CLASIFICAREA DREPTURILOR

SUBIECTIVE CIVILE

Dupa gradul de opozabilitate: drepturi absolute si drepturi relative

Dreptul absolut poate fi definit ca fiind acel drept subiectiv civil in temeiul caruia titularul
sau poate avea el insusi o anumita conduita; el produce efecte fata de toate persoanele
fizice si juridice
Dreptul relativ poate fi definit ca fiind acel drept subiectiv civil in temeiul caruita titularul
sau, subiectul activ, poate pretinde o anumita conduita subiectului pasiv

Dupa natura continutului drepturilor: drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale

Drepturile patrimoniale sunt drepturile subiective civile care au continut economic,

evaluabil in bani. Ele pot fi clasificate in drepturi reale si drepturi de creanta
- Dreptul real este acel drept subiectiv civil patrimonial in temeiul caruita titularul sau isi
poate exercita prerogativele asupra unui bun determinat, in mod direct, fara a fi necesara
interventia unei alte persoane
- Dreptul de creanta este acel drept subiectiv civil patrimonial in temeiul caruia titularul sau,
subiectul activ (creditorul), poate pretinde subiectului pasiv (debitorul) sa dea, sa faca sau
sa nu faca ceva
Drepturile personale nepatrimoniale sunt drepturi subiective civile care nu pot fi evaluate
in bani, ele sunt strans legate de personalitatea umana: drepturi ce privesc existenta si
integritatea fizica si morala a persoanei

Dupa corelatia dintre drepturi: drepturi principale si drepturi accesorii

Dreptul principal este dreptul subiectiv civil care are o existenta independenta,
nedepinzand de un alt drept
Dreptul accesoriu este dreptul subiectiv civil care nu are o existenta independenta, el
depinzand de un drept principal

Dupa gradul de certitudine conferit titularilor drepturilor: drepturi simple si drepturi afectate de
modalitati

Dreptul simplu este dreptul subiectiv civil care confera titularului sau deplina certitudine si
siguranta, el putand fi exercitat de la nasterea sa, in mod neconditionat
Dreptul afectat de modalitati nu confera titularului sau aceeasi certitudine si siguranta ca
un drept simplu, existenta sau exercitarea lui, depinzand de un eveniment viitor, sigur sau
nesigur, ca realizare, adica de o modalitate (termen, conditie, sarcina)
CLASIFICAREA OBLIGATIILOR CIVILE

Obligatii care se nasc din acte juridice sau din fapte juridice

Actul juridic reprezinta manifestarea de vointa, unilaterala, bilaterala sau multilaterala,

savarsita cu intentia de a produce efecte juridice. Din categoria actelor juridice fac parte:
actul juridic unilateral si contractul.
Faptul juridic reprezinta evenimentul sau actiunea unei persoane, savarsita fara intentia de
a produce efecte juridice, dar care se produc, totusi, in temeiul legii. Din aceasta categorie
fac parte: faptele ilicite cauzatoare de prejudicii (delictele) si faptele ilicite (gestiunea de
afaceri, plata nedatorata, imbogatirea fara justa cauza)

Obligatii in functie de obiectul lor

Obligatia de a da, de a face si de a nu face

- Obligatia de a da consta in indatorirea debitorului dintr-un raport juridic obligational, de a
transmite sau de a constitui in folosul creditorului un drept real asupra unui lucru
- Obligatia de a face consta in indatorirea debitorului dintr-un raport juridic obligational, de
a presta un serviciu, de a executa o lucrare ori de a preda un bun creditorului
- Obligatia de a nu face consta in indatorirea debitorului dintr-un raport juridic obligational
de a se abtine de la anumite actiuni sau inactiuni, pe care ar fi putut sa le faca in lipsa
obligatiei asumate fata de creditor
Obligatii pozitive si obligatii negative
- Obligatiile pozitive sunt acelea care implica o actiune
- Obligatiile negative sunt obligatiile care implica o inactiune
Obligatii de rezultat si obligatii de mijloace
- Obligatia de rezultat consta in indatorirea debitorului fata de creditorul unui raport
obligational, de a desfasura o anumita activitate in scopul de a ajunge la un rezultat bine
stabilit
- Obligatia de mijloace consta in indatorirea debitorului fata de creditor, intr-un raport
obligational, de a depunde tot efortul si staruinta in vederea atingerii unui anumit rezultat
Obligatii perfecte si obligatii imperfecte
- Obligatia perfecta este aceea a carei executare poate fi adusa la indeplinire, in caz de
nevoie, prin apelarea la forta de constrangere a statului
- Obligatia imperfecta este aceea a carei executare nu poate fi adusa la indeplinire prin
apelarea la forta de constrangere a statului, dar daca este executata de bunavoie,
debitorul nu poate cere restituirea prestatiei
Obligatii obisnuite, reale si opozabile tertilor
- Obligatia obisnuita este aceea pe care debitorul are indatorirea sa o aduca la indeplinire
fata de creditor asa cum rezulta din raport lor juridic obligational
- Obligatia reala este obligatia titularului unui drept real asupra unuk bun determinat, pe
care o dobandeste impreuna cu bunul
 - Obligatia opozabila tertilor este obligatia debitorului dintr-un contract, care este atat de
strang legata de obietul contractului, incat se transmite si unui tert care nu a participat la
incheierea contractului
Obligatii simple si obligatii complexe
- Obligatiile simple sunt acelea care nu au in continutul lor un element de complexitate
- Obligatiile complexe sunt: obligatii afectate de modalitati, de termen sau conditie si
obligatii plurale

CLASIFICAREA BUNURILOR
Dupa calitatea titularului din al carui patrimoniu fac parte:

Bunuri care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica al statului sau al unitatilor
administrativ teritoriale
Bunuri care formeaza obiectul dreptului de proprietate privata al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale sau al cetatenilor

Dupa posibilitatea de a face obiectul unor acte juridice civile:

Bunuri care se afla in circuitului civil, ce pot fi dobandite si instrainate prin acte juridice
civile
Bunuri care sunt supuse unui regim special de circulatie, bunurile care pot fi dobandite,
detinute sau instrainate cu respectarea unor conditii expres prevazute de lege
Bunuri care sunt scoase din circuitul civil, bunurile ce nu pot face obiectul unor acte
juridice translative sau constitutive de drepturi reale

Dupa natura bunurilor si calificarea data lor de lege:

Bunuri imobile ce au o asezare fixa, stabila, permanente: imobile prin natura lor, prin
destinatia lor, prin obiectul la care ele se aplica
Bunuri mobile ce se pot deplasa dintr-un loc in altul, fie prin forta proprie, fie cu ajutorul
unei forte straine

Dupa modul in care sunt determinate:

Bunuri determinate individual sau certe, bunuri ce se deosebesc de alte bunuri

asemanatoare, prin insusirile lor specifice, proprii
Bunuri determinate generic sau de gen, bunuri ce se caracterizeaza prin insusiri comune
unei anumite categorii de bunuri din care fac parte

Dupa cum se pot schimba sau nu cu altele

Bunurile fungibile sunt acelea determinabile dupa numar, masura sau greutate, astfel
incat pot fi schimbate, inlocuite unele cu altele, in executarea unei obligatii civile
Bunurile nefungibile sunt acelea care nu pot fi schimbate unele cu altele in executarea
unei obligatii civile, care au o anumita individualitate

Dupa cum intrebuintarea bunurilor conduce sau nu la consumarea substantei lor

 Bunuri consumptibile ce la prima lor intrebuintare obisnuita isi consuma substanta sau
sunt instrainate
Bunuri neconsumptibile ce printr-o intrebuintare normala nu-si consuma substanta, ele
putand fi utilizate in mod repetat sau continuu

Dupa posibilitatea impartirii bunurilor, fara a le schimba destinatia

Bunuri divizibile ce se pot imparti fara a li se schimba destinatia

Bunuri indivizibile ce nu pot fi impartite, deoarece impartirea ar face improprie folosinta lor
conform destinatiei

Dupa corelatia dintre bunuri

Bunurile principale au o existenta de sine statatoare si pot fi folosite independent de alte

bunuri
Bunurile accesorii nu pot fi folosite decat in legatura cu un bun principal

Dupa cum bunurile sunt producatoare de fructe sau nu

Bunuri frugifere ce produc alte bunuri, in mod periodic, fara a li se consuma substanta
Bunuri nefrugifere ce nu pot produce alte bunuri fara a li se consuma substanta

CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE

CIVILE
Dupa numarul partilor

- Unilaterale repr maniferstarea de vointa

- Bilaterale
- Multilaterale

Dupa scopul urmarit la incheierea lor

- Cu titlu gratuit
- Cu titlu oneros

Dupa momentul in care isi produc efectele

- Acte juridice intre vii

- Acte juridice pentru cauza de moarte

Dupa modul de formare

- Consensual
- Solemn
- Real

Dupa efectele pe care le produc

 - Constitutiv
- Translativ
- Declarativ

Dupa importanta actului juridic in raport cu un bun sau cu un patrimoniu

- De conservare
- De administrare
- De dispozitie

Dupa rolul recunoscut de lege vointei partilor in determinarea continutului actelor juridice

- Subiectiv
- Conditie

Dupa corelatia dintre ele

- Principale
- Accesorii

Dupa posibilitatea incadrarii lor juridice in unul din tipurile de acte juridice reglementate expres
de lege

- Tipic
- Atipic

Dupa modul de incheiere a actelor juridice civile

- Strict personale
- Prin reprezentare

Dupa modul lor de executare

- Cu executare imediata
- Cu executare succesiva

VICIILE DE CONSIMTAMANT
Eroarea consta intr-o falsa reprezentare a realitatii, intr-o perceptie gresita cu privire la anumite
imprejurari legate de incheierea unui act juridic.

Dolul consta in inducerea in eroare a unei persoane prin utilizarea de manopere frauduloase, in
scopul de a o determina sa incheie un anumit act juridic.

Violenta consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i provoace o temere, care o
determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

Leziunea reprezinta paguba materiala pe care o sufera una dintre partile unui act juridic cu titlu
oneros si comutativ, din cauza vaditei disproportii ce exista intre prestatii.
CONDITII DE VALIDITATE A OBIECTULUI ACTULUI
JURIDIC CIVIL
Obiectul trebuie sa existe.

Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil.

Obiectul trebuie sa fie posibil.

Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil.

Obiectul trebuie sa fie licit si moral.

NULITATEA
Nulitatea este o sanctiune civila care intervine in cazul incheierii unor acte juridice cu
nerespectarea conditiilor de validitate, de fond sau de forma, impuse de lege.