Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

ESEU LA TEORII SOCIOLOGICE CONTEMPORANE


Caracterul complex al sociologului Erving Goffman

Student: Alexandru Elena-Aurora Specializarea: Sociologie, Seria 1, Grupa I, Anul al II-lea

BUCURESTI, 2014

Eseul de fata traseaza prin randurile sale cateva dintre ideile pe care le-am regasit in scrierile sociologului Erving Goffman si in cateva articole despre operele si cariera sa inchinata studiului sociologiei. Erving Goffman se naste la 11 iunie 1922 (d. 19 noiembrie 1982) in Canada intro familie de evrei imigranti cu provenienta ucrainiana., copilaria si-o petrece in orasul Dauphin, loc in care familia sa dezvolta o afacere, un magazin cu haine Goffmans Dept. Store . Perioada adolescentei o traverseaza cu dificultati, venite atat din partea colegilor cat si tatalui sau care nu-l aprecia intocmai pentru efortul depus pentru invatatura, cu toate acestea elevul Goffman isi dezvolta aprecierea si pasiunea pentru chimie, engleza, istorie dar si pentru fizica. Doresc sa subliniez ca perioada adolescentina a autorului s-a desfasurat intr-un cadru nu tocmai prietenos fiind traversata de presiuni ale sistemului lui Hitler si criza economica mondiala din 1930. Sociologul Erving Goffman este una dintre figurile semnificative ale interactionismului simbolic, al saptezeci si treilea presedinte al Asociatiei Sociologiei Americane, acesta abordeaza teme referitoare la sociologia interactiunii prin perspectiva simbolistica si dramaturgica. Se afla printre autorii mei preferati (de perspectiva interactionista), fiind unul dintre cei mai accesibili scriitori de sociologie, din punct de vedere al limbajului folosit, are propria cale de explicare si interpretare a modului in care noi existam si societate; mai departe, acesta reuseste sa explice cum functioneaza teoriile interactioniste, fundamentul lucrarii sale (la care ma voi referi in randurile urmatoare) se refera la o abordare

dramaturgica; aici regasim ca si pattern al acestei expresii - "drama", prin intermediul ei suntem introdusi catre principala idee , aceea ca viata este ca o scena. Pentru a putea stabili temeiul pentru afirmatiile lui E. Goffman despre cum noi oamenii actionam, interactionam si reactionam in viata sociala trebuie sa trasam faptul ca oamenii sunt fiinte active si rationale, adica suntem capabili sa ne formam singuri propriul comportament, propria personalitate etc; nu suntem fiinte pasive si de cele mai multe ori nu asteptam ca lucrurile sa ni se intample pur si simplu, avem cunostinte in creierele noastre care ne ajuta sa conducem informatiile in felul pe care ni-l dorim catre ceea ce ne-am propus, suntem fiinte active ce venim in intampinarea dezvoltarii societatilor din care facem parte. Deasemenea, autorul spune ca fiecare dintre noi isi concepe propriul drum, sau mai bine zis propria cale individuala, iar la acest fapt individul trebuie sa ajunga prin fortele sale; nu spune ca nu exista influente externe, ba din contra, dar le acorda mai multa atentie indivitualitatii decat structurii in sine. Erving Goffman traseaza in acelasi timp ideea ca noi oamenii suntem un pic nesinceri deoarece dorim sa ghidam si in acelasi timp sa controlam felul in care ceilalti ne vad, ne observa si eticheteaza iar aceastea sunt caracteristici foarte relevante pentru noi; spre exemplu, noi nu ne parasim casele imbracati in propriile pijamale, fara sa ne spalam pe dinti sau fara sa ne fi prins parul, plecam din casa intr-un mod in care suntem si ne simtim intr-adevar confortabil in pielea noastra pentru ca mai departe prezenta si imaginea pe care o vom afisa in fata oamenilor sa fie si pe viitor una de care sa-si aminteasca intr-un mod pozitiv.

Tot in acest context este trasat faptul ca oamenii actioneaza diferit atunci cand sunt incojurati de alte persoane decat atunci cand sunt singuri. In mai multe randuri oamenii sunt actori sociali si au ca scop transmiterea mai departe a celei mai bune prezentari a imaginii sinelui, pot face aceasta prin intermediul unui proces cultural numit "dramaturgie" fiind ceea ce el numeste "Viata cotidiana ca spectacol" - pe care o delimiteaza in doua dimensiuni sau regiuni ale vietii: "the front stage" (scena din fata) & "the back stage" (scena din spate sau din spatele cortinei), ne folosim cu iscusinta de managementul impresiei, ca o arma care ne face sa parem mult mai interesanti decat ceilalti oameni autnci cand ne aflam pe scena din fata. Una dintre ideile care mi s-a parut foarte semnificativa si intteresanta a fost, din nou, aceea ca toata viata este ca o scena, mai departe trimiterea catre opera lui William Shakespeare care are scopul de a ne pune fata in fata cu lucrurile care sunt in linii mari esentiale pentru noi ca indivizi din cadrul realitatilor sociale. Atunci cand suntem "in afara", dar nu ma refer aici in afara casei sau masinii noastre, ci in afara prezentei a una sau mai multor persoane - aceasta inseamna sa fim sociabili, noi ne aflam in fata propriei scene, suntem actori ce incercam sa-i manipulam pe ceilalti spre a-i face sa ne placa pe noi; in "spatele scenei" este de fapt mediul in care ne relaxam si suntem asa cum ne dorim pentru ca nu este nimeni altcineva in jurul nostru care sa presteze vreun anume rol, asadar ne lasam garda jos si continuam intr-o maniera care ne este mult mai familiala; toate aceste ridica un mare semn de intrebare: poate sa stie cineva cine suntem cu adevarat?

As vrea sa raspund prin a spune ca poate doar cineva foarte apropiat, o sora, un prieten sau poate parintii nostrii, acesti oameni pot avea o cunostinta mai profunda a ceea ce suntem, dar pe cealalta parte ei nu stiu cum ne desfasuram pe "scena din spate". Teoria pe care E.Goffman a conceptului cu scena din fata si cea din spate este foarte interesanta si usor de inteles pentru ca este foarte bine relatata spre viata noastra de zi cu zi. Dintre volumele lui Goffman, Viata cotidiana ca un spectacol a cunoscut cea mai mare raspandire si a avut cel mai mare impact public si toretic, a declansat schimbari importnte in cadrul metodologiei sociologice. In anul 2007, The Times Higher Education Guide il listeaza ca fiind pe locul sase ai celor mai citati intelectuali ai stiintelor umaniste si sociale. Acesta revizuieste tehnicile si normativitatea sociologiei iar in cadrul domeniului se consacra o noua tematica pe care nimeni de atunci nu a mai neglijat-o. Pentru o mai buna intelegere a scrierii lui Goffman putem porni de la o distinctie intre doua universuri ce sunt legate intre ele; acese sunt, pe de-o parte comportamntele de zi cu zi angajate in situatii in care initiem si practicam actiuni si interactiuni de tip fata in fata universurl microsocial, unde conduitele individuale si analiza lor sunt implicate in situatii particulare; pe cealalta parte sunt sistemele de tip politic, economic, politic, cultural etc. ce definesc si reglemeneaza modurile lor constituitive universul macrosoial ce se extinde de la nivelul unei organizatii pana la cel al societatii ca intreg. Erving Goffman devine profesor al Universitatii din California, incepandu-si cariera de profesor in anul 1962; in 1968 devin decan in sociologie si antropologie al

Universitatii din Pennsylvania. Tot el se regaseste printre pionieriii studiului interactiunilor de tip fata in fata, cunoscuta sub numele de micro-sociologie, facandu-se cunoscut intregii lumi prin faimoasa prezentare a sinelui The Presentation of Self in Everyday life in cadrul acesteia se foloseste de metaforele artei teatrale pentru a portretiza importanta a actiunilor sociale argumenteaza aceasta prin faptul ca toate actiunile sunt performari ce-si doresc sa mentina aceasi dorinta a impresiilor sinelui a celorlalti indivizi. In cadrul interactiunilor sociale, oamenii sunt actori pe o scena ce joaca un rol pentru o anumita audienta. Singurul moment in cre indivizii devin sau sunt ei insisi este acela in care acestia rman in spatele scenei unde nu mai exista niciun fel de audienta. Anul 1961 marcheaza in cariera sa publicarea cartii Aziluri Asylums: Essays on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates in care acesta examineaza natura si efectele internarii intr-un spital de psihiatrie; El descrie cum procesul de institutionalizare ii face pe oameni sa socializeze, sa fie buni pacienti. In 1974 este publicata o alta carte foarte cunoscuta a autorului: Frame Analysis: An Essay on the Organization of Experience un studiu al organizarii eperientelor sociale prin care E. Goffman conceptualizeaza diferitele forme ale structurilor printr-o modalitate individuala de perceptie a societatii; aici foloseste conceptul de rama fotografica pentru a-si defini ideile. The frame sau rama de care se foloseste reprezinta structura si tine neaparat sa uneasca contextul individual cu cel al experientelor vietii intro fotografie. Ideile pe care le-am formulat mai sus sunt importante pentru legatura cu

urmatoarele cadre pe care mi-am propus sa le tratez in ceea ce urmeaza.

Foate semnificative pentru studiile sale au fost si invatamintele cu mult dinainte ale economistului, sociologului Max Weber care afirmase ca sociologia urmareste intelegerea interpretativa a actiunilor sociale; ambele constructe formulate de cunoscutul autor german reusesc sa surprinda o pozitie central in paradigma individualismului metodologic si a sociologiei comprehensive (sau interpretative), in jurul careia graviteaza o serie lunga de manuscrise ale literaturiii sociologice, inclusive cele ale lui E.Goffman. Tot M.Weber se refera la actiunea sociala ca produs al deciziilor indivizilor ce insisi dau sens actiunii lor, acesta sugereaza ca exista si o disticntie intre judecata valorilor si raportarea la acestea; pentru acesta interactiunile sunt desemnate de procese intre doua sau mai multe persoane, in cadrul acestora exista semnificatii aosciate anumitor simboluri. Interactiunile microsociale sunt de scurta durata si reliefeaza modul de constituire al ordinii sociale, pe cand orgnizatiile si sistemele sociale se intind pe durate mai lungi, adica usnt constituite istoric si nu corespund doar ordinii sociale ci si dinmicii sale. In Viata cotidiana ca un spectacol atat simbolurile cati si interactiunile si semnificatia acestora ocupa un loc important; interactionismul simbolic reprezinta una dintre cele mai fluente paradigme sociologice constituita in a doua jumatate a secolului al XX-lea. Chiar daca expresia mentionata mai sus apare abia in anii 60 ai secolului trecut, propusa de Herbert Blumer, premisele acesteia au fost formulate de George Herbert Mead in cadrul cursurilor ce avea sa le predea la Universitatea din Chicago, ulterior studiile acestuia sunt publicate in 1934 de catre studentii acestuia.

Perspectiva lui G.H.Mead este profund influentata de asemenea de parintele structuralismului lingvistic, elvetianul Ferdinand de Saussure precum si de teoria si metodologia weberiana in care acesta se centreaza pe actiunile sociale saturate de semnificatii subiective sau operationalizarea simbolurilor. Viziunea lui Mead contureaza si explica conceptele de sine individual prin raportarea acestuia la altul imediat sau altul generalizat prin sintagmele urmatoare: interactiune si symbol, situatie sociala si comunicare , tranzactie sau negociere simbolica. Viata sociala este un produs sau o creatie individuala ca urmare a a

interactiunilor cu alte semnificatii. Herbert Blumer desemneaza interactionismul simbolic o teorie despre comunicarea interindividuala , despre geneza regulilor, normelor, rituarilor si metodelor de comportare, despre modul de adoptare si interpretare a rolurilor sociale sau despre capacitatile de autoinstruire ale sinelui. Am gasit o relatie foarte interesanta, pe care am reusit s-o raportez cu usurinta la propriile experiente, aceea a gestionarii impresiilor in constructia identitatii sinelui din care am inteles ca a ne construi o imagine poate implica un procentaj semnificativ de subiectivitate, aici E.Goffman spune ca viata este un teatru, o dramaturgie a prezentarii sinelui , a relevarii acestuia. Printre metodele principale de studiu al dramaturgiei sociale se afla observatia participativa , asociata cu studiul de caz pentru a reusi o documentare aprofundata a ordinii instituite, a succesiunilor de interactiuni si intalniri, a simbolurilor si negocierilor simbolice care conduc catre noi reguli subliniaza si o trasatura de studiu pe care Erving Goffman, ca sociolog si discipol, o aplica pentru majoritatea observatiilor legate

de derularea si structurarea interactiunilor sociale. Inca o idee foarte importanta pentru mine in ceea ce priveste intelegerea gandirii lui Goffman este cea a coerentei expresive in cadrul careia se face refeire la faptul ca oamenii sunt finite umane, cu impulsuri ce variaza, , cu stari si energii care se schimba de la un moment la altul. Dupa afirmatiile lui Emile Durkheim (care a avut de asemenea o profunda influenta asupra sa, dupa cum recunoste in interviul acordat lui J.C. Verhoeven,1993, alaturi de Loyd Warner, Max Weber, si nu in ultimul rand Radcliffe-Brown) nu permitem activitatilor sociale pe care le desfasuram sa se lase conduse de starile noastre trupesti, asa cum se intampla cu senzatiile noastre si cu constiinta asupra reupului nostru. In cadrul interviului acordat lui Jef C. Verhoeven, Erving Goffman isi arata recunostinta, in special, pentru atropologul englez Alfred Radcliffe-Brown ce dezvolta teoria functionalismului structural si relateaza ca acesta a fost interesul si modelul central al scrierilor sale mai mult decat oricare alt sociolog. Pentru mine Viata cotidiana ca un spectacol nu este doar o carte pe care am descoperit-o prin intermediul studiului sociologiei si al scrierii acestui eseu, ci este si o explicatie stiintifica pe care autorul prezentat a reusit s-o dea actiunilor si evenimentelor si etapelor pe care le traversam fiecare dintre noi in vietile noastre; o consider o lectura foarta importanta care poate face trimitere catre mai mule domenii de studiu social precum cel al relatiilor publice, mass-media, jurnalism si comunicare etc. In incheirea acestui eseu doresc sa reamintesc de ce mi-am ales sa studiez caracterul complex al sociologului Erving Goffman si sa sublniez cele mai importante

idei pe care le-am retinut despre acesta in cateva cuvinte; dincolo de stilul si abordarile originale ale scrierilor sale, sociologul si scriitorul canadian Eriving Goffman a avut o contributie impresionanta pentru domeniul sociologic si nu numai: si pentru sociopsihologie, etometodologie.; s-a remarcat prin simplitate si si transparenta metodologica reusind sa se faca foarte cunoscut publicului larg nu doar prin scrierile despre care am vorbit in paginile anterioare ci si printr-o multime de premii dobandite in parcursul carierei sale (voi numi cateva): Mead Award- 1983 , Cooley Mead-Award 1979 , American Academy of Arts and Sciences 1969 . Erving Goffman a fost si va fi pentru mult timp iainte una dintre figurile remarcante si proeminente ale dezvoltarii si studiului domeniului sociologiei pentru ca dupa lecturarea scrierilor lui fiecare individ isi poate reinventa, de ce nu, cunostintele despre sine si despre experientele atat individuale cat si colective.

BIBLIOGRFIE 1. Cavan,Sherri, Symbolic Interaction 2. http://sociology.about.com/od/Profiles/p/Erving-Goffman.htm (accesat la 7.02.2014 ) 3. Blackwood,B.D. (1997). Erving Goffman. http://www.blackwood.org/Erving.htm 4. johnson, A. (1995). The Blackwell Dictionary of Sociology. Malden, Massachusetts: Blackwell Publishers. 5. Goffman, E., Viaa cotidian ca spectacol, Bucureti: Comunicare.ro, 2003 6. Verhoeven, J. C., Un Interview With Erving Goffman, Belgium, 1993 7. Dicionar de Sociologie , Editura Universul enciclopedic, Bucureti, 2003

8. http://cdclv.unlv.edu/archives/interactionism/goffman/huber_09.html (accesat pe 7.02.2014)