Textul Narativ - Descrierea

FIȘA DE IDENTIFICARE
R. E. D.
Numele-prenumele propunătorului: DUMEA ANCA

Școala de proveniență: ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘTEFAN LUCHIAN” MOINEȘTI
Telefon, email: 0742262372 thebest.anna@yahoo.com
Denumirea resursei educaționale propuse: Textul narativ (descrierea)
Tema/scurtă descriere:
Textul literar. Textul narativ. Delimitarea textului în fragmente logice. Formularea ideilor
principale/povestirea pe scurt a unui fragment narativ. Descrierea ca element constitutiv al unui
text narativ. Delimitarea tablourilor şi formularea titlurilor acestora.
Domeniul (curricular sau extracurricular): curricular
Aria curriculară/Disciplina: Limbă și comunicare/ Limba și literatura română
Nivelul de învățământ (preșcolar/primar/gimnazial/liceal): primar
Clasa: a IV-a
Tipul materialului: fișă de lucru
Scopul materialului propus/Adresabilitate: didactic
Competențe vizate:
- Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibile
- Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
- Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
mesajul citit
- Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii
-Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-un text
- Recunoașterea unei descrieri tip portret/ tablou (caracteristici)
Page 1
text narativ. Delimitarea tablourilor şi formularea titlurilor acestora; autor: Anca Dumea, autor:
Anca Dumea, Școala „Ștefan Luchian”, Moinești
text narativ. Delimitarea tablourilor şi formularea titlurilor acestora.

Citește cu atenţie textul !
Calul
După Emil Gârleanu
„S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei.
În mijlocul lor s-a ţinut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzleţită de ceilalţi cai.
Apoi, când a simţit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, în largul pustietăţilor acestea, a
deprins cele dintâi goane.
Dar când se învăţase cu viaţa asta slobodă, se pomeni odată prins din fugă, înfrânat cu de-a
sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călare pe el. L-au necăjit îndelung până să-l
înveţe cu viaţa înfrânată de zăbală şi pinten. Când s-a dezmeticit bine-bine, era de mult deprins
cu şaua şi ştia chiar ceasul de dimineaţă la care pornea înspre câmp ca să-şi poarte călăreţul, prin
faţa regimentului. Şi nu mai putea de mulţumire când, după alergările prin vânt şi ploaie, se
întorcea în grajdul în care îl aştepta nutreţul.
După câţiva ani porni la drum mai greu. Mergeau feriţi, ocolind mereu, oprindu-se la
bubuitul tunului; stăteau zile şi nopţi în ploaie şi glod.
Într-o zi, în capul călăreţilor, cu săbiile scoase, se simţi mânat la moarte într-un vârtej
înspăimântător. În faţă le răsări deodată un alt vârtej şi se loviră într-un învălmăşag de glasuri, de
vaiete, de împuşcături. I se păru că nu mai e scăpare. Un zid de săbii se înălţă deodată împrejurul
lui şi-l opri. Atunci se ridică în două picioare, se întoarse şi se aruncă înapoi. Simţea că pe
urmele lui veneau alţii, simţea zbuciumările celui de pe el, dar niciunul nu-l ajunse. Târziu, când
se opri la un adăpost, în crupă îl ardea o usturime grozavă. O tăietură de sabie îl crestase adânc.
Mâinile stăpânului îi spălară rana uşor, o legară şi-l mângâiară îndelung pe coamă.
Trecu şi războiul. Întors acasă îşi luă locul în grajd, mulţumit de liniştea dimprejurul lui, de
lumina ce se revărsa pe ferestruia din faţă, de fânul mirositor ce-l smulgea de deasupra capului.
Dimineaţa mergea la câmp, ca de obicei. În grajd vara era răcoare; iarna cald. Şi vremea trecea...
Anii se scurgeau repede unul după altul. Dar odată cu anii s-a scurs şi puterea şi avântul
lui. Îmbătrânise, picioarele îi tremurau după o cale mai lungă. Odată se poticni şi se rostogoli jos
cu călăreţ cu tot. S-a ridicat repede, dar de atunci îl lua mai rar la câmp. În urmă nu-l mai lua
deloc. Venea dimineţile la el, îl mângâia, dându-i fiori ce-i fugeau pe sub piele, apoi poruncea
soldatului să-l plimbe prin ogradă. Parcă nici lui nu-i mai venea să iasă din grajd.
Într-o zi uşa grajdului se deschise larg şi doi soldaţi aduseră un cal tânăr, înspumat. Însuşi
generalul arătă unde să-l puie la iesle: el, bătrânul, avea să fie mutat în colţ, iar noul venit îi lua
locul, în faţa ferestruii. Bătrânul ridică în sus capul, se uită la stăpânul lui, apoi rămase cu ochii
pironiţi pe acela care-l înlocuia. Când se duseră cu toţii, se închise uşa; şi când venitul ridică
botul să smulgă din braţul de fân, din care el mâncase mai înainte, el se smuci, rupse frâul, şi
repezindu-se către celălalt, îl muşcă de gât. Îi despărţiră repede, iar el luă, pentru întâia dată, de
Page 2
la soldat, două lovituri de vargă. A doua zi, dimineaţă tare, generalul veni, porunci să se puie
şaua pe calul celălalt, încalecă şi porni. Bătrânul întoarse capul şi-i urmări cu ochii până departe.
În fiecare zi, cei doi cai se măsurau cu privirea şi câteodată bătrânul, reînsufleţit, se
smucea să se arunce. În urmă primea loviturile de vergi şi se punea să mestece liniştit nutreţul, ca
şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Într-o seară, după multă vreme, calul cel tânăr întinse capul, cu ochi cercetători către
bătrânul lui tovarăş. Acesta a stat o clipă, ca şi când ar fi vrut să se hotărască, apoi, simţind ca
niciodată mirosul acela de câmp, care-i amintea de herghelia lui, de caii lângă care nu fusese de
atâta vreme, întinse şi el gâtul, şi boturile lor se atinseră. Au stat câtva timp aşa, apoi bătrânul se
încordă, rupse belciugul şi, rămânând slobod, veni încet, se alipi de celălalt şi începură să
mănânce liniştiţi, unul lângă altul. Din seara aceea nu-l mai legară. Se deprinseseră împreună;
aproape nu se mai puteau despărţi. Când cel tânăr ieşea înşeuat, bătrânul necheza înăbuşit, nu-şi
găsea astâmpăr, şi pleca încet-încet prin ogradă, după el, până îl aduceau soldaţii în grajd. Acolo
aştepta să se întoarcă tovarăşul ca să mănânce. Iar serile, când obosea să mai mestece, îşi rezema
botul de gâtul celui tânăr şi dormita.
Într-o zi bătrânul nu mai putu să se ţină în picioare. Voi să se rezeme de tovarăşul său şi
nu izbuti. Încet-încet simţi cum se întunecă ferestruica spre care căta, i se înmuie încheieturile şi
trupul îi alunecă jos; întâi se ţinu sprijinit în cele două picioare de dinainte, apoi îl părăsiră şi
acestea, se rostogoli pe-o parte şi rămase întins, zbătându-se încet... Iar calul cel tânăr îşi apropie
botul de trupul aproape nemişcat, stătu câtăva vreme cu ochii pironiţi, apoi tresări, întoarse capul
spre uşă şi necheză prelung.”
Dicţionar:
răzleţită = despărţită, izolată, separată 2. rătăcită, pierdută
slobodă = liberă
zăbală = parte a căpăstrului, din metal, care se introduce în gura calului pentru a-l putea struni
pinten = obiect din metal, la călcâiul călăreţului, care folosește la strunirea calului
învălmăşag = învălmăşeală, încăierare
crupă = partea de dinapoi şi de sus a corpului calului
pironit = fixat, înţepenit
a se deprinde = a se obişnui
Ai înţeles textul?
1. Subliniază cuvintele/ expresiile necunoscute pe text, apoi stabilește semnificația corectă

(cu săgeată) pentru cele date:
răzleţită obligat
slobodă liberă
înfrânat (cu de-a sila, cu zăbala și pintenul) obișnuit
deprins (cu şaua, împreună) separată
Page 3
învălmăşag încăierare
pironiți fixați
2. Elementele de bază ale unui text narativ sunt:

· naratorul (cel care narează sau povesteste; într-un text pot apărea unul sau mai mulți naratori)
· subiectul (înlănțuirea cronologică și logică, cauzală, a întâmplărilor narate)
· personajele (cei care acționează)
· timpul și spațiul evenimentelor.
Reciteşte textul şi formulează întrebări folosindu-te de cuvintele indicate. Îți vor răspunde
colegii din clasă:
Cine?
Ce? Unde?
Calul
Când? De ce?
Alege și tu răspunsul corect la întrebările de mai jos:
a) Unde s-a trezit calul ?

a) în câmpiile întinse ale României b) în câmpiile întinse ale Ungariei
b) Cine era mama lui ?

a) o iapă prietenoasă c) o iapă oarbă
c) Ce s-a întâmplat tocmai când se învăţase cu viaţa slobodă ?

a) se pomeni înfrânat cu de-a sila b) se simţi sleit de puteri
d) De ce în crupă îl ardea o usturime grozavă?

a) se lovi b) o tăietură de sabie îl crestase
e) Când l-a acceptat calul pe tovarășul lui cel tânăr?

a) când simţit mirosul de câmp, care-i amintea de herghelia lui
b) când a primit două lovituri de vargă
3) Piramida povestirii.
Page 4
Completează piramida, pornind de la personajul principal ,,calul”. Lucrați în grup.
Structura piramidei
1. Personajul principal;
2. Două cuvinte care arată cum se simțea calul în sălbăticie;
3. Trei cuvinte care indică starea calului înfrânat cu de-a sila;
4. Patru cuvinte care descriu câmpul de luptă;
5. Cinci acțiuni făcute de calul bătrân când soldații aduc în grajd altul tânăr;
6. Şase cuvinte care arată că, ,,simţind ca niciodată mirosul de câmp, care-i amintea de
herghelia lui”, calul bătrân îl acceptă pe cel tânăr ;
7. Învățătura pe care ai desprins-o din acest text.
4) Completați diagrama de mai jos cu 3 asemănări, 3 deosebiri și 3 elemente comune

despre cei doi cai. Lucrați în perechi.
5) Aranjează ideile principale ale textului, scrise mai jos, în ordinea în care s-au petrecut
întâmplările din povestire, numerotându-le de la 1 la 6, în căsuţele din stânga.
a)
( ) Calul cel tânăr a nechezat prelung la moartea sa.
( ) Calul s-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburi dese, culcate de vânturi, ale Ungariei.
( ) A învăţat viaţa înfrânată de zăbală şi pinten.
( ) De bătrâneţe picioarele îi tremurau, gâtul nu mai era încordat, iar ochiul nu mai căta departe.
( ) A fost înlocuit cu un cal tânăr, înspumat.
( ) În război s-a avântat vitejeşte în luptă, salvându-şi stăpânul de la moarte.
Page 5
b) Transformă fiecare idee principală într-un titlu.
6) Încercuiește începutul și sfârșitul povestirii.

Stabilește un alt titlu pentru text:...........................................
Scrie într-o singură propoziție despre ce se vorbește în text:...........................................................
............................................................................................................................................................
7) Povestește lectura în cel puțin 6 rânduri (S), 10 rânduri (B), cel mult 12 rânduri (FB) ajutân-
du-te de ideile principale.
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
8) Scrie cel puțin 6 detalii descriptive (amănunte) folosite de autor la evocarea scenei de război
(text subliniat).
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Page 6
9) Completează măcar cu un răspuns fiecare cadran:
A. Ce ai văzut citind textul? B. Ce ai auzit citind textul?

________________________________ ________________________________
_______________________________ _______________________________
_______________________________ _______________________________
C. Ce ai simţit citind textul? D. Care dintre personajele din text are calităţi
________________________________ fizice, sufletești, sentimente asemănătoare
_______________________________ ție? ________________________________
_______________________________ _______________________________
Completează: Textul narativ este un text literar în care autorul își transmite …………………
sentimentele prin intermediul acțiunii și personajelor.
(direct/ indirect)
10) Scrie două lucruri pe care le-ai învăţat din lecţie despre descrierea de tip portret/
descrierea de tip tablou şi formulează o întrebare pe care o ai în legătură cu aceasta.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Apreciază singur!
Item Suficient Bine Foarte bine

1,2 Ai răspuns corect la 1-2 Ai răspuns corect la 3-4 Ai răspuns corect la 5-6
5 dintre itemii menţionaţi dintre itemii menţionaţi dintre itemii menţionaţi
6 Ai încercuit începutul și Ai încercuit începutul și Ai încercuit sfârșitul
sfârșitul povestirii sfârșitul povestirii; ai dat
povestirii, i-ai dat alt titlu;
alt titlu textului; ai concentrat textul într-o
singură propoziție.
3 Ai completat 2 trepte ale Ai completat 4 trepte ale Ai completat 6 trepte ale
piramidei. piramidei. piramidei.
4 Ai evidențiat o Ai evidențiat 2 asemănări, Ai evidențiat 3 asemănări, 3
asemănare, o deosebire și 2 deosebiri și 2 elemente deosebiri și 3 elemente
un element comun ale comune ale celor 2 cai comune ale celor 2 cai
celor 2 cai
Page 7
7 Ai povestit lectura în cel Ai povestit lectura în cel Ai povestit lectura în cel
puțin 6 rânduri. puțin 10 rânduri. puțin 12 rânduri.
8 Ai scris cel puțin 2 detalii Ai scris cel puțin 4 detalii Ai scris cel puțin 6 detalii
9 Ai completat un cadran Ai completat 2-3 cadrane Ai completat 4 cadrane
10 Ai scris un lucru pe care Ai scris două lucruri pe Ai scris două lucruri pe care
l-ai învăţat din lecţie sau care le-ai învăţat din lecţie le-ai învăţat din lecţie și o
o întrebare sau un lucru și o întrebare întrebare pe care o mai în
pe care o mai în legătura legătura cu aceasta
cu aceasta
Fișă suplimentară
Miezul iernii
de Vasile Alecsandri
În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!

Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.
Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios

Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşază bolta cerului senină,
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.
O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii

În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.
Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare
Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare.
Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;

Niciun zbor în atmosferă, pe zăpadă - niciun pas;
Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată...
E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!
Page 8
Ai înţeles textul citit?
1. Asociați cuvintele de mai jos cu gândurile/ sentimentele date:

„amar” a) nelinişte, teamă „cristalină”
„cumplit” „strălucitoare”
„îngheţate” b) frumusețe (încântare) „zăpada... pare-un lan de diamanturi”
„oţelit”
c) măreţia şi misterul naturii (admirație)
fumuri...se ridică ca înaltele coloane”
„altare”, „organe sonoare” „albe”,
„scânteios”, „maiestuos”, „tainic”,
„măreţ”, „fantastic”, „argintii”,
„nemărginitul”, „îngrozitoare”
2. Completează pe baza textului dat:

a) Vasile Alecsandri înfățișează (descrie) …………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………….
b) Aspectele din natura care compun peisajul hibernal sunt:
strofa I: ……………………………………………………………………………………….
strofa a II-a:…………………….. ……………………………………..
strofa a III-a:……………………………………………………………
strofa a IV-a……………………………………………………………….
c) Autorul comunică ……………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………
3. Privește cubul primit și răspunde la întrebările de pe fețele lui privind tema ,,Miezul
iernii”:
Descrie! – Cum arată?
Compară! – Cu cine se aseamănă? De cine diferă?
Analizează! – Cum este alcătuit?
Asociază! – La ce te face să te gândeşti?
descrie Aplică! – Cum poate fi folosit?
Argumentează! – Pro sau contra
4. Alcătuieşte un text de cel puțin 6 rânduri în care să prezinți natura iarna folosind
cuvintele/expresiile autorului.:
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Page 9
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
5. Discută cu un coleg apropiat, apoi trece în bule răspunsurile amândurora, cu
argumentele fiecăruia. Care sunt cuvintele care redau în poezie realitatea rece/ înghețată/
nemișcată/ tăcută; dar cele care prezintă viața/ căldura?
tu colegul
Răspunsuri posibile ex.2: a) un colț de natură, exprimându-și în mod direct sentimentele de
încântare trăite în fața peisajului;b) *gerul ''amar, cumplit '' al miezului de iarnă; *templu
maiestuos; *tablou măreț al naturii/ uimire/ admirație; *viață în neclintire; c) emoţii şi gânduri
legate de iarnă, folosind un limbaj care reuşeşte să ne impresioneze puternic.
Apreciază singur:
Item Suficient Bine Foarte bine
1,2 Ai răspuns corect la 1 dintre Ai răspuns corect la 2 Ai răspuns corect la 3 dintre
itemii menţionaţi dintre itemii menţionaţi itemii menţionaţi
3 Ai răspuns la 2 întrebări. Ai răspuns la 4 întrebări. Ai răspuns la 6 întrebări.
4 Ai scris cel puțin 4 rânduri Ai scris cel puțin 5 rânduri Ai scris cel puțin 6 rânduri
folosind cuvintele/expresiile folosind folosind cuvintele/expresiile
autorului. cuvintele/expresiile autorului.:
autorului.:
5 Ai completat cu doar un răspuns Ai completat cu 2 Ai completat cu 3 răspunsuri
pentru tine și unul pentru colegul răspunsuri pentru tine și 2 pentru tine și 3 pentru colegul
tău. pentru colegul tău. tău.
Page 10
Reține: Textul literar este un text prin care autorul îşi propune să impresioneze şi să emoţioneze
cititorii, exprimându-şi propriile gânduri, idei şi sentimente, prin folosirea limbajului artistic.
Textul literar narativ– presupune o succesiune de evenimente desfăşurate în timp şi spaţiu.
Trăsături:
– este rezultatul imaginației unui autor ( are caracter subiectiv)
– trezește în sufletul cititorului sentimente și emoții
– se caracterizează prin expresivitate, obținută prin utilizarea mijloacelor artistice, explorându-se
îndeosebi sensurile figurate ale cuvintelor
– se pot utiliza arhaisme, regionalisme, termeni populari și cuvinte a căror formă se abate de la
normele limbii literare
Descrierea este un mod de expunere literar prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui
colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii (tabloul), portretul unui personaj etc.
* Ea poate fi:
- de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.);
- de tip portret (enumerarea trăsăturilor fizice și morale ale unei persoane).
* statică [se folosesc verbe ce denumesc existențe, deveniri lente] sau dinamică (se folosesc
verbe de mișcare);
* predomină grupul substantiv+adjectiv;
* Prezentarea imaginilor poate fi sistematică și nesistematică:

 sistematică: adică din planul depărtat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stânga
sau invers; de sus în jos sau invers;
 nesistematică: adică cel care descrie prezintă ceea ce vede și aude pe măsură ce percepe
realitatea descrisă
Page 11

Textul Narativ - Descrierea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Textul Narativ - Descrierea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIȘA DE IDENTIFICARE

Numele-prenumele propunătorului: DUMEA ANCA

1. Subliniază cuvintele/ expresiile necunoscute pe text, apoi stabilește semnificația corectă

2. Elementele de bază ale unui text narativ sunt:

Alege și tu răspunsul corect la întrebările de mai jos:

a) Unde s-a trezit calul ?

b) Cine era mama lui ?

c) Ce s-a întâmplat tocmai când se învăţase cu viaţa slobodă ?

d) De ce în crupă îl ardea o usturime grozavă?

e) Când l-a acceptat calul pe tovarășul lui cel tânăr?

4) Completați diagrama de mai jos cu 3 asemănări, 3 deosebiri și 3 elemente comune

6) Încercuiește începutul și sfârșitul povestirii.

A. Ce ai văzut citind textul? B. Ce ai auzit citind textul?

Item Suficient Bine Foarte bine

În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios

O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii

Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;

1. Asociați cuvintele de mai jos cu gândurile/ sentimentele date:

2. Completează pe baza textului dat:

* predomină grupul substantiv+adjectiv;

* Prezentarea imaginilor poate fi sistematică și nesistematică:

S-ar putea să vă placă și