PREZENTAREA ROMANULUI

GRAFIC: PERSEPOLIS

GHERMAN ELENA-IULIANA
GRUPA: ROMÂNĂ-ENGLEZĂ
FACULTATEA DE LTERE SI ARTE
UNIVERSITATEA „ LUCIAN BLAGA” SIBIU
 În ultimele decenii, a devenit un trend ca autorii benzilor desenate sa prezinte biografii
sau chiar autobiografii transformându-se pe ei înșiși în personaje și devenind astfel atât
protagoniști – în cazul autobiografiilor – cat și naratori pentru ceea ce noi numim roman grafic.

Acesta este modelul pe care îl adopta si Marjane Satrapi în elaborarea romanului grafic
“Persepolis” – roman autobiographic – prezentând viața acesteia in timpul conflictului dintre Iran
și Irak, iar mai tarziu încercarea de adaptare la viața occidentală.

După cum putem intui, autobiografia copilăriei și adolescenței lui Satrapi nu spune doar
povestea experiențelor personale ale unei fete din Iran care este martora unui conflict cultural dar
are si rolul de a ne documenta asupra problemelor de istorie politica din Orientul Mijlociu.

Romanul grafic devine astfel o forma importantă de transmitere a poveștilor din diferite
țări si o metoda ingenioasa de informare asupra anumitor structuri – fie ele politice , economice
sau culturale. Din autobiografia lui Satrapi aflam numeroase informatii cu privre la razboiul
dintre Iran si Irak, despre regimul totalitar văzut prin ochii tinerei generatii, dar si despre efectele
negative pe care le are acest stil de viata atât asupra poporului privit ca un întreg, cât si asupra
individului.

După cum este afirmat in From comic strips to graphic novels, :” multe teme au fost
adaptate de către autorii romanelor grafice într-o maniera care amintește de cele istorice dar sunt
conturate pentru a se conforma scopului literar”1

Analizând persepolis, observăm că vocea narativă din casetele de text este cea de adult a
lui Marjane rememorând evenimentele trecutului iar pozitia enunțiativă atât a imaginilor cât și a
textului este cea a unui prezent al povestirii din perspectiva protagonistei Marji.

Așa cum afirmă Ann Miller, pentru Satrapi ” revoluția islamica și războiul dintre Iran si
Irak au reprezentat evenimentele cheie în elaborarea poveștii sale autobiografice”2

Romanele grafice și cărțile de benzi desenate nu sunt un gen literar ci acestea reprezintă
mijlocul prin care mai multe genuri literare își găsesc reprezentarea.

1
From comic strips to graphic novels trd prp
2
Comic fr
 Marjane Satrapi publică intre 2000-2004, în Franța, romanul autobiografic Persepolis –
patru volume – in care îmbină expriența personală cu evenimentele ce țin de contextul istoric al
Revoluției Islamice.

Primele două volume prezintă copilăria lui Marji și imediatetele consecințe ale Revoluției
din Iran. Aici sunt expuse o serie de reforme precum introducerea vălului, restructurarea
sitemului de învățământ dar și aspirațiile fetiței în vârstă de numai zece ani în contextul
opresiunii politice.

Sunt combinate cu un real succes elemente ce țin de fresca sociala de la 1980 , Satrapi
utilizând de cele mai multe ori registrul comic pentru a sublinia atrocitatea războiului văzut prin
ochii civililor. Astfel, citind primele două volume, regăsim atât titluri care fac trimitere directa la
revoluție (Bicicleta), închisoare (Celula cu apă),martiri (Eroii), la armele folosite pentru
bombardamente (Avioanele F-14) și la promisiunile deșarte cu care erau convinși copiii săraci să
se înroleze in armată (Cheia), cât și titluri ce surprind viața sociala si culturarla oamenilor din
țările direct implicate în conflict: Scrisoarea, Sărbătoarea, Călătoria, Bijuteriile, Vinul, Țigara,
Pașapotrtul, Kim Wilde, Sabatul si Zestrea.

Satrapi își descrie familia ca fiind „ moderna” astfel ca nu este o surpriza sa aflam despre
inclinatiile fetitei de doar zece ani spre lectura si in general spre cultura desi mediul social nu
incuraja deloc tinerii in această directie.

Pe langa efectele pe care le are razboiul asupra societatii si asupra dezvoltarii tnerei
generatii, observam si o acuta diferentiere intre clasele sociale (imposbilitatea relatiei dintre
Mehri – bona lui Marji – si Hossein).

Din cauza acestor conditii inoportue pentru dezvoltare dar si din cauza frii dezinvolte a
mcutei Marji care tinde din ce in ce mai mult sa se opuna sstemului de valori din Iran, aceasta
estre trimisa la Liceul Francez din Austria odata cu implinirea varstei de paisprezece ani. Astfel
se incheie cel de-al doilea volum al romanului autobiogafc Persepolis.

Al treilea volum prezinta cei patru ani petrecuti de Marji in Viena.Ceea ce surprinde
Satrapi ,in acasta parte a romanului, este conditia strainului a carui experienta de razboi si
persecutie politica este contrastata de convingerile politice occidentale.
 Iranul este prezentat de catre mass-media occidentala ca fiind încarnarea raului iar
Marjane se gaseste in situatia de a-si nega originile. Este przentata gradual acomodarea la cultura
occidentala, insa Marji nu mai face o diferenta clara intre ceea ce inseamna cultura si adaptare si
mediul vicios al drogurilor si exceselor.

De asemenea, aceasta se confrunta cu probleama rasismului si se desparte de iubitul sau

Marcus cand il prinde pe acesta înșelând-o.

Marjane isi petrece urmatoarele patru luni in Viena dormind pe bancile din parc deoarece,
fiind acuzata pe nedrept de furt, aceasta decide sa plece din chra oferita de doamna Heller.
Incetul cu icetul, aceasta este privita cu dezgust de catre societatea austriaca, lucuru prefigurat de
mama ei care afirma adesea ca ” iranienii care treceau granita erau priviti cu suspiciune fiind
considerati teroristi”3

Marji este transportata de urgenta la spital dupa ce lesina in parc – urmare a conditiilor
precare de trai – iar dupa externare, aceasta decide ca este cel mai bun moment pentru a se
reintoarce in Iran.

Intoarsa inapoi in Iran, Marji se confrunta cu depresia ca urmare a conditiilor de

opresiune din ce in ce mai accentuate si din nou regasim conditia indvidului neintegrat in
societate bazata pe aceeasi diferenta de ideologie: “Nu doar cu vălul trebuia sa ma obisnuiesc, ci
si cu tot decorul: martirii inșirați in fresce de câte douăzeci de metri, ornate cu sloganuri care-i
preamăreau cum ar fi ‘Martrul e inima istoriei’ sau ‘Mi-aș fi dorit și eu să fiu martir’ sau, și mai
și ‘Martirul nu moare niciodată’”4

In capitolul intitulat Bancul, Satrapi surprinde cu ingeniozitate realitatea dura prezentand,

sub aparenta forma a unui banc, urmarile dezastruase ale razboiului: “Nu-ndrazneam sa ma uit
decat in ochii lui, si atat […] abia cand a plecat spre bucatarie mi-am dat seama ca nu-si folosea
decat mana dreapta”5

Urmatoarele capitole surprind incercarea lui Marji de reintegrare in societate, insa

realizeaza foarte repede faptul ca valorile occidentale dezvoltate pe parcursul sederi ei la Viena

3
Bande desinee fr com
4
Persepolis vol2
5
Pers. Vol2
sunt in totala contradictie cu cele pretinse de statul totalitar si asfel, intr-un moment de ratacire,
decide sa se sinucida prn luarea unui flacon intreg cu somnifere.

Marji isi revine dupa trei zile si decide ca este mometul sa iba grja de ea si de viitorul ei.
Decide de asemenea sa se pregatteasca pentru Concursul National pentru a se putea inscrie la
facultate, iar dupa promovarea acestuia, Marji se casatoreste cu Reza.

Un episod care atrage din nou atenta asupra regulilor stricte impuse in cadrul regimului
este acela prezentat in capitolul intitulat Șosetele in care Marji este dusa in fata consiliului pentru
simplul fapt ca purta o pereche de șosete roșii.

Marji are parte de o nunta fstuasă, insa la numai o luna dupa aceasta, cei doi tineri deja nu
se mai inteleg si decid sa divorteze, decizie pe care o amana din cauza proiectului comun pe care
il au de pregatit pentru facultate: “ El avea viata lui, isr eu pe a mea”6

Situatia Iranului devine treptat mai buna odata cu declararea neutralitatii astfel ca incepe
sa fie acceptata urmarirea programelor de televiziune din afara.

Ultimul capitol – Sfarsit – prezinta divortul lui Marji de Reza si decizia acesteia de a
pleca definitiv in Franta la data de 9 septembrie 1994: “libertatea avea un pret”7

In concluzie, prin portretizarea acestor perioade (copilarie si adolescenta) din viata sa,
cititorul isi poate face o impresie in linii mari despre societatea Iraniana, despre istorie si, de ce
nu, despre difcultatile de adaptare pe care le intampinau imigrantii din orient in acea perioada.

Luand ca exemplu povestea autobiografica a lui Marjane Satrapi, in care naratoarea isi
spune povstea alternand intre pozitia intra-diegetica si cea extra-diegetica , diferitele niveluri ale
naratiunii verbale ii permit acesteia sa se refere la poveste din doua perspective temporale
diferite si de asemenea ii mermit reflectarea atat asupra timpului evenimentelor narate cat si
asupra tipului in care elaboreaza romanul.

6
Persepolis vol2
7
Persepolis vol2
Biblografie:
Thon, Jan-Noël, Stein, Daniel, From comic strips to graphic novels: contributions to the theory and history of graphic narrative, De
Gruyter, 2013.

Matthew J. Smith & Randy Duncan, Critical Approaches to Comics: Theories and Methods, Routlege, 2012.

Ann Miller, Reading bande dessinée: Critical Approaches to French-language Comic Strip, Intellect, 2007.

Mark Mckinney, History and Politics in French-Language Comics and Graphic Novels, University Press of Mississippi / Jackson,
2008.

Robert G. Weiner, Graphic Novels and Comics in Libraries and Archives: Essays on Readers, Research, History and Cataloging,
McFarland & Company, Inc., Publishers Jefferson, North Carolina, and London, 2010.