Biotehnologia

1. Definitie

Biotehnologia este o stiinta interdisciplinara care utilizeaza materia vie pentru degradare,
sinteza si producere de materiale prin bioconversie. Apeleaza la enzime libere sau fixate,
microorganisme, structuri celulare si subcelulare active.

Cea mai corecta definitie a biotehnologiei este data de Federatia Europeana de Biologie
(1978): “Utilizarea integrata a biochimiei, microbiologiei si ingineriei in scopul obtinerii unei
aplicatii tehnologice (industriale) cu ajutorul microorganismelor, culturilor de celule si a
partilor componente ale acestora”.

2. Istoric

Încă din antichitate omenirea a utilizat diferite metode la baza cărora se află procesele de
fermentație, procese ce decurgeau cu participarea unor organisme vii (în special
microorganisme) pentru obținerea de produse alimentare.

Dovezi scrise (papirusuri, tăblițe, Biblia) arată ca sumerienii și babilonienii produceau bere
din drojdii cu 6000 de ani î. Hr., egiptenii preparau pâine folosind maia cu 4000 de ani î. Hr.,
iar în Orientul Apropiat se producea vin.

Cu 500 ani î.Hr. în China se producea lapte de soia mucegăit folosit ca antibiotic pentru a
trata arsurile, iar în anii 100 d.Hr., tot în China, un praf aplicat ca insecticid pe crizanteme.

Bazele biotehnologiei moderne au fost puse de Gregor Mendel în 1865, care a descoperit
modul în care la plante, caracterele ereditare trec de la părinți.

Dezvoltarea biotehnologiei este legată de revoluția biologiei moleculare, care a urmat anilor
’50 și a permis înțelegerea profundă a legăturilor dintre structura moleculară, cea
morfologică și capacitatea de funcționare, creștere și multiplicare a diferitelor sisteme
biologice.
3. Produse majore obtinute prin biotehnologii:

- solventi organici – etanol, acetona, butanol;

- biomasa – culturi de drojdii pentru industria alimentara si agricultura;

- acizi organici – citric, lactic, gluconic;

- aminoacizi – acid L-glutanic, L-Lizina, L-fenilalanina, L-arginina;

- polizaharide extracelulare – dextran, xantan;

- nucleozide – 5’ GMP;

- enzime – proteaze, α-amilaze, glucoamilaze, pectinaze, rennina, glucozizomeraze;

- vitamine – B12, riboflavina;

- pigmenti – β-caroten;

- vaccinuri impotriva difteriei, tetanosului, tuse convulsiva, virusul poliomielitic, hepatitei

B;

- proteine terapeutice – insulina, hormoni de crestere, interferonul-α2;

- antibiotice – penicilina, cefalosporine, tetracicline.

4. Clasificare
 In functie de tipul de celule cu care se lucreaza, deosebim:

- biotehnologii microbiene;

- biotehnologii vegetale;

- biotehnologii animale.

 In functie de domeniul de aplicabilitate a produselor obtinute avem:

- biotehnologii industriale (farmaceutice, alimentare);

- biotehnologii agricole (vegetale si in zootehnie);

- biotehnologii medical-veterinare.
Biotehnologii farmaceutice:

- producere de biomasa proteica;

- biosinteza antibioticelor;

- productia de acizi organici;

- productia de aminoacizi, enzime, hormoni, vitamine, polizaharide.

Biotehnologii alimentare:

- procedee industriale de prelucrare a legumelor si fructelor, a laptelui si produselor lactate,

a carnii.

Biotehnologii agricole:

- manipularea celulelor vegetale (biotehnologii vegetale sau a celor animale):

 biotehnologie in zootehnie
 biotehnologie medical-veterinara.

Biotehnologiile vegetale:

studiaza rezistenta plantelor la atacul agentilor patogeni si ale tolerantei acestora la

actiunea factorilor de mediu nefavorabili, multiplicarea plantelor horticole si obtinerea de
hibrizi noi.

Biotehnologiile din domeniul zootehniei:

studiaza nutritia animala, cresterea rezistentei animalelor la atacul factorilor patogeni,

conservarea resurselor genetice animale.

Biotehnologiile medical-veterinare:

studiaza crearea unor sisteme de diagnosticare rapide si eficiente al maladiilor sau dereglari
functionale la om si animale; producerea unor sisteme biologice de combatere a bolilor
(anticorpi,bacterii antagoniste, vaccinuri).