1. Titulatura monarhică aflata in sursa B este cea de împărat.
2. Un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sura B este Ungaria. 3. Sași; Constantinopol. 4. Litera corespunzătoare sursei este A. 5. În sursa A, informația cauză este: ”Cucerirea Chiliei in 1465 a dus Moldova in conflict cu Ungaria”, iar informația efect este: „ceea ce a determinat strângerea relațiilor moldo-polone”. 6. Doua conflicte militare desfășurate in sec. XV-lea sunt: bătălia de la Războieni si bătălia de la Vaslui, ambele sub conducerea domnitorului Stefan cel Mare. 7. O caracteristică a unei instituții centrale din secolul al XVI-lea este este instituția domniei, care era reprezentată de domn și care se evidențiază în acțiunile politico-diplomatice.
Subiect II
1. Secolul la care se referă sursa dată este secolul XIV.
2. Conflictul militar descris este cruciada de la Nicopole, iar un tip de unitate militara otomană precizată in sursa este cea a pederaștilor. 3. Un aliat occidental antiotoman la care se referă sursa este cel al cavalerilor francezi. 4. O primă informație despre consecințele conflictului prezentat este aceea că „în urma înfrângerii catastrofale, mii de cavaleri au fost luați prizonieri”, iar a doua informație este despre „captivii cei mai de vază au fost păstrați pentru a fi răscumpărați cu bani grei”. 5. Un punct de vedere referitor la desfășurarea conflictului este că Mircea, deși a știut cum să-i învingă pe turci, nu a fost ascultat de cavaleria franceza care, din trufie, a atacat frontal, contrar instrucțiunilor lui Mircea, iar lupta s-a soldat cu o înfrângere. Prima informație selectata din text care îmi susține punctul de vedere este ignorarea sfaturilor lui Mircea de către cavalerii francezi: „Trufașii cavaleri francezi, orgolioși, l-au dat la o parte pe Mircea si au atacat nebunește frontal”. A doua informație selectata din text care îmi susține punctul de vedere este consecința acțiunii cavalerilor francezi: „În urma înfrângerii catastrofale, mii de cavaleri au fost luați prizonieri. Unii au fost uciși chiar în seara bătăliei”. 6. Un fapt istoric relevant conform căruia la începutul modernității spațiul românesc se afirma în relațiile internaționale prin acțiuni diplomatice au presupus recunoașterea suzeranității altor state pentru a contracara pericolul turcesc, alianța cu ceilalți conducători români sau o politică inventivă în privința alianțelor externe cu puterile creștine vecine. De exemplu, Mircea cel Bătrân Mircea cel Bătrân a încheiat alianțe cu vecinii: moldovenii, polonezii sau maghiarii. El nu ar fi putut să contracareze confruntările permanente cu otomanii fără o alianță diplomatică care sa se sprijine pe sprijinul Ungariei care era direct interesată de eliminarea pericolului otoman. În acest sens, Mircea își arată disponibilitatea de a încheia un tratat de alianță cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg. Acest tratat de alianță se semnează la Brașov în 1395 si este primul tratat de alianță anti-otomana din sud-estul Europei medievale.