Spirala tacerii (Elisabeth Noelle-Neumann)

Note de curs
In alegerile din 1980 din SUA, Jimmy Carter si Ronald Reagan erau la egalitate in sondaje.
Elisabeth Noelle Neumann considera ca in sondaje nu s-a adresat intrebarea potrivita: nu trebuia sa se
intrebe subiectii “daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri dumneavoastra cu cine ati vota?” ci “Cine
credeti ca va castiga alegerile?”.

Evaluarea climatului politic si estimarea trendurilor viitoare sunt indicatori timpurii, dar de
incredere asupra a ceea ce se va intampla in alegeri.

Elisabeth Noelle Neumann explica cresterea si extinderea opiniei publice. Ca si J. Locke ea

considera opinia publica ca o forta tangibila ce controleaza oamenii. Pentru orice subiect incarcat moral,
ea considera opinia publica ca atitudini pe care cineva le poate exprima fara riscul de a fi izolat.

Spirala tacerii se refera la presiunea tot mai mare pe care oamenii o simt pentru a ascunde
viziunile lor atunci cand considera ca sunt in minoritate. Televiziunea accelereaza spirala.

Un organ cvasi-statistic care simte climatul opiniei

Este vorba de un al VI-lea simt care detine informatii despre ceea ce societatea in general simte si
crede. Cum altfel, se intreaba Elisabeth Noelle Neumann, se face ca toti oamenii simt peste tot, in acelasi
timp, o schimbare in climat pentru sau contra unui partid, persoane sau idei? Si asta inainte de orice
sondaj!

Elisabeth Noelle Neumann propune doua intrabari:

- Opinia prezenta – Indiferent de propria dvs. Opinie, credeti ca majoritatea oamenilor….

- Opinia viitoare – credeti ca peste un an mai multi sau mai putini oameni vor crede asta/gandi asa?

Evaluarea starii publice, prezente sau viitoare, este cel mai natural lucru din lume pe care oamenii
il fac. De obicei oamenii intuiesc bine: chiar sic and gresesc in present, ei tot pot indica trendurile
viitoare.

Abilitatea umana de a descoperi momentum-ul din opinia publica necesita o energie incredibila
pentru a descoperi ce idée va creste si ce idée va scadea. Acest effort imens este inteles in comparative
doar cu alternativa: pericolul izolarii din cauza unei opinii care nu mai este la moda.

Frica de izolare: motorul spiralei tacerii

Frica de izolare este forta centrifuga care accelereaza spirala tacerii. Elisabeth Noelle Neumann se
bazeaza pe experimentele lui Solomon Asch privind conformismul la grup/majoritate.

Elisabeth Noelle Neumann considera si posibilitatea ca oamenii sa se conformeze mai mult din
dorinta de a se identifica cu castigatorii decat din frica de izolare. Dupa vot de obicei sunt mai multi cei
care declara ca au votat cu castigatorul, decat voturile effective. Dar asta vine dintr-o strategie defensivă
de a evita stigma sociala care provine din a fi deviant pe o problema de valori. A merge cu valul este
vazut ca fiind rau, dar respingerea sociala e si mai rea. Excluderea din grup, izolarea si ridiculizarea sunt
pedepse dure in multe colturi ale lumii. Tuturor ne pasa ce spune lumea, de aceea evaluam constant
climatul opiniei publice.

Rolul puternic al mass-media

Elisabeth Noelle Neumann considera ca media accelereaza reducerea la tacere a majoritatii in
spirala tacerii. Pentru a putea evalua constant climatul opiniei avem nevoie de informatii pe care nu le
putem obtine decat din observatia directa (in cantitate mica) si din media (majoritatea informatiilor).
Media sunt prelungiri ale simturilor (M. McLuhan) sau agentii celui de-al VI-lea simt (Elisabeth Noelle
Neumann).

Mass media insa nu prezinta intotdeauna un mix de puncte de vedere functie de dominant lor in
societate. Oamenii care se inspira din media sic red ca stiu care este opinia publica cad astfel de multe ori
in capcana “ignorantei pluraliste”.

Elisabeth Noelle Neumann nu considera ca media doar intareste opiniile pre-existente. Sigur ca
datorita multitudinii de media oamenii pot reusi sa evite punctele de vedere contrarii. Dar televiziunea
este altfel, poate fi singura sursa de informatii. “Nu am gasit vreo spirala a tacerii care sa fie impotriva
media, caci dorinta de a vorbi depinde in parte in a simti daca exista support si legitimare din partea
media”.

Media nu doar ne spune la ce sa ne gandim, ci ne ofera si o perspective sanctionatoare asupra a

ceea ce toti ceilalti gandesc. Media are rol in cristalizarea opiniei publice, prin urmare devine important
accesul la media pentru cei care doresc sa modeleze starea publicului. Nu doar opinia conteaza ci si
accesul la si controlul media. Cei cu influenta si bani au un avantaj in influentarea celui de-al VI-lea simt.

Media poate face ca o majoritate sa para o minoritate. Televiziunea transmite opinia publica, dar
o si creeaza.

Cand sa vorbesti si cand sa taci?

Oamenii pot spune cand au pareri contra opiniei publice, dar totusi le este frica de izolare pentru
ca au pareri diferite si atunci pastreaza tacerea.

Cei care observa ca opinia lor personala se raspandeste si este preluatat si de altii, vor prezenta cu
incredere aceasta opinie in public. Cei care observa ca opinia lor pierde teren vor fi inclinati sa adopte o
atitudine mai rezervata. Nu inseamna ca isi schimba opinia, ci doar ca o pastreaza pentru ei. Vor scapa
neobservati, sau vor fi considerate sustinatori ai opiniei publice dominante.

Exemplu:

Sa presupunem ca urmeaza sa calatoriti 5h cu trenul sau avionul si persoana de langa dvs. Incepe sa
vorbeasca despre…… Ati dori sa vorbiti cu acea persoana, sau nu?

1. Cei care sustin opinia majoritatii sunt mai inclinati sa-si exprime punctual de vedere decat cei
care apartin unei minoritati.

2. Daca perceptia opiniei prezente nu se potriveste cu estimarea trendurilor viitoare, inclinatia de a

prezenta opinia depinde mai mult de trendurile viitoare.
 3. Oamenii sunt mai inclinati sa vorbeasca cu cei care au opinii similar decat cu cei care au opinii
contrare.

4. Stima de sine scazuta va cauza o persoana sa ramana tacuta.

5. Barbatii, tinerii adulti si oamenii din clasele medii si superioare isi exprima opiniile mai usor.

6. Legile in vigoare incurajeaza oamenii sa isi exprime opiniile cand sunt in minoritate.

Accelerarea spiralei tacerii

Oamenii traiesc intr-o frica continua de a fi izolati. De aceea, ei observa atent mediul in care
traiesc pentru a vedea ce opinii cresc si ce opinii descresc. Daca vad ca opiniile lor predomina, le exprima
in public. Daca vad ca opiniile lor pierd din sustinere, le ascund in public si pastreaza tacerea.

Deoarece un grup se exprima cu incredere in public si celalalt pastreaza tacerea, primul apare mai
puternic in public, al doilea mai slab chiar decat sugereaza numarul membrilor. Acest element ii
motiveaza pe unii sa se exprime si pe altii sa pastreze tacerea, aparand astfel un process de spirala.
Aceasta presiune devine din ce in ce mai mare pana ce unii membri schimba taberele.

Unii critici spuneau ca exista oameni care nu vor fi niciodata redusi la tacere; chiar daca cauza lor
pare pierduta, ei tot vor prezenta opinia lor. Elisabeth Noelle Neumann prezinta 2 astfel de categorii de
actori:

- Hard core – au fost inzestrati cu prea multa putere si trimisi intr-o pozitie defensivă in public.
Deja pierzatori, nu mai au nimic de pierdut daca vorbesc. Se agata de trecut si vad izolarea ca
pretul ce trebuie platit.

- Avant garde – intelectualii, artistii si reformatorii care reprezinta sursa ideilor noi. Ei cer/cauta
raspunsul public chiar daca e negative. Ei sunt devotati viitorului, deci izolati, dar rezista doar
prin credinta ca sunt inaintea timpului lor.

Doar ei mai pot schimba o opinie publica dominant.

Critica
1. Presupunerea ca frica de izolare este cauza tacerii oamenilor. Dar ce facem cu timiditatea,
lipsa de interes, dorinta de a nu face de rusine o persoana cu puncte de vedere diferite?

2. Faptul ca se bazeaza doar pe cazul ipotetic cu trenul in cercetarile ei pentru a masura

inclinatia de a vorbi. La o intrebare ipotetica se poate obtine un raspuns ipotetic.

3. Focusul pe climatul national in locul focusului pe opinia grupului de referinta. Elisabeth

Noelle Neumann: opinia publica este ceea ce noi presupunem ca este judecata unor straini
dintr-un grup anonim. Criticii spun ca grupul de referinta are o presiune mai mare decat
natiunea.