TEST LA EXAMENUL SECURITATE SOCIALA

de rezolvat
1.Dreptul la sanatate inseamna:
c. Asigurarea dreptului fiecarei persoane de a beneficia de cel mai inalt nivel de sanatate
fizica si mentala pe care il poate atinge, prin asigurarea de servicii medicale si asistenta in caz
de boala pentru toti.
2.In ce constau obligatiile statului in domeniul drepturilor economice si sociale ?
d. Toate aceste obligatii.
3.Ce drepturi nu are o persoana detinuta sau arestata:
c. Dreptul de a cere sa fie judecata in alta tara, pe un alt teritoriu decat unde sa comis fapta.
4.Ce obligatii are un stat cu privire la cetateni ai altor state aflati legal pe teritoriul
sau,care au comis infractiuni ?
d. Oricare din aceste obligatii, in functie de gravitatea incalcarii si de angajamentele asumate
fata de alte state ;
5.Care din drepturile urmatoare poate face obiectul restrictiilor prin lege?
d. Dreptul de a manifesta propria religie (exprimare, procesiuni, publicatii)
6.Pentru ca un organism international sa admita o plangere privind incalcarea
drepturilor omului, este necesar:
d. Sa fi fost epuizate recursurile interne disponibile ;
7.Cand nu se aplica potrivit Constitutiei Romaniei primatul tratatelor internationale
fata de legile interne, in domeniul drepturilor omului ?
d. Cand legea interna prevede drepturi mai extinse decat tratatul international.
8.Ce indatoriri nu revin cetatenilor romani ?
d. Promovarea traditiilor culturale.
9.Ce obligatii au statele cu privire la dreptul persoanelor care fac parte din minoritati de
a practica si profesa propria religie?
c. De a proteja libertatile religioase, a permite manifestarile religioase, a respecta
cerintele cultelor, in conformitate cu legea in vigoare si a permite contacte cu
persoane de aceeasi religie
10. Cine sunt beneficiarii dreptului la dezvoltare si protectie sociala?
d. -vizeaza omul luat individual, dar si comunitatile pe care le formeaza in ansamblul.
11. Ce drepturi nu are o persoana detinuta sau arestata?
c. Dreptul de a cere sa fie judecata in alta tara.

12.De la ce drepturi sociale din cele enumerate mai jos un stat nu poate deroga nici in
caz de pericol pentru existenta natiunii?
d. Dreptul de a nu fi supus torturii;
13.In legatura cu difuzarea in presa de idei si conceptii privind raporturile inter-rasiale
si inter-etnice, un stat are obligatia:
c. De a asigura un echilibru intre libertatea de expresie, cuprinzand o abordare rationalasi
obiectiva a temelor inter-etnice, pe de o parte, si interzicerea manifestarilor si abordarilor
rasiste pe de alta parte.
14.Ce obligatii au statele in ce priveste dreptul la cultura proprie a persoanelor care fac
parte din minoritati :
c. Sa protejeze cultura minoritatilor, sa asigure accesul lor la valorile culturale, sa
permita manifestarile culturale si contactele cu persoane de aceeasi cultura.
15.Cum se poate asigura ca globalizarea sa nu afecteze drepturile omului ?
c. Prin reglementari internationale care sa interzica activitatile incompatibile cu
drepturile omului si urmarirea respectarii acestora.
16. In ce directii actioneaza omenirea pentru a proteja drepturile omului in timpul
conflictelor armate?
e. In toate aceste directii.
17.Care este relatia dintre dreptul la un mediu natural sanatos si drepturile omului?
b. Se intrepatrund, sunt interdependente:
18.Ce organe de stat roman pot aplica amenzi pentru acte de discriminare rasiala?
c. Instantele judecatoresti si Consiliul pentru Combaterea Discriminarii.
19.De ce depinde exercitarea dreptului unei persoane de a reveni in tara sa?
c. De dorinta sa;
20.Pentru a asigura dreptul la un nivel de viata adecvat un stat trebuie:
d. Toate aceste variante.
21.Asigurarea unui nivel de viata adecvat si decent se poate realiza:
a. Pe baza apararii prin mijloace juridice a dreptului de proprietate;
b. Prin asigurarea de locuri de munca si respectarea principiului muncii liber alease;
c. Pe baza drepturilor de securitate sociala;
22. In ce consta dreptul la munca ?
d. A asigura dreptul de acces fara discriminare la locuri de munca potrivit pregatirii
profesionale si aptitudinilor fiecaruia.

23. Ce drept al omului nu revine strainilor?

c. Dreptul la securitate sociala
24.Se disting cateva abordari n privinta motivatiei care sta la baza unei politici
sociale,astfel:
a.-abordarea ideologica este n conformitate cu ipoteza ntemeierii statului bunastarii pe
,,ratiuni politice" (legate de doctrina si praxis n acelasi timp),
c.- abordarea pragmatica, promoveaza functia de ,,social problems solving" a politicii sociale,
conferindu-i solide valente tehnocratice.
25.Exista mai multe argumente majore n favoarea unei politici sociale comune a
Uniunii Europene, cum ar fi:
a.-libera circulatie a muncitorilor,
b.-dumpingul social si turismul social,
d.-eficienta economica,
e.-coeziunea sociala.
26.Coeziunea sociala - cel mai cuprinzator concept de la baza politicii sociale, sustine n
fapt o politica larga a Uniunii Europene,acest domeniu de activitate fiind finantat din
urmatoarele fonduri structurale:
a.- Fondul European pentru Dezvoltare Regionala ( ERDF )
c.- Fondul European Social ( ESF )
d- Fondul European pentru ,,Ghidare" (asistenta) si Garantare Agricola (FAGGF)
27. Prevederle fundamentale din Charta Sociala Europeana fac referire printre altele
la:
a. Libertatea de miscare a muncitorilor;
b. Angajarea si remunerarea;
c. mbunatatirea conditiilor de munca si viata;
e. Protectia sociala.
28.Unele prevederi fundamentale din Charta Sociala Europeana fac referire printre
altele la:
b.Libertatea de asociere si negociere colectiva;
c.Pregatirea profesionala;
d.nvatamntul egal pentru femei si barbati.
29.Charta Sociala Europeana face referire, printre altele, la unele drepturi in legatura
cu securitatea si protectia sociala astfel:
a.Informarea, consultarea si participarea muncitorilor;
c.Premiera de catre angajator a personlului muncitor;
d.Protectia copiilor si adolescentilor;
e.Persoanele vrstnice;
f.Persoanele cu deficiente .
3

30.Care ar fi, n termeni politici, economici si socio-culturali, consecintele trecerii de la

armonizare la convergen?
a.-ca la nivelul constiintei politice si al opiniei publice, nu se putea merge mai departe
pastrndu-se intacte toate prerogativele decizionale ce decurg din suveranitatea nationala;
b.-pentru a se evita un blocaj al unificarii, este nevoie sa se renunte treptat la o parte din
criteriile si competentele nationale traditionale,
c. -criteriile si competentele sa devina structuri supranationale, care sa promoveze criterii si
politici valabile pe tot teritoriul Uniunii Europene.
31.Modelarea istorica a Welfare State are la baza unele repere fundamentale, astfel:
a. Procesul de formare a Statului Modern Centralizat(,,The Nation-State");
b. Industrializarea ;
d. Democretizarea politica a Europei.
32. Modelul social-democrat al bunastarii este preocupat de universalism si egalitate n
domeniul beneficiilor sociale, unele trasaturi ale acestui model fiind:
a-finantarea publica prin impozitari generale si mai putin prin contribitii la fondurile de
asigurari;
b.-fiscalitatea nalta si serviciile publice costisitoare, birocratice
c.-garantarea unor standarde minime de venit mai mari dect n celelalte tari europe
nenemembre UE
33.Dintre politicile sociale sectoriale, cu denumirea n limba engleza si cu echivalentul n
limba romna, se pot aminti:
a- social security- securitate social (n nelesul de ,,politic", meninerea veniturilor n
principal prin pensii i alocaii de omaj)
c.- education policy- politica educaional
d- health-care policy- politica asistenei medicale (termenul vechi)- politica pentru ngrijirea
sntii (termenul nou)
34.Unele din politicile sociale sectoriale, in conformitate cu prevederile tratatelor
internationale de securitate sociala sunt:
a.- housing policy- politica locuinelor (sociale)
b.- social work(social assistance)- asisten social
c- welfare policy- asisten social (n Statele Unite, ,,welfare" se refer strict la acordarea
unor ajutoare sociale)
e.- employment policy- politica locurilor de munc (politica ocuprii forei de munc)
35.In conformitate cu prevederile tratatelor internationale de securitate sociala, unele
din politicile sociale sectoriale sunt urmatoarele:
b.- environment policy- politica mediului (ecologic)
c.- culture policy- politica n domeniul culturii
d.- youth policy- politica pentru tineret
4

36.Esenta statului bunastarii este:

a.-garantarea guvernamentala a unor standarde minime privind venitul, alimentatia, sanatatea,
educatia si locuinta, asigurate fiecarui cetatean ca drepturi sociale;
c-asigurari sociale contra riscurilor de baza ale vietii industriale: accidente la locul de munca,
boli profesionale, somaj, batrnete;
d.-toate masurile colective stabilite prin legislatie pentru a mentine venitul individual ori al
familiei ;
e.-de a asigura un venit atunci cnd unele sau toate sursele de venit au fost pierdute ori
epuizate sau n situatiile n care trebuie sa se faca fata unor cheltuieli sporite.
37.Libera circulatie a muncitorilor este un drept si un principiu care se refera la:
b.- nevoia de a se asigura transferabilitatea drepturilor lucratorilor dincolo de granitele
nationale
c.-faptul ca persoanele care se angajeaza ntr-o alta tara, sa nu-si piarda securitatea sociala de
care s-au bucurat n tara lor de origine.
38.In regimurile politice ale bunastarii sociale, conform unei clasificari devenite n scurt
timp ,,clasica" n studiul politicilor sociale comparate, se descriu urmatoarele viziuni
majore asupra bunastarii:
a.- modelul social-democrat;
b.- modelul conservator;
d- modelul liberal.
39.Conform teoriei lui Esping-Andersen, modelul social-democrat si gaseste cel mai
fidel caracteristicile n legislatia si structura administrativa a securitatii sociale din:
b.-Suedia, Danemarca si Norvegia;
40.Regimul social-democrat se defineste prin :
a-nivele nalte ale cheltuielilor sociale,
b-fiscalitate ridicata,
c-sector public extins ,
e.-o protectie sociala larga, cuprinznd multiple categorii ale populatiei. Acestor trasaturi li se
adauga
f.-o birocratie masiva si un set de programe publice printre cele mai costisitoare din lume.
41.Cteva prevederi concrete si cuprizatoare a fenomenului social al politicii sociale
scandinave, cu accent pe Danemarca si Suedia se refera la:
a.- mentinerea veniturilor sau securitatea sociala propriu-zisa,reprezinta ,,punctul forte" al
programelor de bunastare n toate tarile scandinave;
b.- politica ocrotirii sanatatii se bazeaza pe principiile universalismului, solidaritatii si
accesului liber la serviciile medicale;

c.- politica scandinava a bunastarii se caracterizeaza, prin diversitatea si generozitatea

serviciilor sociale, universalismul si egalitatea beneficiilor, descentralizarea cvasitotala si prin
existenta unui sector public foarte dezvoltat finantat din impozitarile generale.
42.Modelul conservator de politica sociala este n fapt un model continental, ntlnit ,cu
inevitabile variatii de nuanta, n numeroase tari europene,astfel:
a.-Germania, Austria, Franta;
b.-Elvetia,Luxemburg,Danemarca;
d.-Cehia, Polonia, Ungaria;
e.-Slovacia, Croatia, Slovenia.
43. Serviciile de asistenta medicala in Germania se caracterizeaza prin urmatoarele:
a.-nu exista un sistem national de ocrotire a sanatatii, finantat de stat din impozite;
b- serviciile medicale sunt furnizate exclusiv pe baza principiului asigurarilor sociale;
c-fondurile care finanteaza actul medical curent sunt alimentate n principal din contributiile
angajatilor si angajatorilor ;
44. ,,Regimul liberal al bunastarii" este centrat n jurul Statelor Unite,iar n categoria
tarilor care aplica viziunea ,,de tip liberal" asupra politicilor publice si asupra
programelor de bunastare, sunt:
b.-Marea Britanie, Canada;
b.-Australia, Hong-Kong, Noua Zeelanda.
45.Primele fenomene sociale nou aparut n zona ex-comunista au fost:
a.-somajul;
b.-subtierea segmentului activ al populatiei (,,deflatie sociala"), respectiv cresterea accelerata
a numarului de pensionari si asistati social;
d.-reducerea continua si drastica a veniturilor reale ale cetatenilor n comparatie cu nivelul tot
mai nalt al preturilor;
e.-reducerea treptata a natalitatii si cresterea ponderii populatiei vrstnice, asociate cu politica
de pensionare timpurie;
f.-societatea romneasca scufundata ntr-o profunda cultura etatista.
46.Surse ale diferentierilor de performanta societala n realizarea reformei in ceea ce
priveste starea initiala, la nceputul reformei in Romania , sunt:
a.- starea economica, ponderea sectorului de stat/privat, gradul de modernizare tehnologica,
experienta manageriala;
b.- experienta reformelor partiale n perioada comunista;
d.- gradul de integrare n circuite de comunicare economica, sociala si culturala cu tarile
capitaliste dezvoltate.

47.Principalele amenintari si insatisfactii sociale pe care le recepteaza populatia

Romaniei n raport cu schimbarile care au loc n societate sunt:
a- scaderea puterii de cumparare a majoritatii populatie:
b.- instabilitatea locului de munca sau chiar pierderea acestuia:
c.- cresterea alarmanta a infractionalitatii si delicventei;
d- dezvoltarea unei perceptii negative fata de ,,mbogatire", prosperitatea fiind asociata de
cele mai multe ori cu hotia si coruptia;
f- lipsa de credibilitate a clasei politice, implicit a institutiilor specifice democratiei, o relativa
ndepartare a corpului social de spiritul democratiilor liberale;
48.Dreptul de a parasi liber orice tara si de a reveni in tara sa inseamna:
a. Dreptul de a trece frontiera tarii sale;
d. Dreptul de a reveni in tara sa;