DREPT ELECTORAL Curs I

Dreptul Electoral este o subramur a Dreptului Constitutional, format din totalitatea normelor juridice care reglementeaz organizarea i functionarea alegerilor precum i stabilirea rezultatelor acestora. Alegeri au avut loc inc din stadiul de trib, la romani unde alegeri au avut loc chiar pe baza de buletine de vot. Alegerile dobndesc insemntate o dat cu Evul ediu !alegerea "apei#. $nitial principiul a fost cel al unanimittii% ulterior s&a aplicat principiul majorittii. ' component esential a Dreptului Electoral este studierea drepturilor electorale ale cettenilor. E(ist dou drepturi) dreptul de vot i dreptul de a fi ales. Dreptul de vot a reprezentat o cucerire trzie a umanittii i in istorie el a fost supus multor restrngeri numite censuri !censum * impozit pe avere#. $nitial censul !restrngerea dreptului de vot# era in functie de mrimea impozitelor pltite statului. ' concrescent a acestei restrngeri a fost conditionarea dreptului de vot de plata unei sume de bani. Alt cens !restrngere# a liberttii de vot a fost censul de se( !foarte trziu femeile au primit dreptul la vot#. Alt cens a dreptului de vot a fost censul de cultur!puteai vota numai dac tiai s citeti#.$n unele state nu poti fi ales dect dac ai studii superioare. Alt restrngere este censul de ras sau nationalitate. Censul de vrst este singura ingradire a dreptului de vot unanim acceptat i practicat in prezent. area majoritate a statelor acord drept de vot tinerilor incepnd cu vrsta de +, ani. $n Constitutia -omniei dreptul de vot este reglementat la articolul ./) 0au drept de vot cettenii care au implinit +, ani pn in ziua alegerilor inclusiv1. 2u au drept de vot debilii sau alienatii mintali pui sub interdictie !interziii judectoreti#. De asemenea nu au drept de vot persoanele care au fost condamnate, prin hotrre definitiv la pierderea drepturilor electorale.

Curs II
Dreptul de a fi ales !art. .3# Au dreptul de a fi alei cettenii care au drept de vot i care indeplinesc urmtoarele conditii) - s nu functioneze intr&un domeniu in care le este interzis apartenenta la partide politice !nu au dreptul de a fi alei militarii activi ai armatei, "olitia, 4erviciile 4ecrete, magistratii, judectorii Curtii Constitutionale, diplomatii,, membrii 56- i ai radioului de stat#. - candidatii s fi implinit pn la data alegerilor vrsta de 7. de ani minim pentru a fi alei in Camera Deputatilor sau in organele administratiilor locale, sau vrsta de .. de ani pentru a fi alei in 4enat, sau vrsta de .8 de ani pentru a fi alei in functia de preedinte al -omniei. $n ceea ce privete alegerile locale, avnd in vedere faptul c suntem tar membr 9E, Constitutia revizuit permite cettenilor strini, rezidenti in -omnia, in conditiile unei viitoare legi s poat participa la alegerile locale !s voteze i s fie alei in organele administrative locale#. Dup revizuirea Constitutiei din anul 7::. i dup intrarea -omniei in 9E, conform art. ., din Constitutie cettenii romni au dobndit i dreptul de a alege i de a fi alei in "arlamentul 9E. $n raport de numrul locuitorilor si, -omnia a primit .8 de mandate in 9E.

Curs III
4istemele electorale i modurile de scrutin utilizate in prezent) Sistemul electoral desemneaz ansamblul normelor electorale, adic al acelor norme juridice care reglementeaz dreptul de a alege i dreptul de a fi ales in organele reprezentative ale statului impreun cu procedurile specifice acestui scop. De aceea Dreptul Electoral desemneaz ansamblul normelor juridice aplicabile alegerilor. $ar dac sistemul electoral desemneaz un ansamblu de proceduri, aceseta au urmtorul rol) +. "rocedurile electorale au scopul de a desemna pe conductori i astfel de a le conferi legimitate. 7. "rocedurile electorale au ca scop creterea gradului de participare a cettenilor la conducerea societtii. .. "rocedurile electorale au drept scop reprezentarea societtii. ;. "rocedurile electorale au drept scop facilitarea relatiei de putere dintre guvernanti i guvernati. 8. "rocedurile electorale au drept scop accelerarea bipolarizrii vietii politice. /. "rocedurile electorale sunt mijloace de educatie civic. Conceptul de scrutin electoral desemneaz modul de transformare legal a vointei alegtorilor in mandate parlamentare (scrutin electoral = ansamblul actelor care constituie operatiunea electoral propriu-zis). $n lume sunt utilizate dou mari sisteme electorale) sistemul majoritar i sistemul proportional, sau variante ori combinatii ale acestor dou. $$. 4istemul electoral majoritar) Este de origine britanic i a fost utilizat pretutindeni in sec. <$<. 4e pare c originile lui stau inc in epoca tribal. 4istemul majoritar se intemeiaz pe principiul majorittii !care pare a fi un principiu a(iomatic#. 4istemul majoritar are urmtoarele variante) a# 4istemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin.

Curs IV
Din punct de vedere tehnic acest scrutin cuprinde urmtoarele operatii) & tara se divizeaz intr&un numr de circumscriptii electorale egal cu numrul de mandate parlamentare puse in joc !aceast departajare se face strict cantitativ#% & pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor aflati in competitie% alegtorul radiaz !taie# numele indezirabile i pstreaz numele favorit !practic neuniform#% & cel care obtine cele mai multe voturi ctig mandatul% acest sistem se folosete in ,; de state ale lumii, fiind uor de inteles de ctre alegtori% in unele state pentru a se combate aventurismul politic se pretinde o cautiune electoral% Avantajele scrutinului uninominal: +. Asigur o suprareprezentare important partidului aflat in frunte !i in acest fel creaz guverne majoritare stabile#. 7. Alegerile competitive se desfoar practice numai intre dou partide, conducnd la formarea de majoritti parlamentare clare. .. Datorit circumpscriptiei parlamentare restrnse, sistemul favorizeaz o mai bun cunoatere a candidatilor de ctre electoral, o legtur direct intre alegtor i ales. ;. 4istemul avantajeaz simplificarea vietii politice, polariznd clar clasa politic. 8. Combate absenteismul mai eficient dect alte moduri de scrutin.

/. 'blig pe alegtor s voteze util !adic s&i dea votul pentru partidele care au anse reale s ctige#. Dezavantajele scrutinului uninominal: +. =enereaz institutii flagrante in reprezentare. 7. 4isteml uninominal depinde prea mult de geografia electoral, conducnd la manopere neloiale in aceast privint, cum ar fi procedeul gerr mandering !decupare de circumscriptii electorale in functie de interesele de partid#. .. Acest sistem impedic reflectarea intregului spectru al optiunilor politice populare. ;. ultitudinea circumscriptiilor electorale crete costurile de organizare a alegerilor. 8. 4istemul majoritar creaz 0feude electorale1 i, deci 0dinastii politice1. /. Costurile ridicate ale campaniei electorale oblig pe candidati la o atitudine clientelar fat de finantatorii particulari i asta le corupe prestatia parlamentar ulterioar.

Curs V
b# 4istemul majoritar uninominal cu dou tururi de scrutin $n alegerile parlamentare acest sistem pare a fi mai just decat cel cu un tur dar conduce i el la situatii imorale !desistri pltite, aliante contra naturii#. $n primul tur ctig cei care au obtinut majoritatea absolut. $n turul al doilea intr dup caz, fie primii doi clasati din primul tur, fie cei care au obtinut in primul tur un scor de mcar +7,8 >. $n turul al doilea ctig cel care obtine majoritate relativ indiferent de scor sau de participare. Acesta este sistemul dup care sunt alei in -omnia preedintele trii !?egea .3:@7::; republicat# precum i primarii !?egea /3@7::;#. ?a alegerile prezidentiale particip cei care au minim .8 de ani, au drept de vot i au obtinut o list de cel putin 7::.::: de sustintori. $ese preedinte din primul tur cel care obtine majoritate absolut !A.7::.::: voturi#. Dac nu ctig nimeni in primul tur, dup dou sptmni se organizeaz un al doilea tur la care particip primii doi clasati din primul tur. Ctig cel care obtine majoritatea de voturi, indiferent de numrul participantilor la vot. ' alt variant a sistemului majoritar este scrutinul de list plurinominal% alegtorul acord votul nu unui candidat, ci unei liste de candidati. Ctig lista care a obtinut cele mai multe voturi. E(ist un scrutin majoritar plurinominal cu un singur tur i un scrutin de list !plurinominal# cu dou tururi. 6ariante ale scrutinului de list) +. 4crutinul cu list blocat) alegtorul are un singur vot pe care il poate acorda unei liste fr a putea intervene in alcuirea ei !lista este alctuit de conducerea partidului#. 7. 4crutinul cu vot preferential) alegtorul poate interveni in ierarhia prestabilit de partid !pune un numr de ordine preferential in dreptul fiecrui candidat#. .. 4crutinul cu vot alternativ) in circumpscriptia cu un mandate alegtorul scrie el in ordinea preferintelor numele candidatilor. 4tabilirea invingtorului se face prin despuieri succesive ale urnelor. 2umele candidatilor se scriu in ordine descresctoare a preferintelor. ;. 4crutinul cu panaaj) alegtorul ii selecteaz candidatii din toate listele electorale, alctuindu& i propriul su buletin de vot. 4istemul a fost folosit in Branta, dup rzboi. c# 4istemul reprezentrii proportionale) A aprut in a doua jumtate a sec. <$< sub presiunea partidelor muncitoreti care se infiintaser. $n prezent este folosit in peste 83 de state ale lumii. -omnia l&a folosit intre +AA: i 7::,.

Curs 6$
Acest sistem se intemeiaz pe principiul proportionalittii, care instituie in sfrit, justitia electoral) s atribui fiecrui partid un numr de mandate proportional cu forta numeric real a partidului, adic proportional cu scorul su electoral. $n aceste conditii) & se stabilete coeficientul electoral !numr minim de voturi pentru un deputat@senator#. $n -omnia sunt necesare 3:.::: de voturi pentru a fi ales deputat i +/:.::: voturi pentru a fi ales senator. & unittile administrativ * teritoriale sunt i circumscriptii electorale, deci aveam ;7 de circumscriptii electorale corespunztoare celor ;+ de judete C municipiul Ducureti. Biecrei cirsumscriptii !judet# $ se alocau un numr de mandate proportional cu populatia judetului. & pe aceste mandate concurau filialele judetene ale partidelor politice sau independente. & fiecare partid primete un numr de mandate proportional cu scorul electoral dobndit. $n aceste conditii cea mai dificil problem este aceea a redistribuirii resturilor electorale, ceea ce presupune un complicat algoritm matematic. $n redistribuirea resturilor electorale se utilizeaz urmtoarele metode) - metoda celui mai mare rest - metoda dEhondt * este un sistem care utilizeaz media ponderat - metoda celei mai mari medii - metoda numrului impar - metoda coeficientului ratificat - etc Avantajele reprezentrii proportionale) acest sistem consolideaz rolul influenta partidelor politice permite reprezentarea in "arlament a populatiei trii conform tuturor nuantelor e(istente in acea tar asigur alegtorilor egalitatea voturilor !"arlamentul reflect cu e(actitate toate tendintele corpului electoral# favorizeaz multipartidismul !multiplicarea partidelor#, dar i independenta acestora, fiindc ele pot ajunge in "arlament fr s fie obligate s intre in coalitii asigur reprezentarea minorittilor, proportional cu voturile obtinute promoveaz justitia electoral !echitatea) fiecare partid primete proportional scorul electoral realizat# previne formarea unei majoritti artificiale acord prioritate programelor politice !partidelor# iar nu personalittilor calculele electorale ale acestui sistem prezint rigoare matematic este un mod de scrutin onest !evit aliantele dubioase sau desistrile pltite#

Curs 6$$
Dezavantajele reprezentrii proportionale) stimuleaz multiplicarea partielor politice fiind scrutin de list nu permite alegtorului s&i e(prime optiunea pentru un anumit candidat intrerupe relatia alegtor * ales depersonalizeaz functia parlamentar poate complica viata politic a natiunii, dac unele partide ptrunse in "arlament sunt necomunicante se sacrific majoritatea in folosul minorittii sistemul proportional are e(actitate i justitie dar nu are eficacitate ambitionnd s valorifice integral voturile prin redistribuirea resturilor, sistemul complic procedura

4istemului reprezentrii proportionale ii este specific pragul electoral , adic un scor electoral minim necesar pentru a ptrunde in "arlament. 9nele state utilizeaz pragul electoral, altele nu. $n -omnia, pragul electoral este de 8>. De asemenea, o alta creatie electoral este i prima majoritar sau prima electoral i care este o gratificatie pe care legea electoral o acord partidului majoritar. Boarte putine state utilizeaz prima electoral. -omnia a folosit prima electoral in perioada interbelic.

Curs 6$$$
d# 4istemele electorale mi(te) - sunt o combinatie a celor dou mari sisteme) majoritar i proportional, combinatie fie echilibrat, fie dezechilibrat in favoarea unuia dintre cele dou sisteme% Sisteme mixte cu dominant majoritar a. 4crutinul cu vot cumulativ) & alegtorul dispune de un numr de voturi egal cu numrul de mandate aflate in competitie !i pentru care fiecare partid depune o list#% & alegtorul poate s dea toate voturile aceluiai candidat sau unor candidati diferiti% & ctig cel care cumuleaz cel mai mare numr de voturi% & sistemul profit mai ales minorittii !partidelor minoritare# b. 4crutinul cu vot limitat) & este inversul scrutinului cu vot cumulativ% & alegtorul primete un numr de voturi mai mic dect mandatele puse in joc i nu are voie s le acorde pe toate unui singur candidat% & profit partidelor majoritare% mai este folosit astzi in 4pania. c. 4crutinul cu vot unic netransferabil) & indiferent de numrul candidatilor inscrii pe liste, alegtorul dispune de un singur vot% & rspunderea pentru rezultate revine astfel partidelor care trebuie sa decid asupra numrului de candidati pe care il propun. d. 4crutinul municipal din Branta) & fie un vot de list) dac nici una dintre liste nu a obtinut majoritatea absolut se procedeaz la un al doilea tur de scrutin in urma cruia lista majoritar, chiar dac nu detine majoritate absolut, primete ca prim electoral jumtate din mandatele puse in joc C dreptul de a participa in mod proportional la redistribuirea mandatelor rmase. Sisteme mixte cu dominant proportional a. 4istemul francez de list !sistemul inrudirilor#) & listele produse de ctre partdie puteau pactiza) puteau incheia aliante electorale prealabile cu dreptul de a&i inrudi listele% & dac listele inrudite obtineau majoritate absolut, ele ii judecau toate mandatele puse in joc !i care se imprteau intre partidele invingtoare#. b. 4istemul Fare !votul unic transferabil#) & se stabilete un coefficient electoral !numrul minim de voturi pentru a dobndi mandatul#% & ctig cel care depete coeficientul electoral% & votul alegtorului este transferabil) el mentioneaz pe buletinul de vot prima sa preferint, a doua, a treia etc !dac candidatul favorit a obtinut deja numrul necesar de voturi, votul respectiv se transfer celui de&al doilea#.

 Sisteme mixte echilibrate 4istemul german al buletinului dublu) & mandatele se impart in dou jumtti) o jumtate se obtine prin sistemul majoritar i o jumtate prin sistemul proportional. $n consecint, alegtorul primete un buletin de vot imprtit in doua jumtti) in jumtatea din stnga bifeaz numele candidatului favorit, iar in jumtatea din dreapta bifeaz partidul favorit i deci list ape care acesta o propune. Avantajele sistemelor electorale mi(te) & inltur multe dintre consecintele defavorabile ale celorlalte sisteme% & legtura dintre alegtor i ales se personalizeaz% & partidele mici primesc ansa de a intra in "arlament% Dezavantajele sistemelor electorale mi(te) & inc persist confunzii in relatia alegtor & ales% & pierderile de voturi e(primate cel mult se diminueaz dar nu stopeaz% & cresc costurile electorale%

Funcionalitatea unei democraii se apreciaz nu numai dup felul cum este repartizat di iziunea muncii! "crearea unui mecanism de c#ec$ and %alance &ntre puteri' &ntre instituiile statului sau dup calitatea le(islaiei care este adoptat) ci *i dup felul &n care se desf*oar ale(erile &ntr-un stat+ ,istemul electoral implementat este de o importan ma-or &ntr-o democraie &ntruc.t &n dependen de tipul sistemului practicat se poate proiecta oina "puterea' real a poporului+ /n pri ina ale(erilor parlamentare) &n prezent) sunt practicate 3 mari tipuri de sisteme electorale0 majoritar, proporional i mixt+ 1ceast clasificare ine dup modul &n care sunt c.*ti(ate "repartizate' mandatele de deputat+ 1stfel) majoritare sunt acele sisteme &n care cel care o%ine ma-oritatea este declarat &n in(tor) se aplic principiul c.*ti(torul ia tot!+ 2a-oritatea poate fi relati ) &n acest caz scrutinul este cu un sin(ur tur) iar cel care o%ine cele mai multe oturi se consider &n in(tor) fie ma-oritatea poate fi a%solut) caz &n care scrutinele sunt or(anizate &n dou tururi) iar c.*ti(tor este acela care o%ine 53 plus unul din oturile ala%il e4primate+ ,istemele ma-oritare sunt &n principal uninominale) ceea ce &nseamn c fiecrei circumscripii &i corespunde un sin(ur loc disputat) ale(torul ale(e &ntre candidai indi iduali *i are un sin(ur ot+ 5ar sistemele ma-oritare pot fi *i plurinominale "&n %az de list') acest sistem este folosit &n ,61 pentru ale(erea pre*edintelui) astfel ale(torii oteaz &n fiecare stat pentru 2ari electori "ci nu pentru candidaii propriu-zis') care la r.ndul lor &l ale( pe 7re*edinte+ 1cest tip de sistem electoral ofer o serie de a anta-e materializate &ntr-o le(tur personalizat ales-ale(tor "respecti cre*te responsa%ilitatea alesului &n faa ale(torului ' *i &n simplitatea procesului electoral "ale(torul oteaz un sin(ur candidat) nu o mulime de candidai ca &n cazul listelor') dar) totodat acest sistem prezint *i un minus su%stanial prin faptul c nu ofer reprezentare celor care nu se re(sesc &n ma-oritate+ ,istemele ma-oritare uninominale de re(ul permit formarea unor ma-oriti sta%ile *i a unor (u erne puternice+ ,istemul proporional se focuseaz &n principal asupra pro%lemei reprezentati itii) aici fiind asi(urat reprezentarea nu doar a ma-oritii) ci *i a minoritii+ 8eprezentarea proporional) cel mai des) &nseamn otarea listelor de candidai) iar repartizarea mandatelor se face proporional cu numrul de oturi o%inute de partide+ 5ar) odat cu reprezentarea tuturor cate(oriilor de oturi) reprezentarea proporional duce *i la dispersarea oturilor prin accederea &n 7arlament a mai multor partide+ 1stfel) realizarea unor ma-oriti sta%ile *i puternice &n astfel de sisteme este mai dificil) prin urmare este afectat sta%ilitatea politic+ 9ste important de menionat c sistemele proporionale : prin otarea listelor de partid : ofer un mai mare a anta- partidelor politice) care pot include dup %unul plac fr a ine cont opinia electoratului di erse persoane pe list) *i respecti deza anta-eaz ale(torii care oteaz o list *i nu candidat concret+ ,istemul mixt com%in &n forme diferite at.t otul ma-oritar c.t *i reprezentarea proporional+ /n principiu) acest sistem presupune ale(erea unei pari a deputailor prin ;

ot uninominal ma-oritar) iar a celeilalte pri pe list de partid) fiecare ale(tor a .nd la dispoziie 2 oturi : unul pentru un candidat indi idual din circumscripia uninominal) iar cellalt pentru lista de partid+ /n mod firesc) toate sistemele au a anta-e) dar *i deza anta-e+ 7rin urmare) s-a purces la identificarea unor mecanisme pentru a echilibra de a!antajele+ 1stfel) s-au pus &n aplicare urmtoarele mecanisme0 1plicarea principiul compens"rii+ /n cazul scrutinului ma-oritar uninominal aceasta &nseamn c mandatele care nu se ad-udec din primul tur cu o ma-oritate a%solut) sunt repartizate ulterior proporional &n %aza scorurilor (enerale "suma tuturor oturilor o%inute de candidaii uninominali ai partidului' pe care le o%in partidele la ni el naional "e4+0 recentele ale(eri parlamentare din 8om.nia'+ Iar &n cazul sistemelor mi4te se aplic compensarea atunci c.nd &n circumscripiile uninominale un partid o%ine mai puine mandate dec.t ar presupune principiul reprezentrii proporionale rezultat din ale(erile &n %az de list+ 1tunci partidului i se acord o compensare p.n nu se a-un(e la proporia rezultat din ale(erile pe %az de list "e4+0 <ermania'+ /n cazul sistemelor proporionale) pentru a minimiza efectul dispersrii oturilor) se aplic pra#ul electoral i prima electoral"+ Cu toate acestea pra(ul electoral afecteaz &ns*i principiul reprezentrii proporionale) astfel se pot crea situaii c.nd p.n la 2=> "e4emplul 2oldo ei &n 2331 ' din oturile ala%il e4primate nu sunt reprezentate "cei care nu trec pra(ul electoral'+ 5e asemenea) &n cazul sistemelor proporionale) pentru a mri (radul de implicare a ale(torului *i respecti pentru a reprezenta mai e4act oina lui) se practic!otul pre$erenial opional sau obli#atoriu+ 1stfel) ale(torul poate opera sc#im%ri &n ordinea candidailor prezentai de partid pe liste+ Vot.nd partidul ale(torul are *i opiunea de a nominaliza un anumit candidat din list) iar mandatele de pe list se atri%uie &n dependen de c.te nominalizri au candidaii+ 7rin urmare se aplic ordinea dorit de ale(tor *i nu ordinea pe care o dore*te partidul+ 1cest mecanism este practicat &n mod co .r*itor &n rile 69 "94+0 1ustria) ?el(ia) Ce#ia) Cipru) 5anemarca) @etonia) Alanda) ,lo acia) ,uedia) 9stonia) Finlanda) <recia) 7olonia) ,lo enia) @u4em%ur(') pe c.nd principiul listei %locate este practicat doar &n Italia) 7ortu(alia) ,pania) ?ul(aria+ /n aceea*i lo(ic de implicare mai acti a ale(torului ine *i !otul unic trans$erabil% 1ceasta &nseamn c ale(torul are un ot pe care &l poate transfera de la un candidat la altul) ale(torul marc#eaz prima opiune) a doua opiune *+a+m+d+ 1stfel) dac prima opiune prime*te fie prea multe oturi *i nu are ne oie de otul dat) fie prea puine *i este e4clus din curs) atunci otul trece la cea de-a doua opiune *+a+m+d+ Ce a!em &n Republica 'oldo!a( /n 8epu%lica 2oldo a) &n prezent) a em un sistem electoral proporional care se or(anizeaz pe %az de list de partid la ni elul unei sin(ure circumscripii electorale care reprezint 131 de mandate+

5in pcate acest sistem nu este unul fcut s a anta-ele ale(torii) ci unul menit s reprezinte c.t mai su%stanial oina partidelor politice+ 1stfel) sistemul electoral moldo enesc0 nu reprezint o le(tur personalizat direct &ntre ale(tor-ales) le(tur care poate fi creat prin fie ot uninominal sau mi4t) fie) &n cazul scrutinelor pe %az de list) prin aplicarea otului preferenial+ ale(erea candidailor este &ndeprtat *i mai mult de ale(tori prin faptul c ale(erea listei se face la ni el naional) ci nu la ni el re(ional "e4+0 &n rile 69 toate scrutinele proporionale pe %az de list se or(anizeaz &n %aza mai multor circumscripii re(ionale care au repartizate un anumit numr de mandate) ci nu &n %aza unei sin(ure circumscripii naionale cum e &n cazul 2oldo ei' creeaz disproporii de reprezentare "pra(ul electoral destul de ridicat duce la nereprezentarea unui numr mare de oturi ale partidelor care nu trec pra(ul'+ 94emplul anului 2331 c.nd pra(ul de asemenea a constituit 6> ne arat circa 2=> din numrul de oturi nereprezentate+ nu ofer ale(torului posi%ilitatea de a -uca un rol acti *i de a inter eni &n selecia candidailor+ @istele prezentate de partide sunt liste %locate!) &n a*a mod ale(torul nu poate sc#im%a ordinea candidailor *i este pus &n faa faptului &mplinit+
Sugestii pentru sistemul electoral moldovenesc Gn mod evident este necesarH cHutarea unui echilibru Intre necesitatea de a acorda alegHtorului posibilitatea de a alege direct persoana doritH i necesitatea unei reprezentHri proporJionale echitabile a voinJei poporului. "e de o parte, partidele politice reprezintH un instrument e(trem de important In gestionarea puterii In stat, pe de altH parte voinJa alegHtorului este e(presia acestei puteri. Astfel, combinarea avantajelor sistemelor electorale e(istente cu aplicarea mecanismelor de echilibrare a dezavantajelor trebuie privitH ca o soluJie de reInnoire a actualului sistem electoral depHit din -epublica oldova. ' direcJie In promovarea unei schimbHri echilibrate ar fi adoptarea unui sistem mi(t, cu alegerea unei jumHtHJi de deputaJi pe baza circumscripJiilor uninominale regionale, iar celei de&a doua pe bazH de listH cu aplicarea votului preferenJial. Astfel, se aplicH i o legHturH directH personalizatH cu alegHtorii * prin vot uninominal, se respectH principiul reprezentHrii proporJionale !inclusiv a minoritHJii# * prin vot In bazH de listH, precum i se

oferH dreptul alegHtorului de a interveni !gestiona# In alegerea sa * prin vot preferenJial obligatoriu. Gn -epublica oldova politicienii s&au obinuit cu faptul cH ei trebuie sH deJinH controlul total, alegHtorilor oferindu&li&se o opJiune ct mai IngustH In alegere, fie votezi Intreaga listH aa cum Ji se prezintH fie stai acasH. Gn aa fel, liderii politici joacH rolul decisiv In cadrul proceselor electorale, fHrH ca alegHtorul sH&i poatH e(prima pe deplin voinJa. "rin urmare, avem o manifestare diformatH a voinJei alegHtorului pentru cH chiar dacH votHm o listH s&ar putea sH avem dubii e(trem de serioase faJH de unii candidaJi de pe acea listH. Asupra acestora nu putem sH ne e(prim nemulJumirea dect stnd acasH, iar dacH totui votHm lista, In pofida nemulJumirii faJH de ei, prin votul e(primat contribuim la alegerea lor. Astfel, alegHtorul este forJat fie sH nu&i e(prime dreptul de a alege, fie sH&i e(prime voinJa Intr&o formH diformatH.