profesiilor liberale in cadrul legislatiei tarii noastre duc la o stare de confuzie iar intrarea pe piata pentru practicare profesiilor liberale este in mod neprincipial conditionata de acceptul concurentilor aflati deja in activitate si in conditiile stabilite de acestia. Ei sunt cei care impugn regulile, care daca nu sunt accepta nu se poate practica profesia liberala aleasa. Conditiile actuale de patrundere pe piata muncii pentru practicarea unei profesii libere sunt foarte descurajatoare pentru tineri. Unele reglementari legale in vigoare restrictioneaza intrarea pe piata serviciilor, prin limitari numerice care sunt impuse de catre cei care practica deja profesiile liberale. Prin astfel de metode si practice, piata serviciilor este ingradita din partea celor care deja castiga pe piata si astfel se limiteaza accesul liber pe piata serviciilor. Toate acestea corroborate fac ca tarifele pentru serviciile oferite cetatenilor sa fie inaccesibile pentru o mare parte din acestia. Multe profesii liberale practica pentru servicii preturi minime impuse de catre asociatiile profesionale, dar de multe ori aceste preturi minime depasesc puterea de plata a cetatenilor cu venituri mici, someri, pensionari, tineri, persoanele cele mai defavorizate. Toata aceste situatii genereaza confuzie siinechitate datorita lipsei unei abordari de reglementare principal si unitara.

14

Bibliografie MOROIANU Gheorghe, Statutul profesiilor liberale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008 BARSAN C, Conventia europpeana a drepturilor omului, comenatriu pe articole- vol. I- Drepturi si libertati, Editura All Beck, Bucuresti 2000 TICLEA A. Tratat de dreptul muncii, Editura Rosetti, Bucuresti, 2006 STEFANESCU I.T. Dreptul Muncii, Editura Luminalex, Bucuresti, 2000 FUEREA A. Dreptul comunitar al afacerilor, editia a II-a, Editura Universul Juridic, 2006

Tratate Tratatul de la Lisabona Tratatul de la Maastricht

Adrese internet: Ec.europa.eu www.cdep.ro www.ceplis.org legeaz.net

15

16