UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

LUCRU INDIVIDUAL

STAGIUL DE PRACTICĂ

Evaluator: POPOVICI Cristina

magistru în drept, lector universitar

Studentul: Popa Tudor gr.1807

Chișinău 2021
1.Principiile de organizare și funcționare a Procuraturii.

Procurorul care participă la judecarea cauzei, trebuie să susţină învinuire în măsura în

care este dovedită. Poziţia procurorului nu trebuie să fie legată de concluziile indicate în
rechizitoriu sau actului de învinuire, ci trebuie să corespundă legii şi să fie întemeiată. Una din
activităţi principale ale procurorului în faza judecării- este constatarea şi lichidarea erorilor
judiciare comise la instanța de fond. Această activitate procurorii îndeplinesc prin declararea
apelurilor şi recursurilor, precum şi prin participarea în şedinţele instanţelor judecătoreşti ierarhic
superioare.

În ceea ce priveşte locul Procuraturii în sistemul de drept, Europa juridică este împărţită între
sistemele în care parchetele se bucură de independenţă totală faţă de parlament şi guvern şi cele
în care procuraturile sunt subordonate uneia dintre aceste autorităţi, beneficiind totuşi de un
anumit grad de independenţă de acţiune. În prezent este prematur să se vorbească de o
armonizare europeană cu privire la un singur model de procuratură.

În cele din urmă identifică următoarele principia de care se ghidează procurorul în activitea sa:

Principiul unităţii organelor procuraturii presupune unitatea scopurilor în activitatea sa;

caracterul comun al formelor şi metodelor exercitării 3 supravegherii asupra executării stricte şi
uniforme a legilor, reacţionare prin aceleaşi mijloace de supraveghere la depistarea derogărilor
de la lege, fie de către Procurorul General, fie de către procurorii subordonaţi lui, precum şi
universalitatea mijloacelor juridice în vederea lichidării cauzelor şi condiţiilor ce le-au favorizat.

Procurorii de orice nivel se conduc de Constituţia Republicii Moldova, de Legea cu privire la

procuratură, fapt care ne confirmă suplimentar unitatea organelor procuraturii. Unitatea şi
centralismul organelor procuraturii sunt asigurate, de altfel, şi prin modul de numire şi de
destituire din funcţie, potrivit art. 125 al Constituţiei Republicii Moldova, Procurorul General
este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului. Procurorii
ierarhic inferiori sunt numiţi de Procurorul General şi îi sunt subordonaţi. Legea procesual-
penală (art. 38) stabileşte că "dacă ofiţerul de urmărire penală nu este de acord cu dispoziţiile
procurorului în ce priveşte punerea sub învinuire a unei persoane, încadrarea juridică a faptei,
sfera învinuirii sau clasarea procesului penal, are dreptul să înainteze procurorului ierarhic
superior dosarul, alăturînd în scris obiecţiile sale". La prima vedere s-ar părea că unitatea şi
centralismul în activitatea procuraturii exclud colegialitatea. Cele mai importante probleme din
activitatea procurorului sunt discutate la Colegiul Lărgit al Procuraturii cu participarea
conducătorilor procuraturilor teritoriale şi specializate. Hotărîrile Colegiului sunt promovate prin
ordinele Procurorului General.

Principiul legalităţii Exercitînd supravegherea executării exacte şi uniforme a legilor,

procuratura activează ea însăşi în strictă conformitate cu legea, în primul rînd călăuzindu-se de
Constituţia Republicii Moldova. Principiul legalităţii în activitatea procuraturii cere ca fiecare act
emis, orice acţiune procedurală să se îndeplinească în strictă conformitate cu legea, să reflecte
cerinţele ei şi să se realizeze prin metode şi forme legale.

Principiul publicităţii Legea cu privire la procuratură obligă la conlucrare cu organele

autorităţilor publice. Procurorul General, iar după caz şi procurorii ierarhic inferiori, comunică
Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi organelor administraţiei publice
centrale de specialitate şi locale starea criminalităţii. Procurorii în cazurile necesare, în limitele
competenţei, fac propuneri şi iau măsuri pentru restabilirea legalităţii şi ordinii de drept
încălcate. În spiritul publicităţii sunt comunicate datele privitoare la starea criminalităţii, nivelul
şi dinamica ei, precum şi măsurile întreprinse împotriva acestor vicii sociale.

Principiul centralismului, unitatea şi centralismul organelor procuraturii Cerinţele înaintate de

Constituţia Republicii Moldova în vederea executării nu numai exacte, ci şi uniforme a legilor
pot fi îndeplinite numai cu condiţia prezenţei unei stricte centralizări şi unităţi a întregului sistem
de organe ale procuraturii. Procuratura Generală a Republicii Moldova, procuraturile teritoriale,
procuratura de transport, cea ecologică, cea penitenciară şi cea militară reprezintă un sistem
unitar de organe.

Principiul independenţei Legislaţia în vigoare stabileşte un şir de mijloace în scopul asigurării

independenţei. Independenţa organelor procuraturii se asigură prin: 1) centralism şi o strictă
subordonare; 2) procedura de numire şi eliberare din funcţie a procurorilor şi anchetatorilor
penali din procuratură; 3) declararea inviolabilităţii procurorilor şi anchetatorilor penali din
procuratură; 4 4) stabilirea incompatibilităţii funcţiei de procuror cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice; 5) inadmisibilitatea intervenţiei în
exercitarea supravegherii de procuror; 6) subordonarea Procurorului General numai organului
reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova.

Principiul autonomiei. Procurorul îşi organizează activitatea şi o desfăşoară pe principiul

autonomiei, asigurat prin independenţă procesuală şi control judecătoresc, care îi oferă
posibilitatea de a lua de sine stătător decizii în cauzele şi în cazurile pe care le examinează. În
acest sens conform art.3 alin. al Legii cu privire la Procuratură din nr. 3 25.02.2016 „În
exercitarea atribuţiilor, procurorul este autonom, imparţial şi se supune numai legii”. Autonomia
procurorului este asigurată prin:

a) determinarea strictă, prin lege, a statutului procurorului, delimitarea atribuţiilor Procuraturii, a

atribuţiilor şi a competenţelor procurorului în cadrul exercitării funcţiilor Procuraturii;

b) procedura de numire, suspendare şi de eliberare din funcţie;

c) declararea inviolabilităţii lui; d) discreţia decizională acordată prin lege procurorului în

exerciţiul funcţiei;

e) stabilirea prin lege a interdicţiilor privind imixtiunea unor alte persoane sau autorităţi în
activitatea procurorului;

f) alocarea de mijloace adecvate pentru funcţionarea sistemului organelor Procuraturii, crearea

de condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţii acestor organe;

g) asigurarea materială şi socială a procurorului;

h) alte măsuri prevăzute de lege. Principiul controlului ierarhic intern şi controlului judecătoresc.
În activitatea Procuraturii, controlul ierarhic intern şi controlul judecătoresc sunt principii care
asigură exercitarea dreptului procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea deciziilor
emise de procurorul ierarhic inferior, precum şi posibilitatea contestării în instanţă de judecată a
deciziilor şi a acţiunilor cu caracter procesual ale procurorului. În vederea realizării principiului
controlului ierarhic intern, Procurorul General exercită, direct sau prin intermediul adjuncţilor săi
ori al procurorilor subordonaţi, controlul asupra activităţii procurorilor

2. Structura și organizarea Procuraturii Republicii Moldova

Conform prevederilor art. 124 din Constituţia Republicii Moldova, Procuratura are următoarele
atribuţii principale: - reprezintă interesele generale ale societăţii; - apără ordinea de drept,
precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor; - conduce şi exercită urmărirea penală; - reprezintă
învinuirea în instanţele judecătoreşti în condiţiile legii.

Structura și organizarea Procuraturii sunt prevăzute în Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la
Procuratură, Legea nr. 159 din 07.07.2016 cu privire la procuraturile specializate, alte acte
normative.
 (2) Procuratura este un sistem unic, care include:
 a) Procuratura Generală;
b) procuraturile specializate;
c) procuraturile teritoriale.
 (3) Structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate şi a procuraturilor
teritoriale, precum şi reşedinţa acestora, se stabilesc şi se modifică de Procurorul General, cu
acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.
 (4) Procuratura Generală are următoarea structură:
Procurorul General
Adjuncții Procurorului General
Direcția cooperare internațională și integrare europeană:
- Secția asistență juridică internațională
- Secția protocol, cooperare internațională și integrare europeană
Direcția urmărire penală și criminalistică:
- Secția unificare a practicii în domeniul urmăririi penale
- Secția combaterea traficului de ființe umane
- Secția tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice
- Secția combatere tortură
Direcția judiciară:
- Secția unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată
- Secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție
- Secția reprezentare în procedurile nonpenale și implementare CEDO
Direcția politici, reforme și protecția intereselor societății:
- Secția politici, reforme și management al proiectelor
- Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice
- Secția justiție juvenilă
 - Secția analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare
- Secția controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret
Secția resurse umane
Procurori pentru misiuni special
Serviciu protecția datelor cu caracter personal
Serviciul de audit intern
Inspecția procurorilor
Direcția finanțe și administrare:
- Secția finanțe și contabilitate
- Secția achiziții publice și logistică
 Secția relații publice
Secția secretariat, petiții și audiență.
Procuraturile specializate:
 Procuratura Anticorupție
 Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Procuraturile specializate pot avea oficii teritoriale sau reprezentanţe în teritoriu, care se
înfiinţează de către Procurorul General la propunerea procurorului-şef al procuraturii
specializate, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.
Modalitatea de organizare, atribuţiile, activitatea, planificarea şi controlul activităţii
Procuraturilor specializate sunt reglementate de Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la
Procuratură, Legea nr. 159 din 07.07.2016 cu privire la procuraturile specializate, alte acte
normative și Regulamentele proprii de activitate.
Procuraturile teritoriale activează, de regulă, în circumscripţiile instanţelor judecătoreşti,
conform competenţei teritoriale administrative.
Procuratura municipiului Chișinău include oficiile: Oficiul Principal, Oficiul reprezentare a
învinuirii în instanța de judecată, Oficiul Botanica, Oficiul Buiucani, Oficiul Centru, Oficiul
Ciocana și Oficiul Rîșcani.
Procuratura UTA Găgăuzia include oficiile: Oficiul Central, Oficiul Ceadîr-Lunga,
Oficiul Comrat și Oficiul Vulcănești.

Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor, în funcţie de

necesităţile instituţionale, în scopul eficientizării organizării interioare a activităţii Procuraturii,
este în drept să creeze noi subdiviziuni structurale în cadrul Procuraturii Generale, a
procuraturilor specializate şi a procuraturilor teritoriale, cît şi procuraturi teritoriale, în limita
numărului de personal al Procuraturii.

3.Selecția și cariera Procurorilor

Conform legii cu privire la Procuratură numire persoanelor la funcția de procuror are loc prin
parcurgerea a mai multor etape respectând anumite condiții: Deci poate a candida la funcția de
procuror persoana care întrunește următoarele condiții:
a) deține cetățenia Republicii Moldova;
b) cunoaște limba de stat;
c) în privinţa ei nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;
d) are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în
domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut
de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor;
e) a absolvit cursurile de formare inițială a procurorilor în cadrul Institutului Național al Justiției
sau, în cazul persoanei care are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcția
respectivă, a susținut examenul în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției;
f) se bucură de o reputație ireproșabilă;
g) anterior, nu i-a fost constatată vinovăția pentru săvîrșirea unei infracțiuni;
g1) nu are, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la
rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la
art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;
h) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției de procuror.
Selecția candidaților la funcția de procuror și cariera procurorilor se fac prin concurs,
avînd drept scop asigurarea unui proces de selecție obiectiv, imparțial și transparent, care să
garanteze alegerea celor mai buni candidați pentru funcția respectivă.
Cariera procurorului presupune promovarea într-o funcție superioară de procuror în
Procuratura Generală sau procuror în procuratura specializată, numirea în funcția de procuror-șef
și adjunct al procurorului-șef, precum și transferul procurorului într-o funcție de același nivel sau
de nivel inferior.
Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor din subordinea Consiliului Superior al
Procurorilor apreciază candidații înscriși în Registrul indicat la art. 22 în baza criteriilor
prevăzute de prezenta lege și conform regulamentului aprobat de Consiliul Superior al
Procurorilor.
În cadrul concursului, candidații sînt apreciați în baza următoarelor criterii principale:
a) nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;
b) capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;
c) vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute la art. 20;
d) calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;
e) respectarea regulilor de etică profesională;
f) activitatea didactică și cea științifică. Procedura și criteriile de selecție a candidaților
pentru funcțiile de procuror și pentru cariera procurorului sînt stabilite detaliat în regulamentul
prevăzut la alin. (1), care se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al
Procurorilor.
4. Rolul Consiliului Superior al Procuraturii în asigurarea autoadministrării
sistemului Procuraturii. Care sunt competențele acestui organ.
Consiliul Superior al Procutraturii este un organ autonom și independendent care participă
nemijlocit la stabilirea numărului de procurori în cadrul Procuraturii emițând avizul necesar plus
la asta el este acel organ care stabiliște numărul procurorilor din fiecare procuratură la
propunerea Procurorului General.
Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competențe ( art. 70 alin. (1)):
a) elaborează și aprobă regulamentele privind activitatea sa, privind funcționarea colegiilor sale
și alte regulamente care îl vizează;
b) elaborează și aprobă regulamentele privind procedura de selecție și cariera procurorilor;
c) elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a Procurorilor și proiectele de
amendare a acestuia;
d) organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, pe care îl
propune Președintelui Republicii;
e) organizează concursuri, selectează și numește pe membrii colegiilor sale din rîndul societății
civile;
f) examinează contestațiile împotriva hotărîrilor luate de colegiile sale;
g) face propuneri Procurorului General privind numirea, transferul, promovarea, detașarea sau
suspendarea procurorilor în condițiile Codului de procedură penală şi ale prezentei legi, precum
şi privind eliberarea din funcție a procurorilor;
h) participă la depunerea jurămîntului de către procurori și de către Procurorul General;
i) stabilește numărul de procurori în cadrul fiecărei procuraturi;
j) desemnează procurorii în cadrul Consiliului Institutului Național al Justiției;
k) aprobă strategia privind formarea inițială și continuă a procurorilor și prezintă avizul asupra
planului de acțiuni pentru implementarea acestei strategii;
l) examinează și prezintă opinii asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în
Institutul Național al Justiției, asupra programelor didactice și a planurilor de învățămînt pentru
cursurile de formare inițială și continuă din cadrul Institutului Național al Justiției, asupra
regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice, precum și
asupra componenței comisiilor pentru examenele de admitere și de absolvire ale Institutului
Național al Justiției;
m) stabilește numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea inițială a
procurorilor în cadrul Institutului Național al Justiției;
n) examinează adresările cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în competența sa;
o) elaborează proiectul Codului de etică al procurorilor, precum și proiectele de modificare a
acestuia, și le propune spre aprobare Adunării Generale a Procurorilor;
p) aprobă proiectul bugetului său, pe care îl prezintă Ministerului Finanțelor;
q) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Procurorilor;
r) participă la elaborarea proiectului de buget al Procuraturii și îl avizează;
s) participă la elaborarea planurilor de dezvoltare strategică a Procuraturii;
t) avizează proiectele priorităților anuale privind activitatea Procuraturii, elaborate de Procurorul
General.

5. Garanțiile de asigurare a independenței procurorului în exercitarea

funcției
GARANTAREA INDEPENDENȚEI PROCURORULUI
Asigurarea independenței procurorului este garantată prin următoarele mecanisme:
a) determinarea strictă, prin lege, a statutului procurorului, delimitarea atribuțiilor
Procuraturii, a atribuțiilor și a competențelor procurorului în cadrul exercitării funcțiilor
Procuraturii; 
b) procedurile de numire, de suspendare și de eliberare din funcție; 
c) inviolabilitatea lui; 
d) discreția decizională a procurorului în exercițiul funcției, acordată prin lege; 
e) stabilirea, prin lege, a interdicției privind imixtiunea altor persoane sau autorități în
activitatea procurorului; 
f) asigurarea mijloacelor adecvate pentru funcționarea Procuraturii, crearea condițiilor
organizatorice și tehnice favorabile activității acesteia; 
g) asigurarea materială și socială a procurorului; 
h) alte măsuri prevăzute de lege. 
(2) În luarea deciziilor, procurorul este independent în condițiile legii. 
(3) În cazul în care deciziile luate de procuror sînt ilegale, acestea pot fi anulate motivat
de către procurorul ierarhic superior.
(4) Persoana ale cărei drepturi și interese legitime au fost afectate prin acțiunile,
inacțiunile sau actele procurorului le poate contesta la procurorul ierarhic superior. Hotărîrea
procurorului ierarhic superior, prin care a fost soluționată contestația, poate fi atacată în instanța
de judecată. 
Inviolabilitatea procurorului este prevăzută la art. 34 al legii și aceaste presupune:
-Inviolabilitatea procurorului asigură garanții de protecție împotriva oricăror intervenții
și imixtiuni în activitatea acestuia. 
- Pătrunderea în locuința sau în încăperea de serviciu a procurorului, în mijlocul de
transport personal sau de serviciu, efectuarea la fața locului a controlului, percheziției sau
ridicarea obiectelor, interceptarea convorbirilor telefonice, percheziția corporală, controlul și
ridicarea corespondenței, a obiectelor și a documentelor care aparțin procurorului se admit numai
în condițiile prevăzute de lege.
- Procurorul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru declarațiile făcute cu
respectarea eticii profesionale.
- Urmărirea penală împotriva unui procuror poate fi pornită numai de către Procurorul
General. Concomitent cu pornirea urmăririi penale, Procurorul General sesizează Consiliul
Superior al Procurorilor în vederea începerii procedurii disciplinare.
-Urmărirea penală împotriva Procurorului General poate fi pornită doar de către
procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.