Luni - Fizica(1); Romana(2); Sport(1); Bio(2);

Marti - Info/TIC(3); Religie(1); Mate(2);

Miercuri - Muzica/Desen(1); Geografie(1); Mate(2); Chimie(2); Dirigentie(1);
Joi - Franceza(2); Engleza(2); Romana(2); Logica(1);
Vineri - Info/TIC(3); Istorie(1); Fizica(2);

Romana

In evocarea momentului decisiv de viata un rol deosebit joaca incipitul

fragmentului. Clasic, descriptiv, incipitul insista (pe coordonatele spatio-
temporale) ale faptelor prezente. Timpul este exprimat prin indici temporali
complexi: "dupa-amiaza de florii din primavara anului 1908" "vacanta de pasti".
Naratorul prin acesti indici aduce in prim plan momentul zilei si al anului. ...
acestor indici temporali isi sustine prezenta in cadrul fragmentului, a tehnicii
detaliului. ... consemnarea cu exactitate a timpului ilustreaza faptul ca
amintirile consemnate sunt vii inca in mintea personajului narator. (continuitatea)
Pe parcursul intregului fragment este intarita de utilizarea imperfectului ca timp
specific evocarii. ... spatiului "Brasov" "Lancram?". Intre acestia doi Lancram
joaca un rol principal. Prin intermediul lui se face trimitere la doua motive
fundamentale temei familiei: motivul locului natal si cel al casei parintesti.
Toate aspectele legate de boala si moartea tatalui sunt prezentate cu multa
subiectivitate, textul evidentiind numeroase marci ale subiectivitatii: ex.
Perspectiva nrativa in text este una subiectiva determinata de naratiunea la
persoana I. In acest context naratorul indeplineste rolul de regizor ...

Prezentarea uneii opinii

Obs pt textul non-literar:
-nu este rezultat la fictiunii
-scopul este unul informativ
-nu se incadreaza niciunui gen sau unei specii literare
-textul non-literar aduce in prim plan personalitati si nu personaje
-este focusat pe exactitate si precizie
-termeni cu sens proriu, termeni de specialitate, neologisme
-este marcat de obiectivitate
-prezinta adevaruri istorice, sociale, stiintifice, filosofice

Obs pt textul literar:

-limbajul este marcat de expresivitate si intalnim procedee artistice
-este marcat de subiectivitate
-

Dumitru Constantin Dulcan, profesor universitar, studiaza constiinta

Inteligenta materiei a fost lansata in urma cu patru decenii si a demonstrat ca
exista un camp de energie si lumina dincolo de lucrurile concrete. Dupa revolutie a
lansat Somnul ratiunii, In cautarea sensului pierdut si Mintea de dincolo. Dumitru
Constantin Dulcan a cautat de-alungul existentei sale, raspunsuri despre om si
univers.
Sanatatea mentala este necesara pt o viata lunga.
T:rasp la intrebari

evidentieaza - reflecta, aduce in prim plan

-fragmentul selectat este un elogiu adus iubirii "in sensul sdau larg". In viziunea
profesorului Dulcan adevarata iubire este cea cristica, adica iubirea jertfitoare
pusa in slujba aproapelui. O astfel de iubire dobandeste atributele unui medicament
spiritual, avand puterea de "a vindeca" sufletul si de "a anula" conflictele dintre
oameni. O astfel de iubire implica iertarea semenului si este categori superioara
mintii.
Eseu argumentativ
fraza de impact - despre pasiune
- domeniile cunoasterii

a){Pasiunea pt un anumit domeniu al cunoasterii este un elemnt cheie in studiul

acestuia intru cat o astfel de activitate implica o munca ahidua si perseverenta.
Domeniile cunoasterii la randul lor sunt intr-o relatie de interdependenta si prin
urmare studiul unia dintre ele e cu atat mai profund cu cat e completat de
cunostinte proprii altor domenii} - fraza de impact

*rosu Consider, in acest context, ca -conector

b){pasiunea pt un anumit domeniu al cunoasterii nu doar ca poate, ci si se cere a

fi completata de datele oferite de alte domenii conexe} - opinia propriu-zisa

*In prim aspect

In acest sens, il reprezinta medicina. Prin diferitele ramuri ale acesteia dar si
prin relatia acestui domeniu de-a dreptul fascinant cu fizica si chimia.
Complexitatea corpului uman nu permite abordarea unilaterala, o astfel de abordare
putand avea efecte negative. Un mdeic adevarat indiferent de specializarea pe care
i are si de pasiunea sa, se va apropia si de altele tocmai pt a obtine rezultate
cat mai bune prin tratamentele aplicate
*un exemplu ni-l ofera
chiar textul suport care face referire la Constantin Vulcan. Neurolog si psihiatru,
renumitul profesor prin cartile si articolele publicate subliniaza nevoia abordarii
interdisciplinare a unui domeniu pt o cunoastere eshaustiva. Constantin Dulcan a
imbinat pasiunea sa pt neurologie cu studiul psihologiei si chiar cu chimia si
fizica toate contribuind la reflectarea complexitatii fiintei umane

*cu alte cuvinte

arta la randul ei poate constitui un domeniu extrem de complex ... studiul
literaturii, a diverselor epoci literare, analiza propriu-zisa a operelor impune
cunostinte de filozofie, istorie, arte plastice, existand o stransa legatura intre
toate acestea. Un exemplu concludent il reprezinta nuvela "Alexandru Lapusneanu"
care porneste de la un adevar istoric avand in centru una dintre personalitatile
marcante pt evul mediu romanesc. Intelegerea deplina a modului de a actiona al lui
Lapusneanu este posibila numai printr-o cunoastere a contextului istoric in care
acesta a domnit. Prin urmare pasiunea pt. literatura trebuie completata cu date
oferite de istorie, lingvistica

*Avand in vedere argumentele de mai sus

putem concluziona ca pasiunea pt un anumit domeniu al cunoasterii poate fi dublata
de studiul altor domenii conexe

Momentele aniversare sunt motive de sarbatoare.Pe traseul vietii noastre ele

marcheaza "pietre de aducere-aminte" a unor evenimente deosebite, a unor realizari
obtinute, in general aceste momente ne coloreaza viata.
Consider ca, momentele aniversare, nu sunt pentru toti momente de bucurie,
sentimentele care insotesc aceste momente fiind determinate de perspectiva
fiecaruia asupra vietii
de asteptarile lui si de conjunctura in care traieste
In primul rand, bucuria este un sentiment care foarte greu se naste in sufletul
unui om singur si trist. Nemultumit de viata pe care o duce si de contextul pe care
acesta il traieste. Un exemplu in acest sens este Emil Cioran, autorul paginii de
jurnal care ne marturiseste ca ziua sa de nastere nu reprezinta un motiv de
bucurie, afirmand "vechea idee a sinuciderii ma urmareste iarasi de la o vreme."
Pe de alta parte,
Eseu argumentativ despre cat de greu este eseul argumentativ.

Viata,varstele omului
"Cum se numeste dracia aceea frumoasa si minunata si nenorocita si caraghioasa
formata din ani pe care am trait-o si eu?" -Marin Sorescu, "Iona"
Extrageti sintagma care face referire la viata
formata din ani / pe care am trait-o si eu
-raspunsul la intrebarea retorica il represinta viata
-citatul lui Marin Sorescu reprezinta o definitie poetica, metaforica a vietii
Extrageti adjectivele cu rol stilistic de epitet prin care este caracterizata viata
frumoasa, minunata, nenorocita si caraghioasa
elementul de relatie il reprezinta o conjunctie coordonatoare copulativa
prezenta conunctiei coord. copulative si subliniaza faptul ca elementele enumerate
au toate aceeasi valoare. Toate definesc la fel de bine viata
*"viata e frumoasa" - prin opozitie cu moartea, viata e frumoasa - indragim viata

t:asociati un element din natura cu sintagma de mai sus

padurea?

minunata - adj fara grad de comparatie cu sens de superlativ

fabuloasa, uimitoare, fermecatoare
acest adjectiv scoate in evidenta caracterul "ireal" al vietii

nenorocita - lipsita de noroc

unora viata nu le ofera nicio sansa

viata ar putea fi: o sabie cu doua taisuri - fiecare bine vine cu ceva rau
un carusel - include epitetele oferite de M.Sorescu
o aventura -> neprevazutul
un joc -> flexibilitate + finalitate
o clepsidra -> scurgere a timpului(ireversibila)
un drum -> inceput si sfarsit
o poveste ->

T: analizati citatul tinand cont de urm repere: -formularea unui punct de vedere
-explicarea unor termeni si sintagme:
"sinfonie"; "notele de sus si cele de jos"
-motivarea corelarii vietii cu o sinfonie
"Viata este o sinfonie cantata cu toate notele gamei si cu cele de sus si cu cele
de jos"

"Viata nu e doar o simpla autostrada dreapta pe care sa o poti parcurge cu mare

viteza... viata inseamna si drumuri accidentate, gropi, curbe periculoase, suisuri
si coborasuri, popasuri, intersectii, sensuri giratorii, sens unic si stop."

Etapele vietii
Dezvoltarea umana
Conceptul de dezvoltare umana se refera la formarea si evolutia tuturor
dimensiunilor fiintei umane supuse schimbarii pe tot parcursul vietii
dimensiunile -> capacitatile, componentele -> fizice/mentale/spirituale =
corp/creier/suflet
suflet - inocent -> absenta inocentei

copilaria -(dezvoltarea umana)-> maturitatea

varstele/etapele vietii
copilaria - 1 - 10 ani
preadolescenta - 10 - 14 ani
adolescenta - 14 - 18 ani / 20 ... 25
tineretea - 25 - 35
maturitatea - 35 - 65
senectutea - batranetea - 66 ->

T: cativa factori care accelereaza procesul maturizarii - exemple de carti

-decesul unui parinte ->

Adolescennt - Omul care invata sa fie om -enuntul include o tautologie

om1 - subiect - fiinta umana
om2 - nume pred - personalitate, implinire, caracter

afirmatia implica statutul de "ucenic"

ucenic in general - om in stare de invatare - intr-un proces de formare - invata o
meserie de la cineva
Adolescentul ucenic - isi cauta modele
- este in pragul de a-si alege o cariera
- acumuleaza cunostinte
- acumuleaza experienta
-greselile constituie o sursa de experienta
"Omul din greseli invata"

Statutul de ucenic in basm

T: cautati un basm in care eroul este ucenic - este supus unui proces de maturizare
- de prezentat statutul initial sub aspect social si psihologic si statutul final

Marea - metafora pt viata

Viata pare infinita asemeni marii - pare subliniaza o perceptie subiectiva
Atat in cazul vietii cat si in cazul marii nu-i putem vedea finalul
...
acoperita - Vb la diateza pasiva
invata - ind prez d. act. -statutul initial al adolescentului

mersul pe valuri in picioare - exprimare metaforica -sugereaza curaj, demnitate,

invata sa se ridice chiar si atunci cand sunt jos

adolescentii prezenti si in final

zvelti
calmi
sa mearga
au deprins - perf comp, act finalizata

finalul - ucenicia incheiata

incipitul si finalul - subliniaza relatia de circularitate a textului

"Cand esti adolescent nu poti fi legat de nimic. Incaleci viata cum vrei... fiindca
ii poti da cu piciorul. Nu te tarasti prin ea ca o epava care nu mai stie sa
renunte."
-Camil petrescu
T2: explicati acest fragment insistand pe sensul expresiei "a da cu piciorul" si a
termenului "epava".

T:secvente in care sa se vada aspectul adolescentului revoltat

...
-incearca sa refaca istoria culturala/cunoasterii
aplicatie: "Romanul adolescentului miop" M. Eliade
titlu: analitic(o sintagma, un grup de cuvinte)
conotativ - are la baza sensul denotativ

Mihai Handoca care este exegetul lui M. Eliade spune ca romanul acesta este "un
document exemplar al adolescentei"
adj. miop sugereaza trasatura dominanta a naratorului r/nevoia de a vedea lucrurile
de aproape/

T:acces la roman, citirea capitolului "un prieten"

-lectura ca si activitate primordiala

la ce scriitor face referire capitolul

balzac

pentru ei literatura este un hobby, o activit care le consolid prietenia

In cazul lui marcu, lectura poate fi asociata cu o patima, o obsesie

de ce? legat de activ din ziua de azi

In cazul lui lectura este o patima deoarece el citeste aproape constant chiar si
cand ar trebui sa faca altceva, fapt ce ii aduce probleme des cu profesorii.

O activitate in prezent care poate aduce probleme similare este

trasaturi dominante:
-timid
-nonconformist
-pasionat
-introvertit
-nu este deloc sociabil
-nu este inteles
-atitudine de usor dispret

-este marginalizad pe considerente etnice, se observa un usor antisemitism la

colegii sai

Caracterizarea personajului Marcu

Portretul fizic al lui Marcu este realizat in mod direct de catre narator, el fiind
descris ca un baiat "inalt, uscat, cu ochii mari si bulbucati, parul cret, mainile
lungi, picioarele lungi". Portretul moral este realizat atat cu ajutorul
caracterizarii directe cat si indirecte. Din caracterizarea directa reiese ca Marcu
avea o pasiune puternica pentru lectura, chiar prea puternica, deoarece nu era
atent la nimic in afara de carti si prietenii foarte apropiati. El era extrem de
timid dar si arata o atitudine dispretuitoare fata de scoala, profesori si chiar
colegii lui. Din caracterizarea indirecta reiese faptul ca era nonconformist,
deoarece el se descrie ca cineva "fara opinii", insa pare sa aiba opinii puternice
dar opuse opiniei majoritatii, atat despre cartile citite cat si despre politica.

Prezentati capitolul "tebuie sa scriu un roman" si caracterizati personajul narator

Personajul literar reprezinta instanta literara prin
transmite propriile ganduri, idei si sentimente.
Personajul narator din "Romanul Adolescentului Miop"
principal deoarece participa activ in fiecare moment
si este creionat in text atat prin mijloace directe,
intermediul caruia autorul isi
scrisa de Mircea Eliade este
al actiunii,
cat si indirecte. Accentul se
pune pe caracterizarea morala, fiind cea mai importanta din punctul de vedere al
naratorului.
In mod direct, caracterizarea se realizeaza prin autocaracterizare. Aflam ca este
un baiat inteligent, capabil, ambitios dar si lenes, deoarece vrea sa scrie un
roman si sa devina faimos,
care necesita un anumit nivel de competenta si ambitie, dar aflam si ca vrea sa
scrie romanul sa scape de datoriile de la scoala.
Este caracterizat si de profesori care nu il vad capabil si relatia cu colegii ne
arata timiditatea caracterului.

personajul narator reprezinta tipul adolescentului caruia nu ii place sa se piarda

in anonimat. Este pus in evidenta si orgoliul personajului narator.

caracter egocentric
este delasator si a ajuns intr-o situatie scolara dezastruoasa
nu-si recunoaste infrangerea "Am ramas corigent pentru ca am vrut eu. Nu am
promovat pentru ca nu am vrut."
lipsit de vointa - face doar ce ii place
tentativa de invatat are la baza un plan
foarte increzator in el

pe joi cititi corigenta si noteaza informatii despre caracter

...prin falsa vointa de care da dovada

pentru presonajul narator verbul "trebuie" nu exista

de citit pt revenirea din vacanta:

"Mara" de I. Slavici
tema romanului
personajele
care este ?romanul(mai 3: M. Eliade)? care se intersecteaza in acest roman;
prezentati pe scurt amandoua

Tema Iubirii
Iubirea este una dintre temele cel mai des intalnite in operele literare. Ea este
prezenta din operele antichitatii si pana in prezent fiind valorificata in toate
cele trei genuri literare
Iubirea poate functiona in cadrul unui text si cu statut de subtema, ea constituind
nucleul unui plan al operei.
Iliada - tema majora o reprez razboiul troian - aceasta tema are in vedere
distrugerea/caderea troiei
mobilul/cauza razboiului o reprezinta rapirea Elenei - tema iubirii

Romane celebre de dragoste:

Maitreyi - Mircea Eliade
Invitatie la vals - Mihai Drumes
Scrisoare de dragoste - M. Drumes
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Camil Petrescu
Romeo si Julieta - Shakespeare
Anna Karenina - Lev Tolstoi
Mandrie si prejudecata - Jane Austen
Poezii de M. Eminescu

iubirea ura
-inalta -dezbina
-repara(sufletul) -distruge/raneste
-confera incredere -deprima
-bucura -intristeaza
-apropie -dezechilibreaza
-echilibreaza -indeparteaza
-uneste -darama
-cladeste -

"Iubirea.r imbratiseaza deopotriva pe oameni si pe Dumnezeu; viata si moarte"

"Cu iubirea.r in suflet poti trece pragul mortii caci ea stapaneste si dincolo,
pretutindeni, in toate lumile existente si inexistente"

"Ura naset vesnic ura"

"Pe ura nu poti cladi precum nu poti cladi pe mlastina"

-Padurea spanzuratilor, Liviu Rebreanu

iubirea - originea iubirii este divina, ne leaga de semeni si de Dumnezeu

- iubirea e mai presus de orice si invinge orice teama
- iubirea depovareaza

ura - se raspandeste usor

- e aseeni unei molime
- e capabila sa distruga/ "sa inghita" orice

iubirea innobileaza sufletul - aureste sufletul

ii da valoare
metal nobil - aur, platina, argint - nu ruginesc, nu se deterioreaza

ura dezumanizeaza sufletul - omul isi pierde calitatea de om

- face din om -> neom
- scoate la lumina ce e mai rau/ mai urat in sufletul nostru

pozitiv <- iubirea/ura -> negativ

ne fac instare de orice

Tipuri de iubire
iubirea - sentiment complex
- atotcuprinzator
- asigura temelia umanitatii

Iubirea = primul sentiment aparut

Dumnezeu = iubire
cuplul primordial Adam si Eva

1. Iubirea AGAPE/perfecta
-iubirea care se daruieste neconditionat
-care inalta/te face mai bun
Dzeu - iubirea AGAPE

Trasaturile unei astfel de iubiri

-iubirea = indelung rabdatoare
= plina de bunatate
= nu pizmuieste
= nu se lauda
= nu se umfla de mandrie
= nu se poarta ...
= nu cauta folosul sau
= nu se manie
= nu se gandeste la rau
 = nu se bucura de nelegiuire
= se bucura de adevar

- acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul

"Cel mai iubit dintre pamanteni" - M. Preda

"Daca dragoste nu e, nimic nu e."

Iubirea parinteasca este o varianta a iubirii divine

Relatia dintre parinti si copii este una vesnica

"Mara" - I. Slavici
-iubirea indelung rabdatoare
-iubirea care nu cauta folosul ei

2. Iubirea FILEO/frateasca/comunitate
-dragostea - relatiei de piretenie
- sufleteasca sufletul = element cheie
Liantul relatiei = Caracterul
Apreciezi un om - si-l faci prieteni pt CARACTER -incredere
-corectitudine
-bunatate
-modestie
-sinceritate

"Spune-mi cu cine te imprietenesti si iti spun cine esti"

Dragostea fileo nu tine cont de:

-pozitia sociala
-aspectul fizic
-conditia materiala

"Prietenul la nevoie se cunoaste"

"Epopeea lui Gilgamesh"

Gilgamesh - Enkidu

3. Iubirea EROS
-il reprez iubirea de cuplu
-se bazeaza pe senzualitate, sentimentul de atractie
"Mitul Adamic" - in cartea genezei
-are in vedere cuplul primordial adam si eva
-eva a fost creata ca pereche pt adam si ca "ajutor potrivit"
"Nu este bine ca omul sa fie singur"

"Mitul Androginului"
-prezinta omul ca fiind la origine o fiinta perfecta, circulara, cu 4 picioare, 4
maini, 2 capete
-zeii s-au ttemut de aceasta fiinta si au incercat sa o distruga
-au taiat-o in doua, jumatatile fiind aruncate la cele 2 capete ale pamantului
"Cuplu" - Ana Blandiana

iubirea divina radiaza dinspre D-zeu

-il apropie pe om de D-zeu

Diferenta dintre grup de prieteni si gasca

-grup de prieteni: un numar scazut de prieteni apropiati care te sustin la bine si
la greu
-gasca: un grup mai mare de

"Unii prieteni sunt ca si umbrele, se zaresc cand e soare si dispar cand se

intuneca" -smart Karaboga

-intaresc o prietenie:
-prezenta unor scopuri comune
-increderea
-acordarea de sprijin reciproc
-hobby-uri comune
-educatia primita
-atasamentul fata de acelasi set de valori
(adevar,corectitudine,loialitate,spirit justitiar)

"Toate panzele sus!" - Radu Tudoran

Anton Lupan - Pierre Valion?

Intr-o adevarata prietenie, timpul si spatiul nu reprezinta un obstacol

"Mitul zburatotului"
-evident in folclorul romanesc
-ilustreaza o gandire arhaica

poez
-monolog liric adresast
-...
-zburatorul este o fiinta supranaturala care aduce iubirea
-iubirea este vazuta ca fiind adusa de o fiinta supranaturala
-prima iubire este ravasitoare si experienta este unica
-zburatorul este o fiinta malefica
-""
-au ca sursa de plecare acest mit

poezia "Dorinta" de M Eminemscu si argumentati incadrarea in genul liric

-este o iubire care se declanseaza spontan, se opune ratiunii, da forta celor care
sunt angrenati in aceasta iubire sa depaseasca orice obstacol
-finalul este moartea

-"Mara" - pasiune
-"Romeo si Julieta" - tragica

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare in care autorul isi exprima in
mod direct gandurile, ideile si sentimentele prin intermediul eului liric folosind
un limbaj artistic
incarcat cu figuri de stil.
Opera literara "Dorinta" de M. Eminescu apartine genului liric deoarece prezinta
trasaturile acestui tip de text
Pe de o parte, textul este liric datorita prezentei eului liric, ale carui marci
apar in text, verbele si pronumele la persoana I, dintre care se evidentiaza "o
ascund" ;
"-mi" ; "mei" ; "singuri-singurei". Modul de expunere dominant este descrierea
Pe de alta parte, poezia transmite in mod direct starile si sentimentele de
dragoste ale eului liric, prin intermediul unui limbaj figurat "prispa cea de
brazde";
"fruntea alba"; "singuratece izvoare"; "codrul batut de ganduri".
In concluzie, pe baza trasaturilor prezentate, argumentam ca poezia "Dorinta" de M.
Eminescu, apartine genului liric.

"Mara" - de I. Slavici
-este romanul ce -a consacrat pe I. Slavici si este care l-a facut nuvelist si
romancier
-roman singular in literatura romana - monografie a targului -> aduce in prim plan
tipologia targovetului

Mara - prima femeie de afaceri din lit romana

mentalitatea Marei - castiga putin cate putin (creitar + creitar) - are rabdare
- este perseverenta
3 ciorapi - Persida
- Trica
- Mara
-castigul il imparte in fiecare seara
-nu concepe sa nu puna in fiecare ciorap o suma
-este chibzuita - corecta
-prefera sa castige putin decat sa piarda
-este camatareasa
-este curajoasa in afaceri -> risca, dar cu inteligenta
-isi asuma
-este bine orientata in afaceri:
-piata
-podul
-camataria
-afacerea cu
Mara = femeie de afaceri prospera
-nu este femeia care asteapta ceva de la viata
-pt ea obstacolele cad rand pe rand

motivatia - copii

Mara -> mama

-recititi primul capitol din mara

Personajul literar reprezinta instanta literara prin intermediul caruia autorul isi
transmite propriile ganduri, idei si sentimente.
Personajul "Mara" din romanul titular scrisa de Ioan Slavici este principal
deoarece participa activ in fiecare moment al actiunii,
si este creionat in text atat prin mijloace directe, cat si indirecte.
In mod direct, caracterizarea se realizeaza cu ajutorul descrierii. Aflam ca Mara
este o femeie de afaceri, care vinde ce poate,
"duce de la Radna ce nu gasesti la Lipova ori la Arad si aduce de la Arad ce nu
gasesti la Radna ori Lipova." Aflam si ca isi iubeste foarte tare copii, si cand
vede pe cineva de cine ii place si ca stare, si ca fire, si ca infatisare ii
aseamana cu copii ei.
Portretul fizic este realizat tot de narator, care o descrie ca si o "Muiere mare,
spatoasa, greoaie, si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant."
si o aseamana cu copii ei pe care ii descrie "zdrentarosi, desculti, nepieptanati,
nespalati si obraznici."
In concluzie

Mara se impune ca un personaj deosebit, portretul sau moral bazandu-se pe o serie

de contraste.
radna de imbogatire dragoste materna

-dragostea materna este sugerata de afirmatia in care Mara o face de mai multe ori
referitoare la copii ei: "Tot n-are nimeni copii ca mine"
-incearca sa le ofere copiilor un destin mai bun
-atitudinea fata de Persida cand aceasta pierde primul copil. Ea se autojudeca si
se declara ca o mama rea.
-scrisoarea trimisa Persidei la Viena.

darzenie barbateasca sensibilitate feminina

-lupta pt a
-secventa botezului
-atitudinea exprimata in situatii dificile, cand sparge farfurii
-stia cand sa explodeze si cand nu

vanitate disimulata falsa umilinta

-darul de la botez
-cand o lasa pe Persida la manastire si negociaza pretul desi poate plati

Nasterea sentimentului de iubire

-cap "Primavara"

semnificatia titlului "primavara"

- intitulat sugestiv "primavara" capitolul 4 prezinta nasterea iubirii intre Natl
si Persida. Titlul este unul conotativ intrucat autorul nu il foloseste
doar ca indice temporal al actiunii ci leaga semnificatiile acestui anotimp de
frumosul sentiment al iubirii. Considerata anotimp al renasterii, al vitalitatii,
primavara este anotimpul florilor si al candorii. In lumina soarelui si sub
atingerea vantului, natura dobandeste haine noi, strai de sarbatoare, copacii
inmuguresc in tocmai cu a inmugurii in sufletul lui Natl dar si a Persidei acest
sentiment nou si neasteptat. Primavara e un anotimp al inceputurilor, este
anotimpul in care debuteaza si iubirea celor doi.

-frumusetea Persidei este asemanata cu floarea de cires.

t: suprindeti etapele indragostirii dintre cei doi

LOGICA
Definirea si clasificarea
Definitia si structura acesteia:
Definirea este operatia logica prin care redam caracteristicile unui obiect.
Rezultatul operatiei de definire este definitia.
ex: [Triunghiul(definit)A] [este(relatia de definire =df.)] [o figura geometrica cu
trei laturi(definitor)B]

componentele definitiei sunt: 1.definit - obiectul definitiei; ceea ce vrem sa

definim
2.definitor - expresia prin care redam continutul
definitului
3.relatia de definire

Reguli ale definirii corecte:

1.Regula adecvarii definitorului la continutul definitului = intre definit si
definitor trebuie sa existe raport logic de identitate
Daca nu se respecta aceasta regula pot aparea urmatoarele erori:
a) definitia prea larga - definitorul este un gen al definitului
ex: Triunghiul este o figura geometrica
b) definitia prea ingusta - definitorul este o specie a definitului
ex: Triunghiul este o figura geometrica cu 3 laturi egale
c) definitia atat prea larga cat si prea ingusta - intre definit si definitor
avem rap logic de incrucisare ex: Lingurile sunt obiecte de inox

2.Regula evitarii circularitatii = definitorul nu trebuie sa se sprijine pe

termenul definit
eroare: eroarea circularitatii ex: scoala este o institutie scolara
biologia este stiinta studiata de biologi

3.Regula afirmarii = definitorul trb sa spuna cum este definitul si nu cum nu este
acesta
eroare: definitia negativa ex: campia este o forma de relief care nu este nici
deal si nici munte
femeia nu este barbat

4.Regula claritatii si preciziei = definitorul sa nu fie formulat in termeni

obscuri sau cu figuri de stil
eroare: eroarea neclaritatii ex: sangele este viata animalelor

Clasificare
= operatia logica prin care elemente disparte(in dezordine) sunt grupate in clase
de obiecte(genuri) pe baza unui anumit criteriu.

Structura unei clasificari:

1.elementele clasificarii - ceea ce vrem sa clasificam
2.criteriul clasificarii
3.clase obtinute

Reguli ale clasificarii corecte:

1.Regula completitudinii: toate elementele clasificarii trebuie sa se regaseasca in
clasele obtinute si doar ele
Erori:
a)clasificarea prea abundente => apar elemente in plus in clasele obtinute
fata de cele initiale
b)clasificarea incompleta => atunci cand anumite elemente nu au fost
repartizate in niciuna dintre clase

2.Regula criteriului unic: intr-o operatie de clasificare se foloseste un singur

criteriu odata pe nivel

3.Regula opozitiei intre clase: Intre clasele obtinute trebuie sa existe numai
raporturi logiice de opozitie

4.Regula omogenitatii: asemanarile dintre obiectele unei clase trb sa fie mai
importante decat deosebirile dintre acestea.

Inferente imdeiate cu propozitii categorice - sunt forme de rationament cu

propozitii categorice in care concluzia este obtinuta direct din premisa cu
ajutorul unei operatii logice
premisa - operatia logica -> concluzie
inferenta = rationament = argument
A.Conversiunea -> Operatie logica prin care se inverseaza rolul termenilor intr-o
propozitie categorica; SP -> PS
B.Obversiunea -> Operatie logica prin care se schimba calitatea unei propozitii
categorice si se neaga predicatul logic al acesteia

A.
a) Conversiunea simpla(E,I) - presupunea doar inversarea termenilor
SeP -> PeS
Nicio carte nu este floare -> Nicio floare nu este carte

SiP -> PiS

Unele carti sunt romane -> Unele romane sunt carti

b)Conversiunea prin accident (A, E)

-pe langa inversarea termenilor se va schimba si cantitatea
SaP -> SiP
Toti caii sunt animale -> Unele animale sunt cai

SeP -> PoS

Nicio floare nu este piatra -> Unele pietre nu sunt flori

B.(A, E, I, O)
Toti caii sunt frumosi -> Niciun cal nu este non-frumos (urat)
SaP -> SeP
Unele insecte sunt colorate -> Unele insecte nu sunt non-colorate
SiP -> SoP

Inferente imediate cu propozitii categorice

inferenta = rationament = argument
sunt imediate deoarece din premisa este derivata concluzia in mod direct folosind o
operatie logica

Conversiunea Obversiunea
Op. logica prin care se invers. Op. logica prin care se schimba calitatea
termenilor si ne neaga predicatul logic al acesteia
rolul termenilor intr-o prop.
categorica
SP -> PS SaP -> SeP
!concluzia este echivalenta

...
Subiectul logic este distribuit in universale si nedistribuit in particulare
Predicatul logic este distribuit in negative si nedistribuit in afirmative

Tabelul distribuirii termenilor

A + -
E + +
I - -
O - +

Legea distribuirii termenilor

Daca un termen este distribuit in concluzie trebuie sa fie distribuit si in premisa
din care provine

concluzie -> rezultatul unei operatii logice

S-aP+ -> P+aS+

Daca toate zebrele sunt mamifere, atunci toate mamiferele sunt zebre ->
rationament nevalid (conversiune simpla)

S+aP- -> P-iS-

INFO
Se citeste un nr nat n. Sa se determine nr de diviz ai oglinditului(rasturnatului)
lui n. Ex n=63 rast=36 si
1 36
2 18
3 12
4 9
6
Se va afisa 9
D.I: n - nr nat
D.Iesire: nrdivizori pt rast lui n
D.Intermed: r - rast lui n
d - divizor pt r

START
intreg n, nrdivizori, r, d;
Citeste n;
nrdivizori <- 0;
r <- 0;
Cat timp n>0 executa
r <- r*10 + n%10;
n <- n/10;
sf. cat timp
pentru d <- 1, d*d executa
Daca r%d=0 atunci
nrdivizori <- nrdivizori + 1;
Daca d*d<r atunci
nrdivizori <- nrdivizori + 1;
sf. daca
sf. daca
sf. pentru
Scrie nrdivizori
STOP

Se da un nr nat n,sa se verifice daca numarul citit este perfect.Un nr nat se

numeste perfect daca dublul sau este egal cu suma divizorilor sai si afis un mesaj
corespunzator, adica numarul dat si cuv. perfect sau nu perfect
ex. n=6
D6 = {1, 6, 2, 3}
sdiv = 1+6+2+3 = 12 deci 2*6 = 12
se va afis 6 perfect
D.I: n - nr nat
D.Iesire: mesaj
D.Intermed: sumdiv - pt suma diviz lui n
d - diviz n

START
intreg n, sumdiv, d;
Citeste n;
sumdiv <- 0;
pentru d<-1, d*d executa
daca n%d = 0 atunci
sumdiv <- sumdiv + d;
daca d*d < n atunci
sumdiv <- sumdiv + n/d;
sf.daca
sf.daca
sf.pentru
daca sumdiv = n*2 atunci
Scrie n, " perfect";
altfel
Scrie n, " nu perfect";
sf. daca
STOP

TEMA
Un nr nat este pseudoperfect daca este divizor al sumei divizorilor sai. Se cit de
la tast un nr. nat., sa se afis nr dat si cuv pseudoperfect sau nu pseudoperfect

Doua nr. nat. se num. prietene daca fiecare nr in parte este suma tuturor diviz.
celuilalt numar, mai putin acesta. Sa se scrie un algoritm in care se dau doua nr
nat n si m si severifica daca ele sunt numere prietene.
ex.220 si 284
D220={1, 220, 2, 110, 4, 55, 5 ,44, 10, 22, 11, 20}
Sumadiv220 = 1+2+4+5+10+11+20+22+44+55+110 = 284
D284 = {1,284, 2, 142, 4, 71}
Sumdaiv284 = 1+2+4+71+142 = 220

D.I: n - nr.nat
D.Iesire: nr - nr nat nenule mai mici decat n

START
intreg n, nr;
Citeste n;
pentru nr <- 1, n-1 executa
Scrie nr, " ";
sf.pentru
STOP

nr <- 1;
Cat timp nr <= n-1 executa
Scrie nr, " ";
nr + 1;
sf.cat timp

Fie a si b doua nr nat. un nr nat d se numeste c.m.m.d.c al lui a si b daca

indeplineste conditiile:
1.d|a, d|b
2.daca exista un nr c care c|a, c|b, atunci c|d

Cat timp nr sunt diferite din nr mai mare se scade nr mai mic. cand nr devin egale
val comuna este cel mai mare diviz al numerelor date

32, 24
32-24=8
24-8=16
16-8=8

//cod

daca cel mai mare divizor comun a doua nr nat. este 1, spunem ca sunt prime intre
ele

STRUCTURA REPETITIVA CU NR NECUNOSCUT DE PASI SI TEST FINAL

Def: Fie S o struct de orice fel si CL o conditie logica. Atunci

Executa
S;
cat timp(CL);

Repeta
S;
pana cand(!CL);

se numeste structura repetitiva cu nr necunoscut de pasi si test final

OBS: !CL - negarea conditiei logice CL

ex
Executa
S;
cat timp(n > 0);

In exemplul dat CL este n > 0 atunci !CL va fi !(n > 0) == n = 0 sau n <= 0
(matematica)

Repeta
S;
pana cand(n=0);

Adaptata libajului C++ este

Executa
S;
cat timp(CL);

Efect:
pas1: Se va executa structura S.
pas2: Daca CL este adevarata se va repeta pas1. Altfel se termina executarea
structurii.

OBS: Structura S se executa cel putin o singura data indiferent de conditia logica
CL

Se citesc de la tastatura numere naturale pana la aparitia valorii 0. Sa se afiseze

cate numere s-au citit. 0 nu face parte din sirul dat
D.I: nr - nr nat
D.Iesire: n - cate numere s-au citit

START
intreg nr, n;
n <- 0;
Executa
Citeste nr;
 Daca nr>0 atunci
n <- n+1;
sf.daca
cat timp(n!=0);
Scrie n;
STOP

Se citesc de la tast nr pana la intalnirea valorii 0. Sa se afiseze pt fiecare nr

citit rasturnatul lui

Se citesc de la tast nr pana la intalnirea valorii 0. Sa se afis fiecare nr

palindrom. Un nr se num palindrom daca este egal cu rast lui. Daca nu exista nici
un palindrom citit se va afisa "Nu sunt palindroame"
D.I: nr -nr nat
D.Iesire: pal - palindrom
D.Intermed: rast - rasturnatul

START
intreg nr, rast, auxn, ok;
ok <- 0;
Executa
Citeste nr;
auxn <- nr;
rast <- 0;
Cat timp nr > 0 executa
rast <- rast * 10 + nr % 10;
nr <- nr/10;
sf.cat timp
Daca rast = auxn atunci
Scrie auxn, " ";
ok <- 1;
sf. daca
Cat timp (auxn > 0);
Daca ok = 0 atunci
Scrie "Nu sunt palindroame";
sf.daca
STOP

Se citesc de la tast nr pana la intalnirea valorii 0. Sa se numere cate nr prime s-

au citit.
D.I: nr - nr nat
D.Iesire: p - nr prime
D.Intermed: ok - var logica

START
intreg nr, d, p, ok;
Executa
Citeste nr;
p <- 1;
Daca nr > 0 atunci
ok <- 1;
Daca nr < 2 atunci
ok <- 0;
altfel Daca nr % 2 = 0 AND nr > 2 atunci
ok <- 0;
altfel
d <- 3;
Cat timp d*d <= nr AND ok = 1 executa
Daca nr % d = 0 atunci
 ok <- 0;
sf. daca
d <- d + 2;
sf. cat timp
sf. daca
Daca ok = 1 atunci
p <- p + 1;
sf. daca
sf. daca
Cat timp (nr > 0);
Scrie p;
STOP

Se citesc de la tast nr pana la intalnirea valorii 0. Sa se afis cel mai mare nr

citit.

Se citesc nr de la tast. pana la intalnirea valorii 0. Sa se afis pt numerele prime

citite sa se afis rast lor iar pt cele care nu sunt prime sa se afis nr de divizori
(cat timp)

citeste z,x
Executa
Daca

varianta 4
a)
citeste a,b
daca a < b atunci
a <-> b
sf.daca
pentru x <- a , b , -1 executa
daca x%2 != 0 atunci
scrie x, " "
sf.daca
sf.pentru

a b x Ecran
5 17 17 15 13 11 9 7 5
17 5 17
17 5 16

Afis nr impare descrescatiare din intervalul [b, a] (b < a)

b)
pot fi perechile (1, -1); (-1, 1); (2, -2); (-2, 2); (2, -1); (-1, 2); (1, -2); (-
2, 1)

c)
citeste a,b
daca a < b atunci
a <-> b
sf.daca
x <- a
Cat timp x >= b executa
daca x%2 != 0 atunci
scrie x, " "
sf.daca
x <- x - 1
sf.cat timp
varianta 5
citeste x,z (numere naturale)
y <- 0
+repeta
� y <- y*10+x%10
� x <- [x/100]
+p�na c�nd x=0
+c�t timp y*z>0 si y%10=z%10 executa
� y <- [y/10]
� z <- [z/10]
+�
+daca y+z=0 atunci
� scrie 1
�altfel
� scrie 0
+�

a)
729385 si 532

x y z
729385 0 532
7293 5
72 53
0 532 532
53 53
5 5
0 0

se afis 1

b)
123 31 99

varianta 6
citeste n (numar natural)
s <- -1
+c�t timp n > 0 executa
�+daca n%10 > s atunci
�� s <- n%10
��altfel
�� s <- 11
�+�
� n <- [n/10]
+�
scrie s

a)
n s
9321 -1
9321 1
932 1
932 2
93 2
93 3
9 3
9 9
0 9
se va afisa 9

b)
n s
1239 -1
123 9
12 11
1 11
0 11

9817 / 6789

c) tema

varianta 7
citeste n (numar natural nenul)
nr <- 0
+pentru a <- 9,0,-1 executa
� m <- n
�+c�t timp m?0 si m%10?a executa
�� m <- [m/10]
�+�
�+daca m?0 atunci
�� nr <- nr*10+m%10
�+�
+�
scrie nr

a)232493

n m a nr
232493 0
232493 232493 9
23249 9
23249 8

TEMA+
fisier word cu definitiile celor 3 structuri repetitive
variante de terminat pana la 35 SI pr. 2

Pt operatia de citire de la tastatura se foloseste cin>>

Pt operatia de scriere pe ecran cout<<

tastatura -> cin>> -> memorie -> cout<< -> Ecran

Tema: pbinfo clasa 9 op si expresii usoare consola

#941 #1258 #1260 #1273 #813 #3178

Functii predefinite in C++

Functii matematice predefinite in fisierul header cmath:

Denumire Header Prototip Rezultat

abs cstdlib int abs(int x)
abs,fabs cmath double abs(double x),
double fabs(double x)
sqrt cmath double sqrt(double x)
pow cmath double pow(double x, double y)
sin cmath double sin(double x)
cos cmath
tan cmath
floor cmath
ceil cmath

Se da un nr nat cu 4 cifre nenule. sa se afis pe ecran numerele obtinute prin

eliminarea unei cifre din nr dat si sa se afis pe linia urmatoare val maxima
determinata si val minima determinata. Ex: 3412

Structuri alternative
In anumite situatii este necesara executarea unor instructiuni in cadrul unui
program numai in anumite conditii. Rezolvarea acestor situatii se poate face
utilizand in c++ structuri de decizie (structuri alternative)

Instructiunea if
In C++ instructiunea if apare in doua variante
Var 1:
if(Expresie)
{
Grup_instructiuni1;
}
else
{
Grup_instructiuni2;
}

Var 2:
if(Expresie)
{
Grup_instructiuni1;
}

Efectul:
Se evalueaza Expresie
Daca valoarea Expresie este diferit de 0
se executa
Grup_instructiuni1;
Daca val expr este 0
in var 1 se executa
Grup_instructiuni2;
in var 2 se trece la instructiunea urmatoare lui if
OBS: Acoladele sunt obligatorii daca in corpul lui if exista mai multe instructiuni
(la fel si in cazul lui else)

if(Expresie)
instructiune1;
else if(expresie2)
instructiune2;
else if(expresie3)
instructiune3;

instructiune if implicata

Structura switch
Instructiunea switch permite executarea unor instructiuni, in functie de egalitatea
unei expresii cu anumite valori numerice constante:

switch (Expresie)
{
 case Constanta_1:
Grup_Instructiuni_1;
break;
case Constanta_2:
Grup_Instructiuni_2;
...
case Constanta_N:
Grup_Instructiuni_N;
break;
default:
Grup_Instructiuni_default;
break;
}

Mod de executie:
Se evalueaza expresie
daca val este Constanta_1 atunci se executa Grup_Instructiuni_1;
daca val este Constanta_2 atunci se executa Grup_Instructiuni_2;
daca val expresiei este diferite de oricare dintre constante se executa clauza
default;

Obs: Clauza default poate sa lipseasca iar in acest caz daca valoarea expresiei nu
este niciuna dintre Constante atunci se trece la instructiunea urmatoare al lui
switch
Daca clauza break lipseste atunci se vor executa toate clauzele case pana la
primul break

Structuri repetitive in C++

Structuri repetitive - se executa o instructiune de mai multe ori sau cat timp o
conditie este adevarata.
Clasificartea structurilor repetitive:
1.Cu numar necunoscut de pasi:
-cu test initial
-cu test final
2.Cu numar cunoscut de pasi

Struct. rep. cu nr. necunoscut de pasi si test initial

Def. Fie S o struct de orice tip si Cl o conditie logica, atunci
while(CL)
{
S;
}

Efectul:
Se evalueaza CL
Daca Cl este adevarata
-se executa S
-se reia pasul 1
altfel se termina executia structurii
OBS:
1.Struct S se executa numai daca CL este adevarata
2.Struct S se executa de atatea ori de cate ori este adevarata CL
3.Struct S trebuie sa contina o instructiune care sa modifice val de adev a
CL

Struct rep cu nr cunosc de pasi si test initial

for(Expresie_de_initializare; Expresie_de_testare; Expresie_de_continuare)
{
S;
}

Efect:
1.Se evalueaza Expresie_de_initializare
2.Se evalueaza Expresie_de_testare(expresie logica)
Daca Expresie_de_testare este adevarata
-se executa S
-se evalueaza Expresie_de_continuare
-se reia pasul 2
altfel se termina executia structurii

Structura for este echivalent cu structura while

Expresie_de_initializare;
while (Expresie_de_testare)
{
S;
Expresia_de_continuare;
}

Struct rep cu nr necunosc de pasi si test final

Fie S - struct de orice tip si CL - conditie logica
atunci

do
{
S;
} while(CL);

este o struct rep cu nr nec de pasi si test final

Efect:
1.Se executa s
2.Se evalueaza CL
Daca CL este adev CL se reia pasul 1
altfel se termona executia structurii

Obs
1.Se exec instr S cel putin o data
2.Struct S trb sa contina o instr care sa modifice val de adev a CL

Se cit de la tast un nr nat n. Sa se afiseze suma primelor n nr nat

Un nr se numeste palindrom daca este egal cu rast sau

pbinfo struct repet, usoare consola fiecare zi 5 probleme

Se citesc n numere nat sa se afiseze cel mai mare nr prim citit sau mesajul nu
Se citesc n numere naturale sa se afiseze cel mai mare/cel mai mic nr palindrom sau
mesajul nu

se citeste de la tast un nr nat n iar apoi alte n nr nat. Programul afisazaa pe

ecran in ordine descrescatoare cele mai mici 3 numere date (numerele au valori mai
mici sau egale cu un miliard)

...
In C++ pentru a putea utiliza un fisiertrebuie prima data declarat exact cum se
declara orice variabila ... si unul fiziccare reprezinta numele cu care acel fisier
este memorat pe hard
O modalitate uzuala de a deschide fisierul consta in declararea unor variabile de
tip flux. Acestea sunt:
istream - pentru fluxul de intrare, asociat cufisierul din care se citesc datele de
intrare
ofstream - pt fluxul de iesire asociat fisierului in care vom scrie datele de
iesire.
Ex:istream fin("fisier.in");
ofstream fout ("fisier.out");

fin - identificatorul logic al fisierului

fisier.in - numele si extensia cu care este salvat pe hard.
fout - identificatorul logic al fisierului
fisier.out - numele si extensia cu care este salvat pe hard.

Obs: Secventelwe de mai sus realizeaza simultan doua operatii: declararea

variabilei de tip flux si deschiderea fisierului asociat. Ele pot fi realizate si
independent. De ex astfel:

istream fin;
fin.open("fisier.in");

ofstream fout;
fout.open("fisier.out");

sau
fstream fin("fisier.in", ios::in),fout("fisier.out", ios::out);

Obs: Declararea fisierelor se poate face oriunde cu respectarea restrictiilor

cunoscute: orice variabila trb declarata inainte de a fi folosita

CITIREA DIN FISIER/AFISAREA IN FISIER

Pentru citirea propriu zisa a datelor din fisier/scrierea datelor in fisier, se
folosesc operatorii de extractie din flux/inserare in flux
Ex.
int x;
fin >> x;
fout << 2*x;

inchiderea fisierului
fin.close();
fout.close();

Obs: Fisierele de intrare deschise pt citite trb sa existe pe hard. Ele se vor
construi inainte de a rula programul.

fisierele iesire (deschise pt scriere) nu trb construite inainte. Ele se vor crea
de fiecare data cand se ruleaza programul.

Daca fisierul de iesire exista continutul lui va fi inlocuit cu datele scrise de

programul care ruleaza.

reluarea ultimelor2 teste cu fisiere

Se considera un sir de numere naturale in fisierul de intrare prime.in(cel mult

10.000 de nr). Sa se determine lungimea maximala a unei secvente din sir formata
din numere prime. Fisierul de iesire va contine pe prima linie lmax un nr care va
reprezenta lungimea maxima a unei secvente de numere prime. O secventa este
reprezentata de numere consecutive din sir.

Ex:10 13 11 2 3 18 160 17 19 23 41 17
se va afisa: 5
Tipuri structurate de date
Pana acum am lucrat doar cu date simple(numere naturale, intregi, reale). In
realitate, un program trebuie sa prelucreze un volum mare de date si pentru a
fiposibila prelucrarea este necesara memorarea datelor sub forma de structuri.
Ex. Dorim sa ordonam toti elevii din scoala in ordine alfabetica. Pentru aceasta
este nevoie de memorarea numelor acestora.
Def. O structura de date reprez un ansamblu de date de acelasi tip, care respecta
anumite reguli, reguli ce depind de tipul datelor

TABLORUI
Un tablou este o colectie de date de acelasi tip, memorate intr-o zona de memorie
contigua, reunite sub acelasi nume, numele tabloului.
Declararea unui tablou:
tip nume[NrE];
unde:
tip - este tipul de date existente in tablou(poate fi orice tip)
nume - identificatorul tabloului
NrE - repr nr max de elemente din tablou si trb sa fie o constanta
[] - constituie operatorul de indexare si are prioritate maxima

Deoarece elementele unui tablou sunt memorate in ordine, unul dupa altul, intr-o
zona contigua, pentru a ne referi la un element ne putem referi la numele tabloului
care il contine si poz sa in tablou, prin numarul sau de ordine

nume[indice];
Am specificat elementul indice al tabloului nume

Ex. int a[10];

Am declarat un tablou de 10 elemente de tip int
Elementele tabloului sunt: a[0]; a[1]; a[2]; a[3]; a[4]; a[5]; a[6]; a[7]; a[8];
a[9]

Ex. float b[100]

Am declarat un tablou cu 100 de elemente de tip real

Obs:
La intalnirea unei declaratii de variabila tablou, compilatorul verifica daca
dimensiunea zonei de memorie necesara memorarii este suficienta si nu depaseste
memoria disponibila
2.Ca in cazul variabilelor simple si un tablou poate fi initializat chiar din
declaratie
int a[] = {10, 21, 75, 20}

...

Un astfel de tablou se numeste bidimensional sau matrice

int mat[2][2]
-am declarat o matrice care are 2 linii si 2 coloane

Concluzie:
1.Tabloul unidimensional se numeste vector
2.T bidimensional se numeste matrice

Exista si tablouri multidimensionale

.....
Se citesc de pe prima linie a fisierului multimi.in 2 numere naturale n si m. De pe
a doua linie se citesc alte n numere naturale iar de pe a treia linie se citesc
alte m numere naturale distincte. ... toate cele n numere care nu sunt printre cele
m numere citite. Daca A este multimea care contine cele n nr nat si B este multimea
care contine cele m nr nat se va afisa A/B

TIC
Un Firewall este o aplicatie sau un echipament hardware care monitorizeaza si
filtreaza permanent transmisiile de date realizate intre pc sau o retea locala si
internet dand afara utiliz. rau intentionati

Modalitati de transmitere a virusiilor

fisiere atasate de email sau downloads
de pe stick usb, cd, dvd sau discheta
sa nu se ruleze programe daca nu li se cunoaste provenienta
Politici de securitate
folosirea programelor antivirus actualizate la zi
adoptarea unei politici de parolare
parolele sa nu contina date personale
utiliz programelor firewall
realiz unui backup
stabilirea unor user-i cu drepturi diferite in functie de locul lor in
sructura organizatorica
salvarea periodica a datelor din calculator pe un hard extern
Legislatie
copyright = modalitatea legala de a proteja anumite lucrari
licenta = program achizitionat de la persoana care l-a produs si pt care se
plateste un drept de utilizare. O licenta este pt un singur calculator
freeware = programe protejate de dreptul de autor care sunt distribuite
gratis
shareware = programe care se platesc dupa o anumita perioada de timp

Sistemul de operare windows 10

...

Desktop
un cuvant englez cu traducerea spatiu de lucru
in tehnologia calculatoarelor desktop poate insemna prima imagine de pe ecranul
unui calculator dupa pornire
taskbar - cuv. englez cu trad. bara de activitati
pozitionat deobicei in partea de jos
taskbar-ul este format din 4 zone
1)butonul de start - deschide un meniu start utilizat la accesarea
programelor, a folderelor si a setarilor
2)zona de lansare rapida - permite pornirea aplicatiilor printr-un singur
click
3)
4)

fereastra windows
alc din: -bara de titlu
-bara de meniu
-bara de adrese
-bara de cautare
-panou de navigare
-bara de derulare
-bara de stare
fisierul este obiectul de baza a sis. de op. si reprez. o colectie org de
informatii
un fisier este un document creat cu ajutorul a mai multor aplicatii
fisier = file

director / folder = locul in care sunt grupate mai multe fisiere

T:paint

Ctrl + A = selectarea intregului text

Ctrl + C = copierea textului
Ctrl + V = lipirea textului
Ctrl + X = Mutarea textului (Cut)

pentru a realiza o captura de ecran se apasa butonul print screen si lipim in paint

document in wordpad 2 pagini - o scrisoare in care trebuie sa ne scriem parerea

despre primul an de liceu folosind tot ce putem
print screen cu directoarea construita
pentru ps cu fereastra selectata apasam alt + prtsc
selectarea unui grup continuu de fisiere sau foldere se procedeaza astfel: se
selecteaza primul fisier/folder, se apasa tasta shift si se selecteaza ultimul
fisier/folder
pbinfo tema probleme

Pachetul Office
Este un pachet format din programe de aplicatii si contine: Word (prelucrare
texte), Excel (calcul tabelar), Powerpoint (prezentari), Acces (prelucrarea bazelor
de date), Outlook

Microsoft Word

"Imbinare corespondenta"

Mate
1-7 p.155

Moduri de a defini o functie

Indiferent de modul in care definim o functie, trebuie sa precizam cele trei
elemente care o caracterizeaza
-domeniu de definitie
-codomeniu
-legea de corespondenta

1)Modul sintetic(element cu element)

f = A -> B, A = {a1, a2, ..., an}
A = multime finita
cardA = n

-functiile definite sintetic corespund acelor functii f:A -> B pt care se indica
fiecarui element x din A elementul y din B

Chimie
Propr. subst. ionice:
1) Toate subst ionice sunt solide la temp obisnuit
2) Subst ionice sunt solubile in apa
exceptii: precipitatele -> AgCl, BaSO
3) Subst ionice sunt casante (se sfarama)
4) Deoarece leg. ionica este o leg puternica, subst ionice au temp de topire
ridicate
OBS: punctul de topire la subst ionice cresre odata cu cresterea valentei ionului
pozitiv
NaF; MgF2; AlF3 -> creste punctul de topire
5) In stare solida ionii ocupa pozitii fixe in cristal si nu permit trecerea
curentului electric dar in solutie sau topitura ionii devin mobili si permit
trecerea curentului electric

Legatura covalenta
este legatura care se realizeaza prin punere in comun de electroni intre atomi de
nemetale identici sau diferiti

a) Legatura covalenta nepolara - punerea in comun de electroni se face intre atomi

identici, de nemetal
Perechea de electroni pusa in comun apartine in egala masura ambilor atomi =>
molecule nepolare
ex: H2; Cl2; O2; N2; Br2; S8; P5
1)H2 -> H* + *H -> H**H; H2
H--H
2)N
3)Cl
OBS:In molecula de Cl2 exista 6 perechi de e-

b) Legatura covalenta polara

-punerea in comun de electroni are loc intre 2 atomi de nemetale diferiti
-perechea de e- pusa in comun este atrasa mai mult spre elementul mai
electronegativ
-se formeaza -> molecula polara: H2O; HCl; NH3
-> molecula nepolara datorita simetriei: CO2; CH4; CCl4; SiH4
1)molecula de HCl

Legatura covalenta coordonativa

-legatura covelanta coordinativa se realizeaza prin punere in comun de electroni
doar ca perechea de electroni pusa in comun provine de la un singur atom celelalt
participand doar cu orbitalul vacant
Ex: NH4+ (ion amoniu), H3O+ (ion hidroniu), combinatiile complexe

Tipuri de legaturi chimice intr-o combin. complexa

1)Legaturi ionice
2)Leg. covalenta polara
3)Leg. covalenta coordinativa intre Ionul metalic central si liganzi

Exercitii recapitulative
1. Precizati natura legaturilor chimice si tipul retelei cristaline in urmatoarele
substante
-bromura de potasiu: KBr -> legatura ionica; retea ionica
-cupru: Cu -> legatura metalica; retea metalica
-acid sulfuric -> H2SO4 -> legatura covalenta; retele moleculare
-dioxid de carbon -> CO2 -> legatura covalenta; retele moleculare
-sulfura de magneziu -> MgS -> legatura ionica; retea ionica

NH4+Cl- ->clorura de amoniu (tipirig)

1) leg ionica (electrovalenta) intre NH4+ si Cl-
2) leg covalenta coord intre NH3 + H+
3) leg covalenta polara in NH4 intre N si H

mH2S = ?
96,352*10^23 e- pun in comun
H2S = acid sulfuric = hidrogen sulfurat
legatura covalenta polara

MH2S = 34g/mol
34gH2S .... 4*6,022*10^23e-
xg ........ 96,...

x=

K3+[Fe(CN)6]^3- = hexacianoferat de potasiu

1)ion simplu: K+ }
2)ion complex: [Fe(CN)6]^3- } legatura ionica

Fe^3+ ion metalic central }

(CN)- ligand } legatura covalenta coordinativa

-in ligand intre C si N -> legatura covalenta polara

7/65
12Mg; 17CL; 1H

a)Mg si CL
b)Mg si H
c)Cl si CL
d)Cl si H

1)config electronice
12MG 1s2 2s2 2p6 3s2
1(K) = 2e-
2(L) = 8e-
3(M) = 2e-

-grupa II A
-perioada a 3-a
-blocul s

2)a)

Franceza
a)57 67g 17 77
b)20 80g 31 21
c)59 89g 99g 90
d)100g 16 54 44g

907.615
3887
676.900
170.310
1.500.303