100%(1)100% au considerat acest document util (1 vot)
314 vizualizări10 pagini
Zvonurile reprezinta cel mai vechi mijloc de informare din lume. Reputatul profesor francez Jean Noel Kapferer (1990/1993, 59) a descris zvonurile ca un fenomen constand in “ aparitia si circulatia in cadrul societatii a unor informatii neconfirmate public de catre sursele oficiale, fie dezmintite de acestea”.
Zvonurile au inceput sa fie analizate stiintific abia in perioada vecina celui de-al doilea Razboi Mondial, dat fiind ca in situatiile de conflict armat, acestea erau utilizate ca o arma de lupta redutabila. In 1942, in SUA, a luat fiinta The Office Of War Information cu sarcina de a controla fluxul zvonurilor; iar in 1943, Gordon W Allport a publicat studiul Restoring Morale In Occupied Terrytory in care schiteaza prima teorie a zvonurilor, in care sugereaza unele modalitati concrete de control asupra lor.
Zvonurile reprezinta cel mai vechi mijloc de informare din lume. Reputatul profesor francez Jean Noel Kapferer (1990/1993, 59) a descris zvonurile ca un fenomen constand in “ aparitia si circulatia in cadrul societatii a unor informatii neconfirmate public de catre sursele oficiale, fie dezmintite de acestea”.
Zvonurile au inceput sa fie analizate stiintific abia in perioada vecina celui de-al doilea Razboi Mondial, dat fiind ca in situatiile de conflict armat, acestea erau utilizate ca o arma de lupta redutabila. In 1942, in SUA, a luat fiinta The Office Of War Information cu sarcina de a controla fluxul zvonurilor; iar in 1943, Gordon W Allport a publicat studiul Restoring Morale In Occupied Terrytory in care schiteaza prima teorie a zvonurilor, in care sugereaza unele modalitati concrete de control asupra lor.
Zvonurile reprezinta cel mai vechi mijloc de informare din lume. Reputatul profesor francez Jean Noel Kapferer (1990/1993, 59) a descris zvonurile ca un fenomen constand in “ aparitia si circulatia in cadrul societatii a unor informatii neconfirmate public de catre sursele oficiale, fie dezmintite de acestea”.
Zvonurile au inceput sa fie analizate stiintific abia in perioada vecina celui de-al doilea Razboi Mondial, dat fiind ca in situatiile de conflict armat, acestea erau utilizate ca o arma de lupta redutabila. In 1942, in SUA, a luat fiinta The Office Of War Information cu sarcina de a controla fluxul zvonurilor; iar in 1943, Gordon W Allport a publicat studiul Restoring Morale In Occupied Terrytory in care schiteaza prima teorie a zvonurilor, in care sugereaza unele modalitati concrete de control asupra lor.
ZVONURILE Un fenomen psihologic complex Zvonurile reprezinta cel mai vechi mijloc de informare din lume. Reputatul profesor francez Jean Noel Kapferer (1990/199! "9# a descris zvonurile ca un fenomen constand in $ aparitia si circulatia in cadrul societatii a unor informatii neconfirmate pu%lic de catre sursele oficiale! fie dezmintite de acestea&. Zvonurile au inceput sa fie analizate stiintific a%ia in perioada vecina celui de'al doilea Raz%oi (ondial! dat fiind ca in situatiile de conflict armat! acestea erau utilizate ca o arma de lupta reduta%ila. )n 19*+! in ,-.! a luat fiinta The Office Of War Information cu sarcina de a controla flu/ul zvonurilor0 iar in 19*! 1ordon 2 .llport a pu%licat studiul Restoring Morale In Occupied Terrytory in care schiteaza prima teorie a zvonurilor! in care su3ereaza unele modalitati concrete de control asupra lor. REPERE IN ISTORIA TEORIEI ZVONURILOR Ro%ert 4 Knapp a fost cel care a pu%licat un studiu in titlul caruia aparea pentru prima data cuvantul $zvon&. .cesta a definit zvonul ca fiind $o afirmatie destinata a fi crezuta! ce se raporteaza la actualitate! diseminate fara a fi verificate oficial&. Zvonul este un caz special de comunicare informala! care include5 mituri! le3ende! %ancuri (current humor#. 6upa Ro%ert 4 Knapp zvonurile au trei caractere5 1. -n mod special de transmitere ( $din 3ura in 3ura& # +. -n continut informational (care se refera la persoane! intamplari sau situatii# . 7 functie proprie de satisfacere a nevoii emotionale a comunitatilor de a visa. 6esi Ro%ert 4 Knapp a fost primul care a pu%licat un studiu dedicat analizei zvonurilor! cei care sunt considerati cu adevarat fondatori ai acestui domeniu de cercetare sunt 1ordon 2 .llport si 8eo J 9ostman. .cestia au facut primele e/perimente privind zvonurile! pe %aza carora au identificat structura si le3ile acestora. The Psychology Of Rumor ! lucrare pu%licata in anul 19*:! a infuentat studiul psiholo3ic a zvonurilor si cercetarea marturiei in justitie ( (. ;read<a= si (. (c>las?e=! 19@:! 19#. Jean Noel Kapferer o%serva ca aceste e/perimente au contri%uit la mentinerea unor atitudini de discreditare a acestui fenomen. Re3imurile totalitare s'au raportat la zvonuri ca $ la o %oala conta3ioasa a opiniei pu%lice&! impotriva careia tre%uie sa lupti prin toate mijloacele0 iar o cercetatoare din Aranta scria ca $ zvonul se sopteste! se infiltreaza in toate structurile societatii! se intinde si se imprastie ca o epidemie BCD Este o %oala periculoasa& ( 8. Alemm! 19@+!11#.)nsa lucrarea lui Jean Noel Kapferer! Zvonurile.Cel mai vechi ,miloc de informare din lume ! ne convin3e ca transmiterea pe cale informal a informatiilor neverificate official reprezinta un fenomen social normal! care nu are nimic misterios. PARADIGMA PSIHOLOGICA )n le3atura cu zvonurile e/ista in prezent doua paradi3m e/plicative5 9aradi3ma psiholo3ica .llport'9ostman ( adica cea a de3radarii informatiei prin retransmiterea succesiva#! 9aradi3ma sociolo3ica ,hi%utani (cea a tranzactiei collective#. .cestea doua sunt complementare! nu reciproc e/clusive. 9e %aza rezultatelor e/perimentale! 1ordon 2 .llport si 8eo J 9ostman! au formulat cele trei le3i ale zvonurilor5 1. NIVELAREA ( REDUCTIA )- rezulta din perderea detaliilor! 2. ACCENTUAREA (scoaterea in ei!ent a "nor e#e$ente a#e $esa%"#"i)- este un fenomen complementar nivelarii si se realizeaza in functie de interesele specifice ale mem%rilor 3rupului in cadrul careia are loc transmiterea zvonurilor! 3. ASIMILAREA- in cursul povestirii si repovestirii se produce o asimilare la tema principal a zvonului (detaliile sunt suprimate sau accentuate! in functie de idea dominant a zvonului#. >oncluzia fondatorilor acestui domeniu de cercetare este ca5 nivelarea! accentuarea si asimilarea $ functioneaza simultan si reflecta un proces su%iectiv unitar! care are ca rezultat autismul si falsificarea atat de caracteristica zvonurilor&. 9aradi3ma psiholo3ica a fost lar3 acceptata! mai ales dupa pu%licarea lucrarii The Psychology Of Rumor !19*:# de catre cei considerati fondatori ai acestui domeniu! 1ordon 2 .llport si 8eo J 9ostman. .ceasta lucrare a inspirit numeroase cercetari! insa a 3enerat si multe critici. 6atorita acestor critici aduse paradi3mei psiholo3ice! s'a trecut la e/primarea zvonurilor dintr'o perspective sociolo3ica. PARADIGMA SOCIOLOGICA .ceasta paradi3ma a do%andit notorietate odata cu pu%licarea lucrarii Improvised "e#s. $ %ociological %tudy Of Rumor (19FF# de catre ;amotsu ,hi%utani. >onform acestei paradi3m! zvonul este vazut ca un $pattern& de comunicare care se dezvolta cand oamenii sunt implicate impreuna intr'o situatie in care s'a intamplat ceva e/traordinar=. Zvonul este considerat $o activitate colectiva! care isi do%andeste or3anizarea prin cola%orarea unui numar mare de persoane& ( ;amotsu ,hi%utani! 19FF#. )n transmiterea sociala este mai mica pro%a%ilitatea de distorsiune a informatiei decat in transmiterea in serie! pentru ca persoanele din reteaua de comunicare se cunosc intre ele si interactioneaza mereu. ;amotsu ,hi%utani considera ca unitatea de %aza in analiza zvonurilor o constituie $ situatia am%i3ua& (adica zvonurile apar in situatii de am%i3uitate#. >onform acestei paradi3m! persoanele cate contri%uie la formarea zvonurilor joaca roluri diferite. Aata de ;amotsu ,hi%utani! care vor%este de rolurile de5 mesa3er! interpret al informatiilor (persoane care plaseaza stirea in conte/t#! de sceptic (persoana care solicita dovezi#! de prota3onist! de ascultator si de decident (adica persoana care are ultimul cuvant#! Jean Noel Kapferer (1990'199# lar3este paleta rolurilor sociale. .cesta mentioneaza rolurile urmatoare5 insti3ator! interpret! lider de opinie! apostol! recuperator! oportunist! receptor ( cel care com%ate zvonul! asa numitii rezistenti#. PARADIGMA PSIHOSOCILOGICA 6avid 8 (iller (19@"# reuneste mai multe perspective care duc la e/plicarea zvonurilor5 Perspectiva isteriei de masa inscrie zvonurile in cate3oria fenomenelor patolo3ice. )steria este o nevroza cu simptomatolo3ie poliforma! cu manifestari corporale spectaculoase si trairi su%iective neconstientizate! 3enerate de conflicte intime! de natura se/uala. 9ersoanele apartinand tipului isteric sunt predispuse spre zvon! in conditiile de masa. )n conceptia lui 7rrin E Klapp despre isteria colectiva! zvonul are un statut du%lu5 de mecanism de producere si de manifestare a isteriei de masa. >onform lui 7rrin E Klapp $ zvonul este mecanismul prin care apare isteria de masa! deoarece zvonul poate e/cita participarea la schim%are& . Perspectiva normei emergente- Ralph 4 ;urner si 8e<is ( Killian (19":/19:+# sunt de parere ca nu impulsurile emotionale si nici trasaturile de personalitate! ci raspunsurile adaptive in situatii inedite ar e/plica mai %ine dinamica multimilor. .cestia au indentificat " tipuri de participanti in cadrul multimilor5 1# 9ersonele care simt o puternica implicare a celui in situatia data (incita la actiune directa# 0 +# 9ersoanele in3rijorate de situatie ( se implica rar in actiune# 0 # 9ersoanele nesi3ure! care isi cauta identitatea si un sens al vietii ( de e/emplu5 adolescentii care cauta sa do%andeasca statutul de adult# 0 *# 9ersoanele dornice de spetacolul oferit de multimile protestante 0 "# 9ersoanele caracterizate printr'o detasare a eului ! care nu reactioneaza emotional ci isi indeplinesc anumite sarcini profesionale. ;eoria acrediteaza ideea conform careia comportamentul colectiv nu este un comportament irational! ci unul normativ. )n cadrul comportamentelor colective! creste sensi%ilitatea interpersonala! sunt initiate acte comunicative in persoanele care nu interactioneaza! comunicarea este mai deschisa! ceea ce asi3ura raspandirea rapida a zvonurilor. Perspectiva valorii adaugate - Neil ,melser a lansat in 19F+ o noua teorie a comportamentului colectiv! in care zvonul are un rol important in dezvoltarea credintelor 3eneralizate! care contri%uie semnificativ la mo%ilizarea pentru actiunile multimilor. .cesta a folosit sinta3ma $lo3ica a valorii adau3ate& pentru a su%linia ca determinantii comportamentului colectiv aduc ceva in plus 5 conducti%ilitate structurala! tensiune structurala! credinta 3eneralizata! factori precipitanti! mo%ilizarea participantilor in vederea actiunii (,melser! Neil! 19F+! Theory Of Collective &ehavior! Ne<'Gor?5 Aree 9aris#. 9erspectiva valorii adau3ate acorda zvonurilor un rol determinant in crearea credintei 3eneralizate. 6avd 8 (iller (19@"# considera ca aceasta teorie propusa de catre Neil ,melser priveste zvonul ca pe o forma de comunicare! care creeaza o viziune simplista asupra situatiilor comple/e si am%i3ue. )n perspectiva psihosociolo3ica! se poate afirma pe %aza metaanalizei cercetatorilor din domeniu! realizata de R Rosno< (1991#! ca factorii care favorizeaza emer3enta zvnourilor sunt5 an/ietatea individuala! incertitudinea 3enerala! credulitatea si efectul relevant al implicarii ( apud N Emler! 199F#. &I&LIOGRA'IE 1) .llport! 1ordon 2 (19*#! Restoring Morale In Occupied Theritory. ;he 9u%lic 7pinion Huarterl= 0 2) Kapp! Ro%ert 4 (19**#! $ Psychology Of Rumor. ;he 9u%lic 7pinion Huarterl=0 3) .llport! 1ordon 2 si 9ostman! 8eo J (19*:#! The Psychology Of Rumor ! Ne<'Gor?5 4enr= 4olt I>o0 4) ;read<a=! (oll= si (c>los?e=! (ichael (19@:#! Cite 'nseen( )istorsions Of The $llport $nd Postman Rumor %tudy in the *ye#itness Testimony +iterature! 8a< and 4uman Jehavior0 5) Alem! 8=dia (19@+#! &ouche &avarde et Oreille Curieuse, 8e 1enre 4umain0 6) ,hi%utani! ;amotsu (19FF#! Improvised "e#s. $ %ociological %tudy of Rumor 0 7) Kapferer! Jean'Noel B1990D (199#! Zvonurile. Cel Mai ,echi Miloc )e Informatie )in +ume! Jucuresti! Editura 4umanitas0 8) (iller! 6avid 8 (19@"#! Rumor $nd Comunications0 9) Klapp! 7rrin E (19:+#! Currents of 'nrest( $n introduction to collective -ehaviour. Ne<'Gor?. 4olt! Rinehart I 2inston0 10) ;urner! Ralph 4 si Killian! 8e<is ( B19":D (19:+#! Collective &ehaviour. En3le<ood >liffs! N.J 9rentice' 4all0 11) ,melser! Neil (19F+#! Theory of Collective &ehaviour. Ne<'Gor?5 Aree 9ress0 12) Rosno<! R (1991#! Inside rumor( $ personal ourney. .merican 9s=cholo3ist0 13) Emler! Nicholas (199F#! Rumor. )n .,R (onstead si ( 4e<stone (eds#. The &lac.#ell *ncyclopedia of %ocial Psychology. 7/ford5 Jlac?<ell 9u%lisher 8;6.