Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FORTA de FRECARE
Basaramb Stefan
Ion Alexandru
Sava Rares
Teoria lucrarii
Forta de frecare se exercita in planul de contact intre doua corpuri aflate in miscare unul fata de
altul (miscare relativa), cu sens opus miscarii.
Aceasta poate fi statica, atunci cand corpurile sunt in repaus, sau cinetica
Legile frecarii:
Ff=×
Materiale necesare
Legea a II-a: Forta de frecare la alunecare este direct proportionala cu apasarea normala.
Determinarea coeficientului de frecare
m) T=G2=m2g (1)
M) T=Ff (2)
N=G1
𝑚1
=> µ=𝑚2
Date experimentale:
2 40 cm 16 cm
3 40 cm 16 cm
Nr det suprafata M m µ Δµ Δµ µ=
1 Lemn/ 125,8 30g 4.19 4.08 0.11 0.12 4.08+0.12
2 lemn 145,8 35g 4.16 0.08
3 175,8 45g 3.90 0.18
4 Metal/ 125,8 35g 3.59 3.75 0.16 0.27 3.75+0.27
5 lemn 145,8 35g 4.16 0.41
6 175,8 50g 3.51 0.24
7 Cauciuc/ 125,8 45g 2.79 3.18 0.39 0.44 3.18+0.44
8 lemn 145,8 45g 3.24 0.06
9 175,8 50g 3.51 0.33
Forta elastica
Forţa elastică Fe, ce apare într-un corp deformat, se opune deformării, iar valoarea ei numerică
este direct proporţională cu deformarea:
Fe = – k·Δl
F = (ES0/l0)·Δl
Cu cât lungimea iniţială este mai mare şi deformarea este mai mare.
Deformarea depinde de natura materialului prin modului de elasticitate E, numit modulul lui
Young.
lo l m Δl Alungirea α Fe
relativa
5cm 7.5cm 10g 2.5 0.5 180 0
5cm 10cm 15g 5 1 180 0
5cm 12cm 20g 7 1.4 180 0
5cm 13.9cm 25g 8.9 1.78 180 0
5cm 15.6cm 30g 10.6 2.12 180 0
5cm 18cm 35g 13 2.6 180 0
𝛥𝑙 𝛥𝑙 1
Ƹ=𝑙𝑜 tgα= 𝐹 ×𝑘
Fe=-k×Δl
Surse de erori:
-extensibilitatea firului
-masa firului
-frecarea scripetelui
-greseli de masurare
-greseli de calcul
-aproximari