Zvonurile

(un fenomen mereu prezent)

1.Un fenomen care scapa

Vom incepe prin a spune ca zvonurile sunt omniprezente.Ele constitind
cel mai vechi mijloc de comunicare in masa .Mult inainte de aparitia
scrisului,informatia circula din gura in gura,fiind singurul canal de
comunicare al societatii.
Prin zvonuri se vehiculau vestile,tot zvonurile cladeau sau stricau
reputatiile,starneau rascoale sau razboaie.
Credeti ca aparitia presei,a radioului a fost de natura sa potoleasca
zvonurile? Nicicum. Aparitia lor a fost menita sa sustina si sa intareasca
zvonurile. Ele le usurau transmiterea.
In principiu toata lumea crede ca poate recunoaste un zvon,dar nimeni nu
poate spune unde incepe si unde se termina fenomenul.Daca cineva e
convins de un mesaj relatat de un prieten sau o cunostinta,va considera ca
are de-a face cu o informatie bazandu-se pe incredere. In schimb,daca are
vreo indoiala,mesajul il preia drept zvon.Aici se afla paradoxul.Un zvon
inceteaza sa mai circule indata ce publicul il califica drept zvon.
In general publicul nu e in stare sa destinga adevarul de fals atunci cand o
stire ii parvine din gura-n gura.Procesul de zvonire se declanseaza atunci
cand persoane se incred intr-o informatie si o considera destul de
importanta pentru a o raspandi in anturajul lor.
Avem nevoie si de o definitie pentru zvon,nevoia de a cunoaste
fenomenul.Vom numi zvon aparitia si circulatia in cadrul societatii a unor
informatii fie inca neconformate public de catre surse oficiale,fie dezmintite
de acestea.Zvonurile dezarmeaza tactica faptului implinit,oferindu-le
mijloace de a-si planifica organiza actiunea.

De multe ori ne intrebam : oare de cirucla atat de repede vorbele .Vorbele

circula pentru ca au valori.Tocmai de aceea fiecare dintre noi pandeste
zvonul si se grabeste sa-l transmita.Stim ca valoarea unei informatii nu e
durabila.Trebuie deci folosita cat mai repede.E cunoscut faptul ca cel ce
colporteaza zvonul,impartasind un secret se alege cu aprcieri din aceaste
tranzactie. Fiecare persoana simte nevoia de a fi in centrul atentiei si de a fi
apreciat de prietenii lui. Zvonul e exact ceea ce are nevoie.
In general vorba nu e rautacioasa si se practica in special de dragul de a o
vorbi,de a o avea subiect de conversatie. Nu vrem sa apara aceea pauza de
care ne ferim toti , asa ca un zvon se incadreaza perfect. Interesul pe care-l
prezinta e de a scurta durata,de aceea o barfa trebuie inlocuita cu alta mai
savuroasa.Zvonul nu e o generatie spontanee,ci se dezvolta etapa cu etapa
pana la sfarsit.

PARTEA I
Viata si moartea zvonurilor
2.Cum se nasc zvonurile
Zvonul? Pot afirma chiar ca este o crima intermediara,crima
perfecta,fara urme,fara arme,fara dovezi.Roger Salengro 1936,Robert Boulin
1979 s-au sinucis in urma unei campanii de zvonuri. Un zvon pe care nu
reusesti sa-l dezminti te seaca practic de puteri si te impinge la gesturi de
care nimeni nu te credea in stare. Te macina , te distrug incet fara ca nimeni
sa-si dea seama , fara ca tu sa-ti dai seama.
In cazul zvonului,nu sursa e pasionanta,ci felul in urma careia publicul preia
zvonul.Ori de cate ori informatia e prea saraca da nastere la zvonuri. Cand o
informatie nu ne ofera toate detaliile suntem liberi sa interpretam.
Interpretarile noastre transformandu-se automat in zvonuri. Cu cat lipsesc
mai multe piese cu atat inconstienta colectiva va atarna mai greu in
interpretare,cu cat nr pieselor e mai mare cu atat interpretarea va fi mai
aproape de realitate.
Unele campanii si-au intemeiat reputatia pe capacitatea lor de a lansa
pe teren echipe specializate care numai in cateva ore puteau injecta zvonuri.

Nu e nevoie de prea multa agitatie , companiile trimiteau onameni in locuri

aglomerate , nu stateau neeaparat unul langa altul si , imprastiau zvonuri
despre acestea.
Trebuie sa stiim ca daca suntem stresati tindem sa transformam zvonul intr-o
mare catastrofa. Atunci cand panica e mare,catastrofa e mai probabila decat
intamplarea fericita.De aceea atentia in interceptarea unui zvon este foarte
imoortanta. Cand se vorbeste de un sambure de adevar,la baza zvonurilor
exista riscul sa se creada cu usurinta ca zvonul este adevarat.
Numeroase zvonuri sunt chiar bazate pe inchipuiri. Luam exemplul unui
profesor acuzat ca avea relatii intime cu o eleva. Adevarul insa era departe.
Totul pornise de la nevinovata relatare a visului unei adolescente prietenelor
sale.
3.Circula zvonurile,circula
De ce colportam zvonurile? Este o intrebare destul de interesanta. Zvonul
pentru a fi transmis repede trebuie sa ne surprinda. In zilele noastre , suntem
atrasi de senzational. Zvonul este o stire.Un paron de ziar a spus intr-o
zi:o stire este ceva care-i face pe oameni sa vorbeascaO informatie care
nu e o stire nu poate fi generatoare de zvon.Acest aspect este foarte
important.
Un exemplu ar putea fi : In zilele noastre un caine musca un omnu
reprezinta cine stie ce noutate.O noutate ar fi un om musca un caine.
Ceea ce transforma informatia in stire e cainele muscat de
om,neobisnuitul,care cu siguranta il va amuza,il va surprinde,il va incita pe
cititor ceea ce-l va determina sa impartaseasca emotia cuiva. Atunci cand
aflam ceva cu totul inedit , ciudat simtim nevoia sa impartasim cunoscutilor.
E normal ca gravitatea situatiei este atunci cand un caine musca un om dar
suntem deja obijnuiti cu acest fel de stire.Esenta stiri consta in faptul ca
relateaza lucruri la care ne asteptam in general,dar care in acelasi timp sunt
total imprevizibile.In urma ei ne asteptam la consecinte imediate negative
sau pozitive.
Participarea la un zvon e importanta pentru noi,este si un act de participare
la grup.Daca sunt crezut inseamna ca am dreptate.Vorbim ca sa stim,ca sa
ne eliberam,ca sa placemMulte zvonuri circula,nu pt ca cei care le transmit le
si cred neaparat,ci pentru ca sunt amuzante,curioase si
surprinzatoare.Dezvaluind continutul zvonului le dovedesti celor din preajma
ca frecventeaza surse bine informate,ca e cu un pas in fata celorlalti. A fi

placut de ceilalti , a te simti important este o nevoie pe care toti dorim sa neo satisfacem.Natura savuroasa a zvonului si prestigiul de care ne bucuram
facandu-l cunoscut nu sunt singurele motive de circulatie a acelor
zvonuri.Mai exista un motiv:cand ne intalnim cu prieteni,vecini,rude trebuie
sa gasim un subiect de conversatiesi daca avem si un zvon la indemana de
ce nu?
Sporire vitezei de difuzare a zvonului atrage si accelerarea procesului de
stingere a sa:facand ocolul lumii,zvonul intalneste dovezile care-l infirma. Cu
cat zvonul circula mai repede cu atat mai repede se gasesc dovezi care il
infirma.
4.De ce ne credem in zvonuri
Cu totii ne intrebam de ce ne incredem in zvonuri. Dupa ce aflam ca un zvon
nu a fost adevarat ne dam seama ca nu trebuia sa credem si nu intelegem
cum s-a intamplat asta.Credibilitatea unui zvon e strans legata de persoana
care ni-l aduce la cunostinta si de mesajul pe care ni-l comunica.Cei care
aduc o veste nu ni se adreseaza intamplator,ei stiu cine le acorda
incredere:un transmitator de zvonuri ni se adreseaza pentru ca-l consideram
fiabil.
Insusi continutul zvonului trebuie sa satisfaca doua conditii ale
credibilitatii:posibilitatea de a crede si dorinta de a crede.Sensibilitatea
momentului:ceea ce era plauzibil astazi nu era plauzibil ieri si nu va fi
plauzibil maine.Daca diferite persoane care nu se cunosc spun acelasi
lucru,inseamna ca e adevarat. Deci vom crede si noi .
5.Zvonul:publicul sau,finetile sale
Studiul arata cum se formeaza publicul unui zvon,persoane care au
anumite motive psihologice sa le acorde incredere se cramponeaza de ele
imediat.Cum zice si un proverb:nimeni nu e mai putin surd decat ce vrea sa
auda. Zvonul ajunge la cel ce il va crede.
6.Actorii
Atunci cand e vorba de o actiune fara riscuri,dispare si nevoia de a
verifica.Verificarea personala presupune doua conditii adesea absente in
procesul raspandirii zvonului:capacitatea si dorinta de a o face. Rar zvonurile
sunt verificate , si daca sunt nu se pune prea mare accent. Ca exemplu
zvonul ce m-a speriat pe mine si multi dintre colegii mei , am auzit ca
facultatea noastra se va inchide;nu am verificat , am imprastiat zvonul , ne-

am dat cu parerea si ne-am speriat singuri. Panica fiind mare , totul se

transforma in catastrofa. In scurt timp un profesor ne-a linistit si totul a
revenit la normal.
7.Stingerea zvonului si semnificatia tacerii
De fapt in stingere unui zvon nu e nimic magic.E ceva structural:zvonul
se epuizeaza prin insusi existenta lui.A circulat ceva timp dar a venit si
vremea sa se stinga.Totul depinde de intensitatea lui.
Un interes trecator:atunci cand zvonul nu ne priveste indeaproape,nu are
implicatii directe asupra vietii noastre,el nu rezista mai mult decat faptele
diverse din presa.Va fi spulberat de cascada de stiri aduse zilnic de mediile
de informare sau de un alt zvon,mai proaspat,mai viu.
Multe zvonuri asa-zis incredibile sunt crezute tocmai pentru ca receptorii
se afla sub tensiune.Prea putin ne intereseaza ce se intampla dupa
zvon.Totul pare a intra in normal.Daca tensiunea a fost prea mare este totusi
o iluzie sa ne imaginam ca totul a trecut fara a lasa urme. In exemplul de mai
sus , desi ne-am linistit , cu totii avem o urma de indoiala : oare chiar nu este
adevarat?
8.Eterna revenire
Miturile dispar asemenea florilor pentru a renaste apoi,ca si ele,in
aceleasi conditii de anotimp si chimie. Revenirea lor de multe ori este mai
naucitoare decat zvonul in sine , de multe ori el nu mai este crezut . este
asemanat cu trecutul si totul se uita.

PARTEA II
Interpretarea zvonurilor
9.Mesajul:intamplare si necesitate
Vom gasi mereu 9 tipuri de zvonuri:
-

intoarcerea satanei,otrava ascunsa,complotul impotriva puterii,crizele

artificiale,teama de strain, ruperea copiilor,bolile

conducatorilor,problemele lor sentimentale,compromiterea financiara

sau escrocheriile lor.
Dupa continut se deosebesc zvonuri negre si zvonuri roz.
Majoritatea zvonurilor anunta o faradelege.Exista totusi si zvonuri roz care
par a fi in minoritate.Dupa parerea noastra,caracterul sumbru al zvonurilor
reprezinta o necesitate:ca sa existe o informatie e nevoie,in general,de un
element negativ. E ceea ce ne surprinde si ne incita, ne starneste
curiozitatea.
Pe masura ce evolueaza,mesajul tinde sa dobandeasca forma cea mai
buna cea a unei povestiri bine construite. Obtine forma pe care fiecare o
doreste pe masura ce evolueaza , fiecare participant isi pune amprenta in
continutul lui. Astfel observam ca in final zvonul este cu totul deformat , ia
forma cea mai buna.In lipsa suportului imaginii,zvonul trebuie sa-si
realizeze impactul prin amplificarea detaliilor.Adaugarea de noi detalii e un
rezultat al persuasiunii.Afland zvonul de la un prieten,suntem convinsi de
ceea ce am auzit si furnizam noi argumentae in sprijinul tezei respective.La
fel cum un vanzator isi adapteaza vocabularul in functie de client,zvonul se
adapteaza exigentelor comunicarii impuse de fiecare nou tip de
receptor.Cand publicul se simte implicat emotional in zvon,controlul rational
slabeste:zvonul paraseste domeniul realitatii,pentru a intra in cel al
inchipuirii.
10.Mesajul ascuns
In spatele continutului sau aparent zvonul ascunde adeseori un al doile
mesaj. Nu toata lumea poate receptiona acest mesaj , nu il poate descifra si
de multe ori colportarea unui svon este un act firesc poate chiar banal.

PARTEA III
Folosirea zvonurilor
12.Crime,anchete si zvonuri

Zvonurile despre crime sunt adesea intalnite si nu de multe ori evitate.

Tindem sa credem infaptuirea unei crime dupa modul de desfasurare.
Voi prezenta cateva exemple care sunt usor de crezut dar care ajung sa
sensibilizeze publicul.
Primul exemplu este despre o vaduva acuzata de 5 ani de inchisoare pentru
o crima pe care nu a infaptuit-o. Sotul ei a murit si ea a fost acuzata de
crima. Normal din cauza unui zvon spus de o persoana pe care o ajutase
mult. Din cauza acestui zvon I s-a rascolit intreaga viata punandu-i-se pe
seama multe alte supuse crime.
Un al doilea exemplu : Un cuplu pleaca la prieteni acasa la o petrecere si isi
lasa copii de 10 , respectiv 4 ani singuri acasa. Desi ii instruisera sa fie
cuminti si in caz de ceva sa-I sune , o nenerocire s-a intamplat. Copiii au fost
vizitati de un hot ( baiatul prietenilor lor) pe care copilul de 10 il impuscase
cu pistolul tatalui sau.
Un al treilea exemplu . Un tanar se duce la oras sa-si depaseasca conditia si
se intoarce in sat cu sotia si copilul sau. Familia sa avea un hotel. Se duce si
se cazeaza la acel hotel fara sa le spuna cine e. Le arata si faptul ca este
bogat. Sora si mama sa , intra seara si il omoara luandu-I toti banii. A doua zi
vine sotia si copilul si le spune cine era defaot barbatul. Mama si sora se
sinucid.
Un alt exemplu ar fi , inca un sat mic , inca o poveste. Un om , mai important
, a omorat un om cu masina. Victima era un om simplu , sarac. Nimeni nu a
stiut ce s-a intamplat. S-a ascuns totul. Dupa ceva ani circula un zvon. Acel
om sarac fusese omorat de un om important. Zvonurile i-au distrus cariera
militara , i-au distrus viata.
Nimeni nu stie daca acestea sunt doar zvonuri , dar sunt usor de crezut in
ultimul timp dupa fiecare crima auzita .

Zvonurile circula mai repede decat ne imagineam , mai ales intr-un oras mic .
Zvonul mortii unei persoane circula cel mai repede. Niciodata nu stii cand
zvonul te priveste direct pe tine. Acum cativa ani venind de la scoala circula
zvonul mortii unei femei tinere din cartierul meu. Aflandu-I numele am
tremurat dar niciodata nu ma gandeam la ceea ce aveam sa aud. Am mers
linistita acasa , tulburata totusi de zvonul pe care il auzisem , un zvon ce ar
tulbura pe oricine. Dupa cateva ore tatal meu primeste un telefon din care

afla ca una dintre verisoarele mele a murit. Atunci totul s-a legat , mi-am dat
seama de ce am tresarit atunci
Zvonurile sunt un fenomen puternic iar atunci cand realizam ca este
adevarat devine si mai puternic. Totusi pana aflam daca zvonul este fals sau
adevarat ducem un continuu razboi cu noi insine. Curiozitatea , lipsa
informatiei ne macina , ne distruge lent.
13.Zvonurile si star-sistemul
Acest capitol se refera la vedete si la fanii lor. Uneori fanii pot deveni extrem
de sufocanti vrand sa patrunda in viata starului. Are nevoie mereu de noi
zvonuri despre acesta , daca nu obtine deseori zvonurile sunt inventate ,
neavant nici macar un sambure de adevar. Deseori sunt raspandite zvonuri
despre vedete care nu sunt adevarate dar sunt credibile si ii poate afecta
foarte tare pe cei vizati. Starurile se feresc intodeauna de a-si arata
adevarata viata , asta din cauza interpretarilor ce pot surveni. Totusi sunt
persoane , vedete , ce isi traiesc viata la televizor. Renuntala intimitatea lor ,
la viata de familie si transforma propria lor viata dar si a celor apropiati intrun nesfarsit show.
14.La fabrica si la birou
Zvonul obliga directia sa vorbeasca,sa rupa tacerea:se vehiculeaza
informatii false ca sa se afle adevarul. Si in birouri se vehiculeaza diferite
zvonuri. Zvonuri cum ca numerosi angajati vor fi dati afara. Angajatii au
nevoie de aceste zvonuri dar si sefii lor pentru a-I motiva uneori.
Birourile reprezinta un mediu propice pentru zvonuri. La birouri zvonurile se
simt ca la ele acasa. In lipsa de orice informatie oameni incep sa-si inchipui
anumite lucruri. Cateodata zvonurile sunt constructive.
15.Zvonul in marketing
Cum sa-ti dai seama daca o anume companie de asigurari e serioasa?
Numai experienta celorlalti constituie un mesaj convingator. De fiecare data
cand vrem sa incercam un produs nou ne interesam la prieteni de el. Totusi
cautam mereu ca alegerile noastre sa fie sustinute de prieteni cat mai
apropiati , de persoane de incredere.
Ar fi o eroare sa consideram ca transmisia din gura-n gura si publicitatea
sunt doua modalitati care se exclud.Publicitatea stimuleaza nevoia de
informatie,care e apoi lasata in seama transmiterii din gura-n gura.

Industria cinematografa reprezinta un caz exemplar de adaptare la

transmiterea informatiei din gura-n gura.Daca exista presentimentul ca un
film va fi comentat negativ se ia hotararea de a-l difuza in multe sali si
acelasi timp.Filmul isi va castiga incasarile inainte de a se transmite zvonul.
Unele firme nu-si fac publicitate , se bazeaza doar pe transmiterea din guran-gura si pe clientii fideli. Ca firma , sa-ti reusesti sa ai clienti fideli este un
lucru ce demonstreaza ca produsul tau reuseste sa multumeasca nevoile
publicului. Si cum se stie , un public multumit va raspandi vestea.
16.Zvonurile financiare
Zvonul financiar corespunde unui fenomen mitic in gandirea publicului
larg.Cine pronunta cuvantul finante isi imagineaza de la bun inceput
operatiuni specteculoase de control asupra bursei,cratere
rasunatoare,fenomene de informare prelungita avand drept rezultat
costituirea rapida a unor averi colosale.
Studiul zvonurilor financiare pune anumite probleme specifice care il
complica foarte mult,facandu-l cu atat mai pasionat.Ca sa poata fi folosita pe
piata financiara,o informatie nu trebuie sa fie accesibila tuturor riscandu-se
astfel includerea ei in cursul valoric.
Pe pietele financiare,important e sa prevezi inaintea celorlalti.Zvonul e
consecinta fireasca a acestei problematici permanente.
Pietele financiare:un context propice zvonurilor:
-

numarul partilor interesate e restrans

pe o piata financiara,intermediarii sunt tehnicieni.Cunosc foarte bine
piata si sunt specializati pe tipul de produs
pe piata financiara timpul e masurat.

Spre deosebire de multe zvonuri,zvonul financiar implica un risc.Cand vor sa

ia o hotarare,investitorii cu actiuni de bursa nu au la dispozitie decat 2
ore.Nu e vreme de verificat originea informatiei,trebuie doar actionat. Zvonul
financiar este foarte important pentru antreprenori. Ei au nevoie de el dar si
de simt a-l distingerii adevarului de fals.
17.Zvonul politic
Politica fara zvonuri nu se face.Zvonul este in esenta o afirmatie pe
marginea afirmatiei oficiale.E o contrapunere.In acest caz e firesc ca
zvonurile sa prolifereze pe terenul cuceririi si gestionarii puterii.Zvonul nu are

nevoie de dovezi.Opinia publica se intemeiaza mai adesea,pe impresii de cat

pe fapte.Acuzatia e de ajuns.
Zvonul nu necesita nici un stat major foarte numeros:se poate isca intr-un
grup restrans.Unul din avantajele zvonului e ca nu costa nimic.Spre
deosebire de o campanie publicitara unde se controleaza fiecare
virgula,zvonul scapa,rezultatul e aleatoriu.In sfarsit,adese ori,scopul real al
initiatorilor zvonului e intoxicatie.E vorba de raspandirea minciunii pentru
aflarea adevarului.

Marele teme ale zvonului:

Prima tema e cea a mainii ascunse.Aceasta tema decurge logic din faptul ca
viata politica e perceputa ca teatru.Tema posteaza un teatru de papusi in
care sforile sunt manuite de maini invizibile. Politicienii sunt de obicei actori ,
arata altceva si actiunile lor sunt defapt altele.
Cea de a doua tema o costituie acordul secret.Se pare ca au loc intalniri si
se fac aranjamente secrete intre adversari politici,in contradictie cu
atitudinea lor publica. Politicienii se ascund mereu si fac intelegeri de care nu
multi stiu .
Urmatoarele 3 teme:bani,sanatate si sex.
Sexualitatea e mai putin secreta si tot mai putin tabu; asadar,iese incetul cu
incetul de sub incidenta zvonului. Cu trecerea anilor acest subiect este tot
mai mediatizat si nu mai este considerat un subiect tabu.
Cea de-a 6-a tema este cea a limbajului dublu; adevaratele intentii ale
omului politic s-ar afla de fapt in opozitie cu declaratiile sale publice. Cu totii
stim ca multi politicieni mint si multe dintre actele lor nu sunt defapt ceea ce
gandesc sau ceea ce fac pe ascuns. Actiunile pe care le stim cu totii sunt
defapt actiuni pe care ei vor sa le stim.
Ultima tema este cea a emigratiei.Ca si precedenta este o tema a tradarii.
Zvonurile care vizeaza oameni politici nu sunt intamplatoare.Se insinueaza in
fisurile fiecaruia,ii exploateaza punctul vulnerabil,dobandind astfel o
credibilitate puternica:par plauzibile.

PARTEA IV
Un zvon poate fi inabusit?
18.Antizvonul
Poate fi inabusit un zvon? Ce mijloace trebuie puse in aplicare? Cat de
eficace sunt dezmintirile?
Iata intrebari cruciale pentru toate tipurile de persoane,grupurile si
organizatiile care se trezesc deodata tinta zvonurilor false ale caror efecte
risca sa devina negative,chiar dramatice. S-o spunem de la bun inceput,nu
exista nici o reteta magica pentru controlarea unui zvon.Numai prin definirea
precisa a situatiei se poate pune un diagnostic si se pot oferi recomandari.
Tacerea. Aceasta atitudine e specifica oamenilor politici care trateaza cu
dispret calomniile mai mult sau mai putin dirijate,a caror tinta sunt.
Concentrarea. Zvonul nu cunoscuse aceeasi raspandire in toate statele.
Toate eforturile s-ar fi putut concentra asupra catorva state din sud,in care
zvonul fusese difuzat mai puternic.
Publicitatea. Exista avantajul de a avea un control asupra materialului
transmis,dar pe de alta parte pretul era destul de mare ca sa indreptateasca
ezitarile si mai trebuia considerat si riscul punerii la curent cu aceasta
problema a celor care nu stiau inca nimic.
19.Dezmintirea: o arta periculoasa
Dezmintirea prezinta cateva neajunsuri legate de valoarea ei pe piata
cererii si a ofertei de informatie. Dezmintirea e de cele mai multe ori un
truism,e o informatie rece,aproape ca-ti strica cheful,dezamorseaza
imaginarul pentru a intra in banalitatea realitatii. Dezmintirea desfiinteaza
povestea despre care nu se stie foarte bine daca e adevarata in

intregime,dar care in orice caz are efect cand e povesstita,declansand cele

mai diverse si mai pasionate comentarii si fabulatii.
Intr-un ziar,dezmintirea,se potriveste ca nuca-n perete,fie ca ziarul nici nu a
vorbit despre zvon,astfel incat dezmintirea nu poate sa ocupe un spatiu prea
mare,fie ca ziarul a comentat zvonul pentru ca era de interes,astfel ca
dezmintirea nu poate decat sa displaca: i se va acorda tot un spatiu
limitat,va trece neobservata,undeva in josul paginii.
Desigur,daca dezmintirea e data de inalte autoritati oficiale,aceasta
redevine o informatie aproape obligatirie.
Uneori dezmintirea devine mai interesanta decat zvonul in zine.
Unul dintre punctele forte ale zvonului consta in repetarea lui.Versiunile
evolueaza,se imbogatesc,se rafineaza,se precizeaza.Ca sa fie activa si
dezmintirea ar trebui repetata,dar din pacate,avand forma fixa a declaratiei
autentice care trbuie respectata cuvant cu cuvant,dezmintirea nu poate sa
spere ca va fi reluata de catre mediile de informare.
Deviere tintelor. Unul din paradoxurile campaniilor de convingere e acela
ca ele par sa-I afecteze mai mult pe cei deja convinsi decat pe cei ce ar
trebui convisi.Acest fenomen de expunere selectiva la efectul informatiei
explica evitarea mesajelor ce ar putea fi contrare propriilor convingeri,mai
ales cand e vorba de subiecte ce presupun o puternica implicare afectiva.
Efectul de bumerang al dezmintirilor. Studiile recente asupra zvonurilor si
dezmintirea au demonstrat ca zvonul ii poate afecta si pe cei ce nu-l cred.
Atunci cand auzim un zvon , desi nu-l credem parca tot universul se invarte
in jurul acelui zvon. Nu ni se pare interesant , nici macar un sambure de
adevar nu vedem in el dar, prin increderea ce o au ceilalti suntem implicati in
acest cerc vicios fara sa vrem. In schimb,o dezmintire poate avea o
influenta negativa chiar si atunci cand e crezuta.
Acest rezultat e important pentru ca in toate campaniile de dezmintire
exista de fapt doua actiunide comunicare:sunt pusi la curent cu zvonul si cei
care nu aflasera inca de existanta lui si se incerca influentarea celor care stiu
de existenta lui. Deci dezmintirea incearca sa prinda doi iepuri deodata.
In general dezmintirea se face prin mediile de informare
televiziune,presaceea ce ii confera o credibilitate de care poate ca
experimentatorul nu se bucura.

Cu cat continutul unui zvon e mai puternic,cu atat mai putin conteaza
detaliile. Nu li se acorda mai multa atentie decat merita,fiind considerate
drept semnificanti substituibili.
Rezistenta unor zvonuri in fata faptelor e de multe ori surpprinzatoare
pentru observatori. Si totusi,normal ar fi ca fenomenul contrar sa produca
uimire. Conditia ca un zvon sa capete amploare e aceea de a supravietui
obiectiilor legitime ale primelor persoane care l-au auzit.
In general,persoana care colporteaza zvonul nu incearca sa respecte cuvant
cu cuvant mesajul pe care l-a auzit,dorind mai ales sa-si convinga
interlocutorul,corectend sau imbunatatind mesajul,daca e nevoie. In caz ca
observa o urma de nedumerire in ochii celui ce asculta , intervine in
continutul zvonului astfel incat sa reuseasca sa-l convinga. Este un act al
persuasiunii.
Un zvon poate avea unele anomalii,cum ar fi:supletea si maleabilitatea,care
pe tot parcursul elaborarii sale il fac foarte putin sensibil la obiectiile de
detaliu.Unele zvonuri pun o problema si mai subtila:nimic nu va putea dovedi
niciodata ca sunt intemeiate.
Trebuie astfel sa recunoastem un paradox fundamental: incredere acordata
zvonului. In ambele cazuri,totul se reduce la a crede pe cuvant.
20.Schimbarea imaginii zvonului
Cu cat zvonul e mai intemeiat emotional,cu atat strategia realitatii e
mai putin operanta. La origine,identitatea zvonului consta in prevenirea
spontana a populatiei impotriva rapirii organizate a simbolului perenitatii
orasului.
Dupa cum am spus,in ansamblu,aceasta strategie impotriva colportarii
zvonurilor are totusi un neajuns : cum poate lumea sa deosebeasca o
informatie de un zvon,o stire oarecare de un potential secret? Desigur ca nu
poate sa le deosebeasca. E greu la auzirea unui zvon sa-ti dai seama imediat
daca acel zvon contine si este o informatie importanta care te poate ajuta si
de care ai nevoie sau este un simplu zvon care e menit sa te incurce.
Constatam si cu aceasta ocazie in ce masura zvonul trimite mai
degraba la o judecata,la o evaluare subiectiva,decat la o realitate obiectiva
reperabila pentru observatorii exteriori. Receptarea unui zvon te starneste ,
te pune pe ganduri .

Exista inca doua modalitati care pot contribui la modificarea imaginii

zvonurilor. Prima consta in identificarea greselii,a acelor elemente prea
evident grosolane si imposibile,iar a doua modalitate consta in a explica
publicului de ce crede in zvonuri.
21.Mai bine sa previi
Se poate intampla sa existe interesul descurajarii unor zvonuri,chiar
inainte de aparitia lor. Pentru ca o afirmatie sa fie perceputa drept credibila
nu e de ajuns sa fie formulata,trebuie sa se sprijine pe dovezi de
credibilitate,adica sa fie facuta de cineva care de fiecare data spune
adevarul asa cum este. Cand ne hotaram sa transmitem un zvon care
credem ca va starni discutii , important e sa fim atenti , sa verificam ,sa
cautam bazele zvonului pentru a nu isca probleme.

CONCLUZIE
Unii au vazut in ascensiunea mediilor de informare chiar ocazia de a
pune capat zvonurilor:dupa parerea lor televiziunea,radioul si presa ar fi
putut suprima temeiul zvonurilor.
Nu exista decat un singur mod de a preveni zvonurile,acela de a interzice
oamenilor sa vorbeasca. Imposibil . Mediile de informare ar trebui sa devina
singura sursa autorizata. In acest caz,n-ar mai exista decat informatii
oficiale. Si totusi ar mai exista mici zvonuri .
Numai o cominicare libera este buna,chiar daca fiabilitatea ar avea de
suferit. Cu alte cuvinte,zvonurile falsereprezinta pretul pentru cele
intemeiate. Informatii total nefondate pot strabate societatea cu la fel de
multa usurinta ca si cele fondate,putand avea aceleasi efecte mobilizatoare.
Zvonurile ne amintesc un lucru evident:nu credem in cunostintele pe care
le avem pentru ca ar fi adevarate,intemeiate sau dovedite.
Zvonul demonstreaza inca o data ,daca mai era nevoie,ca toate
certitudinile sunt de natura sociala. Cunoasterea sociala se bazeaza pe
incredere,iar nu pe dovada.