TEME

LIMBA SI LITERATURA ROMANA

 Subiectul I A
• 1. Secventa “as fi mers […] mai departe pe acelasi
drum” are sensul de asi continuat electia
primordiala.
• 2.Prietenul lui P.P. Negulescu era student de la
facultatea de Drept.
• 3.Pasiunea autorului inainte de venirea in Bucuresti
era matematica,cum se remarca din secventa”imi
intrebuintam o buna parte din timpul liber
dezlegend prlobleme, de algebra mai ales”
• 4. Atmosfera era contrastanta deoarece sala era
plina de lume ,iar Titu Maiorescu venise “cu o
exatitate cronometrica” el fiind un om foarte
punctual ,calm si o persoana care stie sa se
comporte asa cum este indicat in orice mediu.
• 5. Titu Maiorescu era un om serios, hotarat si
aspru. Avea calitati referitoare la
comportament ,acesta fiind unul stapanit ,dar “
vocea lui grava si oarecum apasata” si era
mereu persoana potrivita la momentul potrivit.
 Subiestul I B
• Alegerea profesiei reprezinta una din deciziile
importante pe care le fac tinerii in viata
lor.Profesia este o ocupatie cu caracter
permanent,ea este un complex de cunostinte
teoretice si de deprinderi practice care definesc
pregatirea cuiva.
• Familia ii poate influenta pe tineri fie in alegerea
profesiei,fie in mod pozitiv ,fie in mod negativ,iar
aceasta influenta le poate schimba viitorul.
• Pe de o parte implicarea familiei,cu privire la
alegerile tinerilor este esentiala,mai ales in
acordarea sprijinului necesar si informatiile de
care au nevoie ,dar si pentu a lua o decizie
corecta.Influenta potrivita este marcata de
modul in care parinti se raporteza la dorintele
tanarului si la abilitatile sale. De exemplu,cand
acestia isi doresc sa realizeze o profesie de
medic,dar nu s-a pregatit in domeniu medical
pana la acel moment ,parintii au datoria de a
discuta cu el.
• Pe de alta parte ,asa cumse expune si in textul
citat,autorul da dovada de intregare intr-o serie
de activitati diverse in alegerea unei facultati
principale in beneficiul acestuia .Implementarea
materiilor preferate pot conduce la alegerea unei
cariere de succes care sa induca omul intr-un
ocean de cunostinte pe care-l pasioneaza .
• Prin urmare , influentarea familii este considersta
un avantaj,deoarece alegerile parintilor “trecuti
prin viata “sunt in cele mai multe cazuri benefice
pentru tanarul nestiutor.
 Subiectul al II-lea
• Poezia “Nu mai zăresc...” scrisa de Tudor Arghezi este un text liric in
care se exprima in mod direct sentimentul de singuratate generat de
trecerea timpului.    Tema poeziei este trecerea  timpului asa cum
reiese si din prezenta motivelor secunda, rascruce, calatorul. 
Sentimentele care se degaja din text sunt de melancolie si de
nostalgie, eul liric aflandu-se in ipostaza contemplativului , asa cum
reiese din versurile “Se duce, doar se duce și nu vine,/ Cărare-aleasă
numai pentru mine.” La nivel stilistic, mesajul  este sustinut prin
procedee artistice sugestive. Astfel, in prima strofa se remarca
metafora “poteca” reprezentand drumul prin viata al omului, iar
enumeratia “Nici apele, nici vântul n-o-ntrerup.” arata faptul ca
inaintarea in viata si trecerea timpului nu pot fi oprite de niciun
obstacol.
• Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric in literatura romana.
Prima lucrare inspirata din istorie este "Soimir (1904), descriind incercarea
fratilor Potcoava de a-l pedepsi pe tradatorul lui Ioan Voda cel Cumplit.

"Vremuri de bejenie" (1907) evoca o calatorie printr-o Moldova pustiita de

navalirile tataresti, vazuta prin ochii unui bastinas intors din Polonia.

"Neamul Soimarestilor" caracterizat drept "o varietate a romanului de

aventuri"" (Calinescu) cuprinde momente specifice acestei categorii de
opere: fapte eroice, o rapire, o calatorie, o iubire tradata. Dincolo de
acestea, se contureaza un puternic sentiment al apartenentei la grupul
social de origine, Tudor Soimaru fiind "un Pardaillan roman" (C. Ciqpraga) si
un infaptuitor al justitiei de grup.
• Zodia Racului sau remea Ducai Voda" (1929), reconstituie calatoria
abatelui de Marenne prin Moldova anului ,1679. Un alt plan al actiunii
prezinta iubirea nefericita a lui Alecu Ruset pentru domnita Catrina (fiica
lui Duca Voda). Finalul actiunii este tragic: incercand sa impiedice nunta
domnitei cu mirele impus de tatal ei (Stefan Beizade), Alecu Ruset este
ucis de voievod.

Operele din prima perioada de creatie se caracterizeaza prin evocarea

unei lumi aflate sub semnul unui timp tragic.

Iesirea din acest con de umbra al istoriei se va face pe calea mitului.

Oamenii sunt ceremoniosi, iar societatea este organizata dupa principiul
familiei In care Stefan cel Mare este "tatal" si stapanul tuturor, vazut
aproape ca un semizeu.
• O particularitate a acestei viziuni o constituie
tenta de fabulos care se arcuieste peste
evenimentele descrise: in lupta de la Podul inalt,
oastea otomana este vazuta ca un "balaur" al
carui trup este taiat in doua de "oamenii Mariei
Sale" (care devin astfel ipostaze multiplicate ale
Fetilor Frumosi din basme); tot asa, voievodul,
batranul Nechifor Caliman, fiii acestuia si alte
personaje sunt proiectate in miraculos.
• in "Fratii Jderi” sunt prezentate doua
razboaie: confruntarea cu tatarii, de la Lipnic si
pomenita lupta cu turcii de la Podul inalt.
• In ambele, eroismul si capacitatea de jertfa a luptatorilor moldoveni sunt
impresionante: viziunea eroica si legendara asupra istoriei constituie a treia trasatura a
romanelor sadoveniene.

Semnificativa este, in acest sens, moartea comisului Manole Par Negru (care repeta, la
Vaslui, jertfa celui dintai Manole, cu deosebirea ca sacrificiul lui, al lui Simion, al
batranului Caliman si al altor osteni, va deveni temelia istoriei viitoare).

Spre batranete, Sadoveanu priveste istoria cu linistea inteleptului antic. Din aceasta
pricina, in romanul "Nicoara Potcoava" (1952), reluand actiunea din "Soimii†,
autorul devine si mai reflexiv. Meditatia asupra evenimentelor istorice constituie cea
de a patra particularitate a romanelor istorice sadoveniene.

Dupa mitul varstei de aur (prezent in trilogia "Fratii Jderi”), al doilea ca importanta
ar putea fi mitul crengii de aur (romanul "Creanga de aur" - 1933). Cu o actiune
inceputa in anul 787 in vechea Dacie, romanul ne poarta pe drumurile Bizantului
(acolo unde Kesarion Breb isi desavarseste initierea). La intoarcere, devenind al 33-lea
mare preot in cultul lui Zalmoxis, Breb va primi medalionul sacerdotal (simbol al
crengii de aur).

In aceeasi carte (cea mai profunda si cea mai tulburatoare dintre scrierile istorice
sadoveniene), apar si alte mituri: al numarului sacru, al sarpelui, al paradisului pierdut,
al iubirii tragice. impletirea istoriei cu mitul constituie o alta caracteristica a viziunii
sadoveniene asupra istoriei.