Rezumat Tehnici de manipulare de Bogdan Ficeac Efectuat:Adam Tamara, an.

I,master, Relaii Publice i Publicitate Verificat:Silvia Grossu

Cum se poate obtine controlul total al mintii umane?Care sunt deosebirile intre metoda chinezeasca de spalare a creierului si cea ruseasca?Cum se creeaza o psihoza colectiva?Care este efectul mesajelor subliminale?Dar al halucinantelor tehnici de programare neuro-lingvistica?In ce fel au ajuns liderii sistemelor totalitare sa stapaneasca multimile?Cum se pot manipula sentimentele si comportamentul semenilor nostri, spre exemplu, in campaniile electorale?Cum a fost posibila ascensiunea nazismului?Dar a comunismului? Iata doar cateva dintre tulburatoarele intrebari carora li se poate gasi un raspuns in cartea cunoscutului scriitor, ziarist si comentator politic Bogdan Ficeac. Cartea este alcatuita din 12 subteme, toate cu referire la tehnicile de manipulare.Acestea sunt, si urmeaza in urmatoarea ordine: 1. Argument cu regizori i figurani 2. Scurt clasificare a manipulrilor 3. Studiu de caz: Trntirea uii n fa i amuirea presei independente 4. Remodelarea gndirii ntr-un sistem totalitar 5. Eminenele negre ale propagandei 6. Strategiile de influen ale NKDV (KGB) pentru rile din lagrul sovietic 7. Controlul total asupra individului 8. Splarea creierului 9. Fascinanta putere a manipulrilor neurolingvistice 10. Cum este manipulat mass-media n conflictele internaionale 11. Reziatena la manipulare 12. Douzeci i dou de sfaturi practice pentru a rezista manipulrilor Titlul cartii spune mult si are darul nu numai sa te invete sa manipulezi, sau sa te aperi de manipulare, ci chiar te manipuleaza sa o cumperi.Dar daca iesi in castig cumparand-o oare se mai numeste manipulare sau persuasiune? Ziaristul Bogdan Ficeac prezinta in cele circa 130 de pagini ale cartii sale elementele de baza ale manipularii umane.Multi dintre noi probabil ca avem impresia despre sine ca suntem extrem de curati, ca noi nu manipulam, citind cartea lui Bogdan Ficeac aceasta impresie se va

schimba, nu numai ca manipulam involuntar, dar o facem si foarte des.Insa aceasta nuanta e doar o parte din cartea fostului ziarist Bogdan Ficeac. Chiar din primul paragraf al prefatei, autorul ne uimeste prin stilul artistic pe care il infatiseaza.Nuanta psihologica pe care o degajeaza te face sa crezi cu adevarat in ceea ce spune.Am sa citez o parte din prefata autorului, care m-a fermecat si pe mine:n piesa vieii, fiecare dintre noi ar vrea s-i scrie rolul i s-i interpreteze destinul n aa fel nct s ajung la un final conform cu propriile sale dorine. Dar pentru c suntem fiine sociale, monologul nu este o soluie.Trebuie s ne alegem replicile astfel ca ele s se integreze unui cor anume.Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s fie disonante sau s nu fie acceptate de ceilali actori.De aceea este nevoie de un Regizor care s-i asume rolul de a pune n acord toate rolurile personale. Supunndu-ne lui, ne pierdem autonomia i ne integrm sistemului.Cu timpul, nu mai putem spune ct anume din destinul personal l-am scris noi nine i ct a fost scris de alii. Nu mai putem preciza cu exactitate ct din fiina noastr ne reprezint Eul i ct este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educaiei, sugestiilor, recomandrilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilali. Nu mai tim unde se termin rolul pe care ni l-am scris noi nine i unde ncepe cel scris de alii.Nu mai putem spune cine, de ce i cnd a scris scenariul care ne comand ce s gndim, ce s facem, ce s simim. Iar de multe ori se ntmpl ca vreun Regizor s-i depeasc simpla condiie de dispecer abilitat s pun ordine ntr-un sistem i ncepe s se cread demiurg, s-I socoteasc pe ceilali simpli figurani ntr-o pies scris de el, pentru el, care lor, evident le este strin. n astfel de cazuri, mai devreme sau mai trziu, piesele se transform n tragedii oribile... Aceast carte se ocup tocmai de Regizorii care se cred demiurgi, de modul n care i scriu scenariile i de tehnicile prin care transform actori talentai n figurani fr voie. Este un domeniu care, dincolo de impresia ocult pe care o degaj, are reguli precise.Cei mai muli dintre noi, prad impresiei bune pe care o avem despre propria noastr persoan, nu credem c putem deveni prea uor victimele artizanilor manipulrii.Dar lucrurile stau cu totul pe dos. ncercrile de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. i cele mai uoare victime sunt cei care nu vor s cread... Aceast carte nu este un manual.Nici nu i propune s fie aa ceva.Ea se adreseaz ceteanului obinuit, celui supus n permanen manipulrilor.Analiza tehnicilor de influenare i a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele noastre, poate reprezenta un avertisment."Knowledge is power" (Cunoaterea nseamn putere), spunea cndva filozoful englez Francis Bacon.Cunoscnd tehnicile de manipulare putem s rezistm n faa lor. Putem evita rolul de figurani n propria noastr via...

n acelai timp, o astfel de carte este extrem de necesar cititorului romn. n Romnia, subiectul a fost tabu timp de aproape o jumtate de secol. Cuvntul manipulare nici mcar nu exist n Micul Dicionar Enciclopedic.Iar n Dicionarul Explicativ al Limbii Romne este prezentat doar semnificaia sa tehnic.Motivele sunt lesne de neles, dar golul trebuie umplut, pentru a nu se mai repeta ororile din trecut.. Cartea lui Bogdan Ficeac, aparuta la Editura Nemira pentru prima data in 1996 a fost reeditata de cel putin sapte ori, practic in fiecare an a aparut cate o reeditare. Autorul a reuit sa contureze acesta cre dup ce am urmat cursurile Catedrei de psihologie social de la Universitatea Stanford din California. Leciile predate studenilor de profesorul Philip Zimbardo, eful Catedrei, precum i referinele bibliografice indicate de Domnia sa i-au fost de un real folos autorului. Faptul c a putut studia la Universitatea Stanford se datoreaz Fundaiei Reuter din Londra, care i-a acordat o burs de un an de zile, precum i Programului de burse Knight de care a beneficiat la Stanford. Cartea prezinta manipularea in ritm crescand, de la micile acte de acest gen din familie, cuplu sau la serviciu sau din alte medii, insa care nu au efecte prea mari, pana la manipularea medie unde schimbarile sunt majore si pana la cea mai grava, manipularea cea mare, unde schimbarile sunt dramatice. Mai exact, autorul ne explica ca putem vorbi de manipulare atunci cand o anume situatie sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor in sensul dorit de manipulator. Manipularile mici sunt cele care obtin modificari minore ale situatiei sociale si Bogdan Ficeac prezinta aici doua tipuri clasice: Trantitul-usii-in-fata si Piciorul-in-usa, precum si exemple practice aplicate de cersetori sau comis-

voiajori.Manipularile medii se refera la modificarile importante ale situatiilor sociale, cu efecte care, uneori, depasesc in mod dramatic asteptarile, tocmai pentru ca enorma putere de influenta a situatiilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluata in cele mai multe cazuri. Pentru a exemplifica, Ficeac prezinta experimentul reputatului Stanley Milgram care consta in umatoarea situatie.Parcitipantii experimentului au fost introdusi intr-o incapere in care aveau sa fie martorii unui spectacol inedit: un om fusese impanzit cu electrozi capabili sa provoace socuri dureroase. Subiectilor li s-a cerut sa-i puna acestuia intrebari aflate pe o lista dinainte stabilita si sa-i administreze elevului cate un soc electric la fiecare raspuns gresit. In acest scop, s-a utilizat o consola prevazuta cu comutatoare care aplicau tensiuni de la 15 la 450 de volti.Desi separati printr-un perete, participantii la experiment puteau auzi strigatele de durere ale celui examinat, ca raspuns la socurile electrice pe care le primea de fiecare data cand dadea un raspuns incorect. Cand tipetele acestuia s-au intensificat, multi dintre recruti au inceput sa protesteze; totusi, la insistentele responsabilului de experiment, 65% dintre ei i-au administrat elevului

tensiunea maxima, fapt care a facut ca tipetele sa se transforme intr-o tacere terifianta. Recrutilor li s-a dezvaluit adevarul abia la sfarsitul experimentului: de cealalta parte a peretelui se aflase un simplu actor, care nu patise nimic.Milgram a demonstrat astfel ca oamenii obisnuiti sunt capabili de abuzuri la adresa unei persoane nevinovate, atata timp cat se supun unei autoritati care isi asuma intreaga responsabilitate.Autorul compara acest experiment a lui Milgram cu situatia in care a fost posibila revolutia romana.Ultima si cea mai dramatica forma de manipulare este cea in care se manifesta influenta intregii culturi in mijlocul careia vietuieste individul. Stilul lui Bogdan Ficeac de a asterne explicatiile pentru un domeniu atat de delicat fac din aceasta carte una usor de parcurs si de inteles. Pe scurt sunt trecute in revista numeroase studii de caz clasice in psihologia sociala, cu aplicare in realitate.Sunt prezentate elemente din modalitatile de remodelare a gandirii in sistemul totalitarist prin opt cai: controlul comunicatilor umane, manipularea mistica, cerinta de puritate, cultul confesiunii, stiinta sacra, remodelarea limbajului, doctrina mai presus de oameni si delimitarea sociala, discutie pe care Bogdan Ficeac o mai dezvolta intr-o alta carte a sa din aceeasi serie ca si aceasta: Cenzura comunista si formarea "omului nou", Editura Nemira, 1999. In afara de capitolul referitor la crearea omului nou specific sistemelor totalitariste, cartea lui Bogdan Ficeac relateaza pe scurt episoade despre lupta propagandistica a doua mari puteri militare: Germania (in cel de-al doilea razboi mondial) si Anglia (in primul razboi mondial). Fiecare avand o eminenta cenusie care a condus procesul de intoxicare a propriilor cetateni (mai mult in cazul nazistilor) sau a adversarilor. Propaganda germana era condusa de celebrul Paul Joseph Goebbels care fusese descoperit de Adolf Hitler care la randul sau studiase efectele propagandei facute de englezi in primul razboi mondial. Structura propagandistica creata de Goebbels a pus un umar serios la ceea ce Hitler a realizat in istorie. Descrierea pe scurt a acestei structuri realizata de Ficeac in aceasta carte ne deschide ochii spre elemente usor de recunoscut si in istoria noastra recenta. Facand extrem de elegant trecerea de la nazism la strategiile de influenta ale NKGV-ului (urmatorul KGB, actualul FSB, serviciul secret rus) pentru tarile din lagarul sovietic, Bogdan Ficeac prezinta o serie de 45 de puncte (legi, actiuni) care trebuiau sa fie aplicate in tarile unde fosta Uniune Sovietica avea influenta, deci si Romania. Directivele NKGV iti dau fiori pe sira spinarii pentru ca te conduc la ideea ca Romania nu a scapat nici dupa revolutie de influenta rusa.Citirea celor 45 de puncte si a comentariilor facute de autor ne lumineaza relativ la lumea inconjuratoare si da apa la moara celor dominati de teoria conspiratiei Bogdan Ficeac trece in revista si alte metode de manipulare mai subtile, dar probabil cu efecte mult mai clare si mai sigure.In capitolul 7 intitulat Controlul total al individului autorul

prezenta cele trei mari direcii de aciune pentru obinerea unui control total asupra individului: remodelarea comportamentului, restructurarea gndirii i redefinirea structurii emoionale. In capitolul 8 Spalarea creierului autorul prezinta cele 3 trei etape ale spalarii creierului: dezghearea, schimbarea i renghetarea.Acesti termini sunt explicatiin felul urmator: Dezghearea are ca scop distrugerea total a vechiului element de identitate a individului (act de comportament, mod de gndire, sentiment). Schimbarea este reprezentat de inocularea noului element de identitate. Renghetarea const n fixarea noii personaliti a individului, pentru ca ea s reziste n timp. Tot in acest capitol Ficeac prezinta mai multe metode de spalare a creierului, dintre care si metoda ruseasca care era una foarte drastic.Autorul afirma ca metoda ruseasc de splare a creierului ncepea prin izolarea prizonierului ntr-o celul auster. Grzile care l supravegheau permanent, prin rotaie, l supuneau ncontinuu la tot felul de umiline i njosiri, pentru a-i crea senzaia unei ruperi totale de lumea exterioar. i spuneau cnd s stea n picioare i cnd s se aeze, i indicau n ce poziie s doarm i l trezeau cnd fcea o micare ct de mic, i interziceau orice stimul exterior (cri, tiri, conversaii).Dup patru-cinci sptmni, prizonierul claca.Plngea, mormia, avea halucinaii, se ruga de unul singur. Din acel moment ncepea interogatoriul. n fiecare noapte gardienii l duceau ntr-o camer special unde l atepta anchetatorul.Acesta nu l acuza de nimic, ci se arta convins c prizonierul tie foarte bine de ce se afl acolo.La rndul su, prizonierul se strduia s-i demonstreze nevinovia fr a ti de ce era acuzat.Ore n ir, nopi n ir, cei doi treceau n revist ntreaga via a prizonierului, n cele mai mici amnunte.Apoi o luau de la capt. Anchetatorul depista orice neconcordan i o amplifica, prezentnd-o ca pe o dovad indubitabil de vinovie.De cte ori prizonierul ncerca s se justifice, anchetatorul izbucnea n rs, determinndu-l s caute un alt rspuns, ct mai plauzibil. Dup sptmnile de izolare i de nesiguran, prizonierul ncerca sentimente de uurare i de recunotin atunci cnd se ntlnea cu anchetatorul, acesta fiind singura fiin cu care putea comunica.Mai mult, ajungea s se nvinoveasc singur, pentru a face ancheta s avanseze, pentru a nu mai tri n tensiunea aceea psihic insuportabil.Treptat avea impresia c muncete cot la cot cu anchetatorul pentru rezolvarea ct mai rapid a cazului su.Pe msur ce treceau sptmnile, prizonierul i lsa tot mai mult sufletul n minile anchetatorului, iar acesta, ori de cte ori obinea o nou mrturie, slbea presiunea. i oferea prizonierului o igar, sttea cu el la taclale, i spunea c este un simplu om care trebuie s-i fac meseria.Dac prizonierul ntrzia s fac noi mrturisiri, strngea din nou urubul, artndu-se nemulumit c i-a fost nelat ncrederea, c nu s-a colaborat aa cum ar fi trebuit.Pe msur ce acuzaiile la adresa lui

ncepeau s se contureze, prizonierul i ddea seama c singura cale de a scpa de acel calvar era mrturisirea complet.Altfel infernul ar fi continuat la nesfrit. n nouzeci i nou la sut din cazuri, ajuns n aceast faz, prizonierul semna tot ce i se punea n fa.Aceasta e una din numeroasele metode existente, Nu este evitata nici modalitatea de manipulare a mass-mediei in conflictele internationale. In cadrul acestui capitol autorul aduce la cunostinta faptul ca n sistemele totalitare mijloacele de informare erau controlate strict de la Centru, iar n democraiile aflate la nceput i mai ales n cele deja rodate, manipularea mass-media implica elaborarea unor strategii extrem de complicate i subtile, dar cu o for extraordinar de influenare a opiniei publice, deoarece omul de rnd era obinuit s cread sincer n imparialitatea ziaritilor. Cartea se incheie cu doua capitole care incearca sa ne indrume cum sa facem fata manipularii si cum sa opunem rezistenta acesteia. Printre sfaturile pe care autorul le propune sunt: 1. ncercai s jucai cu dumneavoastr niv, din cnd n cnd, rolul de "avocat al diavolului", combtndu-v propria imagine, concepiile pe care le considerai de nezdruncinat, prejudecile, comportamentul, sentimentele. Vei ajunge astfel s v cunoatei mai bine, s v descoperii punctele slabe ori rigiditile, dar poate i caliti pe care nu vi leai pus n valoare 2. Exersai rostirea unor expresii precum: "Am greit", "mi pare ru", "E vina mea", "Am nvat ceva din greeala asta". 3. Fii ateni la perspectiva din care alii ncearc s prezinte, s ncadreze o problem, o situaie, o anume opinie. Acceptnd necondiionat premisele lor, le oferii din start un avantaj substanial.Fii pregtii pentru eventualitatea de a respinge de la bun nceput, n ntregime, punctul lor de vedere i de a veni cu varianta dumneavoastr. Ferii-v s trecei la discutarea detaliilor nainte de a vedea dac problema, n totalitatea ei, nu este cumva greit pus. 4. Nu acordai credit soluiilor simple n cazul unor probleme personale, sociale sau politice complexe. Acestea sunt doar citeva din sfaturile pe care autorul le propune cititorului pentru ai fi de folos in viata cotidiana.Cartea, in opinia mea, reprezinta un real ghid pentru viata de zi cu zi, care ne ajuta sa intelegem mai in profunzime conceptul de manipulare si efectele pe care il are aceasta asupra fiecaruia in parte.Asa dupa cum afirma si insusi autorul Aceast carte nu este un manual. Nici nu i propune s fie aa ceva. Ea se adreseaz ceteanului obinuit, celui supus n permanen manipulrilor.

Studii de caz
Clasificarea manipularilor (cf. Ficeac, 1997) : Manipulare mic modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex:Romnia 1992, criza artificial de pine facilitarea importurilor comisioane) Manipulare medie modificri importante ale situaiilor sociale, cu efecte uneori pesteateptri (Ex: experimentul lui Milgram; Revoluia din decembrie 1998 disiparearesponsabilitii prin fragmentarea actelor genocide neputina detectrii vinovailor) In cadrul manipularilor medii se evidentiaza doua tehnici Trantitul-usii-in-fata i Piciorul-in-usa, precum i exemple practice aplicate de ceretori (de exemplu iarna se mbrac subire i ies la cerit,pt a stimula spiritul caritabil al oamenilor). Tehnica denumit Piciorul n u se bazeaz pe stimuli sociali minori, ns efectele ei pot fi extrem de puternice, uneori la nivelul unei societi ntregi. Ca situatie unde se evidentiaza aceasta tehnica poate servi urmatorul exemplu n 1992, n Romnia, televiziunea naional a prezentat mai multe zile la rnd informaii oficiale privind o iminent criz de pine, din cauza lipsei de gru. S-a indus astfel un sentiment de panic la nivelul ntregii societi. Cteva zile mai trziu, oamenii au rsuflat uurai aflnd, tot de la televiziune, c guvernul a rezolvat situaia prin acceptarea unor masive importuri de gru. Abia mult mai trziu, n pres au nceput s apar materiale privind substratul ocult al afacerii. Criza fusese artificial creat pentru a justifica masivele importuri. Tehnica de manipulare Trntitul-uii-n-fa este total opus, c esen, cu Piciorul-nu, ns etectele sunt aceleai. Prin aceast tehnic, oamenii sunt determinai s accepte o anume concesie, prezentndu-li-se n prealabil o cerere mult mai mare, de aceeai natur, care are toate ansele s fie refuzat. Abia dup aceea se vine cu cererea avut n vedere de la bun nceput, aceasta are toate ansele de a fi acceptat, deoarece, prin comparaie cu solicitarea inacceptabil de dinainte, pare foarte rezonabil. Exemplu: n 1975, psihologul Robert Cialdini i colegii si au imaginat un experiment menit s analizeze efectul acestei tehnici. - Ei i-au ntrebat pe elevii unui colegiu dac accept s nsoeasc i s supravegheze un grup de copii handicapai, pentru dou ore, ntr-o vizit la grdina zoologic. Numai aisprezece la sut dintre cei ntrebai au acceptat. Unui alt grup de elevi i s-a prezentat, n prealabil, o propunere mult mai ampl. n mod obinuit, recrutm voluntari dintre elevi, pentru a lucra fr plat, n calitate de consilieri la Centrul de detenie a minorilor, a spus experimentatorul. Apoi a continuat: Serviciul const n dou ore de munc pe sptmn, timp de doi ani. Cine se ofer? Dup cum era de ateptat, nimeni nu a acceptat un angajament pentru o perioad att de lung.

n urma refuzului, experimentatorul a fcut o a doua propunere, cea referitoare la nsoirea copiilor handicapai. Circa cincizeci la sut din elevi au acceptat. Manipularea mare influenarii culturi n care triete individul (Ex: nvmntul instrument de perpetuare si nrdcinare a conformismului, potrivit ideologiilor curente). Studiu de caz: Manipulare politica-Campania telefoanelor otrvite n istoria manipulrilor n campaniile electorale din Romnia figureaz i aciunea telefoanelor otrvite. Sub pretextul efecturii unor sondaje de opinie public prin telefon, Institutul de Utiliti Publice i Protecie Social (IUPPS) a desfurat n septembrie 1996 aciuni de influenare a opiniei publice. Operaiunea a constat n ncercarea de a influena opiniile electorale ale cetenilor prin transmiterea ctre cei intervievai, sub forma unor ntrebri aparent neutre sub aspectul intei politice, a unor informaii denigratoare la adresa oponenilor. Aceast aciune a folosit n mod abuziv conceptul de sondaj de opinie public: operatorul se recomanda ca reprezentnd un institut de sondare a opiniei publice, ceea ce era fals; nu era folosit un eantion de tip reprezentativ, ci cartea de telefoane, de unde abonaii erau selectai n ordine, nu aleator; nu era asigurat confidenialitatea rspunsului, deoarece numele respondentului era notat; operatorul de interviu ncerca s modifice opiunile politice ale celui chestionat, ceea ce nclca normele deontologice n realizarea sondajelor de opinie public. Problema fundamental n acest caz nu a fost, ns, tehnica (ntruct metoda sondajului prin telefon este practicat i licit) ci ncercarea ca n locul aflrii unei opinii s fie format o opinie fr ca interlocutorul s fie avizat c aceasta este intenia celui care l intervieveaz, spre a-i pune n funciune filtrul critic. Exemplu in tehnica Spalarea creierului Un exemplu n acest sens l constituie faimoasele procese din 1937, de la Moscova, n care nu numai c cei anchetai au recunoscut faptele imaginare ce le erau imputate, ci veneau chiar s roage curtea s le acorde cea mai grea pedeaps pe care o meritau pentru crimele lor. Splarea creierului a ieit mult mai bine n eviden mai trziu, n regimurile totalitare, unde se urmrea transformarea dumanului ntr-un adept fanatic al cauzei pe care nainte o combtea din toate puterile. Cum se putea ajunge la un astfel de rezultat? Printr-o combinaie diabolic de tehnici care intimideaz, inhib subiectul, distrugndu-i resursele interioare de rezisten i

condiionndu-l din ce n mai mult n a considera normale i necesare, atitudinile i comportamentele dorite.

Studiu de caz pentru manipularea in masa Secta Templul oamenilor Jim Jones era un carismatic enoria care a fondat "Templul Oamenilor", o sect cretin, din anii 1950, n Indianapolis. El propovduia mpotriva rasismului, i ideile sale au atras majoritatea cetenilor afroamericani. n anul 1965, el a mutat grupul n nordul Californiei, stabilindu-l n Ukiah i dup 1971 n San Francisco. n anii '70, biserica sa a fost acuzat de pres de fraud financiar, abuz pshihic asupra membrilor i violen asupra copiilor. Ca rspuns pentru critica adus, Jones i-a condus cteva sute de adepi n nordul Americii de Sud n 1977 i a fondat o regiune agricol utopic pe care a numit-o Jonestown, i care se afla n jungla Guyanei. Conductorul Templului Popoarelor, Jim Jones, a ndemnat sute dintre adepii si s comit o sinucidere n mas, n comuna lor agricol dintr-o regiune de lng nord-vestul Guyanei. Acei civa membri care au refuzat s mnnce din fructele otrvite cu cianur menite s produc sinuciderea n mas, au fost forai s o fac fie prin ameninri cu arma sau prin faptul c au fost mpucai atunci cnd au vrut s fug. Numarul victimelor a fost de 913, printre care se numarau i 276 de copii.

Exmplu de dezumanizare In 1940, statul condus de maresalul Ion Antonescu promulga prima lege cu caracter antisemit, urmata de o serie de pogromuri, la Bucuresti, Iasi, Galati sau Dorohoi, si de deportari ale evreilor si tiganilor din Romania.Rezultatul?Peste 250.000 de evrei romani si cateva zeci de mii de tigani au murit in acei ani. O tragedie care, in urma curgerii istoriei, a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte ale Romaniei post-comuniste. Disparitiei dictaturii antonesciene i-a urmat in scurt timp impunerea unui sever regim comunist.Vreme de 50 de ani, ideologii comunisti au inlocuit criteriile rasiale folosite de catre guvernarea Antonescu cu criteriile luptei de clasa.Fascismul era in primul rand anticomunist si antimuncitoresc, abia in ultimul rand fiind amintit antisemitismul de catre manualele de istorie ale Romaniei anilor 80. Astfel nenumratele victime ale regimurilor totalitare i multe alte atrociti au fost aduse prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Nazitii ucideau evrei nu oameni, aceasta afirma conducerea.