MINISTERUL CULTURII, EDUCATIEI SI CERCETARII RM

PROCURATURA
MIJLOC DE PROTECŢIE A DREPTURILOR OMULUI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
CUPRINS
1. DESPRE PROCURATURA
2. PUTERE JUDECATOREASCA ORI EXECUTIVA
3. LOCUL PROCURATURII IN SISTEMUL ORGANELOR DE DREPT
4. POSTUL DE PROCUROR
5. PROBLEME SI SOLUTII
6. CONCLUZIE
7. BIBLIOGRAFIE
Despre procuratura
• Constituția Republicii Moldova include Procuratura în sistemul organelor judecătorești, stabilind că ea reprezintă
interesele generale ale societății și apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, conduce și
exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanțele judecătorești în condițiile legii (art. 124).
• Mecanismul de perfecționare a atribuțiilor procuraturii a evoluat o dată cu modificarea de la 5 iulie 2000 a art. 124
din Constituție, când din atribuțiile procuraturii a fost eliminată supravegherea generală.
• Dezvoltarea organelor Procuraturii Moldovei independente poate fi delimitată condițional în 4 etape.
• Prima etapă cuprinde perioada de la adoptarea Declarației de independență până la adoptarea Legii cu privire la
Procuratură, când s-au statuat bazele legale de activitate a acestui organ în condițiile noi.
• A doua etapă include perioada dintre adoptarea legii menționate până la adoptarea la 29 iulie 1994 a primei
Constituții a statului independent Republica Moldova.
• A treia etapă este cuprinsă între perioada de la adoptarea Constituției până la modificările introduse în Constituție
la 5 iulie 2000.
• Cât privește a patra etapă, aceasta se va finaliza atunci, când legislația Republicii Moldova referitor la
• Procuratură va fi ajustată la standardele mondiale.
În majoritatea țărilor europene, activitatea de bază a Procuraturii este recunoscută ca fiind lupta cu criminalitatea
prin conducerea și efectuarea urmăririi penale, precum și prin susținerea acuzării pe cauzele penale în instanță de
judecată. Dacă Procuratura va încerca să acopere activitatea de supraveghere, niciodată nu-i va rămâne loc pentru
activitatea acceptată drept standard – lupta cu criminalitatea.
Putere judecătorească sau executivă?
• Având în vedere poziția ambiguă a Procuraturii în țara noastră, care prin aderarea la Consiliul Europei și semnarea
Acordului de Parteneriat și Cooperare cu UE, și-a exprimat voința de armonizare a legislației și a modului de înfăptuire a
justiției în conformitate cu standardele europene, specialiștii considera necesară punctarea unor aspecte ale acestei
recomandări care au relevanță pentru Republica Moldova.
• Un prim aspect tine de raporturile Procuraturii cu puterea legislativă și executivă. Recomandarea prevede că statele
membre trebuie să ia măsuri apropiate pentru că membrii Procuraturii să-și poată îndeplini misiunea lor față de ingerințe
nejustificate și fără riscul de a determina o răspundere civilă, penală sau de altă natură.
Un alt moment reflectat în Recomandări vizează îndatoririle și responsabilitățile Procuraturii în raport cu justițiabilii.
• În acest sens, în Recomandări se fac referiri la următoarele îndatoriri ale Procuraturii: să acționeze în mod obiectiv,
imparțial și echitabil; să respecte drepturile omului; să se abțină de la orice discriminare fondată pe motive de sex, rasă,
religie, limba, origine etnică, opinii etc.; să vegheze libertatea tuturor în fața legii; să nu facă uz împotriva acuzaților; să
vegheze respectarea principiului egalității armelor în transmiterea informațiilor aflate în posesia sa care ar fi susceptibile
de a asigura desfășurarea echitabilă a procesului; să păstreze confidențialitatea informațiilor s.a.
• În organizarea sa, organul procuraturii este constituit în baza principiului ierarhiei supunerii procurorului. Procuratura
efectuează urmărirea penală de rând cu organele Ministerului Afacerilor Interne, dar aceste organe nu-și exercita
atribuțiile autonom în sistemul organelor judecătorești, în timp ce Procuratura, în corespundere cu legislația, își exercita
atribuțiile autonom în sistemul organelor judecătorești. Procuratura conduce și exercită urmărirea penală, reprezintă
învinuirea în instanțele judecătorești, în condițiile legii. Pe lângă această, Procuratura exercita supravegherea executării și
respectării legilor. Aceste și alte argumente ne amintesc că organul procuraturii are atribuții ale puterii executive și nu
poate fi egalat cu instanțele judecătorești.
Locul procuraturii in sistemul organelor de drept

• S-a preconizat că vor fi limitate funcțiile Procuraturii privind exercitarea

supravegherii în respectarea legilor, adică în supravegherea generală. Până în
prezent există păreri diferite privind locul Procuraturii în sistemul organelor de
drept:
1. Procuratura în calitate de autoritate autonomă;
2. Procuratura în cadrul Ministerului Justiției, atribuindu-i-se funcții executive;
3. Contribuirea Procuraturii la înfăptuirea Justiției, în cauzele civile, penale și
administrative ori (și) supravegherea legalității hotărârilor instanțelor de
judecată și a sentințelor;
4. Exercitarea supravegherii generale a executării uniforme și exacte a legilor.
• Sistemul organelor Procuraturii cuprinde Procuratura Generală, procuraturile
teritoriale și procuraturile specializate.
Postul de procuror
• Procurorul General este numit în funcție de către Parlament, la propunerea
Președintelui acestuia. Mandatul procurorilor este de 5 ani. În exercitarea
mandatului procurorii se supun numai legii. În corespundere cu Legea cu
privire la Procuratură, este inadmisibila intervenția în exercitarea
supravegherii de procuror, care atrage după sine răspunderea în conformitate
cu legea.
• Procurorii în perioada mandatului pot fi destituiți din funcție de către
Procurorul General, în conformitate cu legislația muncii și cu Legea privind
stimularea și răspunderea disciplinară a procurorilor.
• Începând cu 01.01.98, procurorii nu mai au dreptul de a aproba detenția
provizorie. De la acea dată, doar judecătorul poate dispune aplicarea acestei
măsuri preventive. Prezența în proces a procurorului este obligatorie în
materie penală, facultativa în materie civilă, cu excepția cazurilor prevăzute de
lege .
• În cadrul realizării Concepției reformei judiciare și de drept Procuraturii i-a fost acordat un rol aparte care, conform Constituției,
are menirea de a proteja drepturile omului și de a contribui la înfăptuirea justiției.
• Unele aspecte ale reformei judiciare și de drept au fost implementate și realizate cu succes în practică, altele au fost mai puțin
reușite, deoarece reformarea Procuraturii se dovedește a fi cea mai dificilă. Reforma judiciară și de drept cere ca Procuratura să-
și concentreze eforturile asupra urmăririi penale, lucru cu care, de altfel, aceasta și se ocupă în întreaga lume. Apogeul activității
procurorului este susținerea învinuirii în instanță de judecată, prin care se justifică funcția de garantare a drepturilor omului.
Procurorul trebuie să fie conducătorul procesului, care veghează asupra desfășurării în condițiile legii a acestuia, culminând cu o
bună funcționare a lui.
„Activitatea procurorului în perioada reformei judiciare și de drept este caracterizată prin unitatea justiției represive și a justiției
civile, separarea funcțiilor de urmărire și de judecată, subordonarea ierarhică a procurorilor – acestea și alte principii generale
sunt activizate în scopul de a obține un randament mai eficient” .
• Caracterul indivizibil al Procuraturii (Ministerului Public) se exprima prin faptul că orice procuror îndeplinește atribuțiile
Procuraturii, pentru aceasta și în numele ei, menționându-se că în aceeași cauză un procuror poate fi înlocuit cu un alt procuror.
Pe parcursul ultimilor ani se face tot mai mult simțită tendința de a minimaliza rolul procurorului în procesul civil, iar unii autori
ai noilor proiecte de legi susțin ideea excluderii procurorului din procesul civil, lipsindu-1 de dreptul de a interveni pe căile
extraordinare de atac, acest drept acordandu-i-se în exclusivitate părților.

• Reieșind din funcțiile și obligațiunile procurorului, în faza de judecată, este importantă evidențierea unor momente, care
apreciază, mai mult sau mai puțin, eficacitatea contribuției procurorului la efectuarea justiției, precum și la apărarea drepturilor
și libertăților cetățenilor afectați sau implicați în activitatea criminală.
• Un rol important îl are însăși persoana – pregătirea profesională atât a procurorului, cât și a judecătorului.
• O justiție independenta și echitabilă este indispensabilă pentru societate.
Independentă, inviolabilitatea și imunitatea judecătorului și a procurorului sunt stabilite și declarate prin lege, fiind absolut
necesare într-o societate democratică pentru menținerea competenței profesionale în administrarea justiției.
Probleme si solutii
• Conform părerii lui Vasile Rusu, un efect pozitiv în efectuarea justiției îl va avea și simplificarea, procedurii penale. Spre exemplu, prin definirea procedurii
delictului flagrant, procedura cauzei simple și puțin importante cauzele complicate, care, spre deosebire de primele, procedura cărora poate fi prezentată
imediat instanței sau clasate prin procedura de reconciliere, nu pot ajunge în instanță fără procedura obligatorie .
• Potrivit propunerilor de modificare a Constituției, atribuțiile și structura organelor Procuraturii se modifica neesențial, în schimb se propune ca Procurorul
General să fie numit în funcție de către Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Analogic normelor de drept ce reglementează autoritatea judecătorească, se propune ca organizarea Procuraturii ca instituție, pe de o parte, și statutul
procurorului, pe de altă parte, să fie reglementate prin legi diferite.
• Soluționarea definitivă a chestiunii privind direcțiile de activitate a Procuraturii, organizarea acestei instituții, depinde în mare măsură nu numai de adoptarea
Legii cu privire la Procuratură, ci și de traducerea în practică a noilor Coduri: penal, de procedura penală, civil și de procedura civilă.
• Problemele enunțate, impun necesitatea elaborării de măsuri orientate la asigurarea independenței și imparțialității procurorilor, printre care:
– a adopta modificările în Constituție, prin care se va exclude compartimentul „Procuratura” din Capitolul IX „Autoritatea judecătorească”;
– a adopta modificări și completări la Capitolul VIII al Constituției care va stipula locul și rolul Procuraturii. A adopta modificări în legislație prin care organele
Procuraturii vor fi subordonate Ministerului Justiției;
– a abroga stipulările art. 1 alin. 4 al Legii cu privire la Procuratură, în corespundere cu care „Procuratura își exercita atribuțiile ca organ autonom în sistemul
organelor judecătorești”;
– intru asigurarea independenței procurorului, a elabora și a adopta Legea cu privire la statutul procurorului;
– a comasa etapele de cercetare penală și ancheta preliminară într-o etapă de urmărire penală și a subordona urmărirea penală Procuraturii Generale a
procurorilor subordonați acestuia;
– a adopta completări la Legea cu privire la Procuratură, prin care s-ar reglementa prezentarea de către procuraturi a rapoartelor despre activitate, asigurând astfel
transparenta cuvenită în activitatea acestor organe, precum și completări, prin care se va determina modul asigurării securității fizice a procurorilor, care se ocupă
de cercetarea sau examinarea cauzelor social importante.
Implementarea acestora vă duce la îmbunătățirea condițiilor de înfăptuire a justiției, a protecției drepturilor omului în Republica Moldova.
• Un volum însemnat de lucru în scopul apărării drepturilor omului Procuratura efectuează în procesul supravegherii executării de către
organele care înfăptuiesc activitatea operativă de investigație, de cercetare: penală și de anchetă preliminară, respectării legilor în
locurile de reținere și de detenție preventiva, executării pedepselor și a altor măsuri de constrângere, stabilite de instanță
judecătorească, inclusiv în instituțiile de psihiatrie judiciară. a) Sarcinile, ce stau în fata procurorilor care exercita supravegherea
respectării legilor de către organele de anchetă preliminară și de cercetare penală sunt formulate la art. 23 al Legii „Cu privire la
Procuratură”, în
• Codul de procedura penală, în ordinele Procurorului General. Printre acestea:
– nici o infracțiune să nu rămână nedescoperita și nici o persoană, care a comis o infracțiune, să nu scape de răspunderea stabilită de
lege;
– reținerea cetățenilor suspectați de comiterea a unor infracțiuni în modul și în temeiurile stabilite de lege;
– nici o persoană să nu fie nefondat și ilegal trasă la răspundere penală;
– arestarea cetățenilor să fie efectuată numai în baza hotărârii instanței judecătorești;
– respectarea ordinii stabilite de lege în ce privește intentarea și anchetarea cauzelor penale, termenele anchetei, respectarea
drepturilor participanților la activitatea judiciară. b) Obiectul activității de apărare a drepturilor de către procuror constituie:
– apărarea drepturilor și intereselor persoanelor vătămate de pe urma infracțiunilor;
– asigurarea unei examinări atente a plângerilor și cererilor lor;
– luarea tuturor măsurilor pentru restabilirea drepturilor lezate;
– luarea de măsuri pentru repararea prejudiciului material;
– asigurarea securității personale a pătimașului st a membrilor familiei lui, precum și a apropiaților acestuia.
• Efectuând supravegherea în aceste domenii, procurorul trebuie să verifice respectarea legilor la primirea, înregistrarea, evidenta
cererilor și a comunicărilor despre infracțiuni. La fel, supravegherea procurorului asupra respectării normelor de procedura penală în
cadrul efectuării de către organele abilitate a anchetei și a cercetării penale este un garant al realizării și apărării drepturilor și
intereselor legitime ale participanților la procesul penal (bănuiților, învinuiților, pătimașilor, martorilor și a altor cetățeni)-
Supravegherea asupra legalității anchetării se exprima prin depistarea și preîntâmpinarea la timp a încălcărilor de lege, drepturilor
cetățenilor pe parcursul întregului proces al anchetei prin:
– verificarea temeiniciei aplicării măsurilor procesuale de constrângere, a percheziției;
– respectarea și asigurarea reală a dreptului la apărare, a principiului inviolabilității domiciliului;
– preîntâmpinarea folosirii metodelor ilegale de anchetare și evitarea caracterului invinuitor al procesului de acumulare a probelor.
 Concluzie
• In concluzie, procuratura este o putere executive menita supravegherii
exercitarii si respecterii legilor, a drepturilor cetateanului si celor ale omului,
avand ,insa, nevoie de anumite schimbari pentru a imbunatati conditiile de
infaptuire a justitiei.

• Bibliografie:
https://dreptmd.wordpress.com/teze-de-an-licenta/mijloace-de-protectie-a
-drepturilor-omului-in-republica-moldova/