333.re#erat.

ro

BALISTICA JUDICIAR

I.
1.Notiune

Consideraii generale

Balistica judiciara re re!inta o ada tare a cunostintelor de "alistica generala la s eci#icul acti$itatii organelor judiciare% nu odata con#runtate cu cau!e in care #a tuitorii au #olosit ar&e de #oc% deci ute& de#ini "alistica judiciar' ca #iind o ra&ur' distinct' a te(nicii cri&inalistice% destinat' e)a&in'rii ar&elor de #oc *i ur&elor acestora% rin &etode *i &ijloace te(nico+*tiini#ice s eciali!ate% ,n sco ul deter&in'rii ,& rejur'rilor ,n care a #ost #olosit' o ar&' la co&iterea unei in#raciuni *i al identi#ic'rii sale1. Balistica generala are o s#era &ai larga de cercetare% i& usa de sarcinile s ecialistilor ce acti$ea!a in do&eniul roiectarii% #a"ricarii si #olosirii ar&elor si a &unitiilor in sco de atac sau de a arare% "alistica judiciar' ,*i ro une s' identi#ice o ar&' du ' ur&ele l'sate e tu"% s' deter&ine distana de la care s+a tras% s' sta"ileasc' $ec(i&ea a ro)i&ati$' a ,& usc'turii etc.. De aceea sunt cunoscute cate$a do&enii distincte ri$itoare la +"alistica interioara% care studia!a #eno&enele ce se roduc in canalul te$ii ar&ei du a ercutare. +"alistica e)terioara% care e)a&inea!a #eno&enele ce se roduc din &o&entul in care glontul araseste gura te$ii si ana la atingerea tintei. +"alistica tintei% care are dre t sco cercetarea #eno&enelor ce se roduc rin atingerea acsteia de catre glont sau roiectil. Ada tand cerintelor sale re!ultatele cercetarilor din "alistica generala% "alistica judiciara studia!a& ar&ele de #oc si ur&ele acestora% rin &etode *i &ijloace te(nico+*tiinti#ice &oderne% in sco ul deter&inarii i& rejurarilor in care a #ost #olosita o ar&a de #oc la sa$arsirea #a tei *i a identi#icarii sale% a oi a tragatorului. Cunoa*terea notiunilor de "alistica judiciara% atat de organele de ur&arire enala% cat si de instantele de judecata% este tot &ai necesara% e &asura ce nu&arul #a telor enale sa$ar*ite rin #olosirea ar&elor de #oc este in continua cre*tere. A$e& in $edere *i di$ersi#icarea si er#ectionarea ar&a&entului u*or% #olosit de gru e de co&ando% teroristi sau alte ersoane ce re!inta ericol entru societate.
1

Aionioaie Constantin% Sandu Ioan /ugen% Tratat de Tactic Criminalistic% ediia a II+a re$'!ut' *i co& letat'% /d. Car ai% Bucure*ti% 1001% agina 12.

1. 4"iect Balistica judiciara studia!a ar&ele de #oc% &unitia si ur&ele acestora% create e cor ul sau i&"raca&intea ersoanei ori e alte o"iecte. Ar&ele de #oc sunt #oarte $ariate in ceea ce ri$este constructia *i #unctionarea lor. Balistica judiciara studia!a doar ar&a&entul usor #olosit de in#anterie% a carui &ani ulare este &ai co&oda. /ste contro$ersata ro"le&a care+si ro une sa sta"ileasca daca studierea ar&elor de #oc *i a ur&elor i& u*caturii intalnite e cor ul $icti&ei ar a artine cri&inalisticii sau &edicinei legale. 5ana ce literatura de s ecialitate $a reu*i eel utin sa a ro ie cele doua uncte de $edere contradictorii% organele judiciare% e) ertii cri&inalisti si &edicii legi*ti tre"uie sa cola"ore!e% entru a#larea ade$arului in rocesul enal. 5ro"le&ele contro$ersate la care ne+a& re#erit constituie inca o do$ada in s rijinul a#ir&atiei otri$it careia% desi cri&inalistica are un o"iect de studiu ro riu% ne se oate de!$olta #ara o stransa cola"orare cu alte stiinte% intre care un loc i& ortant il ocu a &edicina legala% c(i&ia% #i!ica etc. aceasta o"ser$atie este deo otri$a $ala"ila si entru "alistica judiciara1. 2.Sarcinile "alisticii judiciare Sarcinile "alisticii judiciare re$in organelor judiciare *i e) ertilor cri&inali*ti. 4 enu&erare c(iar succinta a acestor sarcini% indi#erent ca re$in organelor judiciare sau e) ertilor% se re#era la ur&atoarelea. Descoperirea armelor de foc si a munitiilor folosite. /ste ri&a grija a organelor judiciare% sosite la #ata locului entru a utea asigura identi#icarea *i rinderea tragatorului. b. Descoperirea i studierea urmelor lasate de intrebuintarea unei arme de foc. In aceasta acti$itate sunt antrenate ec(i e &i)te din care% in &od o"ligatoriu% tre"uie sa #aca arte% e langa organele de ur&arire enala 6 olitist% rocurer7% &edicul legist% e) ertul cri&inalist% alti s ecialist8. c. Verificarea tehnic a armei. Aceasta sarcina re$ine% in ri&ul rand% o#iterului de olitie s eciali!at in ro"le&e de ar&a&ent *i &unitii% in ceea ce ri$este ri&ele constatari

Al'&oreanu Sorin% Criminalistica, /d. Riso rint% Cluj Na oca% 1999% agina 1:.

e#ectuate la #ata locului. a oi e) ertul cri&inalist% in la"orator% unde e)ista &ijloace te(nice adec$ate% $a clari#ica as ectele de detaliu ale c(estiunilor in discutie.. d. Examinarea gloantelor si tuburilor. /ste o acti$itate co& le)a% care se des#a*oara tot in doua eta e. 5ri&ele cercetari se #ac la #ata locului de catre o#iterul de olitie s eciali!at in ro"le&e de ar&a&ent *i &unitii% iar daca sunt necesare *i alte reci!ari% se continua e)a&inarea de catre e) ertul cri&inalist. Aceasta sarcina re!inta un interes articular deoarece ca ur&are a e)a&inarii gloantelor *i tu"urilor% se ot a#la date utile identi#icarea ar&ei cu care s+a tras *i% in cele din ur&a% a tragatorului. 4 alta gru a de sarcini% deose"it de i& ortante% care re$in% in rinci al% e) ertului cri&inalist% se re#era la- sta"ilirea directiei si distantei de tragere% e)a&inarea ori#iciului de intrare si a ori#iciului de iesire% sta"ilirea i& rejurarii ri$itoare la inlocuirea unor iese originale ale ar&ei cu unele iese straine. De ase&enea% tot e) ertul cri&inalist tre"uie sa sta"ileasca si alte detalii ri$itoare la ung(iul de tragere% natura &aterialului din care sunt con#ectionate gloantele. entru

II.

Notiuni generale des re ar&ele de #oc si &unitiile #olosite de acestea

1. Ar&ele de #oc 4rganele judiciare tre"uie sa ai"a cunostinte ele&entare ri$itoare la ar&ele de #oc%

entru a utea sa identi#ice ar&ele #olosite la sa$ar*irea unei in#ractiuni% sa caute *i sa $alori#ice ur&ele i& u*caturii% *i% &ai ales% sa stie care sunt li&itele e) erti!ei cri&inalistice in acest do&eniu. De ase&enea% organele judiciare tre"uie sa inteleaga *i sa inter rete!e ra oartele de e) erti!a cri&inalistica in totalitate% si nu nu&ai conclu!iile acestora% asa cu& se inta& la de #oarte &ulte ori. In ti& ce "alistica &ilitara studia!a o i&ensa $arietate de ar&e de #oc% "alistica judiciara cercetea!a nu&ai ar&ele u*oare% nu&ite *i ar&e de &ana. 4rice ar&a% care re!inta interes entru cri&inalistica% este alcatuita din trei arti rinci ale- tea$a% ansa&"lul &ecanis&elor *i atul sau &anerul2. a. Teava.
2

Boto* Ilie% Criminalistic, /d. Riso rint% Cluj+ Na oca% 1991% agina ;<.

Du a sco ul ur&arit rin constructia ar&ei% tea$a oate #i g(intuit'% atunci cand tre"uie sa asigure #orta si $ite!a necesare roiectului% sau lis'% atunci cand tre"uie sa asigure doar #orta *i directia alicelor% cu& este ar&a de $anatoare. Tea$a este construita dintr+un otel s ecial% care tre"uie sa re!iste la entru a ajunge la tinta. ". Ansamblul mecanismelor. /ste alcatuit din &ai &ulte iese% in #unctie de destinatia ar&ei- %%#oc cu #oc= sau #oc auto&at. Intre aceste iese intalni&- inc(i!atorul% g(eara e)tractoare% ercutorul% ejectorul etc. Studiul acestor iese este un aliaj &ai dur si% de aceea% lasa e acesta ur&e utile cercetarii cri&inalistice. c. atul sau manerul. Are rolul de a usura #olosirea ar&ei% atenuind uterea reculului. Desi re!inta un interes &ai redus in ra ort cu ri&ele 1 ele&ente% tre"uie cunoscut si cercetat% deoarece e el se ot i& ri&a ur&ele digitale ale tragatorului sau unele ete de sange. 1. Clasi#icarea ar&elor de #oc. Se ot #ace clasi#icari ale ar&elor du a &ai &ulte criterii;a. Dupa destinatie! " ar&e &ilitare 6 usti% istoale% cara"ine etc.7. + ar&e de a arare a ro iata 6re$ol$ere% istoale7. + ar&e de $anatoare. + ar&e s orti$e de tir. + ar&e cu destinatii s eciale 6 istoale de se&nali!are% de lansat rac(ete% de alar&a% cu ga!e lacri&ogene etc.7 ". Dupa lungimea tevii. 5otri$it acestui criteriu sunt cunoscute ar&e cu tea$a lunga% ar&e cu tea$a &ijlocie *i ar&e cu tea$a scurta. Din ri&a su"gru a #ac arte cara"inele *i ar&ele de $anatoare% iar din cea de+a doua su"gru a #ac arte istoalele auto&ate. Ar&ele din a treia su"gru a re!inta un interes deose"it in cri&inalistica% deoarece% #iind cele &ai usoare *i
;

resiunea

uternica de!$oltata de

a rinderea ul"erii in &o&entul declan*arii #ocului *i sa dirije!e roiectilul sau alicele

C'tun' Nelu >iorel% Criminalistic, /d. C.?.Bec@% Bucure*ti% 199<% agina A0.

&ai co&od de

urtat% sunt #rec$ent #olosite la sa$ar*irea #a telor i& otri$a $ietii si

integritatii cor orale- accidente% sinucideri% o&ucideri sau ucideri din cul a. Sunt cu rinse aici toate ti urile de istoale *i re$ol$ere. Din unct de $edere te(nic% istoalele ot asigura trageri se&iauto&ate% iar cu re$ol$erele se ot #ace nu&ai trageri re etate sau %%#oc cu #oc=% c. Dupa constructia canalului tevii e)ista ar&e cu tea$a lis' 6drea ta% neteda7. Din ri&a categoric #ac arte ar&ele &ilitare si% in &od e)ce tional% ar&ele de $anatoare cu destinatie s ecial'. B(inturile sunt ridicaturi deli&itate de *anturi aralele% care% in interiorul te$ii% au o directie elicoidala. Dia&etrul te$ii% &asurat intre doua *anturi o use% cores unde de regula% dia&etrului glontului. Dia&etrul te$ii% &asurat intre doua g(inturi 6 linuri7% cores unde cali"rului ar&ei si este &ai &ic decat dia&etrul glontului. Di#erenta de dia&etru asigura trecerea #ortata a glontului rin tea$a *i i& ri&area unei &i*cari de in$artire in jurul a)ei ro rii. Aceasta &iscare continua ana la atingerea tintei si ii asigura cre*terea uterii de in#rangere a re!istentei o use de aer *i a oi de tinta. Studiul g(inturilor *i al santurilor re!inta interes in e) erti!a cri&inalistica entru identi#icarea ar&ei cu care s+a tras% du a ur&ele caracteristice lasate de g(inturi de roiectil. Se *tie ca nu&arul% lati&ea% directia *i ung(iul de rasucire al g(inturilor di#era #iecare ti de ar&a. Cajoritatea ar&elor de $anatoare nu au linuri 6g(inturi7 si goluri 6*anturi7% ci interiorul te$ii este neted% *ters% de unde *i denu&irea de tea$a lis'. d. Dupa modul de functionare se disting ar&e neauto&ate 6%%#oc cu #oc=7% se&iauto&ate si auto&ate. Ar&ele neauto&ate #ac arte din ri&a generatie a ar&elor de #oc. /le au cea &ai si& la constructie *i a ese entru #iecare i& uscatura tragatorul tre"uie sa &ane$re!e entru ca g(eara inc(i!atorul% entru a introduce un cartus in ca&era de e) lo!ie% sa asigure inc(iderea% a oi sa e tragaci. Du a #iecare tragere tre"uie &ane$rat inc(i!atorul% e)tractoare sa scoata tu"ul din loca*ul te$ii% iar ejectorul sa ,l arunce a#ara. Se #ac alte &ane$re entru trecerea unui cartu* din &aga!ie in ca&era de e) lo!ie. Ar&ele se&iauto&ate sunt ast#el construite% ,ncDt #orta ga!elor asigura &ai intai unerea in &iscare a riectilului tras% a oi ejectarea tu"ului tras *i reincarcarea cu un alt cartus% din &aga!ie 6incarcator7. /ste deci asigurata nu&ai incarcarea% deoarece entru o noua tragere

este necesara o alta a asare e tragaci. In ulti&ii ani% nu&arul ar&elor se&iauto&ate 6si cu atat &ai &ult al celor neauto&ate7 scade tot &ai &ult in #a$oarea ar&elor auto&ate. Ar&ele auto&ate au un siste& al &ecanis&elor de tragere #oarte co& le)% care o#era osi"ilitatea tragatorului sa e)ecute #ocuri in serie rintr+o singura a asare e tragaci 6serii scurte sau serii lungi% ri$ind intregul &carcator7. Cadenta de tragere la cele &ai noi ti uri este atat de &arita% &eat se oate ajunge la cate$a lo$ituri e secunda. e. Dupa calibru, ar&ele se i& art in ar&e cu cali"ru &ic% &ijlociu si &are. Ar&ele de cali"ru &ic sunt cele care au cali"rul ana la A%2: &&. Cele cu cali"ru &ijlociu sunt cele cu rinse intre A%2: && si 0 &&% iar cele de cali"ru &are de asesc 0 &&. 5entru ar&ele cu tea$a g(intuita cali"rul re re!inta distanta in &ili&etri &asurata intre doua ti uri o use. 5entru ar&ele cu tea$a lisa% cali"rul este dat de nu&arul de "ile de lu&" necesar entru aco erirea dia&etrului te$ii. Se ia ca "a!a de calcul nu&arul de "ile 6alice 7 ce oate #i #a"ricat dintr+un #und de lu&" 6cca.:99gr7. Deci% din aceeasi cantitate de &etal% $a re!ulta un nu&ar de "ile &ai &are% daca dia&etrul lor este &ai &ic% si un nu&ar &ai &ic de "ile 6alice7% dar cu dia&etrul &ai &are. f. Dup fabricatie, distinge& ar&e roduse in intre rinderi &ecanice de inalta te(nicitate 6#a"rici de ar&a&ent7 si ar&e roduse arti!anal. A&"ele categorii re!inta interes entru organele judiciare si e) erti% deoarece #iecare roducator i& ri&a e ar&a i& ortante re ere ce #olosesc la identi#icare. ar&ele arti!anale% destul de ras andite% un ro"le&e deose"ite% entru ca% de #oarte &ulte ori% sunt roduse unicate. La aceasta ulti&a categoric% e) ertul cri&inalist $a tre"ui sa sta"ileasca% in ri&ul rand% daca ot #i #olosite la tragere sau daca inde linesc conditiile te(nice entru a #i cali#icate ar&e de #oc. 2. Cunitiile ar&elor de #oc. 5e langa cunostintele ele&entare ri$itoare la ar&ele de #oc% organle judiciare tre"uie sa cunoasca si datele rinci ale ri$itoare la constructia cartuselor #olosite la aceste ar&e. In acest do&eniu% sarcini de &are ras undere re$in e) ertului cri&inalist% dar si organelor judiciare tre"uie sa stie cu& se re!inta cartusele a"andonate la locul #a tei sau ierdute% trase sau netrase% di&ensiunea lor etc:.
:

Cio raga Aurel% Iaco"u' Ioan% Criminalistic, /d. Juni&ea% Ia*i% 1991% agina :A.

A. Cartu*ele entru ar&e cu tea$a g(intuita. 4ricare ar #i cali"rul ar&ei% la un cartus distinge& ur&atoarele ele&ente de constructie- glontul% tu"ul% ca sa si ul"erea. a. #lontul $proiectilul% se re!int' su" #or&a gloanelor% alicelor sau &itralierelor. acesta este #or&at din &etal si din alte co& onente% in #unctie de destinatia data de #a"ricant. Du a acest criteriu e)ista gloante o"isnuite si gloante cu destinatie s eciala. Un glont o"isnuit este #a"ricat din &etal. 5ri&ele cartuse construite de industria de ar&a&ent erau #or&ate dintr+un singur ti de &etal- cu ru sau lu&". Intrucat aceste &etale sunt #oarte &oi% au tre"uit sa #ie aco erite cu o ca&asa otelita% entru a se asigura atrunderea tintei. In ulti&ii ani% entru ca&asa care aco era &ie!ul glontului% #a"ricat tot din otel% sunt #olosite oteluri s eciale% &ai ales entru $ar#ul glontului. Bloantele s eciale au constructii di#erite% du a destinatia data de roiectant si #a"ricant. Sunt cunoscute gloante er#orante% trasoare% incendiare etc.% sau cu destinatii &ulti le- er#orant+incendiare% er#orant+incendiare trasoare etc. Eor&a glontului di#era tot du a destinatia data. Dia&etrul glontului este &ai &are la &ijloc% &ai redus la "a!a si din ce in ce &ai &ic s re $ar#. Atat "a!a% cat si $ar#ul glontului ot ri&i #or&e di#erite% in ra ort de ti ul ar&ei si% &ai ales% de destinatia data de roiectant. ". Tubul cartuului. /ste construit din &etal si are di&ensiuni 6lungi&e si dia&etru7 di#erite% du a cali"rul si ti ul ar&ei. Se #olosesc &etale sau aliaje care sa asigure re!istenta dar *i &alea"ilitatea dorita. Tu"ul are o #or&a a ro iata de un trunc(i de con% cu dia&etrul &ai &are la "a!a *i &ai &ic s re locul de #i)are a cartu*ului. Ba!a% nu&ita ro!eta% re!inta un sant in care $a atrunde g(eara e)tractoare% iar $ar#ul are dia&etrul &ai &ic% cores un!ator dia&etrului ca&erei de e) lo!ie *i unde se #i)ea!a glontul. In interiorul tu"ului se introduce ul"erea e) lo!i$a% iar la "a!a lui este #i)ata ca sa. c. Capsa este construta dintr+un &etal &oale% cu eretii su"tiri% in care se de un su"stante e) lo!i$e% care se a rind #oarte usor la declansarea #ocului si atingerea ei de ca ul acului ercutor. Cele &ai #olosite sunt #ul&inatul de &ercur si sti"iatul de lu&". d. ulberea $praful de pusca%. /ste alcatuita dintr+un a&estec de su"stante care% rin a rindere% roduc ga!e si o resiune #oarte uternica% de a ro)i&ati$ 2:99 at&os#ere% asigurand $ite!a si #orta de atrundere a glontului% dirijat s re gura te$ii. La ince utul industriei de ar&a&ent si &unitii s+a #olosit ul"erea neagra% nu&ita si ul"ere cu #u& a carei co& o!itie

de "a!a o constituie a!otarul de otasiu. Tre tat% ea a #ost a roa e in intregi&e inlocuita% Dn' in re!ent% la cartu*ele destinate ar&elor cu tea$a g(intuita se utili!ea!a ul"erile coloidale% denu&ite si ul"eri #ara #u&. La #a"ricarea lor se utili!ea!a iro)ilina si nitroglicerina% in a&estec cu alti co& usi% de i& ortanta secundara. B.Cartusele entru ar&ele cu tea$a lisa. La un cartus entru ar&ele cu tea$a lisa distinge& ur&atoarele ele&ente de constructie- roiectilul% tu"ul% ca sa% ul"erea% "ura *i rondelul. a. roiectilul entru cartu*ul ar&ei de $anatoare il constituie% de cele &ai &ulte ori% alicele s.i &itraliile si% &ult &ai rar% glontul. Alicele *i &itraliile sunt "ile de lu&" cu dia&etre di#erite% iar gloantele au o constructie s eciala% care le deose"e*te de cele ale ar&elor cu tea$a g(intuita. b. Tubul cartu*ului este construit% de regula% din carton si &ai rar din &etal sau aliaje. In ulti&ul ti& % locul cartonului a #ost luat de &aterialele lastice. 4ricare ar #i &aterialul #olosit la constructia cor ului tu"ului 6carton% &aterial lastic7% "a!a 6ro!eta7 este construta intotdeauna din &etale &oi sau di#erite aliaje. c. Capsa este #i)ata la "a!a ro!etei si contine e) lo!i$i care se a rind la atingerea de catre ca ul arcului ercutor. Se #olosesc aceia*i e) lo!i$i ca si cartusul ar&ei cu tea$a g(intuita. S re deose"ire de ca sa cartu*ului entru ar&a cu tea$a g(intuita% care se #olose*te o singura data% la cartus.ul ar&ei de $anatoare ca sa oate #i ianlocuita cu usurinta de catre tragator. acest #a t ajuta organul judiciar si e) ertul cri&inalist sa sta"ileasca de cate ori a #ost inlocuita ca sa% deci la cate trageri a #ost #olosit acelasi cartus.% du a inlocuirea ca sei. d. ulberea #olosita la cartusele ar&ei de $anatoare este ul"erea cu #u& *i are acelasi sco - De a de!$olta% rin a rindere% ga!e a caroro resiune sa dirije!e roiectilul 6alice% &itralii% glons7 s re gura te$ii. e. &ura. In #a"ricile de &unitii se #oloseste o asla din care se con#ectionea!a un erete des artitor intre ul"ere *i alice. De aceea% o intalni& nu&ai la ri&a tragere t. ca la tragerile ur&atoare cu acelasi cartu* este con#ectionata de tragatori din #rag&ente de te)tile% (artie o"i*nuita sau c(iar (artie de !iar. 4rg. de cercetare enala o cauta cu &ult

interes in ti& ul cercetarii la #ata locului t. ca oate contri"ui la identi#icarea ar&ei cu care s+a tras% a oi la identi#icarea tragatorului. f. 'ondela. Du a cu& o antici a denu&irea% este un ca ac de carton a licat la gura cartusului% t a asigura inc(iderea si rotejarea incarcaturii. 5re!inta interes t ca oarta i& ri&at e ea cali"rul cartusului. Ajuta la identi#icarea cali"rului ar&ei atunci cand la locul #a tei se gaseste un cartus netras. Uneori% du a ter&inarea tragerilo% ra&an cartuse in a ro ierea locului unde s+a a#lat tragatorul in &o&entul declansarii #ocului.. /le&entele tragerii5entru e)a&inarea ur&elor ,& u*c'turii% entru sta"ilirea distanei *i a direciei de tragere% este necesar a se a$ea ,n $edere &ai &ulte ele&ente1. Viteza proiectilului este ,n #uncie de ti ul *i cantitatea de ul"ere% de greutatea roiectilului *i de lungi&ea e$ii 6la e$ile cu art' scurt' F 299+;99 &Gs% la ar&ele cu ea$' lung' F este <99 &Gs7. 1. Traiectoria este linia cur"at' descris' de centrul de greutate al roiectilului ,n dru&ul arcurs de la ie*irea din ea$' Dn' la int'. /a este in#luenat' nu nu&ai de #ora gra$itaional'% ci *i de re!istena aerului% #ora *i direcia $Dntului% ali #actori ad&os#erici. 2. Btaia armei este distana &a)i&' la care oate s' ajung' un roiectil. interesea!' "'taia e#icace% adic' distana la care roiectilul ,*i &enine reci!ia *i #ora districti$' *i de inde ,n ri&ul rDnd de $ite!a iniial' a glonului.

III.

Ur&ele #or&ate rin #olosirea ar&elor de #oc

Se ,nelege e de o arte ur&ele create de ar&' e cartu*ul tras% cDt *i ur&ele ,& u*c'turii create e cor ul $icti&ei sau e o"eictele asu ra c'rora *i+au e)ercitat aciunea roiectilul% ceilali #actori su li&entari de tragereA. A. Ur&ele #or&ate de ar&' e cartu*1. Ur&ele de e tu"- se #or&ea!' ,n trei eta e succesi$e- ,nc'rcarea% tragerea *i e)tragerea tu"ului tras. Cecanis&ele ce concur' la #or&area ur&elor sunt- ercutorul%
A

Berc(e*an >asile% Valorificarea tiin(ific a urmelor infrac(iunii, $ol.I% /d. Little Star% Bucure*ti , 1991% agina H1.

eretele #rontal al ,nc(i!'torului% g(eara e)tractoare% ragul arunc'tor *i ereii ca&erei de detonare. In &o&entul ,nc'rc'rii se #or&ea!' ur&e dina&ice longitudinale e ereii laterali ai tu"ului rin ,& ingerea cartu*ului din ca&era de detonare. se #or&ea!' *i ur&a g(earei e)tractoare care rinde ro!eta sau gulerul tu"ului. In &o&entul tragerii a ar ur&ele ercutorului *i ale eretelui #rontal al ,nc(i!'torului ce se #or&ea!' e #undul cartu*ului. In &o&entul e)tragerii tu"ului se i& ri&' e rigol' ur&ele g(earei e)tractoare% iar e #undul tu"ului ur&ele ragului arunc'tor. 1. Ur&ele de e glon au un caracter dina&ic *i re#lect' caracteristicile

construciei interioare a e$ii g(intuite 6e). ur&e ale linurilor% ale #lacurilor g(intuite% ale s aiilor dintre g(inturi7. 5ot a 'rea *i de#or&'ri ale glonului dac' acestea au un cali"ru &ai &are decDt al ar&ei cu care a #ost tras. B. Ur&ele de ,& u*care- se ,nelege ur&ele s eci#ice #or&ate de roiectil% cDt *i ur&e secundare. 1. Ur&ele rinci ale- sunt re!ultatul aciunii directe. se ,ntDlnesc su" trei #or&ea. Ur&e de er#orare- a ar cDnd roiectilul a tra$ersat ,ntreg cor ul. le sunt s eci#ice 2 ele&ente- ori#iciul de intrare% canalul *i ori#iciul de ie*ire. 5e cor ul u&an ori#iciul de intrare se caracteri!ea!' rin li s' de esut% dia&etrul s'u #iind a ro iat de cel al roiectilului. ori#iciul de ie*ire nu re!int' li s' de esut% iar canalul de er#oare nu re!int' ,n toate ca!urile o #or&' rectilinie. 5e ,&"r'c'&inte sau e alte o"iecte din &aterial te)til% ori#iciul de intrare este &ai &ic decDt cel de ie*ire% ori#iciile de ie*ire re!entDnd *i ru turi ,n cruce. In ca!ul ur&elor #or&ate ,n o"iectele li site de elasticitate% ori#iciul de intrare este &ai &are decDt dia&etrul roiectilului% #iind $or"a de o ru ere sau de o s#'rD&are. ". Ur&e de 'trundere sau canale oar"e- cDnd glonul 'trunde ,n cor #'r' a &ai ie*i% deci au un ori#iu de intrare *i un canal ,n#undat. c. Ur&e de rico*are- cDnd glonul este de$iat de o"iect *i constau ,n adDncituri sau !gDrieturi #uncie de ung(iul de lo$ire *i de natura o"stacolului.

1. Ur&ele secundare- sunt re!ultatul aciunii unor #actori su li&entari ai tragerii. Sunt ,& 'rite ,n dou' &ari categoriia. #or&ate indi#erent de distana de tragereF inelul de #recare- sau de *tergere- creat rin de unerea e &arginea ori#iciului de intrare a unor articile de unsoare% ra#% urgina sau orice alt' su"stan' a#lat' roiectilului. F inelul de &etali!are- de uneri de articule &etalice des rinse de e su ra#aa roiectilului ,n &o&entul er#or'rii unor o"iecte cu un anu&it grad de densitate% ,ntDlinit la str'"area unor oase late ale cor ului u&an. ". #or&ate la tragerile cu ea$a ar&ei li it' nde cor sau la &ic' distan'F ru turile ro$ocate de ga!e- ,n ca!ul tragerilor de la distane &ai &ici de 19 c& *i au o #or&' stelar'. F ur&ele gurii e$ii- se #or&ea!' rin li irea acesteia de cor . F arsurile- sunt ti ice &ai ales ,n ca!ul ar&elor auto&ate. F ur&ele de #uningine- sunt re!ultate din co&"ustia ,nc'rc'turii de ul"ere *i de ind de calitatea su"stanei e) lo!i$e *i de distana de tragere. F tatuajul- ca ur&are a inco& let. F ur&ele de unsoare- a ar su" #or&' de stro i de u*i ,n jurul ori#iciului de intrare &ai ales la ri&ele #ocuri. 'trunderii ,n iele a resturilor de ul"ere neagr' sau ars' e su ra#aa

I>.

5articularit'ile cercet'rii la #aa locului a ar&elor de #oc *i a ur&elor acestora

A. Desco erirea *i #i)area ar&elor de #oc *i ur&elor acestoraDesco erirea ar&elor de #oc *i a &uniiei nu re!int' di#icult'i ,n ca!ul sinuciderii sau a ,ncerc'rilor de disi&ulare a o&orului rintr+o sinucidere. In &ajoritatea ca!urilor autorul caut' s' se de"arase!e de ar&'% #ie ascun!Dnd+o% #ie aruncDnd+o. De &ulte ori ar&a tre"uie c'utat, ,n alte locuri decDt cele ,n care a #ost co&is' #a ta% recurgDndu+se la &ijloace te(nice adec$ate 6e)- detectorul de &etale% electro&agnei

uternici% instalaii de ga&&agra#iere sau cu a aratur' rJentgen orta"il'7. Conse&narea% #i)area o!iiei *i a st'rii ar&elor se #ace cu &ijloace recu& roces+$er"al% sc(i'% #otogra#iere% #il&are% ,nregistrare e "and' $ideo&agnetic' #'r' a se o&ite nici un detaliu% nici un ele&ent necesar clari#ic'rii ,& rejur'rilor ,n care a #ost s'$Dr*it' in#raciuneaH. B. Ridicarea ar&ei de #oc *i a &uniiei desco erite la locul #a tei- se reali!ea!' ,n condiii i& use de necesitatea rotej'rii ur&elor tragerii% a ur&elor de &Dini sau de natur' "iologic' a#late e cor orile delicte. C. Sta"ilirea distanie *i a direciei de tragere- acti$it'ile destinate sta"ilirii acestor ,& rejur'ri se des#'*oar' ,n rinci al cu rilejul cercet'rii locului #a tei% ele continuDnd dac' este ne$oie *i ,n rocesul e)a&in'rilor cri&inalistice de la"orator% conco&itent cu e)a&enul &edico legal al cor ului $icti&ei. In ca!ul tragerilor e#ectuate ,n li&ita de aciune a #actorilor su li&entari 6trageri #'r' distan' sau de la &ic' distan'7% sta"ilirea distanei *i a direciei este relati$ u*oar'. In ca!ul tragerilor e#ectuate de la distan' este necesar s' se studie!e &ai ,ntDi ori#iciile de intrare *i de ie*ire entru a se sta"ili din ce arte a $enit roiectilul. 5entru sta"ilirea cDt &ai e)act' a direciei sau locului din care s+a tras% tre"uie a$ui ,n $edere *i #actori care ot deter&in &odi#ic'ri ale traiectoriei 6$Dntul% loaia% di$erse o"stacole ce ro$oac' rico*'ri7.

>.

/) erti!a "alistic' cri&inalistic' a ar&elor de #oc *i a ur&elor acestora

A. /)a&inarea te(nic' general' a ar&elor de #oc/) erti!a "alistic' judiciar' este una dintre cele &ai co& le)e e)a&in'ri la care sunt su use ar&ele de #oc% &uniia *i ur&ele acestora% cDt *i ,& 'rejur'rile legate de #olosirea lor.
H

B(ena Cariana% Cercetarea la fa(a locului a urmelor produse de armele de foc, /d. Kigotto% Balai% 1919% agina 0H.

5ro"le&ele rinci ale la care este c(e&at s' dea r's uns s ecialistul "alistician sunt1. deter&inarea ti ului% &odelului *i cali"rului ar&ei. 1. sta"ilirea st'rii de #unciune a unei ar&e- entru a se utea clari#ica dou' as ecte eseniale- dac' o ar&' se utea declan*a accidental *i dac'o ar&' deteriorat'% cu iese li s'% utea #i totu*i #olosit'. 2. e)a&inarea &uniiei- are rolul de a sta"ili ti ul% &odelul *i anul de #a"ricaie al cartu*elor% interesDnd starea lor te(nic'. B. /) erti!a ur&elor #or&ate de ar&ele de #oc1. e) erti!a ur&elor rinci ale ale tragerii- const' ,n e)a&inarea ori#iciilor de intrare *i de ie*ire% a canalelor #or&ate atDt e cor ul u&an% cDt *i e o"iectele e care glonul a intrat ,n contact entru a se sta"ili dac' ori#iciile sunt sau nu consecina unei ar&e de #oc. 1. e) erti!a ur&elor secundare ale tragerii- este destinat' desco eriri *i e)a&in'rii ur&elor a arinDnd #actorilor secundari. 5resu une &ai &ulte eta ea. e)a&inarea reli&inar'- se #olose*te &icrosco ul o tic% ,ns' ne#iind concludent se &ai utili!ea!' *i. ". e)a&inarea c(i&ic'- sunt use ,n e$iden' ur&ele su li&entare de ,& u*care e)istente ,n jurul ori#iciului de intrare% ,n ea$a ar&ei *i e &Dna tr'g'torului. c. e)a&in'rile s ectrale- ser$esc la unerea ,n e$iden' a articulelor de cu ru% lu&" *.a. e)istente ,n ur&ele su li&entare. d. alte te(nici de desco erire sau deli&itare- se "a!ea!' in#raro*ii. e. &etode de certitudine- rintre te(nicile de $Dr# se nu&'r'F &icrosco ia electronic cu "aleiaj- er&ite o anali!' unctual' a articulelor de ul"ere desco erite e &Dna tr'g'torului. F &icros ectro#oto&etria ,n radiaii in#raro*ii- e#ectuat' cu un a arat de ti Nanos ec er&ite anali!a unor ul"ere cu dia&etrul su" 19 &ili&icroni. C. Identi#icarea ar&elor de #oc du ' ur&ele #or&ate cartu*uluie glon *i e tu"ul e e)a&inarea radiaiilor

1. Identi#icarea ar&ei du ' ur&ele #or&ate& e glon- resu une o deli&itare a cercului ar&elor sus ecte% rin e)cluderea din s#era cercet'rilor a celor care nu cores und caracteristicilor re#lectate de glon. 5entru o"inerea &odelelor de co& araie se e#ecutea!' trageri e) eri&entale cu ar&ele e)a&inate. 1. Identi#icarea ar&elor du ' ur&ele l'sate e tu"ul cartu*ului- ca tarea tu"urilor de co& araie se #ace &ai u*or rin #olosirea de ild' a unor s'culee ori sert'ra*e rinse ,n dre tul carcasei ,nc(i!'torului. /)a&in'ri co& arati$e se ot e#ectua *i e "a!a &ulajelor o"inute du ' interiorul ca&erei de detonare% co& ararea reali!Dndu+se ,ntre tu"ul cartu*ului ,n litigiul *i &ulajul e) eri&ental. Alte ro"le&e re!ol$ate de e) erti!a "alistic' cri&inalistic' a ar&elor de #oc1. Re#acerea inscri iilor *tanate e ar&e- este necesar' entru sta"ilirea locului de ro$enien' a ar&ei% &odelului% anului de #a"ricaie etc. Cetodele curente de re#acere sunta. &etoda c(i&ic'- este "a!at' e reacia di#erit' a 'rilor &etalice cu densitate &ai &are su" aciunea unui reacti$. ". &etoda #ero&agnetic'- const' ,n aderarea selecti$' a articulelor &etalice la su ra#aa ar&ei% &agneti!at' ,n reala"il. c. &etoda electroc(i&ic'- este considerat' ca #iind cea &ai sigur'% ra id' *i cu osi"ilit'i de re etare. 1. /)a&in'ri LacusticeM res un e)a&inarea ur&elor sonore ale ,& u*c'turii% ar&'rii *i ercuiei.

>I.

Alte genuri de e)a&in'ri "alistice

1. /)a&inarea ar&elor de #oc ati ice *i a ar&elor de #a"ricaie arti!anal'- cele &ai adesea ri$esc ar&ele de #a"ricaie arti!anat'% ori i& ro$i!aii de ar&e% unele con#ecionate din e$i de calori#er. 1. /)a&inarea ur&elor l'sate de istoale de i& lantat "oluri care de*i nu sunt incluse ,n categoria ar&elor de #oc sunt a te s' roduc' le!iuni &ortale.

2. /)a&inarea ar&elor de alar&' *i de a 'rare- ur&'re*te sta"ilirea ti ului de ea$'% de regul' o"turat'% destinat' nu&ai ga!elor<.

>II. Conclu!ii
In Ro&Dnia regi&ul ri$ind ar&ele de #oc este gu$ernat de Legea nr. 10:G199;% ri$ind regi&ul ar&elor *i &uniiei% u"licat' ,n Conitorul 4#icial al Ro&Dniei% 5artea I% nr. :<2 din 29 iunie 199;% cu &odi#ic'rile aduse rin 4UB nr. 1AG199<% u"licat' ,n Conitorul 4#icial al Ro&Dniei% nr. 192 din 1H &artie 199<. Aceste &etode re#eritoare la studiul ar&ei cu rinde ra&ura a cri&inalisticii denu&it' "alistic' judiciar'. Cea &ai i& ortant' arte a studiului ar&ei de #oc% a "alisticii judiciare% o ocu ' cea re#eritoare la e) erti!a "alistic'% deoarece aceast' arte se ocu ' ,n rinci iu cu identi#icarea ar&elor *i a &ijloacelor #olosite. /) erti!a "alistico+judiciar' re re!int' o arte a "alisticii judiciare care se ocu ' cu identi#icarea ti ului de ar&'% a &odelului ar&ei% a cali"rului% recu& *i a &uniiei a#erente% ,n ca!ul co&iterii unei in#raciuni ,n care este i& licat' *i o ast#el de ar&'. /) erti!a "alistic' este dis us'% #ie de organul de ur&'rire enal'% #ie din o#iciu de c'tre instana de judecat'% con#or& Codului de 5rocedur' 5enal'. Aceast' e) erti!' este reali!at' de un e) ert% care #ace arte din la"oratoare s eciali!ate% sau din Institute% esoan' care reali!ea!' e) erti!a nu r's unde de aceasta ,n nu&e ro riu% ci la"oratorul sau institutul din care #ace arte. De*i ,n Ro&Dnia incidentele% in#raciunile cu ar&e de #oc sunt ,n cre*tere% ,ns' nu a*a de de!$oltate ca *i ,n alte state% atDt euro ene cDt *i ,n a#ara continentului% nu e)ist' clar o coo erare ,n acest do&eniu% sau cel uin nu este su us' u"liclui a$i!at. Tr'ind ,n secolul $ite!ei% al in#or&aiei consider c' ,n ceea ce ri$e*te acest gen de e) erti!' ar tre"ui s' #ie osi"il'% cDt de cDt% ,ntr+o relaie care s' uneasc' la"oratoarele *i institutele de e) erti!' atDt la ni$el co&unitar cDt *i internaional entru e#icienti!area *i soluionarea a ca!urilor care au ca o"iect in#raciunile s'$Dr*ite cu ar&e de #oc.

<

C'celaru >asile% &alistica )udiciar, /d. Cinisterului de Interne% Bucure*ti% 10H1% agina 199.